Universitatea “Petru Maior” Tg.

Mureş

TITLUL LUCRARII:FONDURILE DE PENSII

Specializarea: CONTABILITATE ȘI AUDIT

ANUL I
Autor: Trif Alina-Maria

2017

1
 CUPRINS

1. INTRODUCERE IN PIATA PENSIILOR....................................................3

2. FONDURILE DE PENSII IN ROMANIA.....................................................5

2.1. Reforma pensiilor in Romania...........................................................5

2.2. Pilonul II in sistemul pensiilor...........................................................7

2.2. Pilonul II in sistemul pensiilor.........................................................13

3. CONCLUZII.................................................................................................19
4. Bibliografie..............................................Error: Reference source not found

2
 CAPITOLUL 1. INTRODUCERE IN PIATA PENSIILOR

Studiile internţionale arată că în ultima vreme aproape toate statele lumii se confruntă cu
probleme demografice deosebit de grave, de la scăderea nataliătţii la îmbătrânirea rapidă a
populaţiei care afectează considerabil unul din segmentele importante ale sectorului public.
România se confruntă şi ea cu aceste dificultăţi, mai cu seamă datorită celorlalte
probleme economice, sociale şi politice cu care s-a confruntat încă din trecut şi care continuă să
îşi pună grav amprenta odată cu intrarea în criza economică şi cu modificarea tuturor sistemelor
în urma aderării la diversele organisme internaţionale. Pentru ţara noastră a fost cu atât mai greu
să se adapteze noilor reguli, si asta din cauza faptului că venea din urmă cu lacune majore în
multe din segmentele publice de activitate, pentru care nu a fost deloc simplu să se adapteze
noilor condiţii. Toate studiile arată acelaşi lucru: populaţia României se află într-un accentuat
trend de scădere şi îmbătrânire, fapt care în lipsa implementării unor reforme bine gândite, va
duce în câteva decenii la ceea ce numim "explozia bombei demografice".
Această situaţie, fără discuţie face presiuni enorme asupra bugetului public de pensii
(bugetul de asigurări sociale de stat), care trebuie să susţină cu tot mai puţini contributori
(salariaţii şi plătitorii de contribuţii sociale), un număr tot mai mare de beneficiari (pensionari
înscrişi în sistemul public). Anul 2007 a fost momentul de la care a plecat întregul demers al
reformării sistemului pensiilor în România. După un model internaţional, cel al Băncii Mondiale,
testat şi recomandat de către aceasta, s-a introdus sistemul multipilon, compus din pilonul II-
obligatoriu şi pilonul III- facultativ.
Uniunea Europeană supraveghează îndeaproape toate aceste situaţii şi realizează studii în
mod constant pentru a observa eventuale modificări în cursul lucrurilor. Prognoza Eurostat arată
că Romania va ajunge de la situaţia actuală, in care fiecărui pensionar (persoana cu varsta peste
65 de ani) ii corespunde un număr de 4,7 adulţi in varsta de muncă la cea in care, in anul 2060, la
intreţinerea fiecărui pensionar vor putea contribui doar 1,5 adulţi in varsta de muncă.
Estimările Băncii Mondiale arată că populaţia Romaniei se va reduce cu 2,3 milioane de
persoane pană in 2025, iar ponderea locuitorilor cu varste de peste 65 de ani va creşte continuu.

3
Rata de dependenţă a varstnicilor (ponderea populaţiei cu varste de peste 65 de ani) va fi de circa
18% in 2025, comparativ cu 14% in anul 2000. Numărul romanilor apti de muncă, cu varste intre
15 ani si 64 de ani, va scadea cu circa 1,1 milioane de persoane in această perioadă, arată un
studiu al Băncii Mondiale.

Grafic 1- Median age of population 2006-2016

4
 Potrivit Fondului Monetar Internaţional, in Romania, finanţarea pensiilor de stat va
deveni din ce in ce mai dificilă, astfel incat pană in anul 2050 unul din 3 locuitori va fi in varstă
de peste 65 de ani, in comparaţie cu unu din 7 in prezent, iar creşterea cheltuielilor publice
anuale cu pensiile va fi de aproximativ 6% din PIB, in condiţiile in care guvernul va menţine
actualul standard de viată al pensionarilor, arată studiile Fondului Monetar Internaţional,
concentrate pe situaţia demografică si a sistemului public de pensii din Romania. Cu 1,3 naşteri
la fiecare femeie, rata fertilitaţii este cea mai scazută din Europa si mult sub rata de inlocuire (2,1
naşteri pentru fiecare femeie). In plus, spre deosebire de ţarile mai bogate, migraţia netă este
negativă in Romania.

CAPITOLUL 2
FONDURILE DE PENSII IN ROMANIA

2.1 Reforma pensiilor în România

Pentru o mai bună analiză a subiectului, trebuie inţeles in primul rand ce inseamnă
reforma pensiilor in Romania. De unde a plecat de fapt tot acest fenomen, la ce ajută si care ar fi
implicaţiile dincolo de cele reale care se pot observa cu ochiul liber.
Reforma pensiilor presupune extinderea bazelor sistemului de pensii prin adăugarea a
încă două surse de pensie (Pilonul II şi Pilonul III), suplimentar la pensia publică de Stat (Pilonul
I).
Pilonul II, este denumirea dată sistemului de pensii administrate privat, cu contribuţii
definite, obligatorii pentru persoanele de până în 35 ani şi opţionale pentru persoanele cu varsta
cuprinsă intre 35 si 45 ani.
Pilonul III este denumirea dată sistemului de pensii facultative, administrate de companii
private, sistem bazat pe conturi individuale şi aderare facultativă.

5
 Ca şi celelalte ari foste socialiste, Romania a intrat aşadar in perioada de tranziţie cu un
sistem de pensii PAYG in care pensionarii erau platii din contribuţiile salariaţiilor activi, iar
cuantumul salariilor era direct proportional cu muncă prestată, cu nivelul venitului, dar nu direct
relaţionat de contribuţia totală. Varianta cheie care trebuie luată in calcul intr-o astfel de analiză
este rata de dependenţă: numărul pensionarilor/ numărul salariaţilor (contribuabili).
Implementarea modelului internaţional s-a considerat a fi un progres in viata publică a
Romaniei. S-a dorit atat alinierea la standardele nou impuse dar şi o parghie care să servească
instituţiei Statului. Cei implicaţi au considerat la acel moment ca un sistem de pensii echilibrat va
duce la:
- Eliminarea presiunii asupra bugetului asigurărilor sociale, de Stat
- Stimularea creşterii economice prin investirea sumelor acumulate în fondurile de pensii
private
- Dezvoltarea pieţei de capital. Activele fondurilor de pensii private pot sprijini atât
dezvoltarea pieţei de capital cât şi dezvoltarea proiectelor de investiţii lansate de Stat sau mediul
privat, prin pârghiile oferite de piaţa de capital.
Discuţiile despre reformă pensiilor au inceput in 1992, cand a fost publicată prima Carte
Alba. In orice caz, prima mare revizuire a sistemului, aşa cum am arătat mai sus, a fost adusă de
Legea 19/ 2000, care a intrat in vigoare in aprilie 2001. Legea reformează sistemul de pensii- aşa
zisul pilon 1. Această componentă presupune a fi completată de pilonul 2 si pilonul al 3- lea.
Introducerea acestor doi piloni a intamplinat opozitie inclusiv din partea sindicatelor, care au
dorit sa aibă un cuvant de spus la proiectul de modificare a sistemului. Aceste impotriviri au
intarziat trecerea legii prin Parlament. In sfarşit, reforma a fost legiferată prin OG 230/ 2000,
emisă in ultimele zile ale cabinetului Isărescu.
Legea pensiilor planifică o crestere a varstei de pensionare in următorii cinci ani şi
schimbă metoda de calcul a pensiilor bazată pe venitul obţinut in ultimii ani de activitate,
inclocuind-o cu o metodă care ia in calcul contribuţiile de-a lungul intregii perioade active de
muncă- cu un plafon anual echivalent cu de trei ori valoarea salariului mediu. Aceste modificari,
in mod normal ar trebui să asigure creşterea duratei de viată activă a forţei de muncă. Totodată,
angajaţii devin interesaţi să solicite angajatorilor să raporteze corect veniturile.

6
 Pe de altă parte, intrebarea cheie este dacă evaziunea fiscală va fi stopată: dacă angajaţii
din economia informală vor fi reintegraţi in cea formală dacă caştigurile salariale ale angajaţilor
vor fi raportate in intregime de către angajatori.

2.2. Pilonul II in sistemul pensiilor

Spre deosebire de sistemul de Stat (Pilonul I) bazat pe solidaritatea între generaţii, de tip
“pay as you go” (angajaţii plătesc acum pentru pensionarii de acum), unde nu există conturi
individuale, iar banii sunt plătiţi imediat pensionarilor actuali, fără a se face plasamente
financiare, noile fonduri de pensii sunt constituite prin contribuţiile individuale ale
participanţilor, fiind administrate de către societăţi private. Sistemul privat de pensii propune ca
banii participanţilor să fie investiţi pe termen lung şi nu cheltuiţi imediat, iar participanţii au
drept de proprietate asupra contului personal în care li se strâng banii de pensie. Statul român a
introdus in 2007 sistemul de pensii private, după un model testat şi recomandat de Banca
Mondială.
Pilonul II, este denumirea dată sistemului de pensii administrate privat, cu contribuţii
definite, obligatorii pentru persoanele de până în 35 ani şi opţionale pentru persoanele cu varsta
cuprinsă intre 35 si 45 ani.
Grafic 5- Sistemul de pensii din Romania

7
 Sursa: www.csspp.ro

Reprezentanţii ai Ministerului Muncii confirmă faptul că după cinci ani de funcţionare

efectivă a Pilonului II de pensii private obligatorii, acesta este singurul parteneriat public-privat
din Romania care se dovedeşte incă un adevarat succes, funcţionand fară sincope şi fară
reclamaţii.
S-au inregistrat rezultate investiţionale foarte bune ale fondurilor de pensii, remarcabil
fiind faptul că acest domeniu pare să fi depăsit criza fară ca economiile pentru pensie ale
participanţilor să fi suferit consecinţe grave, demonstrand că Pilonul II este o soluţie viabilă şi de
viitor. In acest sens, Ministrul Muncii a confirmat susţinerea pe care instituţia pe care o conduce
o acordă sistemului de pensii private in general, cu precădere Pilonului II: "Randamentele de la
acest fond au fost superioare ratei inflaţiei, iar efectele crizei nu au avut consecinţe asupra
veniturilor viitorilor pensionari. Cu aproape 6 milioane participanţi, Pilonul II este o soluţie
viabilă, care trebuie dezvoltată". Menţinerea unui sistem public de pensii cu caracter redistributiv
este o necesitate ce ţine de politica socială, de redistribuirea venitului naţional şi securitate
socială a populaţiei.
Deosebirea majoră dintre un sistem public de pensii şi unul privat constituie modul de
alocare, gestionare şi investire a banilor. Introducerea schemelor de pensii private a lovit puternic
in economia subterană, deoarece salariaţii sunt incurajaţi şi chiar obligaţi să se angajeze cu
contracte legale de muncă, avantajand astfel şi bugetul de stat prin lărgirea bazei de impozitare.
Astfel, prin participarea la un sistem de pensii private, fiecare beneficiar are un cont individual,

8
in care se acumulează atat contribuţiile sale cat şi caştigurile obţinute din momentul in care
participanţii indeplinesc condiţiile legale, in funcţie de sumele stranse in contul lor şi nu de
vechimea in muncă.
In general, Statul nu contribuie direct cu sume de bani la sistemul pensiilor private, insă
are rolul de a reglementa şi supraveghea sistemul, precum şi de a-i acorda deductibilitaţi fiscale
in anumite limite. In cazul Romaniei, Statul contribuie la sistemul pensiilor administrate privat
redirectionand o parte din contribuţiile cuvenite bugetului asigurarilor sociale de stat spre Pilonul
II al pensiilor private obligatorii. Dar atribuţiile de administrare a fondurilor sunt incredinţate
unor entiţati private numite Societaţi de administrare de fonduri de pensii, iar sistemului bancar,
activitatea de custodie.
Există mai multe avantaje ale Pilonului II de pensii private:
- Asigură un venit mai mare. Contribuţia la sistemul pensiilor private obligatorii va
aduce la pensie venituri suplimentare;
- Oferă o rentabilitate ridicată. Pensia privată este mai rentabilă decat pensia de stat
deoarece banii sunt investiţi pe termen lung;
- Nu există costuri suplimentare. Faţă de actualele sume pe care fiecare salariat le
plăteşte sub forma contribuţiei la asigurările sociale de stat, nu se va mai plati altceva;
- Există posibilitatea de a alege. Angajaţii pot decide la ce fond de pensii sa depună şi se
pot muta de la o societate la alta fară restricţii, după primii doi ani;
- Transferul este simplu. Salariaţii trebuie doar să semneze un contract cu societatea de
pensie privată pe care o alege;
- Banii sunt proprietatea angajatului, se strang intr-un cont individual;
- Asigură transparentă. Orice participant va avea acces deplin la informaţiile despre
contul sau;
- Plata contribuţiei este automată (sunt platite direct de angajator);
- Oferă siguraţa pensiei. Pensiile private sunt garantate prin intermediul mai multor
canale: legislaţie, instituţii de stat care supraveghează activitaţile specifice de desfaşurare.
Conform legii, un fond de pensii nu poate da faliment, deci nu există pericolul ca un contribuabil
să piardă sumele depuse;

9
 - Asigură posibilitatea moştenirii. In caz de deces, suma de bani cumulată va fi
transmisă moştenitorilor legali ai acestuia, fie ca plată integrală, fie sub forma unor rate eşalonate
pe maxim 5 ani;

Grafic 2- Evoluţia activelor totale din sistemul pensiilor private şi ale creşterii
lunare noi 2017- dec 2017

10
 La 31 decembrie 2017, activele totale din sistemul pensiilor private reprezentau 1,58%
din PIB, comparativ cu 1,19%, valoare inregistrată la 31 decembrie 2016.
Valoarea activelor inregistrată de fondurile de pensii administrate privat la 31 decembrie
a fost de 1,78 mld Lei, in creştere cu 66.35% faţă de decembrie 2014.

11
 Grafic 3- Pilon II Active nete (miliarde Lei)

Valoarea activelor nete inregistrată de fondurile de pensii administrate privat la 31

decembrie 2017 a fost de 39,74 mld Lei, in creştere cu 20.79% faţă de decembrie 2016, respectiv
cu 8,26 mld lei..

La sfarşitul anului trecut, 7.042 milioane persoane erau evidenţiate in Registrul

participanţilor, un avans de 1,65% faţa de decembrie 2016, după cum arată şi graficul urmator:

Grafic 4- Pilon II Numar participanţi (milioane persoane)

12
 In ceea ce priveşte Rata de rentabilitate a fondurilor de pensii, situaţia arată după cum
urmează:
Grafic 5- Ratele de rentabilitate anualizate in ultima lună analizată (decembrie
2017)

Am prezentat in graficul de mai sus, indicatorii de performanţă ai fondurilor de pensii cu

grad de risc ridicat si mediu. Se poate observa astfel că rata de rentabilitate minimă este de
3.1176^(BRD), ajungandu-se pană la un maxim de 4.8028% (BCR). Rata medie ponderată de
rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrare privat pentru ultimele 24 de luni ( vezi
Grafic), este de 3.9543%.

Grafic 6- Rata de rentabilitate anul 2017

13
 Analizand cifrele extrase pentru acest studiu, incepand cu ianuarie 2017 şi pană in
decembrie 2017, pentru a-mi creea o imagine clară si cat mai aproape de realitate in ceea ce
priveşte sensul de mişcare al activitaţii fondurilor de administrare a pensiilor private, anul 2017
de succes pentru sistemul de pensii private, comparativ cu anul 2016. In ciuda tuturor
obstacolelor economice, financiare si politice, fondurile de pensii au continuat creşterea,
consolidarea şi au inregistrat rezultate investiţionale foarte bune, in condiţii de risc redus,
caracteristică esenţială acestui sistem.
Uitandu-mă puţin in urmă la 2017, a fost un an foarte greu: s-au succedat 2 guverne, au
fost tensiuni politice, miscari de strada, o economie in stagnare şi pieţe financiare volatile. Cu
toate acestea, sistemul de pensii private s-a menţinut stabil şi cu rezultate foarte bune.

2.3. Pilonul III in sistemul pensiilor

Pilonul III este denumirea dată sistemului de pensii facultative, administrate de companii
private, sistem bazat pe conturi individuale şi aderare facultativă.

Grafic 7- Sistemul de pensii din Romania

14
 Sursa: www.csspp.ro
Spre deosebire de pensiile private obligatorii ( Pilonul II), legislaţia Pilonului III nu
interzice participarea la pensiile facultative in funcţie de varstă, oricine putand contribui in acest
sistem cu pană la 15% din veniturile brute realizate in fiecare lună. Pentru a putea participa insă
la un program de pensii facultative, există niste condiţii care fiecare participant sa aibă cel puţin
90 de contribuţii lunare ( nu neaparat consecutive) făcute la fond, o varsta de cel puţin 60 de ani
şi o sumă minimă acumulată.
Există cateva avantaje ale Pilonului III:
- Nu se plateşte impozit pentru contribuţie;
- Valoarea contribuţiei se deduce din impozitul pe venit
- Protecţie financiaăr. La varsta de 60 de ani, suma acumulată in cont va fi la dispoziţia
contribuabilului. Aceeaşi situaţie va fi şi in caz de invaliditate permanentă, iar in cazul unui
deces, moştenitorii legali pot beneficia de suma acumulată in contul privat;
- Libertatea de a alege. Contribuabilul are opţiunea alegerii fondului de pensii, a nivelului
contribuţiei si a perioadei in care vrea să cotizeze;
- Siguranţa. Rata de rentabilitate a fiecărui fond de pensii se compară cu rata minima de
rentabilitate a fondurilor din piaţă. In situaţia in care un fond este sub rata minimă timp de patru
trimestre consecutive, administratorul pierde autorizaţia de funcţionare, iar activele deţinute vor
fi transferate către alt fond.

15
 Grafic 8- Evoluţia activelor totale din sistemul pensiilor private şi ale creşterii
lunare anul 2017

Pentru a evidenţia cele menţionate mai sus, diferenţa de valoare intre Pilonul III analizat
in această sectiune şi Pilonul II spre care ne-am indreptat atenţia in partea de inceput a
capitolului, ataşat mai jos un grafic care prezintă in mod clar situaţia.

Grafic 9- Randamentul mediu ponderat al tuturor fondurilor de pensii private

Sursa: www.apapr.ro

16
 Grafic 10- Pilon III Active nete (mil Lei)

Pe de alta parte, numărul participantilor inregistraţi la fondurile de pensii facultative pe

Pilonul III, la data de 31 decembrie 2017 era de 446131, cu 8,75% mai mult comparativ cu luna
decembrie 2016 şi cu un avans de 1,06% faţă de luna noiembrie. Se poate menţiona astfel, ca şi
Pilonul III a mers pe acelaşi trend ascendent, chiar dacă a inregistrat valori mai scăzute decat
Pilonul II, acest tip de pensie facultativă are toate şansele să se dezvolte pe viitor şi să se extindă
prin numărul de perticipanţi. Bineinţeles, această dezvoltare trebuie privită şi in concordanţa cu
aspectele previzionale economice şi financiare şi cu chestiunile politice care din multe puncte de
vedere afectează direct acest sistem modern şi ii influţeaza indeaproape rezultatele.

Grafic 10- Pilon III Numar participanti (milioane persoane)

17
 Deşi numărul participanţilor a crescut constant lună de lună in 2017, valorile inregistrare
s-au situat numai intre 1,47% in martie si 0,61% in aprilie. Primele trei fonduri de pensii
administrate privat, FPF ING OPTIM, FPF BCR PLUS si FPF AZT MODERATO deţineau la 31
decembrie 2012 aproximativ 67% din activele nete si 70% din participanti.

In ceea ce priveste Rata de rentabilitate a fondurilor de pensii, situatia arata dupa cum
urmeaza:
Grafic 11- Rate medii de rentabilitate in anul 2017

18
 Am prezentat in graficul de mai sus, indicatorii de performanţă ai fondurilor de pensii
Pilonul III, cu grad de risc ridicat si mediu. Se poate observa astfel că rata de rentabilitate
minimă este de 1.8402%(BRDMEDIO), ajungandu-se pană la un maxim de 5,3313% (AZT
VIVACE). Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrare
privat pentru ultimele 24 de luni ( vezi Grafic), este de 4.8697%, respectiv 3.1878%.

19
 CONCLUZII

Am urmarit ca in acest studiu sa realizez o analiza cuprinzatoare si obiectiva a evolutiei

sistemului de pensii privat ( Pilonul II si Pilonul III) dar si a sustenabilitatii acestuia. Sistemul de
pensii din Romania, pe langa efectele pozitive pe care le-a adus implementarea acestuia dupa
modelul international, a avut de infruntat efectele negative ale unor elemente specifice cum ar fi:
iesirile anticipate masive la pensie, care a dus la cresterea numarului de pensionari si reducerea
numarului de contribuabili activi, usurinta cu care se poate obtine o pensie de invaliditate fara
baza legala.
Exista o serie de factori care influenteaza in sens invers bunul mers al lucrurilor in acest
sistem. Criza financiara si economica a agravat tot mai mult problema de fond reprezentata de
imbatranirea populatiei. Cu siguranta, toate sistemele de pensii din orice parte a lumii se
confrunta cu dificultati in a-si indeplini "promisiunile" cu privire la pensii, datorita cresterii
somajului, scaderea nivelului de trai, cresterea datoriei publice dar si a volatilitatii pietelor
financiare.
Si tocmai din acest motiv, am dorit sa realizez o analiza cat mai atenta, sa explic si sa scot
in evidenta cateva aspecte pe care trebuie sa le luam in calcul atunci cand poate avem in intentie
sa devenim parte intr-un astfel de contract.
Faptul ca de la momentul implementarii noului sistem, valorile inregistrate sunt pe linie
ascendenta, cu valori care difera in sens pozitiv de la o luna la alta, de la un an la altul, dovedeste
faptul ca intr-adevar in Romania se simtea nevoia unei schimbari in aceasta directie si
contribuabilii au incredere sa investeasca in astfel de programe pentru siguranta si confortul care
le este oferit.
In plus, am considerat necesara o analiza comparativa a perioadelor de exercitiu.
Extinzand analiza pe o perioada de timp mai mare, care cuprinde si un exercitiu incheiat, am
putut sa oberv mai multe lucruri, sa analizez si sa trag concluziile corecte. S-a dovedit astfel, ca
tendinta ascedenta nu s-a oprit la anul 2017, ci a continuat

20
 Studiul pe care l-am realizat m-a ajutat sa inteleg mai bine, nu doar sistemul pensiilor
private, care pana acest moment nu era de interes maxim pentru mine, dar si faptul ca
intotdeauna trebuie sa iau in calcul o multitudine de factori pentru a analiza din punct de vedere
economic un anumit fenomen. Performanta modelului de pensii implementat nu are cum sa
existe fara spijin din exterior.
In ceea ce priveste rentabilitatea fondurilor de pensii private obligatorii, in ultimele 12
luni fondurile de pensii private obligatorii au beneficiat de rate de rentabilitate foarte bune,
partial datorita cresterii pretului tilurilor de stat, iar pe de alta parte datorita randamentelor foarte
bune la depozitele negociate.
Ideea care ar incheia sectiunea de concluzii in urma studiului de caz pe care l-am
dezvoltat, ar fi urmatoarea: e avantajos ca un contribuabil din Romania sa incheie un contract cu
unul dintre fondurile de administrare de pensii private? Parerea mea este ca exista mai multe
motive pentru care o pensie privata facultativa poate fi mai avantajoasa decat propriile economii.
De exemplu, un fond de pensii este un investitor institutional mare, care are acces la instrumente
la care o persoana fizica nu are. Apoi, puterea de negociere a unui investitor institutional cu
bancile si brokerii este mult mai mare in comparatie cu a unei persoane fizice, fiind astfel in
pozitia de a obtine un pret mai bun.
De asemenea, spre deosebire de produsele oferite de banci, de exemplu depozitele
bancare, pensiile facultative sunt produse financiare diferite, care se adreseaza unor nevoi
diferite. Pentru economisire pe termen scurt, puteti folosi conturile bancare, insa pentru o
economisire sustenabila pe termen lung, cel mai bun produs este pensia facultativa. Cateva
argumente in plus ar fi si contributiile la pensia facultativa, care beneficiaza de deductibilitate
fiscala, iar randamentele investitionale pe termen lung, ne-o arata experienta din pietele mature,
sunt net superioare dobanzilor bancare.
Datorita tuturor aspectelor pe care le-am evidentiat mai sus, consider ca in Romania,
sistemul de pensii private Pilonul II si Pilonul III este necesar, vine in sprijinul constribuabililor
si tocmai de aceea inregistreaza plus de valoare de la o perioada la alta. această investiţie este
una care aduce rezultate bune in viitor.

21
 BIBLIOGRAFIE

1.Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 470 din 31.05.2006,

2.Legea nr. 23/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 411/2004 privind

fondurile de pensii administrate privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea

I, nr. 61 din 25.01.2007

3.Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul

Oficial al României, nr. 852 din 20.12.2010.

4. www.cnpas.org

5. www.mmuncii.ro

6. www.insse.ro

7.www.csspp.ro

8. www.bnr.ro

22
23