DATA: 20. martie.

2007
CLASA: a II-a A
ŞCOALA: Gherăeşti
INVĂŢĂTOARE: Nicolau Mariana
OBIECTUL: abilităţi practice
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Activităţi cu materiale sintetice. Hârtia
SUBIECTUL: Trasarea după şablon, decuparea, plierea şi lipirea hârtiei. ,,Nuferi pe lac”
TIPUL LECŢIEI :de formare a priceperilor şi deprinderilor
OBIECTIVUL FUNDAMENTAL :
Formarea priceperilor şi deprinderilor de realizare a lucrării, folosind hârtia
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
a) cognitive
OC1: să asimileze explicaţiile date;
OC2: să recunoască diferite tipuri de hârtie;
b) motrice
OM1: să utilizeze corespunzător materialele şi tehnicile de lucru;
OM2: să decupeze după conturul şablonului;
OM3: să plieze hârtia corespunzător;
OM4: să lipească elementele obţinute;
c) afective:
OA1: vor persevera în finalizarea lucrării;
OA2: vor demonstra interes şi plăcere pentru muncă:
RESURSE:
A. Bibliografice:
1. Oficiale:
Programa şcolară – clasele I şi a II-a, Bucureşti, 2004
www.didactic. ro
B. Metodologice:
a. Strategia didactică: mixtă
b. Metode şi procedee: conversaţia, demonstraţia, observarea, instruirea asistată
de calculator, explicaţia, lucrarea practică
c. Forme de organizare: frontală, pe grupe de 5-6 elevi
d. Mijloace didactice: computer, coli de hârtie glasată albă, galbenă, verde,
hârtie creponată galbenă, foarfece, lipici, o placă de polistiren acoperită cu hârtie albastră,
,,Poveşti”, de H.C.Andersen, imagini reprezentând nuferi
e. Temporale – 45 minute
f. Metode de evaluare: evaluare reciprocă, observare sistematică, autoevaluare
 Obiective
Secvenţele Modalităţi de
operaţion Modalităţi de învăţare Resurse
lecţiei evaluare
ale
1. Captarea şi  Citesc elevilor un fragment din povestea ,,Degeţica”, de H.C.Andersen
orientarea
 Adresez câteva întrebări referitoare la conţinutul textului
atenţiei
- De ce a răpit-o broasca pe Degeţica? (broasca a răpit-o pe Degeţica pentru  Conversaţia
ca fiul ei să o ia de soţie)  Activitate
- Unde a fost aşezată fetiţa pentru a nu putea fugi? (fetiţa a fost aşezată pe o frontală
floare de nufăr, în mijlocul apei)
2.Enunţarea  Anunţ elevilor tema şi enumăr obiectivele propuse  Explicaţia
temei şi a
 Precizez că lucrarea se va realiza în echipe de câte 5-6 elevi, iar
obiectivelor
produsul final se va obţine prin îmbinarea lucrărilor într-un tot unitar.
3.Prezentarea  Prezint elevilor câteva imagini cu nuferi albi, galbeni şi roz.  Observarea  Observarea
conţinutului  Activitate sistematică
 Solicit elevilor să descrie florile şi frunzele nuferilor.
frontală
 Prezint elevilor o floare şi o frunză de nufăr, confecţionate din hârtie şi  Imagini cu
le cer să precizeze ce fel de hârtie este necesară pentru a realiza lucrarea.
nuferi
 Elevii urmăresc etapele de lucru prezentate la computer, în programul
Power Point:  Instruirea
1. Plierea hârtiei albe sau galbene de 2 ori asistă de
2. Trasarea pe pătratul obţinut a unei petale şi decuparea calculator
3. Desfacerea hârtiei şi lipirea petalelor două câte două (pentru o floare sunt  Activitate
necesare 2-3 grupuri de petale, adică 2-3 pătrate) frontală
4. Lipirea celor 3 grupuri de petale unele peste altele, urmărindu-se  Computer
poziţionarea corectă a petalelor
5. Lipirea rotundului de carton în centrul florii obţinute
6. Mototolirea şi lipirea hârtiei creponate de culoare galbenă pe rotundul
lipit
7. Trasarea după şablon şi decuparea frunzei
8 Lipirea florii de nufăr pe frunza obţinută
 Numesc un elev pentru a repeta etapele de lucru.
 Demonstrez elevilor modul de realizare a florii de nufăr.  Demonstraţia
 Precizez că fiecare echipă îşi poate împărţi sarcinile: 2 elevi pliază şi
lipesc hârtia pentru floare şi rotundul de carton; al treilea elev mototoleşte
hârtia creponată şi o lipeşte în mijlocul florii, al patrulea elev trasează
conturul frunzei şi decupează, apoi lipeşte floarea pe frunză.
4. Dirijarea în-  Solicit elevilor realizarea lucrării şi ofer indicaţii fiecărei grupe, dacă  Lucrarea  Observare
văţării este cazul. practică sistematică
 Hârtie
creponată, de
xerox şi cartonată
 Elevii lucrează, respectând cerinţele şi etapele stabilite.  Foarfece
 Lipici
 Activitate pe
grupe
5. Transferul  Activitate transdisciplinară - solicit elevilor care au terminat lucrarea  Lucrarea
mai rapid să deseneze câteva flori de nufăr. practică
6. Evaluare  Reprezentanţii fiecărei grupe prezintă colegilor rezultatele muncii lor.  Observarea  Autoevaluare
 Se efectuează evaluarea reciprocă şi autoevaluarea după criteriile de  Lucrările  Evaluare
evaluare stabilite: realizate reciprocă
- corectitudinea execuţiei (a decupării, a lipirii, a plierii şi mototolirii
hârtiei)
- acurateţea lucrării
- gradul de finalizare
 Organizez o expoziţie, prin prinderea florilor de nufăr pe suportul de
polistiren acoperit cu hârtie creponată albastră, rezultând astfel un lac cu
nuferi.
 Degeţica
(fragment)
De Hans Christian Andersen

Într-o noapte, pe când Degeţica dormea, o broască urâtă intră în odaie printr-o spărtură a ferestrei.
- Ce frumuşică soţie ar fi asta pentru băiatul meu! zise broasca.
Şi înşfăcând coaja de nucă, ieşi pe fereastră, ducând şi pe Degeţica afară în grădină. Pe acolo curgea un pârâu, care în trecerea lui atingea o
mlaştină. În mlaştina asta locuiau broasca şi fiul ei. Slut şi murdar, semăna leit cu mama lui.
- Coac! Coac! Vrekke-ke-kex! începu el a striga, cum zări pe drăgălaşa fetiţă în coaja de nucă.
- Nu vorbi aşa de tare! O s-o trezeşti, zise broasca. S-o punem pe-o frunză lată de nufăr, în mijlocul apei, ca să nu scape!
Când se trezi biata fetiţă şi văzu unde se află, începu a plânge cu amar; de jur împrejur era numai apă, cum să se mai întoarcă ea pe uscat?
Broasca, după ce împodobi odaia din fundul iazului cu papură şi floricele galbene, veni cu odorul ei să ia pătuţul micuţei, să-l ducă în camera
pregătită. Se înclină înaintea fetiţei, zicându-i:
- Îţi prezint pe fiul meu, viitorul tău soţ. V-am pregătit o locuinţă de toată frumuseţea, în fundul bălţii!
- Coac! Coac! Vrekke-ke-kex! adăugă fiul.
Apoi, luară coaja de nucă şi se depărtară; biata Degeţica, rămasă singură pe frunza ei verde, începu să plângă cu hohot, gândindu-se la broasca
urâcioasă şi la soarta ce o aştepta.
Auziseră însă şi peştişorii cele ce spusese broasca şi vrură să vadă şi ei pe Degeţica. Şi cum o văzură, li se păru atât de drăguţă, încât socotiră
c-ar fi o mare nenorocire pentru dânsa, să ia de soţ pe fiul broaştei. Se adunară cu toţii în jurul frunzei de nufăr şi, cu dinţişorii lor, tăiară codiţa ce-o
ţinea de mal; frunza desprinsă duse pe Degeţica departe, pe râu, aşa că broaştele n-o mai puteau ajunge.