264

7.14. INDICI CARACTERISTICI AI MOTOARELOR CU ARDERE

INTERNĂ

Aprecierea şi compararea motoarelor cu ardere internă între ele, se face cu

ajutorul unor indici ce le caracterizează din punct de vedere economic,
funcţional, constructiv etc.[6].

7.14.1. INDICI DE ECONOMICITATE

Motoarele cu ardere internă trebuie sa funcţioneze cu un randament
ridicat, să folosească un combustibil ieftin, să necesite cheltuieli mici pentru
întreţinerile tehnice şi reparaţii, iar durata lor de serviciu să fie mare.

7.14.2. INDICI DE EXPLOATARE

Indicii de exploatare, respectiv proprietăţile unui motor care îi
asigura o exploatare uşoară, se referă la: siguranţa în exploatare, deservirea
uşoară, silenţiozitatea, mersul liniştit, uniform şi fără trepidaţii, pornirea
uşoară, adaptabilitatea la sarcini variabile .

7.14.3. INDICI CONSTRUCTIVI

Indicii constructivi sunt mărimi caracteristice ale motorului, ce
determină performanţele sale de putere, greutate, gabarit etc. Dintre aceştia
amintim:Puterea litrică PL (puterea dezvoltată de către motor pe unitatea de
cilindree) se determină astfel:
P
PL  e , [ kW/l] (7.2)
Vs  i
Pe reprezintă puterea efectivă a motorului – kW.
Vs - cilindreea –l;
i – numărul de cilindrii.
În general se urmăreşte realizarea unor motoare de putere litrică ridicată.
Masa litrică GL (consumul de metal pe unitatea de cilindree) se află
raportând masa totală a motorului Gm (fară combustibil, lubrifiant şi lichid
de răcire), la cilindreea sa totală:

Gm
GL  , [kg/l] (7.3)
Vs  i
 264

Masa pe unitatea de putere Gp se determină raportând masa totală a

motorului Gm, la puterea sa efectivă Pe:
G
Gp  m , [kg/kW] (7.4)
Pe

7.14.4. INDICII DE PUTERE

Indicii de putere caracterizează motoarelor în ceea ce priveşte consumul de

combustibil şi puterea pe care o pot dezvolta .[6].
Consumul de combustibil al unui motor se apreciază prin consumul orar şi
consumul specific .
Consumul orar C reprezintă cantitatea totală de combustibil consumată de
către motor în timp de o oră. Se exprimă în kg/h şi se foloseşte pentru
stabilirea normelor de consum, sau pentru controlul consumului în limitele
prescrise .
Consumul specific c este cantitatea de combustibil consumată de către
motor, timp de o oră, pentru fiecare unitate de putere. Consumul specific de
combustibil se exprimă în g/kWh şi se află raportând consumul orar (C-
kg/h)la puterea efectivă (Pe – kW), dezvoltată de către motor:

C 10 3  C
c , [kg/kWh] c , [g/kWh] (7.5)
Pe Pe
Pentru condiţii normale de exploatare, consumul specific de
combustibil al motoarelor cu aprindere prin scânteie (MAS) este de 220-350
g/CPh, respectiv 299-475 g/kwh, iar cel al motoarelor cu aprindere prin
comprimare (MAC), 160-220 g/CPh, respectiv 217—299 g/kWh.
Bilanţul termic al unui motor cu ardere internă reprezintă modul de
repartizare a energiei calorice obţinută prin arderea combustibilului, în
timpul funcţionării.
Bilanţul termic redat în forma grafică (Fig. 7.108), arată că energia
calorică totală Q, numai o parte Q e se transformă în lucru mecanic efectiv,
restul pierzându-se prin : sistemul de răcire Qa ; gazele de evacuare Qg ;
frecările interioare şi acţionarea mecanismelor auxiliare Qf ; arderea
incompletă a combustibilului Qc ; radiaţia, energia cinetică a gazelor arse
etc. Qd.
Rezultă că:
Qe  Q  (Qa  Q g  Q f  Qc  Qd ). (7.6)
 264

Fig. 7.108. Diagrama bilanţului termic la un motor cu ardere internă .

Randamentul efectiv e exprimă gradul de utilizare a căldurii totale
rezultate din ardere, pentru obţinerea lucrului mecanic efectiv. El este dat de
raportul dintre cantitatea de energie calorică transformată în lucru mecanic
Qe şi cantitatea totală de energie (Q) obţinută prin arderea combustibilului
Qe
e  , (7.7)
Q
Pentru diferitele categorii de motoare cu ardere internă :
e = 0,20 - 0,30 – la MAS;
e = 0,30 – 0,40 – la MAC;
e = 0,16 – 0,20 – la motoarele cu cap incandescent.
Presiunea medie indicată pi este o valoare echivalentă , constantă, a
presiunii variabile a gazelor în interiorul cilindrului, pe parcursul unui ciclu
motor. Ea este dată de raportul dintre lucru mecanic util sau indicat (L i) al
ciclului şi volumul de lucru (Vs) al cilindrului (cilindreea).
L
pi  i , [daN/cm²] (7.8)
Vs
Lucrul mecanic util sau indicat (Li) corespunde, la scară
respectiva, ariei suprafeţei Si = Sg –Sp, de pe diagrama indicată a ciclului
funcţional (Fig. 7.109.). Pe această diagrama, aria suprafeţei Sg reprezintă
lucrul mecanic pozitiv al gazelor, iar Sp lucrul mecanic negativ, consumat la
cursa de admisie şi de evacuare a pistonului . Cu cât presiunea medie
indicată a gazelor este mai ridicată, cu atât puterea dezvoltată de către motor
este mai mare şi invers.
 264

Fig. 7.109. Diagrama indicată la un motor MAS.

Presiunea medie efectivă pe este o valoare convenţională, constantă, cu care
ar lucra gazele provenite din arderea combustibilului pe durata unui singur
timp, cedând un lucru mecanic egal cu lucru mecanic efectiv, corespunzător
unui ciclu funcţional. Ea creşte odată cu mărirea raportului volumetric de
comprimare, prin îmbunătăţirea coeficientului de umplere a cilindrului cu
gaze proaspete şi a procesului de ardere, prin reducerea pierderilor prin
frecare .
Presiunea medie efectivă influenţează direct puterea dezvoltată de către
motor.
Puterea motorului poate fi exprimată ca: putere teoretică, indicată şi
efectivă.
Puterea teoretică Pt – a unui motor se determină pe baza consumului orar de
combustibil, considerând ca toată energia calorică rezultată se transformă în
lucru mecanic efectiv, folosind expresia :
C  N1  N 2
Pt   0,736 , [kW] (7.9)
3600  75

C- reprezintă consumul orar de combustibil, kg/h ; N1 – echivalentul

mecanic al caloriei – 427 kgfm/kcal ; N2 – puterea calorică a
combustibilului folosit kcal/kg .
Ţinând seama de randamentul efectiv e, se poate determina puterea
efectivă (Pe) din cea teoretică :
Pe = Pt (0,20 – 0,30) pentru MAS;
Pe = Pt (0,30 – 0,40) pentru MAC;
Pe = Pt (0,16 – 0,20) pentru motoarele cu cap incandescent .
 264

Puterea indicată Pi este puterea dezvoltată de gazele arse în interiorul

cilindrilor motorului. Ea reprezintă lucrul mecanic indicat Li raportat la
unitatea de timp: Pi = Li/t.
Puterea indicată a unui motor cu ardere internă se determină cu relaţia:

Li pi  Vs   d 2  pi  s  n  i
Pi     0,736 [kW] (7.10)
t t 4  60  75  K

în care: d reprezintă alezajul (diametrul cilindrului) în centimetri;

pi – presiunea medie indicată, în daN/cm2
s – cursa pistonului in metrii;
n - turaţia arborelui motor, în rot./min;
i - nr. de cilindrii ai motorului ;
K – numărul de rotaţii al arborelui motor în care se realizează un ciclu (K=2
– pentru motoarele în 4 timpi; K= 1 – pentru motoarele în 2 timpi)
Puterea efectivă Pe este puterea utilă, de care dispune motorul la arborele
său cotit şi care poate fi folosită pentru acţionări, tracţiune etc. Ea este mai
mică decât puterea indicată, datorită pierderilor de putere pentru învingerea
frecărilor interioare şi acţionarea diferitelor mecanisme şi se determină
ţinând seama de presiunea medie efectivă a gazelor pe, cu relaţia:

  d 2  pe  s  n  i
Pe   0,736 [kW] (7.11)
4  60  75  K

Raportul dintre puterea efectivă şi cea indicată reprezintă randamentul

mecanic al unui motor ηm . El arată toate pierderile de putere, din timpul
funcţionării, datorită cauzelor arătate .
P p
 e  e , sau  e  e . (7.12)
Pi pi
Randamentul mecanic are valori de 0,80 – 0,95 . Asigurarea ungerii
corespunzătoare a motorului cu uleiurile recomandate, aplicarea corectă a
diferitelor reglaje, evitarea suprasarcinilor etc. asigură valorile maxime ale
randamentului mecanic.
 264

7.15. PORNIREA MOTOARELOR CU ARDERE INTERNĂ

7.15.1. NOŢIUNI GENERALE

Pentru pornirea unui motor cu ardere internă este necesară
acţionarea arborelui său cotit, până când se obţin primele aprinderi ale
combustibilului.[6].
Cuplul necesar pornirii trebuie să fie mai mare, sau cel puţin egal cu suma
rezistenţelor determinate de frecarea pieselor în mişcare, comprimarea
amestecului carburant(sau a aerului), accelerarea mişcării diferitelor organe
până la turaţia de pornire etc.
Valoarea aproximativă a acestui cuplu se poate afla cu relaţia:
C p  K p  Vs ; [daN m ] (7.13)
în care: Kp reprezintă un coeficient ce are valoarea de 3 –5 [daNm/l]
capacitate cilindrică la motoarele cu carburator de 5 – 10 daNm/l la
motoarele Diesel; Vs – cilindreea totală a motorului, exprimată în litri.
Turaţia arborelui cotit pentru pornire trebuie să fie de 50 – 80 rot./min. la
motoarele cu carburator, cu sistem de aprindere prin baterie; 100 – 200
rot./min. la motoarele cu carburator, cu sistem de aprindere cu magnetou; 70
–100 rot./min. la motoarele Diesel cu injecţe directă; 150 –200 rot./min. la
motoarele Diesel cu camera de ardere compartimentată.
Timpul pentru pornirea unui motor este cu atât mai mic, cu cât turaţia
arborelui cotit este mai mare.
În vederea pornirii, motorul se supune unui control obligatoriu privind
nivelul uleiului în baie; prezenţa lichidului în instalaţia de răcire; cantitatea
de combustibil din rezervor; integritatea diferitelor ansamble , pentru a
prevenii apariţia unor avarii.

7.15.2. PROCEDEE DE PORNIRE

Procedeele cele mai răspândite de pornire a motoarelor cu ardere
internă sunt: pornirea manuală, pornirea cu demaror electric şi pornirea cu
motor auxiliar.
Pornirea manuală se face cu ajutorul unei manivele care se cuplează la un
capăt al arborelui cotit.
Deoarece turaţia şi cuplul de pornire ce se pot realiza prin acţionarea
manuală sunt mici, acest procedeu poate fi folosit la motoare cu aprindere
prin scânteie electrică, cu puterea de cel mult 100CP, sau la motoare Diesel
cu puterea pana la 30 CP.
 264

Pornirea cu demaror electric este procedeul cel mai folosit. Demarorul este
un motor electric de curent continuu, alimentat de la bateria de
acumulatoare, care transformă energia electrică pe care o primeşte în energie
mecanică , necesară acţionării arborelui cotit . În acest scop, pe axul
electromotorului se află o roată dinţată, care se poate angrena temporar cu
coroana dinţată de pe volantul arborelui cotit.
Aducerea roţii dinţate de pe axul electromotorului în poziţie de cuplare cu
coroana volantului, se poate face manual, prin comanda mecanică sau
electromagnetică.
Puterea demarorului este de 1 – 2 % din puterea efectivă a motorului cu
aprindere prin scânteie si de 10 – 15 % la motoarele Diesel.
Pornirea cu motor auxiliar cu carburator este un procedeu întâlnit, mai des,
la pornirea motoarelor Diesel;
Motorul auxiliar pentru pornire este un motor cu carburator, în 2 sau in 4
timpi, cu puterea de 8 – 20 CP, care acţionează arborele cotit al motorului
principal, până la obţinerea primelor aprinderi ale combustibilului .
Cuplarea motorului auxiliar cu motorul principal se face cu ajutorul unor
roţi dinţate, sau printr-un ambreiaj de fricţiune .Gazele de evacuare ale
motorului auxiliar pot fi folosite pentru preâncălzirea aerului, introdus în
motorul principal, sau pentru încălzirea apei din sistemul de răcire al
acestuia.

7.15.3. METODE PENTRU UŞURAREA PORNIRII MOTOARELOR CU

ARDERE INTERNĂ
Pornirea motoarelor pe timp rece, în special a motoarelor Diesel,
reprezintă dificultăţi rezultate din creşterea viscozităţii uleiului, vaporizarea
necorespunzătoare a combustibilului, temperatura scăzută a apei din
sistemul de răcire, încălzirea insuficientă a aerului sau a amestecului
carburant etc.
Din motivele arătate şi datorită faptului că, prin prelungirea timpului de
pornire pe timp rece, uzura motorului se măreşte, se folosesc diferite metode
ajutătoare, dintre care cele mai uzuale sunt: preâncălzirea motorului,
preâncălzirea aerului introdus în motor, bujia incandescentă, termostarterul,
decompresarea motorului, decuplarea radiatorului sau ventilatorului,
micşorarea raportului de compresie etc.