235

7.10.Echipamente electronice de injecţie pentru M.A.C.

7.10.1.Probleme generale ale utilizării injecţiei electronice în M.A.C.

Dintre motoarele cu ardere internă preconizate a constitui soluţia de

viitor în domeniu atât din punct de vedere al economiei de combustibil,
cât şi al poluării mediului înconjurător (formarea amestecului mai bună
deci reducerea noxelor la geneză, se remarcă motoarele cu aprindere prin
comprimare.[18].
Progresele realizate în formarea amestecului şi de ardere au permis
sporirea sensibilă a turaţiei,ce a determinat scoaterea MAC-ului din sfera
utilizărilor staţionare şi pătrunderea acestuia tot mai mult în domeniul
tracţiunii.În acelaşi timp, cerinţele de creştetere a puterii litrice au impus cu
mai multă stringenţă suprealimentarea, iar actuala criza energetica
mondiala solicită trecerea funcţionării MAC-ului pe combustibili
neconvenţionali. Rezultă astfel o diversificare extraordinară a producţiei de
MAC-uri, pentru a căror fabricaţie de perspectivă condiţia esenţială este de
acordare intima a echipamentului de injecţie cu motoul. Aceasta presupune
corelarea strânsă dintre parametrii procesului de injecţie şi cerinţele
desfăşurării optime a procesului de ardere.
Astăzi, majoritatea MAC-urilor sunt dotate cu echipamente de injecţie
mecanică, pentru care există o permanentă şi asiduă preocupare de
îmbunătăţire şi perfecţionare. Dovadă stă faptul că firmele de specialitate
adoptă noi şi noi tipuri constructive, numeroase invenţii fiind brevetate în
multe ţări ale lumii. Şi aceasta întrucât procesul de injecţie, chiar dacă
pentru corelarea lui cu particularităţile funcţionale ale motorului se fac
destule compromisuri, se acordează foarte bine cu procesul de ardere din
MAC.
Faţă de avantajele introduse de injecţia electronică era firesc ca aceasta
să fie adaptată şi motorului cu aprindere prin comprimare.
Faptul că la injecţia electronică, pentru aceeaşi cantitate de motorină
injectată pe ciclu, timpul de injecţie se păstrează constant într-un domeniu
larg de turaţii (fig.7.86), permite aplicarea procedeului la MAC-uri de
turaţie ridicată (cu utilizare preponderentă în tracţiunea rutieră). Timpul de
injcţie constant, corelat cu modificarea avansului la injecţie, uşor realzate
prin deplasarea unui semnal electric în unitatea electronică, fac ca, la aceste
 236
motoare, ametstecul aer-motorină să se realizeze la un nivel calitativ
superior, iar arderea acestuia să se desfăşoare cu eficienţă maximă pe o
plajă foarte mare de turaţie. Este de remarcat şi faptul că, dacă se utilizează
principiul după care este realizată injecţia electronică de benzină, presiunea
de injecţie în amontele injectorului echipamentului electronic de motorină
va fi constantă. Aceasta constituie un avantaj. La injecţia electronică aşadar,
atât începutul, cât şi sfârşitul injecţiei se produc la acelaşi nivel de presiune
(valoarea presiunii de injecţie) avantajos atât pentru pulverizare(formarea
rapidă a amestecului ; întârzâiere mică la autoaprindere),cât şi pentru
penetraţia jetului(ardere completă a ultimilor fracţiuni de motorină
injectată ; nu rămâne aer neutilizat).

a. b.
Fig.7.86. Parametri procesului de injecţie a - injecţie mecanică; b - injecţie electronică; Qm

- cantitatea de motorină injectată pe ciclu;  i ti, - durata injecţiei (în RAC şi ms) (nn –
turaţia nominală).
Prin comanda şi controlul electronic al timpului de injecţie, în cayul
electronice de motorină, caracteristica de injecţie se poate corela mai bine
cu regimurile de funcţionare al MAC-ului.Efectele benefice introduce
injecţia de şi în ceea ce priveşte uniformitatea doyelor de motorinăinjectate
pe ciclu. La de injecţie clasice, destinate motoarelor polocilindrice,
toleranţele de fabricaţie ale elementelor care compun traseul de inaltă
presiune, precum şi uzura acestora, influenţează sensibil cantitatea de
motorină injectată pe ciclu şi deci uniformitatea injecţiei. La echipamentele
electronice de injecţie cantitatea de motorină injectată pe ciclu depinde, în
cazul menţinerii unei presiuni de injecţie constante, numai de deschidere a
 237
acului pulveriyatorului şi de secţiunea de curgere a orificiului de
pulverizare.
Problema delicată a echipamentelor electronice pentru injecţia
motorinei o constituie realizarea presiunilor ridicate de injecţie şi
menţinerea riguros constantă a acestora, dacă echipamentul de injecţie este
conceput după acest principiu. Pentru valori ale presiunii de injecţie de
ordinul sutelor de daN/cm2, necesare pentru pulverizarea fină a motorinei,
pot fi utilizate pompe cu piston. Puterea necesara antrenării acestora însă
este greu de asigurat cu motoare electrice alimentate cu curent de la bateriile
de acumulatoare (folosite în mod curent pe autovehicule). Din acest motiv,
la MAC-urile prevazute cu echipamente electronice de injecţie destinate
autovehiculelor s-au păstrat pompele de injecţie clasice, antrenate de
motorul însuşi, la care însă cremaliera pompei de injecţie este comandată de
către unitatea electronică de comandă a echipamentului de injecţie.
De altfel, echipamentele electronice pentru injecţia motorinei s-au
dezvoltat mai mult pentru MAC-urile destinate autovehiculelor,
deoareceacestea sunt motoare de turaţie înaltă. Or, este cunoscut că la MAC-
urile de turaţie înaltă timpul necesar formării amestecului şi arderii scade cu
turaţia, în cazul utilizării injecţiei mecanice (v. fig.7.86.a, în consecinţă, sunt
afectate performanţele de putere şi de consum specific de combustibil, iar
gradul de poluare a atmosferei creşte. Ameliorarea acestor performanţe este
posibilă, la tipul de motor menţionat, cu ajutorul injecţiei electronice. Prin
menţinerea constantă a timpului de injecţie (fig.7.86, b, se îmbunătăţesc
sensibil formarea amestecului aer-motorină şi arderea acestuia în domeniul
turaţiilor ridicate, ceea ce favorizează performanţele de putere, de consum
specific de combustibil şi de nepoluare a atmosferei. Se obţine de asemenea
un spor de securitate în conducerea autovehiculului, prin promptitudinea
răspunsului la comenzi. La toate acestea mai contribuie şi faptul că, în cazul
injecţiei electronice, reglarea cantităţii de motorină injectată pe ciclu se face
de către unitatea electronică de comandă, în concordanţă cu informaţiile
primite de la traductoarele de măsurare (cu privire la regimul de funcţionare
al motorului) şi ţinând, seama de valorile prestabilite pentru doza de
motorină, memorate anticipat de unitatea electronică.

7.10.2.Instalaţii de alimentare prin injecţie de motorina cu comanda

electronică
 238
Pentru MAC s-au dezvoltat, în principal, două tipuri de instalaţii
electronice de injecţie: un tip la care presiunea de injecţie se menţine
constanta în timpul procesului şi altul la care presiunea de injecţie este
variabilă. La primul tip, pompele de injecţie sunt pompe de refulare cu
piston, antrenate cu ajutorul motoarelor electrice, iar injectoarele sunt
electromagnetice. La cel de-al doilea tip s-au păstrat pompele de injecţie
clasice antrenate de la motor. Într-o variantă constructivă, mai puţin
sofisticată, pompele de injecţie sunt cuplate cu injectoare hidraulice. La
această variantă, cremaliera pompei de injecţie este comandată de către
unitatea electronică, prin intermediul unui element mecanic de reglare; În
altă variantă constructivă, pompele de injecţie sunt cuplate cu injectoare
electromagnetice; cremaliera pompei de injecţie şi injectoarele sunt
comandate de către unitatea electronică. În cazul utilizării acestei variante
pe motoare policilindrice, pentru menţinerea riguros constantă a cantităţii de
motorină injectată în fiecare cilindru,la: un anumit regim de funcţionare,
trebuie ca presiunea de injecţie să fie aceeaşi în amontele fiecărui injector, în
timpul procesului de injecţie. În acest sens, comanda de deschidere a
injectoarelor electromagnetice trebuie să cuprindă, în afară de semnalul de
turaţie, şi un semnal de presiune.
Varianta constructivă echipată cu injectoare electromagnetice poate să
asigure avansul optim la injecţie pentru toate regimurile de funcţionare ale
motorului.
Schema unei instalaţii de alimentare prin injecţie de motorină cu
comandă electronică, concepută după principiul menţinerii constante a
presiunii în timpul procesului de injecţie, este prezentată în fig.7.87.[18].
Din rezervorul 1 motorina este aspirată de pompa cu pistoane 3 şi
refulată către injectoarele electromagnetice 10. În avalul pompei sunt
montate regulatorul de presiune 4, reglabil, şi acumulatorul 5, cu scopul de
mentinere riguros constantă a presiunii de refulare şi de atenuare a
oscilaţiilor de presiune produse de pistoanele pompei. Pompa 3 poate fi
construită cu unul sau mai multe pistoane [6, 12] şi este antrenată, la
turaţie constantă, cu ajutorul unui motor electric. Presiunea de refulare
asigurata de o astfel de pompă este de 300……700 daN/cm2. Valoarea
presiunii de refulare se reglează cu regulatorul 4 şi poate fi citită la
manometrul 6.
 239

Fig.7.87.Schema instalaţiei de alimentare prin injecţie de moto rină, cu pompă de refulare

de presiune constanta:2 - filtru; 7 - pompă de injecţie; 11 - traductor de temperatură.
Reglarea cantităţii de motorină injectată pe ciclu se face prin
intermediul duratei de deschidere a injectoarelor electromagnetice 10.
Semnalul de deschidere este un semnal electric furnizat de unitatea
electronică de comandă 8, în conformitate cu impulsurile primite de la
declanşatorul 9, montat pe arborele de distribuţie al motorului. Durata
semnalului electric de deschidere (durata injecţiei, timpul de injectie ti) este
stabilită tot de unitatea electronică 8, în concordanţă cu informaţiile
privitoare la regimul de funcţionare al motorului (poziţia pedalei de
acceleraţie, depresiunea din galeria de admisie, regimul termic al
motorului, temperatura motorinei sau a aerului de admisiune). Valoarea
duratei de deschidere a injectorului, calculată la intervale de timp de
ordinul milisecundelor sau al fracţiunilor de ms (pe baza informaţiilor
primite de la traductoarele de măsurare), este comparată cu valoarea
prestabilită pentru regimul de funcţionare respectiv (preluată pentru
comparare din tabelul cu datele caracteristice ale motorului, tabel memorat
anticipat de unitatea electronică). Dacă valoarea calculată este identică cu
cea prestabilită, unitatea electronică transmite injectoarelor
electromagnetice un semnal electric corespunzător valorii calculate. În caz
 240
contrar, unitatea electronică transmite un semnal electric corespunzător
valorilor prestabilite. Durata injecţiei sau, corespunzător, cantitatea de
motorină injectată pe ciclu poate fi afişată numeric, la unitatea electronică
de comandă şi control.
Declanşatorul de impulsuri 9 este format dintr-un detector magnetic
unghiular, antrenat de către arborele de distribuţie al motorului. Semnalele
electrice de declanşare se obţin prin intermediul unor întrerupătoare cu
lamele simple, în conformitate cu ordinea de aprindere a motorului.
Numărul întrerupătoarelor este egal cu număru1 de cilindri ai motorului.
Variaţia pe ciclu a poziţiei semnalului de declanşare se obţine prin
deplasarea unghiulară a statorului detectorului magnetic.
Injectoarele electromagnetice 10 asigură introducerea motorinei în
cilindrii motorului, pulverizarea şi distribuţia jetului de combustibil
corespunzător cu cerinţele formării optime a amestecului şi arderii eficiente
a acestuia. Injectoarele se montează în chiulasa motorului, întocmai ca şi
cele clasice. Geometria pulverizatorului, în zona orificiului de pulverizare,
nu diferă de geometria pulverizatoarelor clasice. Unele modificări
constructive apar la corpul injectorului şi la acul pulverizatorului, dictate de
schimbarea principilui de ridicare a acului de pe sediul prelucrat în
pulverizator.
În figura 7.88 este prezentată schematizat partea de înaltă presiune a
unei instalaţii de alimentare prin injecţie de motorină cu comandă
electronică, în varianta care utilizează pompa de injecţie clasica şi
injectoare electromagnetice. Partea de joasă presiune este identică cu cea a
instalaţiei clasice. De asemenea, pompa de injecţie 1 este identică cu pompa
de injecţie clasică care nu are încorporat regulatorul de turaţie. Antrenarea
pompei de injecţie 1 se face de la motor. Partea electronică a instalaţiei este
formată din unitatea electronică de comandă şi control 6, traductoarele de
măsurare mecano-electrice 7 şi elementele de execuţie 5 (elemente de
automatizare care primesc la intrare semnale electrice emise de unitatea
electronică şi furnizează la ieşire semnale de execuţie, prin intermediul
unor elemente mecanice de reglare).
Instalaţia combină avantajele comenzii şi controlului electronic al
deschiderii injectoarelor şi deplasaării cremalierei cu avanrtajele utilizării
pompelor de injecţie cu piston-sertar (presiuni de injecţie mari, antrenare de
la motor). Faptul că poziţionarea pe ciclu a momentului de început al
injecţiei, precum şi durata injecţiei sunt dictate electronic, determină
 241
simplificarea construcţiei arborelui cu came al pompei; cama de injecţie
poate fi înlocuită în acest caz cu un simplu excentric.[18].

Fig.7.88. Schema instalaţiei de alimentare prin injecţie de motorină pompă de injecţie

clasică (refulare la presiune variabilă) : 2-conductă de injecţie ; np - turaţia pompei

Semnalul electric de deschidere a injectoarelor este dat de unitatea

electronică, prin intermediul declanşatorului de impulsuri 4, montat pe axul
cu came al pompei de injecţie. Construcţia declanşatorului permite
modificarea avansului la injecţie.
Reglarea cantităţii de motorină injectată pe ciclu, în concordanţă cu
regimul de fucţionare, se face prin reglarea duratei de deschidere a
injectoarelor electromagnetice 3. Stabilitatea cantităţii de combustibil
injectat la un anumit regim de funcţionare se asigură prin controlul
electronic al deplasării cremalierei pompei de injecţie 8. În acest caz,
regulatorul de turaţie clasic este înlocuit cu un regulator electronic pentru
toate regimurile, la care mărimile de intrare provin de la traductoarele de
măsurare mecano-electrice 7.
 242
În figura 7.89 sunt prezentate două construcţii de pompe de injecţie (cu
piston-sertar în linie şi cu distribuitor rotativ) echipate cu regulatoare
electronice pentru toate regimurile. Constructiv şi din punctul de vedere al
materialelor din care este executată partea mecanică a acestor pompe nu
există deosebiri faţă de pompele de injecţie clasice.[18].

a.

b.
Fig. 7.89. Pompe de injecţie cu regulatoare electronice : a- pompă cu piston –sertar în
linie ; b- pompă cu distribuitor rotativ.
 243

7.10.3.Injectoare electromagnetice
Principial,injectoarele electromagnetice pentru motorină au o construcţie
asemănătoare cu cea a injectoarelor electromagnetice pentru benzină, în
figura 7.90 este prezentat ansamblul unui injector electromagnetic,destinat
MAC-urilor rapide de puteri mici, la care acul pulverizatorului este prevăzut
cu ştift. în corpul injectorului 1 se montează solenoidul 4 care, de regulă,
duce la mărirea înălţimii injectorului (faţă de injectoarele clasice). [18].

a. b.
Fig. 7.90. Injector electromagnetic pentru motorină (cu ştift de pulverizare):
s - garnitură; 12 - mufă; 13 - cablu de alimentare.
 244
Pulverizatorul 2 se montează în corpul injectorului prin intermediul piuliţei
de legătura 9. La montare se introduce suplimentar inelul 10, pentru reglarea
tensiunii arcului 7. Acul 3 este modificat constructiv, fată de variantele
clasice, pentru a permite legătura cu armătura 5 a solenoidului. În acest sens,
la partea opusă ştiftului de pulverizare se montează, prin fretare, un taler
care se fixează de armătura 5. La interior, acul este găurit pentru
introducerea arcului 7, care asigură închiderea şi menţinerea în poziţia
închis a acului. Piesa 6 permite ghidarea axială a acului 3, precum şi
sprijinirea arcului 7 (cu capătul opus celui cu care acesta se sprijină pe ac).
Pentru reducerea frecării, acul se sprijină în alezajul din pulverizator doar pe
două porţiuni de ghidare. Ungerea acestora este asigurată de motorina din
circuitul de alimentare. Alimentarea cu motorină a injectorului se face prin
racordul 11. Motorina traverseaza injectorul ajungând în camera de
pulverizare printr-un orificiu practicat în pulverizator.
Activarea solenoidului 4 se face de către unitatea electronică
decomandă şi control cu care este dotat echipamentul electronic de injectie.
Semnalul electric de activare determină atragerea armăturii 5, prin efect
magnetic. Se produce ridicarea acului de pe sediul din pulverizator şi,
totodată, injecţia motorinei în camera de ardere a motorului. Durata injecţiei
este dictată de durata semnalului electric de activare a solenoidului. Procesul
de injecţie se încheie în momentul în care acul revine pe sediu, sub acţiunea
arcului 7, ca urmare a încetării semnalului electric de activare. Acul este
menţinut pe sediu în toată perioada cât semnalul de activare lipseşte.
Din punctul de vedere al cotelor de gabarit, injectorul
electromagnetic prezentat în figura 5 nu diferă de injectoarele hidraulice
(clasice) utilizate la echipamentele mecanice de injecţie de aceeaşi mărime.
Ca atare, chiulasa motoarelor echipate cu injectoare electromagnetice nu
suportă modificări constructive.
Un alt tip de injector electromagnetic, utilizat cu deosebire la
echipamentele electronice de injecţie ale MAC-urilor de puteri medii, este
injectorul la care închiderea acului este controlată electric. Ansamblul unui
astfel de injector este prezentat în figura 7.91. Injectorul este format din
corpul 1 şi pulverizatorul 2, asamblat la corp prin piuliţa 3. Pulverizatorul
este identic cu cel al injectoarelor hidraulice de tip cu bulb şi orificii de
pulverizare. În perioada în care injectorul este închis, acul 6 este menţinut
pe sediul din corpul pulverizatorului de către arcul 11, prin intermediul tijei
7. Tensiunea arcului 11 se reglează prin şaiba 12. Ridicarea acului 6 se
realizează hidraulic ( cu motorină din circuitul de refulare al pompei de
injecţie), în momentul în care tensiunea arcului 11 este învinsă de forţa
 245
creată de presiunea care acţionează asupra suprafeţei active a acului. În
corpul injectorului, în prelungirea tijei 7, este montat sistemul care asigură
controlul electric al închiderii acului 6. Aceasta este format din solenoidul
4, armătura 5, rigidizată cu acul 8 şi piesa 9. Acul 8 controlează orificiul de
curgere prelucrat axial la partea inferioară a piesei 9.

Fig. 7.91. Injector electromagnetic cu control electric al închiderii acului: 14- mufă

Orificiul axial de curgere din piesa 9 este menţinut închis de acul 8,

sub influenţa arcului 13, când solenoidul 4 nu este activat.
La activarea solenoidului 4, armătura 5 şi acul 8 se ridică ca urmare a
forţei de atracţie magnetice, se deschide astfel orificiul axial de curgere din
piesa 9. Motorina, accesibilă, în zona orificiului axial de curgere, prin
 246
canalizaţiile suplimentare practicate în corpul pulverizatorului şi corpul
injectorului începe să curgă către racordul 10, prin canalizaţia executată în
piesa 9. În acest moment se modifică raportul dintre forţa produsă de
presiunea motorinei şi tensiunea arcului 11, ceea ce determină aşezarea
acului 6 pe sediul din pulverizator. În acest mod durata de deschidere a
injectorului este controlată electric numai prin comanda de închidere a
acului pulverizatorului.
Ungerea pieselor în frecare se asigură cu motorina, dirijată corespunzător.
Având în vedere principiul de formare a amestecului la MAC, durata de
deschidere a injectoarelor electromagnetice pentru motorină se situează la
limita inferioară a duratei de deschidere a injectoarelor electromagnetice
pentru benzina (circa 2,5 ms). De regulă cantitatea maximă de motorină
injectată pe ciclu, la regimul nominal de funcţionare trebuie introdusă în
cilindru în 1 . . . 2 mg. Operaţia este posibilă în condiţiile asigurării unei
secţiuni de curgere corespunzătoare pentru orificiile de pulverizare şi a
unei presiuni de injecţie suficient de mari, pentru pulverizarea fină a
motorinei. De exemplu, cantitatea de motorină de 250 mm 3/ciclu poate fi
introdusă în cilindrul motorului în 1,5 ms, dacă secţiunea orificiului de
pulverizare este de 0,75 mm2, iar presiunea de injecţie de 300 daN/cm2
(figura 7.92).
În a celaşi timp, dacă secţiunea de curgere a orificiului de
pulverizare scade la 0,424 mm2, iar presiunea de injecţie este de 275
daN/cm2, cantitatea de motorină injectată pe ciclu este de cel mult 140
mm3 .
La injectoarele electromagnetice durata de deschidere a
injectorului (timpul de injectie ti este mai mare decât durata semnalului
electrIc de activare emis de unitatea electronică (timpul de comanda t c),
datorită inerţiei la ridicarea şi aşezarea acului pe sediul din pulverizator (v.
fig. 7.92). Diferenţa oscilează în jurul valorii de 1 ms; această valoare
trebuie luată în considerare la proiectarea injectoarelor electromagnetice.
În condiţii identice de debit injectat, secţiune de curgere şi înălţime de
ridicare, ti şi tc se modifică cu modificarea presiunii de injecţie; ti şi tc scad
cu creşterea presiunii de injecţie.
 247

Fig.7.92.Variaţia debitului demotoeină Qm în funcţie de durata de deschidere a

injectorului cu parametrii secţiunea de curgere a orificiului de pulverizare şi presiunea
de injecţie.
Înălţimea de ridicare a acului injectoarelor electromagnetice
pentru MAC este de acelaşi ordin de mărime cu cea a injectoarelor
electromagnetice pentru MAS (circa 0,15 mm). Înălţimi de ridicare mai
mari se realizează la injectoarele cu controlul electric al închiderii acului.
Egalitatea debitelor de motorină injectată pe ciclu,în cazul
motoarelor policilindrice, se obţine, de regulă, prin construcţia
injectoarelor. Eventualele corecţii pot fi făcute prin modificarea timpului
de comandă pentru deschiderea injectoarelor.
Secţiunea de curgere a orificiului de pulverizare pentru injectoarele
electromagnetice se determină cu o relaţie de tipul (1.35').
Materialele utilizate pentru construcţia injectoarelor electromagntice
sunt cele care se folosesc pentru construcţia injectoarelor hidraulice.
Pentru înfăşurarea magnetică şi armătura solidară cu acul
pulverizatorului se întrebuinţează materiale specifice construcţiilor
 248
circuitelor magnetice (sârmă de cupru pentru bobină şi materiale
feromagnetice pentru armătură).

7.10.4.Intreţinerea echipamentelor electronice de injecţie pentru

M.A.C.
Elementele care compun partea mecanică a instalaţiei electronice de
injecţie pentru M.A.C.( rezervor, pompă de alimentare, filtre,pompă de
refulare cu piston, pompe de injecţie, conducte de legătură) li se aplică, în
timpul exploatării, operaţiile de intreţinere obişnuite pentru motoarele
clasice.De asemenea, pulverizatoarele injectoarelor electromagnetice se
supun aceloraşi operaţii ca şi pulverizatoarele injectoarelor hiraulice.[18].
Partea electronică a instalaţiei de injecţie, în general, este proiectată
pentru o durată de viaţă cel puţin egală cu durata de viaţă a
automobilului.dacă totuşi circuitele electronicenecesită schimbarea unor
componente, cele noi trebuie să prezinte aceleaşi caracteristici ca şi cele
înlocuite.
De o deosebită importanţă, în exploatere, este alimentarea unităţii
electronice de comandă şi control cu curent de tensiune constantă.În caz
contrar, este posibilă modificarea timpilor de comandă pentru deschiderea
injectoarelor şi deci a cantităţii de motorină injectată pe ciclu. Pentru
exploatarea unităţii electronice în aceste condiţii, trebuie prevăzut un circuit
electronic de corecţie, care să permită modificarea timpului de comandă în
funcţie de sensul de variaţie a tensiunii din circuitul de alimentare a bateriei
de acumulatoare.