 C10 STRUCTURI PENTRU CLĂDIRI DIN ZIDĂRIE

 Calculul rezistenței de proiectare la forță tăietoare

 ZNA
 Rezistenţa la lunecare în rost orizontal pentru solicitări neseismice:
𝑉𝑅𝑑,𝑙 = 𝑓𝑣𝑑,𝑙 ∙ 𝑡 ∙ 𝑙𝑐 [kN]
 Rezistenţa la lunecare în rost orizontal pentru solicitări seismice
1
𝑉𝑅𝑑,𝑙 = ∙𝑓 ∙ 𝑡 ∙ 𝑙𝑎𝑑 + 0,4 ∙ 𝑁𝐸𝑑 kN
𝛾𝑀 𝑣𝑘,0
 Rezistenţa la cedare pe secţiune înclinată
𝐴𝑤
𝑉𝑅𝑑,𝑖 = ∙ 𝑓𝑣𝑑,𝑖
𝑏
 Zidărie confinată (ZC)
 Rezistența de proiectare la lunecare în rost orizontal
 VRd = VRd1* + VRd2 + VRsc
 unde :
 VRd1* este rezistenţa de proiectare la lunecare în rost orizontal a panoului
din ZNA corectată pentru a ţine seama de efectul elementelor de confinare;
 VRd2 - rezistenţa de proiectare la forfecare corespunzătoare armăturii din
stâlpişorul de la extremitatea comprimată a peretelui ;
 VRsc - rezistenţa de proiectare la forfecare a stâlpişorului comprimat.
1
 Zidărie confinată (ZC)
 Rezistența de proiectare la lunecare în rost orizontal
 VRd = VRd1* + VRd2 + VRsc
 unde :

 VRd1* se consideră:
 a. pentru solicitări neseismice :VRd,l :𝑉𝑅𝑑,𝑙 = 𝑓𝑣𝑑,𝑙 ∙ 𝑡 ∙ 𝑙𝑐 [kN]


 b. pentru solicitări seismice se ţine seama de efectul

conlucrării între elementele de confinare şi panoul de zidărie :
∗ 1 ∗
 𝑉𝑅𝑑,𝑙 = ∙ 𝑓𝑣𝑘0 ∙ 𝑡 ∙ 𝑙𝑎𝑑 + 0.4 ∙ 𝑁𝐸𝑑
𝛾𝑀
ℎ𝑝𝑎𝑛
 unde : 𝑁𝐸𝑑
∗
= 𝑁𝐸𝑑 + 0,8 ∙ 𝑉𝐸𝑑 ∙
𝑙𝑝𝑎𝑛
 VEd se limitează conform relaţiei : VEd  lpan ∙ t ∙ fvd0

2
 Ruperea la ZNA din forţă taietoare = fragile cu:
 deformaţii limitate şi
 capacitate redusa de disipare a eg. seismice.
 La ZC – elementele de confinare - prin conlucrare –
ameliorează aceste deficienţe.
 Elementele de confinare dau naştere unor eforturi
suplimentare de compresiune în zidărie pe ambele direcţii ale
panoului (oriz. şi vert.).
 Această interacţiune generează un supliment de cap. de rez.
La forfecare sub effect de dorn al barelor de armare long. şi
prin contribuţia etrierilor de legătură. Valoarea maxim a forţei
tăietoare transferate prin efectul de dorn este atins atunci
când momentul încovoietor dat de eforturile unitare (fcx) şi
de reacţiunea etrierilor (Retr) este egal cu momentul capabil
al barei verticale: Mcap,s = Ws fys.


Modelarea efectului de dorn 3

 Comportarea panoului este următoarea:
 1. Până la formarea primei fisuri semnificative în
panoul de zidărie comportarea ansamblului
"zidărie+elemente de confinare" este de tip "monolit"
(nu se manifestă diferenţe de deformaţii/deplasări
între componente);

 2. După formarea fisurii în stâlpişorii de beton,

armăturile acestora au rezistat solicitărilor alternante
prin efectul de "dorn";

 3. In final ruperea se produce prin zdrobirea zidăriei în

zona centrală a panoului urmată
 de pierderea stabilităţii unui stâlpişor (sau chiar a
ambilor stâlpişori).
4
 Rezistența de proiectare la forfecare a armăturii
verticale din stâlpișorul comprimat, prin efectul de
dorn „VRd2” se va calcula cu relația:

 VRd2 = c · Aasc · fyd [kN]

 unde:
 λc - factorul de participare al armăturii prin efectul
de dorn, (0,10…0,40);
 Aasc – aria armăturii din stâlpișorul de la extremitatea
comprimată, [m2];
 fyd – rezistența de proiectare a armăturii din
stâlpișorul comprimat, [kN/m2].

5
 Rezistenţa de proiectare la forfecare a betonului din
stâlpişorul comprimat -relaţia :
 𝑽𝑹𝒔𝒄 = 𝑨𝒃𝒔𝒄 ∙ 𝒇𝒄𝒗𝒅

 Absc - aria betonului din stâlpişorul de la extremitatea
comprimată ;
 fcvd - rezistenţa unitară de proiectare la forfecare a betonului
din stâlpişorul comprimat.

 Rezistenţa la cedare pe secţiune înclinată

∗
𝑽𝑹𝒅𝒊 = 𝑽𝑹𝒅𝒊 + 𝑽𝑹𝒅𝟐 + 𝑽𝑹𝒔𝒄
 unde:
 VRdi* - rezistenţa de proiectare la cedare pe secţiune înclinată
a panoului din zidărie simplă corectată pentru a ţine seama
de efectul elementelor de confinare ;
 VRd2 - rezistenţa de proiectare la forfecare corespunzătoare
armăturii din stâlpişorul de la extremitatea comprimată a
peretelui ;
 VRsc - rezistenţa de proiectare la forfecare a betonului din
stâlpişorul comprimat.

6
 Pentru solicitări neseismice :
∗ 𝐴𝑤
 𝑉𝑅𝑑𝑖 = 𝑉𝑅𝑑,𝑖 = 𝑓𝑣𝑑,𝑖
𝑏
𝜎 𝜎
 𝑓𝑣𝑘,𝑖 = 0,22 ∙ 𝑓𝑏𝑡 1 + 5 𝑓0𝑑 sau 𝑓𝑣𝑘,𝑖 = 0,10 ∙ 𝑓𝑏𝑡 1 + 16 𝑓0𝑑
𝑏𝑡 𝑏𝑡

 Pentru solicitări seismice :

∗ 𝐴𝑤
 𝑉𝑅𝑑𝑖 = 𝑉𝑅𝑑,𝑖 = 𝑓
𝑏 𝑣𝑑,𝑖

∗
𝜎𝑜𝑑 ∗
𝜎0𝑑
 unde: 𝑓𝑣𝑘,𝑖 = 0,22 ∙ 𝑓𝑏𝑡 1 + 5 sau 𝑓𝑣𝑘,𝑖 = 0,10 ∙ 𝑓𝑏𝑡 1 + 16
𝑓𝑏𝑡 𝑓𝑏𝑡
∗
∗ 𝑁𝐸𝑑
 𝜎𝑜𝑑 =
𝐴𝑤
∗ ℎ𝑝𝑎𝑛
 𝑁𝐸𝑑 = 𝑁𝐸𝑑 + 0,8 ∙ 𝑉𝐸𝑑 ∙
𝑙𝑝𝑎𝑛

 𝑉𝑅𝑑2 = 𝑐 ∙ 𝐴𝑎𝑠𝑐 ∙ 𝑓𝑣𝑑 𝑉𝑅𝑠𝑐 = 𝐴𝑏𝑠𝑐 ∙ 𝑓𝑐𝑣𝑑

7
 Rezistenţa la forţă tăietoare a pereţilor din zidărie confinată şi
armată în rosturile orizontale (ZC+AR)

 VRd = VRd1* + VRd2 + VRsc + VRd3

 VRd = VRd1* + VRd2 + VRsc - rezistenţei la forţă tăietoare a zidăriei

confinate
 VRd3 = rezistenţei de proiectare dată de armăturile din rosturile
orizontale
𝐴𝑠𝑤
 𝑉𝑅𝑑3 = 0,8 ∙ 𝑙𝑤 ∙ ∙ 𝑓𝑦𝑠𝑑 pentru înălţimea totală (htot) ≥ lungimea
𝑠
peretelui (lW)
𝐴𝑠𝑤
 𝑉𝑅𝑑3 = 0,8 ∙ ℎ𝑡𝑜𝑡 ∙ ∙ 𝑓𝑦𝑠𝑑 pentru înălţimea totală (htot) < lungimea
𝑠
peretelui (lW)

 O parte, cel mult 50%, din armătura din centurile planşeelor poate fi
adăugată armăturii din rosturile orizontale intersectată de o fisură la
45o (Σ Asw).

8
O parte, cel mult 50%, din armătura din centurile planşeelor
poate fi adăugată armăturii din rosturile orizontale
intersectată de o fisură la 45o (Σ Asw).

Propagarea/extinderea
fisurilor înclinate
în lipsa centurii de la niv
planşeului

9
 Rezistenţa la forţă tăietoare a pereţilor din zidărie cu inimă
armată (ZIA)
 VRd (ZIA) = VRdz + VRdb + VRda
 VRdz rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a zidăriei
nearmate;
 VRdb rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a stratului
median de beton sau mortar-beton;
 VRda rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a
armăturilor orizontale din stratul median.

 Rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a zidăriei VRdz

este VRd, egală cu cea mai mică dintre valorile calculate în
cazul:
 Cedării prin lunecare în rost orizontal (VRd,l)
 Cedării pe secţiune înclinată din eforturi principale de
întindere în lungul diagonalei comprimate (VRd,i)
 Rezistenţele de proiectare la forţă tăietoare ale stratului de
beton (VRdb) şi ale armăturilor orizontale (VRda) se vor
calcula conform prevederilor CR 2-1-1.1.

10
 a. încărcările care acţionează în planul median
al peretelui:
 - VLhd - rezistenţa de proiectare la lunecare
verticală în pereţii cu secţiuni compuse (ZNA);

 b. forţele care acţionează perpendicular pe

planul median al peretelui:
 - MRxd1 - rezistență de proiectare la încovoiere
în plan orizontal;
 - MRxd2 - rezistență de proiectare la încovoiere
în plan vertical.

11
 Verificarea secțiunii pereţilor sau șpaleților se face în
secţiunile caracteristice ale panoului de zidărie.

 Se compară rezistenţele de proiectare și eforturile secţionale

determinate prin calculul structural, respectiv :
 - VLEd – efort secţional din forţa de lunecare verticală în
secţiunea dintre inimă şi talpă, Lv,et, la pereţi cu secţiune
compusă.

𝑉𝐿ℎ𝑑 <≥ 𝑉𝐿𝐸𝑑

 - MEd1, MEd2 – efort secțional de proiectare din moment

încovoietor, din încărcările orizontale perpendiculare pe
planul pereţilor;
 𝑀𝑅𝑥𝑑1 <≥ 𝑀𝐸𝑑1

 𝑀𝑅𝑥𝑑2 <≥ 𝑀𝐸𝑑2

12
 Rezistenţa de proiectare la forţa de lunecare
verticală asociată încovoierii peretelui - VLhd

 Rezistenţa de proiectare la forţa de lunecare

verticală la legătura dintre talpă şi inimă la
pereţii cu secţiune compusă (I, L, T) sau în
secţiunile slăbite de şliţuri verticale se
calculează pe înălţimea unui etaj.

 Ipoteza: eforturile unitare de forfecare sunt

uniform distribuite pe înălţimea etajului.

13
 Rezistenţa de proiectare la forţa de lunecare
verticală, ZNA- VLhd
𝑓𝑣𝑘0
 𝑉𝐿ℎ𝑑 = ℎ𝑒𝑡 ∙ 𝑡𝐿 ∙
𝛾𝑀

 het - înălţimea etajului;

 tL - grosimea peretelui în secţiunea în care se
calculează rezistenţa peretelui;
 fvko – rezistenţa unitară caracteristică la forfecare a
zidăriei sub efort de compresiune egal cu zero;
 M - coeficientul de siguranţă pentru material
stabilit conform grupării de încărcări.

14
 Rezistenţa de proiectare a pereţilor supuşi la încovoiere
perpendicular pe planul median al peretelui

Fig. 1. Ruperea zidăriei încovoiate perpendicular pe planul

peretelui
a. Plan de rupere paralel cu rosturile orizontale, fx1
b. Plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale, fx2.

15
Linii de rupere în pereţii de zidărie şi
detaliile traseelor posibile

16
 Pentru calculul rezistenţelor de proiectare la
încovoiere perpendicular pe planul peretelui
din zidărie MRxd1 şi MRxd2, pentru toate
categoriile de pereţi (structurali, panouri de
zidărie înrămată şi nestructurali), se vor folosi
rezistenţele de proiectare la întindere din
încovoiere perpendicular pe planul zidăriei,
fxd1, fxd2.

17
 Valorile MRxd1 şi MRxd2 (în Nmm) se calculează,
pentru o bandă din perete de lăţime egală cu
1000 mm, cu relaţiile:
 𝑀𝑅𝑥𝑑1 = 𝑊𝑤 (𝑓𝑥𝑑1 + 𝜎𝑑𝑝 )

 𝑀𝑅𝑥𝑑2 = 𝑊𝑤 ∙ 𝑓𝑥𝑑2

1000∙𝑡 2
 𝑊𝑤 = este modulul de rezistenţă al
6
peretelui (mm3);
 fxd1, fxd2 - rezistenţele de proiectare la întindere
din încovoiere perpendicular pe planul peretelui ;
 σdp- valoarea de proiectare a efortului unitar de
compresiune la mijlocul înălţimii peretelui
 t - grosimea peretelui în mm.

18
 Pentru pereţii din ZC + AR, la calculul momentului
MRxd2 (cu plan de rupere perpendicular pe rosturile
orizontale) se va ţine seama şi de armăturile din
rosturile orizontale care sunt ancorate
corespunzător în stâlpişorii care mărginesc panoul.


19
 Rezistenţele unitare caracteristice la întindere din
încovoiere perpendicular pe planul peretelui
 Rezistenţele unitare caracteristice la întindere din
încovoiere ale zidăriei, fxk1 şi fxk2, vor fi obţinute din
rezultatele încercărilor pe zidărie executate conform
standardului SR EN 1052-2.

 Pentru zidăriile cu legături tip "nut şi feder/lambă şi
uluc", având în vedere diversitatea profilaţiilor feţelor de
capăt, se vor utiliza valorile declarate de producător,
obţinute pe baza încercărilor de laborator.

 Pentru zidăriile cu toate rosturile complet umplute,
realizate cu mortar pentru zidărie pentru utilizare
generală (G), valorile rezistenţelor unitare caracteristice
la încovoiere fxk1 şi fxk2, în N/mm2, se vor adopta din
tabelul 2.

20
Rezistenţe unitare caracteristice la încovoiere
perpendicular pe planul zidăriei [N/mm2]
Tabelul 2
Rezistenţa medie a mortarului
M10, M7,5, M2,5
Tipul elementelor
M5
fxk1 fxk2 fxk1 fxk2
Argilă arsă, pline sau cu 0,24 0,48 0,18 0,36
goluri verticale
B.c.a. 0,100 0,200 0,075 0,150

21
Pentru zidăriile cu elemente din argilă arsă cu feţe verticale plane
şi cu rosturile verticale umplute cu mortar, executate cu mortar
pentru rosturi subţiri T, se pot folosi rezultatele din încercări sau
fxk1 = fxk2 = 0,150 N/mm2,

Pentru zidăriile cu elemente din BCA cu feţe verticale plane şi cu toate

rosturile umplute, executate cu mortar pentru rosturi subţiri T, în
absenţa valorilor declarate, rezistenţele fxk1 şi fxk2, se vor considera
astfel :
fxk1= 0,035∙ fb ≤ 0,150 N/mm2
fxk2= 0,035∙ fb ≤ 0,200 N/mm2 (pentru BCA cu ρ ≤ 400 kg/m3)
fxk2= 0,035∙ fb ≤ 0,300 N/mm2 (pentru BCA cu ρ > 400 kg/m3)

22
 Rezistenţele de proiectare la întindere din încovoiere perpendicular
pe planul peretelui, fxd1, fxd2 se determină cu relaţiile :
𝑓
 𝑓𝑥𝑑1 = 𝑥𝑘1
𝑀

𝑓
 𝑓𝑥𝑑2 = 𝑥𝑘2
𝑀

 fxk1 şi fxk2 - rezistenţele unitare caracteristice la întindere din

încovoiere ale zidăriei,
 M - coeficient parţial de siguranţă, stabilit în funcţie de :
 a. gruparea de încărcări la care se face verificarea: fundamentală sau
seismică;
 b. starea limită la care se face verificarea: ULS sau SLS;
 c. calitatea elementelor pentru zidărie şi a mortarului;
 d. tipul controlului execuţiei definit în reglementările tehnice
aplicabile, în vigoare.

23
 Rezistenţa de proiectare a panourilor din
zidărie înrămate în cadre (conform P 100-1,
cap.10)
 Rezistenţa de proiectare a panourilor din
zidărie înrămate în cadre FRd (zic) va fi luată
egală cu cea mai mică dintre valorile
corespunzătoare următoarelor moduri de
rupere ale zidăriei:
 - rupere prin lunecare din forţa tăietoare în
rosturile orizontale - FRd1(zic) ;
 - fisurarea în lungul diagonalei comprimate -
FRd2 (zic).
 FRd (zic) = min (FRd1,FRd2)

24
Rezistenţa de proiectare corespunzătoare mecanismului de rupere
prin lunecare din forţă tăietoare în rosturile orizontale se
determină cu relaţia:
𝐹𝑅𝑑1 = 𝑓𝑣𝑑𝑜 ∙ 𝐴𝑝𝑎𝑛 ∙ 𝑘1,𝑝𝑎𝑛

Rezistenţa de proiectare corespunzătoare mecanismului de rupere

prin fisurare înclinată în lungul diagonalei comprimate se
determină cu relaţia:
𝐹𝑅𝑑2 = 𝑓𝑣𝑑𝑜 ∙ 𝐴𝑝𝑎𝑛 ∙ 𝑘2,𝑝𝑎𝑛

25
 fvdo - rezistenţa de proiectare la forfecare sub
efort de compresiune zero a zidăriei.
 Apan = tp × lp - aria secţiunii orizontale a
panoului;
 hp - înălţimea panoului din zidărie;
 lp - lungimea panoului din zidărie;

 tp - grosimea panoului din zidărie;

 λp = hp/lp factorul de formă al panoului;
 Valorile factorului k1,pan = 1,2…3,3 pentru λp =
hp/lp = 0,50…2,00
 Valorile factorului k2,pan = 1,9…3,7 pentru λp =
hp/lp = 0,50…2,00

26
 Pereţii din zidărie înrămată în structurile din
cadre se vor verifica la ULS, separat, pentru:

 efectele rezultate din interacţiunea cu

structura în cazul solicitării seismice;

 efectele acţiunii seismice sau a presiunii

vântului perpendiculare pe planul peretelui.

27
 Cerinţa de siguranţă pentru efectele de
ansamblu din interacţiunea pereţilor din
zidărie cu cadrul este îndeplinită dacă există
relaţia: FEd (zic)  FRd (zic)

 unde :
 FEd (zic) - forţa axială de proiectare din diagonala
comprimată corespunzătoare acţiunii seismice de
proiectare ;

 FRd (zic) - rezistenţa de proiectarea a panoului de

zidărie înrămată folosind coeficienţii de siguranţă
pentru material M = 1,8…3,0. (conf. P100/1).

28
 Rezistenţa pereţilor nestructurali de zidărie,
exteriori şi interiori, care nu sunt înrămaţi în
cadre, va fi verificată la încovoiere
perpendicular pe plan, pentru efectele acţiunii
seismice sau a vântului astfel:
 - valorile momentele încovoietoare de
proiectare se vor determina în funcţie de forţa
seismică statică echivalentă sau de presiunea
vântului şi de condiţiile efective de rezemare,
conform prevederilor din Codul CR 6;
 - valorile momentelor încovoietoare capabile
se vor determina conform prevederilor
generale din Codul CR 6, folosind coeficienţii
de siguranţă pentru material M .

29