Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
ANALELE
ACADEMIEI ROMANE
1100111
BUCURESTI
LIBRARULE SOCEC .8 Comp., C. SFETEA i LIBRARIA NATIONALA
LEIPZIG VIENA
OTTO HARRASSOWIT7. GEROLD & COMP.
1911. 80.453
www.digibuc.ro
CUPRINSUL
Pag
Francisc RakOczy al II-lea, invielorul constiintei nationale un-
guresti, si Românii, de N. Iorga 1
Tin calator italian in Turcia si Moldova in timpul rásboiului
cu Po Ionia, de N. lorga 35
Doua documente privitoare la Revolta boierilor din tara B.-
t)crarasului in favoarea lui Mihnea Voda nurnit cel Rau
7
www.digibuc.ro
FRANCISC RAKOCZY AL 11-''
1NVIETORUL CONgIINTEI NATIONALE UNGUREgI, 1 ROMANII
DE
N. IORGA.
Membra al Academiei Rom Ana.
www.digibuc.ro
2 l. IORGA
I.
(1) Cf. Nil les, Symbolae, pp. 1053-4; Oozy], Histoire des rdvolutions de Rongrie,
Haga, 1739, 6 vol. (ediOa intai are douà volume) (cf. Histoire du prince Ragotzi on guerre
des mdcontents sous son comm(ndment, Paris, 1707); Merckwiirdige Geschichte des Fur-
sten Franz Rcikóczy, Berlin-Potsdam, 1795; Fiedler, Aktenstiicke zur Geschichte Franz
Radczys und seiner Verbindungen mit dent Auslande. Aus den Papieren Ladislaus
lakennesdi's von Betas, seines Agenten in Baiern, Frankreich, Preussen und Russland,
1705 1715, in «Fontes Rerum Austriacarum , 2 vol., Viena, 1855, 1858; lucrArile lui Colo-
man Thaly, mai ales Archivium rakocianum ; acela* De Saussure torokorszdgi levelei,
Pesta, 1909 si articolul lui J. Kont In Revue de Honyrie, 1909, n-rele 1-2 (trklarea lui
Bohn). De Azu t i amintirile lui Francise Dadich, secretar dalmatin, In Gatterer, Allge-
meine historische Bibliothek, Halle, Gebauer, XXV, 1769 si urm.; Coloman Thaly, Tör-
idnelmi 1Vapla (1663-1719), Budapesta, 1875 (aMon. Hung. Hist., DiplomataD, XXVII);
Aoelas, Az elso hazai hirlap, 1705-10, Budapesta, 1879; Acelas, A székesi Gr6f Berecsényi
csaldd, Pesta, 1885, 1892, 2 vol.; Szopori Nagy Imre, _Magyar torténelmi évkonyvek és
napla a XVIXVIII szdzadokba, Pesta, 1881: Thaly, Grof Eszterhazy Antal tdbori
könyve, Pesta, 1901. Cartea lui Horn, Franz Rdkóczy 11, ed. a 2-a, Leipzig, 1861, e !nye-
chitl. Mai vezi Albert Vandal, Dne ambassade francaise en Orient sous Louis XV. La
Mission du marquis de Villeneuve, Paris, 1887; Le Pacha Bonneval, Paris, 1885. Pentru
mama si sora lui 1161cOczy, Coloman Thaly, ICdsmdrky Thököly Imre napldi, levelesköny-
vei és egydb emldkezete, irdsai, Budapesta, 1868, 1873 ; pentru el lnsus, I, p. 355 si
urm.; II, p. 516 si urm.
www.digibuc.ro
VRANCISC RAKtiCZY AL n-lea 1 ROMINIL 8
(1) V. Ziarul lui Ioan Tsélsi in Thaly, Tortdnelmi Nap lók, p. 263 qi urm.
www.digibuc.ro
4 N. IORGA
www.digibuc.ro
FRANCISC RAID5CZY AL II-lea lig ROMANII. 5
www.digibuc.ro
6 N. IORGA
paratesc Dufresnel. (1) Granita lui n'o Include nici rnagnatilor unguri
cari IV stramuta averile lor la noi pentru mai multa siguranta. (2)
El aye& pe atunci ,prea mult de lucru cu mischrile Tatarilor rebeli
in Bugeac, si In curand cu primejdioasa-i calatorie la Poarta, din
care nu stià daca, se va mai intoarce, ca sa se poata amesteca in
astfel de lucruri pline de rise.
Dupa intoarcerea lui cu asigurarea ca va domni pe vieata, Domnul
muntean se gaseste indata in fata räscoalei Secuilor si a hotaririi
lui RákOczy de a fi principe al Ardealului. (3) In Octomvrie acesta-si
lua titlul de: allos Franciscus Secundus Rakoczi, Dei gratia Imperii
et Transilvaniae princeps electus, necnon monkacsiensis, makoviensis
et Hungariae confoederatorum pro libertate pugnantium dux».(4) Bran-
coveanu pastreaza, insä vechea-i indreptare politica, si in Iunie 1704
catane din Brasov aduceau la noi pe sopa, fugara, a unuia din generalii
imparMesti aflatori in Ardeal. (5) Regele Iosif li multamià mai tarziu
pentru asemenea adapostire de a credincio0 ardeleni» cari nu mai
puteau ramânek find lipsiti si de mijloace de traiu, in tam lor. (6)
Cam in acelas timp Constantin Voda primise stiri dela Brasoveni
«pentru acei vecini ai bor, de jafurile ce fac si pe cap au pradat,
de le-au luat bucatele» si fagaduià lamurit Ca anoi aceasta nu vom
ingadui, mai vcirtos ecici au ecilcat hotarul ferii noastre». A si
cerut, da cine este mai mare peste aceia», despagubire fat& de k säracii »
lui, prádati ca niste simpli Sasi de-ai Imparatului. Altfel, vor fi re-
presalii : a ea apoi noi vom gasi de vom lua, mai mutt ; ce sa
nu-i para raw). Muntii vor fi paziti cu ostaii, cu «slujitorii» sal,
a ca sa, nu-i mai lase pe unii ca aceia sä se Una si sa mai faca
ce au facut». Brasovenilor, vechi prieteni si credinciosi ai Chesa-
rului, e gata a le fi de tot ajutorul. (7) De alminterea el &Muse de
stire Indata la Poarta, Inainte de aceasta calcare de hotar, cerand,
crede rezidentul german, un ajutor de trupe turcesti pentru a pazi
hotarul amenintat. (8) De sigur insa ea el n'ar fi fost bucuros de
(1) Socotelile Brafovului, in aceste a Analeo, XXI, p. 144.
(2) Hurmuzaki, VI, p. 20.
(3) V. mai sus, p. 2 si urm.
(4) Hurmuzaki, IX°, p. 421, no DLXXIV.
(5) Socotelile Brafovului, 1. c.
(6) Hurmuzaki, VI, p. 28, no XVII.
(7) Iorga, Brafovul Fi Romdnii, scrisoare din 9 Iunie 1704; p. 170, no 24. Scrisoarea
lui David Corbea catre acelas jude brasovean (ibid., pp. 403 5) oglindeste, la 16 Sep-
temvrie urmator, o stare de lucruri normall.In citacii dam forrnele de limba actuale.
(8) Hurmuzaki, VI, p. 21.
www.digibuc.ro
FRANCISC RAKOCZY AL n-lea gl nom.INII. 7
(1) Ibid., p. 22. C5. Poarta 1-ar fi mustrat pentru aceasta, cum scrie rezidentul, nu e
de crezut.
(2) Brasovul $ Romdnii, pp. 32-3, no 3.
(3) 1bid., pp. 66-7, no 12.
(4) Hurmuzaki, VI, pp. 26 7.
(5) Ibid., Supt. P, p. 358, no DXXXIII.
0) Giurescu gi Dobrescu, Documente si regeste privitoare la Constantin Brdncoveanu,
Bucuregti, 1907, pp. 140-1, no 235. De fapt, in Aprilie 1705 'Mari lupti in Ungaria cu
generalul Heister (Hurmuzaki, IX', p. 415, no many).
www.digibuc.ro
8 N. IORGA
www.digibuc.ro
FRANCTSC RAKOCZY AL n.lea i ROMANTT. 9
IV.
www.digibuc.ro
10 N. IORGA
afle ce sentimente are pentru persoana sa». (1) Repede InsA Fériol
se incredintase cA vanzarea de provizii din Tara-RomaneascA urmeaza
si mai departe. Bailul dadea aceasta asigurare la 11 Maiu (2), si cu
o lunA inainte ambasadorul francez arAta Vizirului cA, dacA Poarta
insAs se arAta prietenoasa faVa de Rai,: Oozy, Brancoveanu dA Ger-
manilor, nu numai mijloace de aprovizionare, dar si arme si cai. (3)
PanA la sfarsitul anului, in convorbirile, memoriile, pamfletele lui
Feriol si ale trimisilor «Craiului» ardelean, Papay si Horvath, veniti
cu daruri insemnate pentru top puternicii din jurul Sultanului (4),
se pomenesc legAturile neingAduite ale lui Brâncoveanu cu gene-
ralul Rabutin. (5)
De fapt Domnul muntean 'Astra, prin rudele sale Cantacuzinii,
prin agentul sAu la Belgrad, stranse relatii cu Imperialii. In Aprilie
el le dadea de stire ca Rakoczy a cerut TAtari in ajutoruL sau,
dar asigura ea ei nu vor fi läsati a trece prin Tara-Romaneasca.
Corespondenta germanA mergea acum in deplinA siguranta pe aici.
Domnul moldovean fusese castigat si el pentru aceasta politica intre
altele si pentrucA Fériol incepuse a Mud& pe Constantin Duca, mazil
in Constantinopol, «om de cea mai mare nobleta, cu strAmosi Intre
ImpAratii greci (6)!» , si noul trimes german Quarient lua, in toamnA,
apArarea amandurora impotriva invinuirii ca ajuta cauza impAra-
teased. Ba chiar se plangea, ca ei lasA a trece rebeli unguri si agenti
francezi, c5, le dau pasapoarte si ca trimet arme si munitii räscu-
latilor !
Cu adevarat, Brancovoanu dAduse cele mai bune asigurAri ambasa-
dorului si-1 linistise ca si mai inainte in privinta Tatarilor, cArora
nu le-ar da cale nici intr'un chip, si pentruca evechea ranA» a tre-
cerii lor in 1690 nu s'a lecuit Inca: de curand, in 1705, o ceata
de 300-400 de Nogai fusese oprità de locuitori, cArora 111.1 li se
putuse arAta un firman, si o treime din nAvAlitori cAzuserà in lupta. (7)
Dimitrie Cantemir lamuria, de altminterea, cA Poarta InsAs (Muse
porunca de a se opri astfel de cete «cu mana armatA si cu toatä
(1) Aceste a Analeo, XXXII, p. 11. Observ ca scrisoarea se af15, si in Hurmuzaki, VI, p. 30.
(2) Ibid., 1X1, p. 429, no. nimocix.
(3) ibid., Supl. Ii, p. 365 si urm.
(4) Ibid., VI, p. 29 si urm., 148; Fragmente, III, p. 24 si urm. V. si aid, mai departe.
5) Hurmuzaki, Doc., 1. c. Cf. ace19., Fragments, IV, p. 24 si urm.
6) Ibid., Doc., Sup!. I', p. 364, n° DXLIV.
(7) Giurescu si Dobrescu, pp. 145-6.
www.digibuc.ro
FRANCISC RAKOCZY AL II-lea $1 ROMANI!. 11
www.digibuc.ro
12 N. IORGA
www.digibuc.ro
FRANCISC RAK6CZY AL li-lea till uomANII. 13
(1) Hurmuzaki, IXI, pp. 434-5, No nxcvm. 0 lecturii mai bunk In ale mele Studii
(4 Doc., III, pp. 99-100.
(21 Hurmuzaki, IXI, pp. 438-9.
(3) Documentele Cantacuzinilor, pp. 274-7.
(4) Did., pp. 278-83.
(5) Giurescu si Dobrescu, p. 173; pp. 174-5, n-rele 279, 282.
(6) Pentru aceste temeri v. Hurmuzaki, Fragment°, III, la Inceput; cf. Doc., VI.
(7) Hurmuzaki, IX1, p. 437, n-rele DCIII-IV.
www.digibuc.ro
14 N. IORGA
www.digibuc.ro
FRANCISC RAKOCZY AL II-lea I ROMANII. 15
(1) Hurmuzaki, IXI, pp. 440-1, No. Dcvm. La 1707 Brancoveanu aveh acum, dela
fratii Nalaczy si dela Adam Székely, mosia ardelean5. Poiana Märului (Brafovut si
Románii, p. 254, No. 6), dela fugarul Gheorghe Banffy eapata, pentru un imprumut de
2.500 de lei, Sambata-de-sus (Giurescu si Dobrescu, p. xxxv si nota 4) si primeste z5log
Tamaspatacul (ibid. ; cf. Iorga, Documente Brdncoveanu, pp. 165 6 : tot acolo pentru
elocurileD dela Somartin si Cincul-Mic). V. si Giurescu si Dobrescu, P. 257, no. 394;
pp. 323, 332.
(2) Hurmuzaki, IX1, pp. 441-2.
(3) Acelas, Fragmente, III, pp. 40-1; cf. si pp. 48 9. Pentru sosirea, In Aprilie 1706,
a lui Papay, cu Horvath, la Constantinopole; La Mottraye, Voyages, I, p. 378. V. mai
sus, p. 9.
(4) Cf. Brasovui fi Romdnii, p. 36.
(5) Giurescu si Dobrescu, p. 176, no 283.
(6) Cf. si Engel, Litteratur der walachischen und rnoldauischen Geschichte, p. 66: epita-
lamul lui Fronius pentru nunta, din 8 Martie 1699 (sic), a lui Iordachi.
(7) Brafovulsi Romdnii, pp. 87, 233-4 tunde si altä bibliografle); cf. ibid., pp. 278 9.
Pentru legaturile lui Raloiczy In acest an cu Moldova, aceste a AnaleD, XXXII, p. 11.
www.digibuc.ro
16 N. IORGA
VI.
www.digibuc.ro
FRANCISC RAKóCZY AL li-lea i runarm. 17
VII.
www.digibuc.ro
18 N. IOnGA
III,..IJ..14
iertare dela guvernul imparatesc; un firman in aCest sens a si fost
capatat de ambasadorul francez. (1)
In curand, dupa Infrangerea lui Carol al XII-Iea la Pultava si fuga
din Po Ionia a regelui pus de damsul, Stanislas Leszczyfiski, se adause
la ei Inca un oaspete, pentru a intra Indata, in slujba lui Rakoczy,
care Ikea atunci cele din urma incercari ale lui. Iosif Potocki, Voe-
vodul de Chiev, nu era strain de tara si neamul Moldovenilor, find
poate chiar unul din urmasii directi ai lui Ieremia Movila, prin fiica
sa casátoritä In acel neam. (2) Scapat din prinsoarea Muscalilor (3),
el oferi lui Flak Oozy o oaste «de Romani (Valaques), `Mari si dra-
goni, apoi trecii in Ungaria, pe la noi, la 1708, nu far& a pierde in
trecatorile spre Maramures (4) pe o seam& dintre ai sai, «sparcuiti»
de cetele urmaritoare ale Rusilor, cari cautau pe Potocki, ca pe «o
fiara salbateca, din loc In loc». Ajunse la Muncaciu si ajuta pe RA-
kOczy a-si strange o ultima ostire, care Mai cateva incercari In iarna
anului 1709.
Se pretinde (5) ca trupele lui Potocki, cavaleria suedeza, dragonii
poloni, garda regelui Stanislas, 1-ar fi silit a se Intoarce inapoi
tocmai child era mai cu perspectiva urmarea luptei.
Pe când Mikes, Pekri si ceilalti pribegi se bucurau de gazduirea
noului Domn moldovenesc Nicolae Mavrocordat, care e datu-li-au
carti de volnicie, si lor si oamenilor lor, sä fie slobozi de toate supa-
rarile si, orice fel de traiu ar face in tara, sa n'aiba nime, de spre
vamesi, nici de spre parcalabi, nlci o nevoie, 'Ana child Dumnezeu
li va scoate iara§i la mosiile lor» (6), Potocki pregati atunci o
navalire in Moldova, pentru a putea ajunge la regele Suediei, pe atunci
asezat in marginea Benderului, In asteptarea rasbunarii, pe care o
doria asa de mult, Impotriva Tarului invingator. El intr.& pe la Cam-
pulungul rusesc si Vijnita, pe ch.nd Rusii II ateptau la Colomea (7)
(1) Ibid.
(2) Saussure, Levelei, p. 146.
(3) Si un Wiszniewiecki, din familia in care Ieremia Ivi mAritase altA fatA, veni atunci in
Moldova; Hurmuzaki, IX, pp. 497-8, no DCLVIII Cf. Anexe la Arnica, Soggiorno, Studii
gi. Doc. IX, no v111. Cf. povestirea lui Afenduli, in Hurrnuzaki, XIII, p. 60 qi urm; CA111.-
toriile lui la Mottraye §i Fabrice, Anecdotes du séjour du roti de Suede a Bender, Ham-
burg, 1766.
(4) Neculce, pp. 297-8.
(5) Memoriile, II, p. 137.
(6) N. Costin, p. 77.
(7) Cf. 0 Neculce, p. 298.
www.digibuc.ro
VRANCISC RAKOCZY At II-lea $1 ROMANI!. 10
,..
www.digibuc.ro
20 N. IORGA
Socotelile Casei Iezuitilor din Iasi pomenesc Intre cei cari cerce-
tar& in Aprilie 1710 biserica lor pe a Palatinul de Chiev, care din Iasi
mergea la Bender», si pe Grudzinski. (1) Ele adaug Ins& ca «din
pricina nävAlirii musafirilor din Pultava si Ungaria si primejdiilor
de furat caii si boii se tineau acasa. (2) Un mare numär de bol-
navi si morti dintre acesti Poloni ai lui RakOczy se Inseamnä acolo
in vara ; era s'a moara si Iosif Soltyk, pe care Iezuitii 11 calific&
de «magnificus dominus». Mai gasim pe Grudzinski, Duczyminski,
Kaczkowski, Owienny si pe secretarul roman al lui Potocki, «Pavel
Banul», cari sunt pomeniti cu totii 'Dana In Iunie 1711, deci pan& la
ráscoala lui Dimitrie Cantemir si intrarea Rusilor In Moldova, cu
Tarul. De raul lor primi Mavrocordat mazilia ca o usurare. (3)
Dimitrie Voda li las5, s'a ierneze, platindu-le cheltuelile cu bani
irnprumutati dela negustorii turci din Iasi; toatä oastea de 3.000 de
oameni se asezase acuma in oras. Potocki, sau, cum i se mai zicea:
«Halitchi», Intors dela Poarta, In ziva de 6 Noemvrie 1710, la Bender (4),
cu vestea declaratiei de rásboiu a Portii impotriva Rusilor, Ii che-
mase acum la Nistru, Lang& Soroca, pentru a se uni cu Tatarii;
pornira «mai-wand satele de-au ramas pajiste» si incremenira, multi
din ei, de frig, in cale. Cei scäpati se oprirá pe Fang& Nimirov, unde
Voevodul Chievului isi axe& mosiile. Numai spre prim'avara ei por-
nira asupra cetatii rusesti Bialocierchiev. (5)
Moldova era, amenintata acum si cu vizita «Craiului Racoti», pe
care Feriol (6) ar fi vrut sä-1 scoata iaras la iveala. (7) Se spunea
chiar ea el va comanda aripa dreapta a ostirii Tarului. (8) In Moldova
ar fi gasit doar pe cei 600 de husari si 8 talpasi cari erau in
varà la Camenita (9), sau pe acei cari in Martie stateau la Roman
si cautau sa se impace cu stapanirea Imparateasca, din Ardeal, porne-
www.digibuc.ro
FRANCISC RAKOCZY AL n-lea sI ROMANII. 21
www.digibuc.ro
22 N. IORGA
VIII.
(1) Hurmuzaki, Supi. P, p. 412, n. DCXV ; Fabrice, p. 139 : Suedezii nu tin In seamg.
pe 135,pay.
(2) Hurmuzaki, VI, p. 127.
(3) Ibid., p. 155, no. imoun.
(4) Ibid., p. 166.
(5) Acelaq, .Fragmente, IV, p. 101 0 urm.
(6) Ace1ag, Doc., Supt. It, p. 436, no. DCICLII,
www.digibuc.ro
FRANCISC RAKOCZY AL n-lea i ROMANII. 23
www.digibuc.ro
24 N. IORGA
IX.
(1) Ibid.
(2) Hurmuzaki, VI, p. 212, no. cxLn; pp. 214 5, p. 249, no. m.xxm; p. 257: i se acorda
lenichioiu ca re§edintfi.
(3) Ibid., p. 245, no. map:.
(4) Acela§, Fragmente, IV, pp. 202 8, 255, 257 8, 261, 264, 273, 275, 277.
(5) Ibid., p. 227 §i. urm.
(6) Ibid., p. 238.
(7) Ibid., pp. 253-4.
(8) Ibid., p. 222.
(9) Acela, Doc., Supl. II, 487, no. DCCIV. Cf. acela, Fragmente, V, pp. 17,20 §i Revue
de Rongrie, 1. c., p. 184; Dadich, in Gatterer, Beitreige, XV, p. 266.
www.digibuc.ro
FRANCISC RAKOCZY AL II-lea SI ROMAN!" 25
X.
www.digibuc.ro
26 N. IORGA
(1) Acte i fragmenteA, pp. 352-3; cf. Daponte, la datele de 6 Aprilie, 7 si 26 Maiu 1738.
(2) Biografia germans citat5., care tntrebuinteaz i Neue Europaische FamaD.
(3) Hurmuzaki, Supt. I', p. 585; cf. VI, ibid., p. 534.
(4) Saussure, p. 81.
(b) P. 405.
(6) Daponte, la 30 Octomvrie, 14 Noemvrie 1738, 5 lanuarie, 2 Iunie 1739.
(7) Acelas, la 14 Main 1739.
www.digibuc.ro
FRANCISC RAKOCZY AL II-lea. SI ROMANII. 27
XI.
www.digibuc.ro
28 N. IORGA
(1) Am dat o scurt 5. analiz5. in Luceaftirta pe 1904; editie separat5, sub titlul de (Mg-
runtisuri istorice culese in UngariaD, Budapesta, 1904. Pentru lucrári Asesti din acelas
timp v. Engel, Literatur der walachischen und moldauischen Geschichte, p. 54 si urm.
(2) Engel, /. c., p. 44 (dup. Molnax, Magyar Könyvtdr, III, p. 23; cf. Nilles, p. 1011 si
urm., mai ales 1024 si urm.).
(3) Nilles, p. 1029: aDivinarum legum volumina valachico idiomate in typographeo
nostro academico aere suo recudia.
(4) Studii fi doe., V, p. 54 si urm.
(5) Archiva soc. ftiintifice fi literare din Ia.,si, V, pp. 549-50.
(6) Engel, 1. c., p. 45.
www.digibuc.ro
PRANCISC RAIOCZY AL H-lea u ROMANII. 29
www.digibuc.ro
APEN DICE
I.
www.digibuc.ro
FRANCISC RAIC6CZY AL II-lea 13i 110MANIL 31
zerstreuert worden. Dessen gleichen dass dar Sultan Galga oder Haubt der
revoltirenden Tartarn nunmehro auf die Flucht sich begeben und also gahr
nichts mehr von den Tartarn zu besorgen.
P. S. Es ist nuhnmehro das tartarische Unwehsen vollig gehoben; ein jeder
geht nach Hausse; der abgesezte Gross-Vizir ist dieselbe Nacht strangu-
liret, der Kopf abgehauen und folgenden Morgen dem Volcke gewiesen
worden. Jederman ist vergnugt uher den neuen Gross-Vizir, vom (sic) dem
mann sich viel promittiret.
(Archivele din Copenhaga, Tyrkiet.)
Sorisoare italianA a lui Grigorie Ghica Vodit &Are un ambasador polon la Constan-
tinopol; cJassi, li 27 novembre 17372.
Biblioteca Czartorycki din Cracovia, ms. 618, fol. 907-8.
IV.
24 Iulie 1737.
. . II commandante di Transilvania conte di Valis si trova con 24.000
..
huomini per far le seguenti invasioni: II tenente-colonello Metternig marcia
con un distaccamento a Queneni (1) e passa il vecchio rio alla Vallachia
turchia e piglia posto in Porcett (2). Altro corpo marcia a basso de Rime-
sche (R4mnic), e f un ponte nel flume vecchio, e va ad unirsi col corpo
di Metternig. II generale Villani Lmarcia con un regimento d'ussari et un
corpo d'infanteria del regimento de Misfelin per il passe di Trespergher (3),
camina al Campolongo, verso Porcett, far& un ridotto a capo di ponte per
mantenere trincierato ii ponte. II generale Molen con altro distaccamento
per il passo Berseces a Sitos (4), et il generale Cernin per il passo Kenen-
ser verso la Moldavia, per veder di pigliar posto da dove si pensa far con-
tribuire tutti quei paesi et osservare II andamenti de Turchi.
(1) Ciineni.
(2) Porceqti.
(3) Törzburg (Bran).
(4) Bereczk (Bretc) qi Ojtos (Oituz).
www.digibuc.ro
32 N. IORGA
IV.
V.
Scrisorile din Bucuresti ale lui Coloman Mikes (dupa Unirea, p. 198 si
urrn., traducere de d. Oct. Prie).
In Iunie 1739 sosesc la Bucuresti Vay, Pdpay si Mikes, venind cu totii
din Cernavoda. Domnul le trimete inainte oamenii sai, cu secretarul in
frunte, si-i gazdueste la «o manästire», unde si pranzesc. Manästirea e, nea-
parat, cea, cu totul nota, a Vacarestilor, ziditä de Nicolae Mavrocordat, tatal
lui Constantin Voda. Acesta i se pare chior, ce-i dreptul, dar foarte istet.
Cu carata domneasca vacl Ungurii orasul; sunt adusi si la Constantin, care
era la «casa si gradina» din marginea orasuluilaceiasi Vacaresti. Sta insa,
ca in vreme de rasboiu, sub corturi. Si un sol rus ce merge la Vizir
trece prin Bucuresti. Se dau oaspetilor mijloace de drum mai departe.
A doua scrisoare, datata 21 lulie, e din Iasi. Mikes a trecut prin Focsani,
strabätand locuri pustii, dar nespus de frumoase, pline numai de flori. Iaras
secretar domnesc, in preajma Capitalei moldovenesti, iaras carata, iaräs
tabará si audienta. Primirea e bunk vrednica de un fost Mare Dragoman.
In a treia se oglindeste plictiseala pentru indelungata sedere in «acest
oras urit», intre boierii «ca ursii», fill% tovaräsia macar a lui Zay, plecat
la Hotin. A vizitat cativa Cantacuzini, cu vulturul bicefal in sterna, dar nu
i s'a intors vizita si n'a fost poftit la masa; lurnea dela Curte ii zice «Maria
Ta». MitropolitulAntoniee de o amabilitate deosebita, si pentruca trime-
te raritati la masa strainilor, larga ca pentru zece oameni. Un «Pater ita-
Han» mai tine de urit la pranz pribeagului. Preoti romani vede cate
zece prin carciume «in jurul butoiului». Manastirile sunt «präpadite», casele,
«de sat». Cu toate usurintele de negot, pe cari Domnii nu le tin in seama,
afacerile sunt in mama «Jidanilor si Armenilor». Altfel, loc frumos, flori,
roade, vite bune si un Cotnariu care birueste cu mult bietul vin de Pitesti
al Bucurestenilor.
Boieri, vreo 10 12 mai mari; in dregatorii, Grecii; taranii prin paduri.
In fruntea ostirii e «fratele unui cojocar grec bogatv. Il recunoastem pe acest
frate al Chiurcibasei Tarigradului: e Psiolul, Ipsilanti: fiul sau va fi Domn.
(1) Ghimeq.
www.digibuc.ro
VRANCIEIC RAK6CZY AL ri-lea i ROMANIL 35
www.digibuc.ro
UN CALATOR ITALIAN IN TURC1A $1 MOLDOVA
IN TIMPUL RASBOIULUI CU POLONIA
DE
N. IORGA
Membru al Academiei Romitne,
www.digibuc.ro
86 N. MAGA
I.
www.digibuc.ro
UN CALATOR ITALIAN IN TURCIA 81 MOLDOV A. 37
www.digibuc.ro
38 N. IORGA
Franco il poter buscar da mane vergine qualche cosa di buono... In somma dilapi-
dano, canto qui quanto per il resto del mondo, tutto chi ohe ponnoa (p. 202). Ei vreau
en tedeasa, prin mice mijloc: asia poi furto, rapina o truffa, tutto passa per industriaa
(p. 252). Pentru femeile lor, p. 263. Si sarlatanul Sabatai Sevi, despre care vorbeste pe
larg Ricaut, In Istoria sa, e amintit, la p. 465. Num'arul Evreilor din Constantinopol II
socoate la 8 10.000 (p. 619). El vorbeste cu desgust de dl loro sporco e puzzolente
modo di viverea (p. 634). Cf. p. 635, 643. Evreul Kiipeli, arendas de vami; cf. Brosch
v. mai departe ,p. 184.
(1) Pp. 54, 71. Armeni, Imbacaci european i vorbind limbile Apusului, merg acum
Qi la Livorno, Marsilia si Amsterdam (pp. 47-8). Pentru Patriarhul lor in legAturi cu
Roma, pp. 64-5. V. i P. 639; Barozzi i Berchet, II, P. 152.
(2) P. 55.
(3) Pp. 128-9.
(4) Pp. 222-6.
(5) Pp. 58, 181.
(6) P. 134 si urm. Cf. Barozzi i Berchet, II, pp. 174, 236, 271, V. si Ricaut, Histoire
de8 trots derniers empereurs, III, p. 131 si urm,
www.digibuc.ro
UN CALATOR ITALIAN IN TURCIA 51 MOLDOVA. 39
(1) ibid., p. 141. Daruri ale Genovezilor cátre Sultana Validé, p. 181.
(2) uLa nazione pin numerosa io l' he.) creduta la francese, sicome per tutte le parti
del mondo, tr& le straniere, l'ho trovata la pin copiosa.D Cf. Barozzi si Berchet, H, p. 272.
Francezii aduc: zahär, droge, hirtie, in schimb pentru piei, l&nl, mätask yin. V. si Zin-
keisen, V. p. 27 si urm.
(3) Ibid.
(4) cCavaliere di avvenenza e tratti elegantissimi., fost consilier de Parlament la Metz
si Paris, el c6.16,torise in Roma, Germania, Flandra, Polonia chiar, aper pura curiositip ;
p. 110. Despre biblioteca lui, p. 111. Se semnaleaz4 si ocupatiile lui teologice, pp. 111-3,
cari, cum se stie, 1-au Mout sA (sear& lui Nicolae Milescu al nostru acel aEnchiridion sive
stella orientalis occidentali splendensp, in care se aratá dogma ortodox& despre transsub-
stantiare. Pentru bibliotecarul s'au Galland, traduditorul celor aO mie si una de noptiD,
agiovane molto studioso et eruditoD, ibid., p. 116.
(6) Pp. 97-8.
(6) P. 117.
(7) P. 119.
(8) Pp. 44-5,
www.digibuc.ro
40 N. TORGA
www.digibuc.ro
UN CALATOR ITALIAN IN TURCIA RI MOLDOVA. 41
www.digibuc.ro
42 N. IORGA
www.digibuc.ro
UN CALATOR ITALIAN IN TURCIA sl MOLDOVA. 43
(1) P. 33.
(2) Pp. 32, 59-63.
(3) Pp. 98-9.
(4) Pp. 105, 148 si urm., 151-2.
(5) Pp. 155-9, 175 6.
(6) Cf. ai p. 298.
(7) V. tO pp. 632-3. E acolo ai o biseria ortodoxii, cu clopote (pp. 613-4). Aceast&
1nglduint5. o pomenesc si alti c5.16tori. Aait era, al In oraaele de pirati din Nordul Africei.
(8) «Con flemma grandissima trattiensi alla porta come un cane alla catena, aspet-
tando i commandi del suo padroneD; p. 165. Cf. p. 297,
www.digibuc.ro
44 N. IORGA
www.digibuc.ro
TIN CALATOR ITALIAN IN TITECIA I MOLDOVA. 45
(1) P. 619.
(2) Barozzi ai Berechet, II, pp. 153-4.
(3) Pp. 81-2, 496-7, 622.
(4) Cf. ai: uperché non ho per anche preso cognizione sufficiente di questo affare, che
tutto consiste in relazione, mentre II pretendere di vederle sarebbe pura menzognap;
pp. 228, 264.
(5) P. 186 ai urm.
www.digibuc.ro
46 N. IORGA
www.digibuc.ro
UN CALATOR ITALIAN IN TTJRCIA $1 MOLDOVA. 47
pe bani sau pe daruri, scrierea lui Albert Bobowski, de loc din Lemberg,
upaj de muzicA» al Sultanilor Ibrahim §i Mohammed al IV-lea. (1)
V.
C54 Atind vole de a Intov sará0 In 1672 oastea turceasc 5. ce se In-
dreptà, cu Sultanul insu§, spre Polonia, duph provocarea solului
regal FrancisclCasimir Wisocki (2), Magni merge la Anchialos, ve-
chea rEwidinta a lui Mihail Cantacuzino Saitanoglu, 0 se suie aici
pe galera lui Saban-beiu, renegat genovez. (3) Vede Varna, cu colonia
ei de Raguzani, având 0 o biserica latinä, Intr'un timp &and Raguzanii
Intrebuintaserä rAsboiul dintre Turci §i Venetieni pentru ali Intärl
situatia comercialA In Imparätie. (4) Vorbe0e despre Tatarii 0 der-
vi0i din Dobrogea.
Ajuns la Dunare, Italianul descrie Chilia, doc foarte mare §i destul
de bogat In toate, afar& de yin», cu un «castel frumos, lucrat cu
turnuri multe 0 In care se pastreaza, mult5. artilerien ; arata. §i «fe-
lurite arme genoveze taiate In marmurà prin multe locuri, ca la
Galata. (5) E locul eel mai insemnat pentru pescuitul morunului, §i
cälätorul cumpAra cu 30 de aspri doi moruni marl, de 80 de lire
fiecare. Doar Iantarii dacA-1 supárkzanzale arrabiate di smisu-
rata grossezza (6)--In acest centru militar al expeditiei, unde vede
80 de tunuri i munitii In num'ar foarte mare, depuse de galerele ce
se oprisera aici, neputând inainta, mai mult pe cursul Dunárii in sus.
Si Ismailul, Smilul nostru, i se pare «destul de bine clädit, cu
multime de locuitori» ; ormul e feuda lui Cazlar-Aga, care pAzeste
(1) a A giudizio de' pin intelligenti di questo paese porge lumi maggiori e pin veri-
dici quant' altre notizie siano per anche comparseD (p. 463). eScrisse oostui in italiano
una relazione del Serraglio et dell' educazione de' paggi, come delle femine, con molte
particolarita, sin' ora nascoste: passa questa per una della pin curiose et esatte che siano
per anche compirse : a me 6 riuscito buscarla ; non pretendo per() sii unica; vengo
bensi assicurato che sii originale di sua mano; ()redo l' havesse molte volte copiata per
presentarla a' ministri de' principi europei... Ho voluto inserirla ne' presenti fogli senza
alterarla in minimo conto) (pp. 600-1).
(2) Campania am descris-o dupa toate izvoarele, in Studii fi. documente, IX si in Ge-
schichte des osmanischen Belches, IV.
(3) P. 316 si urm. ; cf. pp. 290, 614.
(4) P. 325.
(5) aChigli, luogo Drincipalissimo.. Assai abondente, fuori pern che di vino... Il castello
6 bello, fabricato con torrioni in quantith, et in esso conservasi per anche buon nu-
mero d'artiglieria : vidi in molti luoghi varie arme genovese incise in marmo, come ne
appare in Galati"); pp. 328-9.
(6) V. si pp. 448-9.
www.digibuc.ro
48 N. IORGA
(1) aAssai bene fabricata, con quanta di abitanti.D V. si pp. 497-8 : avea si Atena.
Cizlarul trimetea Sultanului In Moldova daruri de cite 400 de pungi (pp. 459-60). Zilnic
Mohammed di 1000 de aspri de argint si 70 de galbeni de aur pentru pomeni (pp. 467- -8).
Tot domeniul Haremului Il administreaza. Cazlar-Aga, care putn ajunge mai tirziu a con-
duce el Imp äritia.
(2) V. Insemnärile lui Alexandru Mavrocordat, publicate de Papadopulos Kerameus In
vol. XIII din colectia Hurmuzaki.
(3) a Una vasta provincia, nonche la phi gran OM, del mondo..
(4) Pp. 368-70. Pentru alcituirea cortului, p. 379.
(5) Pp. 354 5, 452-3, 555. Dar dimineata, totus, aquando si svegliano e si mettono
in man:3111a, odonsi urli e latrati infinitiD. Pentru vinitorile Sultanului, pp. 466-7.
(6) aUna modestia cosi grande, che maggiore non saprei esprimere: senon fosse qualche
nitrito di cavallo o lamento di camelo, non sentirebbesi una minima voceD; p. 350.
(7) Pp. 335, 419 : a acciO restasse quella danneggiata meno fosse possibile... Severa-
www.digibuc.ro
UN CALATOR ITALIAN IN TURCIA I MOLDOVA. 49
www.digibuc.ro
50 14. TORG A
www.digibuc.ro
UN CALATOR ITALIAN IN TURCIA RI MOLDOVA. 51
www.digibuc.ro
52 N. IORGA
www.digibuc.ro
UN CALATOR ITALIAN IN TURCIA I MOLDOVA. 53
(1) Did.: «Li tetti sono molto acuti, coperti di pezzetti di tavole sottili, disposti in ordine
aggiustato e vagoD.
(2) Cronicele citate. E de sigur iazul Ciorbestilor, pomenit In vechea cronicá a yea-
cului al XVI-lea pe vremea lui Petru chiopul (Ureche, p. 233). Helesteul ii mentioneazA
si Pavel de Alep (Calatoriile Patriarhului Macarie, trad. Emilia Cioran, p. 27).
(3) Una gran cassina, consistendo tutta in un vasto cortilaccio quadro, circondato da
muraglia di fango... Gran corte di Bergamini...D ; p. 424.
(4) cSallaccia affumicata con due stanze simili oscure, mal in ordine.D
(5) Pp. 426-8.
(6) V. cartea mea Istoria armatei, I, la sfarsit.
www.digibuc.ro
54 N. IORGA
Ia$i a lui Duca (1), despre care nu vorbe$te Pavel de Alep, dar ele
nu aveau de sigur Infatisarea uritä $i saracacioasa pe care o arata
Magni. Peste cinci ani dela trecerea calatorului nostru venia, in
adevar, la Ia$i Palatinul de Ku Im, sol la Poarta (2), $i, ie$ind din
biserica Iezuitilor, unde se facuse in cinstea lui procesia, el mergea
«drept la Curten : la poarta intai e primit de boierinacti, la a doua
de boieri mari, dupa, datinile celor doua porti, a Ienicerilor si a Ca-
pugiilor, dela Seraiul Sultanului. Domnul, Antonie Voda, Ii iese in-
nainte pe scari, «les degrez du Palais». Tree amandoi «prin doua
sail, unde erau mese mari Intinse» $i ajung «Intr'o odaie unde
era un divan vechiu, acoperit cu un covor turcescn. Urmeaza a o
galerie sau balcon», $i WA, in sfar$it o «odaie frumoask zugravita in-
treaga dupa, obiceiul olandez» : aici e alt divan ; se dau dulceti $i
vutca $i se iea pranzul. «Odaia de audienta» in care se retrage Voda
$i cu solul, pare a fi deosebitä de acestea. (3) Nici «carata dom-
neasca», pe care o incunjurau la plimbare «Seimeni $i cu Vornici
$i cu Comi$i (4)», nu va fi fost a$a ponosita cum ni-o arata Italianul.
Si mai e o dovada impotriva exactitatii acestei descrieri. Dupa in-
sa$ marturisirea lui Magni, casa din Constantinopol a lui Duca,
unde fusese gazduit ambasadorul german Leslie, era «bogata $i
strälucita», «Imbiel$ugata In aurituri» (5); 0 o singura, odaie era pre-
tuitä la vreo 10.000 de scuzin, $i ferestrele erau vestite pentru «in-
geniozitatea conceptiei $i lucrului lor». (6) Era cu putinta care ca
acel ce avuse mandria $i gustul ce trebuià pentru a inalta, cea mai
frumoasa casa cre$tina din Constantinopol sa, se Impace cu locuinta
in «branzarian afumata din Ia$i?
Ce a vazut Magni In 1672 pare a fi altceva decal aceastä Curte
din ora$, cu odaile multe. Duca, Intemeietorul manästirii Cetatuia,
pe unul din dealurile de Fang& Ia$i, a dada in zidul incunjurator,
care e de piatra, doua randuri de case, din cea mai buna &Ara-
mida. Acela in care locuià insu$ a fost cu totul prefacut daunazi. El
privia asupra Ia$ului, care i se intindea intreg la picioare, avand
atunci deasupra multelor case de $indila numai turnurile a doua
(1) V. Papadopol Calimach, in Convorbiri Literare, XVIII (1884), p. 341.
(2) V. cartea I, Geschichte des osmanischen Retches, IV, cap. vi.
(3) Acte ft fragm., I, pp. 90-1.
(4) Neculce, p. 225.
(5) «Ricca di indatoratureb; p. 627.
(6) «In fatti 6 ricca e superba... Una sola stanza udii un giorno valutarla circa diece
mila scudi... Vitriate di invenzione e manifattura veramente ingegnosaa (p. 438).
www.digibuc.ro
ITN CALATOR ITALIAN IN TDRCIA I MOLDOVA. 55
biserici mari, despre cari se va vorbi Indata. La 1842 Alecu Rusu 1-a
zugravit, frumos i cu deamanuntul. Erau doua randuri, cel de jos
find mai mult In pmânt, pentru provizii, pe langa beciul, sapat
mai adânc. 0 scar% de piaträ, cu douasprezece trepte, duce la un
balcon. De aici se ajunge la o «tinda boltita», cu cararnizi in vase
laturi pe jos vi cu o singura, fereastra. Cate dou'a odai o marginesc
de amandouä laturile; in siânga, o camera' de prirnire i un iatac,
destul de bine luminate ; in dreapta, a doua camera se chema
«Odaia lui Vodan i avea pe pareti «flori rovii zugravite cu multa
arta»; din ea o «scaricica säpata in zid i luminath numai prin o
ferestuica rotunda» duce la «Ietacul Doamnei», avezat dedesupt.
Randul de jos are o -Linda i o odaie, frumos boltite. (1) De o parte
era baia, cu un dom de caramizi care tine Ora astAzi (2), iar la star-1ga
intrarii celeilalte, despre dealul Pietrariei,supt clopotnita ce-i pas-
treaza frumoasa stema a Moldoveie o salä mare, cu bolti gotice
zi stalpi purtand frumoase capitèle ; un chip de sfant, Inca bine
pastrat langa uva de intrare, arata poate c aici a fost paraclisul. Nu
se poate hotarl rostul odaitei vecine, cu o scara spre zid; cea de a
treia ivi arata menirea prin uriavul cuptor afumat.
E de crezut deci ca Magni a fost dus la casele dornnevti de aici,
dela Cetatuie i ea, in randul de case despre Iavi, a vazut doar
tinda i cele doua odai din stanga, pe cari le-a judecat cum va-
zuram. (3)
In Iavi, Magni mai Inseamna Intro multele biserici, printre cari
unele-i par destul de placute«anche passabili» doua manastiri,
despre cari spune ca sunt efoarte frumoase i luxoase» (molto belle
e suntuose). Atribue numai una lui Vasile Lupu, despre care a
aflat ca a vtia sa cumpaneasca ava, de bine lucrurile, Meat vi-a ras
de amenintarile Turcilor» (4), ba chiar ar fi murit In Scaun.
Prin calatorul nostru aflarn deci ceva despre arhitectura cea
veche a Goliei, cad Pavel de Alep vorbevte numai de icoana
Maicei Domnului, de policandrele de Danzig vi de chipurile ctito-
(1) Scrieri, ed. P. V. Hanes, Bucuresti, 1908, pp. 195-8.
(2) V. Iorga, Sate 0 mdneistiri §i ultimul n-r din Buletinul Comisiunii Monumentelor
Istorice.
(3) Totus el stie c6, biserica Trei Ierarhilor e láng5, Curtea din Iasi: evicino al palagio
del principes (p. 427).
(4) «Quasi a dispetto della Porta medema... E che seppe cosi ben bilanciare le cose,
che sempre si schermi delle di lei minaccieD; p. 426.
www.digibuc.ro
56 N. IORGA
www.digibuc.ro
UN CALATOR ITALIAN IN TURCIA SI MOLDOVA. 57
www.digibuc.ro
58 N. TONGA
www.digibuc.ro
UN CALATOR ITALIAN IN TURCIA I MOLDOVA. 59
www.digibuc.ro
60 N. IORGA
noul nopti pentru a trece (pp. 458-9).Se mai pomeneste ceara a di Valacchias, p. 559,
in cfirticica, intercalatfi, a lui Bobowski. Pentru grAul romfinesc in Constantinopol, p. 628.
www.digibuc.ro
DOUA DOCUMENTE
PRIVITOARE LA
JOAN PII$CARIII
Membra al Aeademlel Romline.
I.
www.digibuc.ro
62 IOAN 11113CARItr
La 1417 Mircea cel Maro darueste lui Borcea si lui Calian acre-
dinciosilor boieri ai Domniei rnele», satul Branistea, Urasii si Vadul
'a.rcaii. (Se afra, in traducere roman& la familie si In colectia mea).
In sentinta tribunalului de 12 boieri jurati sub prezidiul CApi-
tanului Suprem al FIgArasului Paul Thomory din 26 August 1511
se face provocare la hrisovul lui Mircea Voda, dat boierului Koszta
din Vistea de jos, despre donatiunea f5,cutä lui peste satele Vistea
de jos si de sus, si jumalate din Arpas (1).
Din actele acestea dela Mircea Vod'a vedem des intrebuintat epi-
tetul de aboieri ai Domniei mele». Dar din aceasta nu urmeaza% Ca
i-a adus cu sine Mircea la FägAras, ci numai c'a acesti boieri, find
de bastina in Tara Fagarasului, undo Mircea era tocmai ash. Dornn
ca si In Muntenia, le putea zice: «credincioi boierii mei.»
Avem totus un act aflat in Arhivul districtului Fágäras din anul
1302, subscris de loan Literat si C. Boer, ambii vicecApitani ai
FIgArasului, si de Valentin Rinel, primar din Agnita, si Iacob
Werner, prinnar din Sighisoara, cari oonstatä ca. comuna «Gerdal», in
scopul ca s5,-si rascumpere niste prizonieri din captivitatea Tata-
rilor, a luat imprumut o sutà, de märci dela comuna «Braller», za,lo-
gind acesteia un pämânt Intro satele «Gerdal», Feldioara, Rausor, St.
Martin si Apa Oltului.
Din aceasta s'ar vedea ca, cuvântul boiercel putin ca nume pro-
priu de persoanáa fost uzitat la Fägsaras si inainte de Mircea Vodá.
ConsiderAnd MA, c5. Tátarii inundase tara pe la anul 1241 va
s'a, zicá cu 60 de ani mai nainte si avand in vedere c5, aminti-
tele sate erau sub jurisdictiunea scaunului Cincu, ce era competent
la incheierea astor fel de acte lnsemnate, iar viceeapitanii la FA-
gAras Incep numai dela cApitanul suprem Paul Thomory dela In-
ceputul secolului XVI si In fine luand in bagare de seamä, ea,
hartia actului poartä semnul de apà marca Sibiiului cu inscriptiunea
Hermanstat (nu dt), unde, dup5, pärerea Contelui I. Kemény (in
Kurz, Magazin, I, 134) n'a existat moara, de hartie panA in
secolul XVI, datul actului din anul 1302 vine tare sub banueala,.
Din unele corect-uri, si din lipsa sigilelor provocate, apoi din indor-
satul a Gerdal» se poate presupune c5, actul acesta a fost sa, fie un
duplicat, dar necomplet, de nu si gresit in datul 1302. Noi 11 trans-
punem In pAstrarea Academiei Romano spre ulterioara apretiere.
www.digibuc.ro
ImrL REVOLTA BOIERILOR DIN TARA FXGARABITLM. 63
www.digibuc.ro
64 WAN PI:WARM
II.
Dupa moartea lui Radu Voila cel Mare, intamplata la a. 1508, bo-
ierii alegatori de Domni dupa cum foarte bine si deslusit ne spune
colegul nostru A. D. Xenopol erau impartiti in doua partide, a
Draculestilor si Danestilor (2). Boierii Draculesti aduc in scaunul
terii, cu ajutorul Turcilor, pe Mihnea, numit apoi eel Rau, in contra
fiului lui Tepelus, numit si Basarab cel Tamar, sprijinit de Unguri,
F,d din rivalitatea lor urmeaz& neintrerupt prigonirea unora in con-
tra celorlalti.
Mihnea, protejatul Turcilor, curând se impaca si cu Ungurii, si-1
vedem cautand prietenia cu toti vecinii, in special cu Braspvenii
cu Fagarasenii, cei mai de aproape angajati ea sa-si asigure po-
zitiunea atacata din partea Danestilor Basarabi, sub di ferite pre-
texte: ca, Mihnea e turcit, alt.& data ca s'a catolicit, dar mai cu
seama ca devenise un tiran crud fat& de Basarabesti.
In fine se scula, Barbu Craiovescu cu mai multi Basarabesti
si capatara dela Turci mazilirea lui Mihnea, carele se refugia, la
Sibiiu, unde fu omorit de Sarbul Iacsich, incuscrit cu familia Ba-
sarabesti bor.
www.digibuc.ro
REVOLTA EmEtaton DIN TARA 1101E4Mfn. 66
www.digibuc.ro
66 MAN PIWARIII
www.digibuc.ro
REVOLTA BOIERILOR DIN TARA FIGARABIILIII. 67
natus, tanquam infidelis castri et terrae proditor una cum sua genealogia,
et, hoc non praetermittentes, ipsos boiarones et terrae inhabitatores unanimo et
consono voto, quod et quo tam ipsi, quam fratres illorum tribus vicibus sunt
reperti in rebus proditoriis, est decretatum, quod nunquam in coeterum
inter eosdem de genealogia ipsorum vel ramo boiaro vel aliquis oficialis
fieri valent. Igitur nos, intuita fidelitate et fidelibus servitiis agilis viri Ro-
mani de Ucsa, nec non Vladimir, Stanislav Borbath, Barbul, Thomae, Vlad
et Radul, filiorum suorum carnalium, turn ex eo, turn ex ipso [quae] tune ad
necessitatem conservationis castri per eosdem quinquaginta florenos in pa-
ratis nobis datis, totalos portiones possesionarias ipsorum Burszan et Zilome
fratrumque et filiorum suorum (tanquam a boiaronatu propter multas prodi-
torias abscisas) in possessionibus utrisque, Ucsa ac Korbi, existentes habitas,
simul cum universis proventibus, puta: terris arabilibus, quae domum propriam
ipsius boiaronatus concernit, cultis et incultis agris, pratis ac molendinis ipso-
rum locorum [quae] ad easdem de iure spectant et pertinere debent, praedicto
Romano pro fidelitate ex pecuniis suis, filiisque ipsius et eorumdem hae-
redibus, una cum Cziganis: Grozav cum filiis, Dadul cum filiis, Tinkul, Neder,
Zlav, Nicola, Radul, Bancso, Iurg, Grozav, Mikov, Radul, Zkopu et Kosma
dictis, iure perpetuo et irrevocabiliter dedimus et annuimus, ex consensu et
promissione magnifici domini nostri illustrissimi joannis Bornemissa olim tesa-
urarii Regiae Maiestatis, nunc vero gubernatoris liberorum Reg[iae Maiestatis],
tenent, sicut possident pariter et habent, testimonio litterarum mediante, prae-
sentibus in sede iudiciaria boiaronibus Aldea Bika de Voivodeni, Koman et
Kostia de Rusor, Mailat de Komana, Manea de eadem, Kirilla de Grid,
Aldea de Vaad, Stoika de Betlen, Balas de Driid, Stephan de Szombath,
Vulkan de Szkorey, Sztan Szorontál de KertsisOra, caeterisque boiaronibus et
populis [ibidern] existentibus. Datum in opido Fogaras, in sede iudiciaria, feria
tertia infra verae sanctae et individuae Trinitatis, anno Domini millesimo quin-
gentesi mo nono. Apparebat etiam locus sigilli quasi pendentis ab .inferiori parte.
Unde nos, praemissa humillima instantia et petitione praefatorum po-
parum Vlad Roman et Vlad Ioan coram nobis superinde facta, praesentes
literas non abrasas, non cancellatas, nec in aliqua sua parte suspectas, sed
omni prorsus vitio et suspitione carentes, de verbo ad verhum sine di-
minuatione et augmento variationeque prorsus assignatas transumi et transcribi
faciendum sub sigillo nostro capitulari authentico, annotatis exponentibus, ju-
rium suorum universorum futuram ad cautellam necessariam, extradandas
duximus et concedendas, communi iustitia et aequitate suadente.Datum feria
secunda proxima post dominicam Misericordiae Domini, Anno Domini mille-
simo septingentosimo vigesimo octavo.
(L. S.)
Collata et extradata per eosdem requisitores m. pr.
www.digibuc.ro
68 IOAN PUSCARIII
ANEXA B.
www.digibuc.ro
REVOLTA BOIERILOR DIN TARA FAGARABULIII. 69
www.digibuc.ro
70 IOAN PUt3CARIU
www.digibuc.ro
CAROL AL XII-"A, PETRU CEL MARE
TERILE NOASTRE
(1709 1714)
DE
N. IORGA
Membru al Academiei Romaine.
I.
www.digibuc.ro
72 N. IORGA
www.digibuc.ro
CAROL AL XII-LEA, PETRII dEL MARE IM TERME NOASTRE. 73
www.digibuc.ro
74 R. IORGA
www.digibuc.ro
CAROL AL XH-LEA, PETRII CEL MARE I TERME NOASTRE. 75
II.
www.digibuc.ro
76 N. IORGA
(1) Cele mai multe anAnunte, la Neculce, pp. 291-2. Cf. N. Costin, 1. c.
(2) El ar fi refuzat odath Vizirului, and era Silihdar, niste cai qi miere ; Hurinuzaki,
Supl. P, p. 373.
(3) I se propusese, la 16 Octomvrie, mediatia Portii; la 31 un report anuntfi plecarea
lui; Hurmuzaki, Fragmente, IV, pp. 46-7. Dup6. la Motraye, I, p. 418, care nu 45. tot-
deauna o cronologie siguri, el as'a dus la Bender in ziva de 9 (20) Oetomvriea,
www.digibuc.ro
CAROL AL XII-LEA, PETRU CEL MARE 1 'TERME NOASTRE. 77
www.digibuc.ro
78 N. IORGA
www.digibuc.ro
CAROL AL XII-LEA, PETRO CEL MARE SI TERME NOASTRE. 79
www.digibuc.ro
80 N. IOWA
aveau s5, ducil peste hotar pe «Sved» (1); cu douá pungi de bani
pe cari Armasul grec Iarnandi le duse lui Iusuf, impreuna cu
turme de oi si altele «pentru Poarta lui», aceasth sarcina nou'a
fu crutatä terii (2). Grárn'aticul lui Mavrocordat, Ienachi, abia trecif
prin Iasi, in aceeas luntt, i alergA la Bender pentru grijile cele
mari (3).
La 25 Ianuarie 1710 Nicolae Voda, care avuse la 10 Decem-
vrie 1710 audienta sa la Sultan (4), era acum in cetatea sa de Scaun,
si la 25 Fevruarie sosia la Bucuresti trimesul sAu la Brâncoveanu,
vamesul Hurmuzachi (5).
In primävar5. Domnul cel nou primi pe oaspetii ce mergeau la
Craiul din Tighinea: Potocki li rasa de tinut 3.000 de «Levi si
Lipcanin, `Mari din Polonia, cari aduserá «mare nevoie si mare
prada si nespuse supArárin ; mai cerif si vite de hrara o mie
de vaci ori un Imprumut corespunzátor (6). Räspingerea acestei
cereri din partea Domnului incepia o dusmánie, cu urmari role
pentru dânsul, Potocki flind omul Regelui suedez si Indat'a reprezen-
tantul shu la Constantinopol (7). CalArasii de tail pAziau ape la
drumuri despre camp» si alungau lnapoi la «obuz» pe cei ce iesiau
apentru jacul Ion) (8). Si in Iasi Nicolae VodA luà masuri inpotriva
scandaloasei purtäri a oaspetilor, mai ales Poloni, pe cari ii adusese
adápostirea lui Carol al XII-lea la Bender: «beldiile» slujitorilor si
betele ofasenilor Inva.tara pe neastAmpAratii musafiri sh crute ave-
rile si sentimentele celor de tark cari se aratasera dela Inceput asa
de darnici cu dânsii (9). Grudzinski, starostele de Rawa, unul din
cApetenii, se planse pentru aceste masuri la Potocki, care nu uitá
nici aceast5, jignire. (10).
www.digibuc.ro
CAROL AL XII-LEA, i'ETRIT CEL MAEE Et TERILE IsIOASTIth. 8 I.
(1) Amiras, p. 49. Cf. Iorga, Geschichte des osmanischen Belches, IV, cartea II, cap. ii.
(2) E numit la 4 Iunie st. v. si dup5. Greceanu, p. 194. Caracterizarea de aoolo: aom
bun, drept, dela nimeni nu luh nimicD, pe and Sultanul era alacom si nesátiosi, e foarte
Indrept.ititg. Cf. Giurescu si Dobrescu, p. 189.
(3) N. Costin, p. '79; Neculce, p. 298.
(4) N. Costin, pp. 79-80. Cf. ibid., p. 87.
(6) aDeux maisonsD; Fabrice, p. 16. Se vorbeste de locuintele sub pb.mánt, deabanes
sous terre), pe cari le aveau cei mai multi soldati. In Iunie se lucrit harnic la clAdirea
de case noul. V. si ibid., p. 20.
(6) Fabrice, p. 166: aSur une hauteur proche du village moldavien appele VarnitzaD.
Cortul regelui fusese laugh biserica româneasch: gasses proche d'une eglise grecque qui
est a une petite distance du villageD. Si Fabrice adauge: a Tous les autres oiTiciers du
roi se logérent dans le village, et chacun s'accommoda le mieux qu'il put dans les mai-
sons de ces paysans, qui sont Moldaviens et de la religion grecqueD; la Motraye, II,
pp. 30-31, 38, 111. Casa cost6 7.000 de scuzi.
Anatole A. R.Tom. XXXIII.Memoriile Seq. latorice. 6
www.digibuc.ro
82 tr. tondA
fácii «cei doi pai afar& din cort» cari se cereau dela dansul,
4stfel pevlet-Ghirai fu primit de dansul ca orice 'particular de dis-
tinctie care a cerut o audient5, la Curtea suedezä (1). La o leghe
depArtare, «Imparatuln Maresc asteptä intoarcerea vizitei, dar Carol
til XII-lea nu se putit hotaxi niciodatä la acest pas, pe care-1 privia,
ca o mare umilire (2). Dupa, somatiile Mcute lui Tolstoi, de a se
restitui prinsii dela Cernauti, Regele credea, csa, trebue ssa, se gAteasca,
pentru o expeditie de rksbunare si se lucrà la steagurile cele noug,
cu cifra lui. Moldovenii i Tätarii luau 24 de scuzi pentru o sea
caii «Mtarestin erau Insá iefteni (3) si 4 «franci» pentru pot-
covit (4). In asteptarea declaratiei de rásboiu a Portii, Suedezii ei
Turcii fraternizau la Bender : in Julie inch% se dácia un prânz mare
cu 160 de feluri, de Chehaia Pasei Itisuf ; cei doisprezece invitati,
ofiteri regali cu totii, ascultará tabulhanaua cetAtii si vázurá comi-
cAriile pehlivanilor Serascherului (5). Cele 282 de pungi si jumatate
ale tributului muntean, pe cari Capugl-Basa Mohammed le duse la
Bender, in varä, trebue sä fi plätit cheltuelile cu Craiul (6).
Numan n'avea, insá de gand sa, duck armele biruitoare ale Sul-
tanului pe pämantul Muscalului ca.lca.tor de pace. Ii era dor de
odihna sa inghnatä cu cetitul cartilor i cugetarea melancolicá asupra
rostului fiintei omenesti pe pämant. El cerit sä fie iertat de aceasta,
grea sarcin& a värsärii sangelui omenesc pentru gloria Sultanului.
In locu-i fu chemat din Alep un fost taietor de lemne al Seraiului,
ajuns Pasá cu trei tuiuri si «Vizir al Cupolei», Baltagi-Mohammed
(17-18 August) (7). Abia. peste cinci saptämâni inträ in Constanti-
nopol acest nou Mare Vizir, dela inceperea staTânirii cAruia erau st
atarne multe lucruri si in terile noastre, ca si in legAturile politice
ale Portii.
www.digibuc.ro
Attot AL kil-LtA, PtTlar CEL .mAttg I TERfLE kOAStut. 88
IV.
www.digibuc.ro
gi 14. 1o1ICA
www.digibuc.ro
CAROL AL XII-LEA, PETRU CEL MARE I TERME NOASTRE. 85
www.digibuc.ro
86 N. IORGA
aceastA poruncti. Doar ea,' Nicolae VodA trebui sa audA de fatA cu Aga
mustrArile pline de ur5, ale marelui boier pe care-1 tinuse In beciu
o var5, IntreagA; acesta fu oprit insA de Turo, and vol s5-0 fad,
plAcerea de a petrece pe fostul stApAnitor, In «leftica», picioarele
fiindu-i bolnave de umezeala inchisorii. «La luatul de ziva bun&
dela boierii ce 1-au petrecut, au zis, jurAndu-se, cum n'au avut gAnd
rAu, nice spre boieri, nice spre tall ; iarA cine i-au gre0t, sA fie
iertati.D In alaiul care-1 IntovAr5.0A, se gAsiau §i Suedezii §i Cazacii
fa t5. de cari fusese drept ca fatA de toatA lumea. La Piscu oamenii
aezati In sloboziile deschise de dAnsul ie0serA cu jale inaintea
AgAi, care era prietenul mazilului. Dela Tighinea i se dAda dovada
cá a rAspuns birul Intreg. La Galati Invalatul Mavrocordat ava
chiar o explicatie cu Invalatul sAu urrna, care alergase grabnic,
fAr5, alaiu 0 Mal tuiuri oH steag, in ce prive0e rosturile bAne0i
ale terii (1). Neculce asigurA cA Dimitrie VodA oprise, prin scriso-
rile lui ealre Caimacami, orice necuviing fatA de inainta§ul sAu,
care trebuià tratat la plecare «cu mare cinste, ca un Domno. Se
dAda din amAndouA pArtile fagadueala c5, nu se vor face pail,
ceeace se observa Ina, doar cAteve, sAptAmAni (2). 0 insemnata Im-
blAnzire a moravurilor noastre politice, care se datorià Insä in
rAndul intAiu inteligentei alese i deosebitei culturi a celor doi
principi.
V.
www.digibuc.ro
CAROL AL X1I-LEA, PETRII CEL MARE $1 TERME NOASTRE, 87
www.digibuc.ro
88 N. IORGA
(1) Neculce, p. 332. Pe Ruginl fitrarul 11 af15.m, cu Antohie cApitanul, Intro alti r6.2eQ1
la 1698 (lorga, Studii 0 doc., XVI, pp. 201-2, No. 66).
(2) Neculce, p. 302.
(3) Ibid., pp. 300-1, 303-4.
(4) N. Costin, pp. 90-1.
(5) Neculoe, p. 304; N. Costin, pp. 90-1; Amiras, p. 55, nota 1; Iorga, Dommente
Brtincoveanu, pp. 25-6.
www.digibuc.ro
CAROL AL XH-LEA, PETRU CEL MARE SI TERME NOASTRE. 89
VI.
Leg Muffle lui Dimitrie Cantemir cu Tarul pAnA la räscoala.
Vestile dela hotar, i despre aceastb, nAvAlire tatAreasca, le MIA
Poarta dela Cantemir, care Oià Imprejurarile politice din Europa si
avea oameni bine platiti pentru a-1 Instil*. Ni-o spune omul de
Incredere al lut, Neou lce. Tot prin el aflam ca Turcii fur& Intre-
bati de Dimitrie Voda dacA IngAdue ca, in interesul lor, sa Intro
In legaturi cu Tarul, i cA ei se InvoirA la aceasta. Pe atunci par-
tida filo-rusa din Moldova, cu Antohie Jora Hatmanul, cu Mitropo-
litul Ghedeon i alti boieri mari» In frunte, privià pe Cantemir
ca pe o unealta turceasca, un «Turc» curat, si sera Ruqilor ca
ea, fAra stirea lui, ar fi gata sa-i dea bani pentru 15.000 de oameni
si un ajutor de 10.000 de slujitori moldoveni, clack In rasboiul ce
se deschide, n'ar merge spre cetatile de hotar Oceacovul, Bends-
rul,ci ar Innol campania lui Sobieski, viind prin Iai asupra Bu-
geacului pentru a opri pe Tatari i cautAnd a zadarnici trecerea Vi-
zirului pest& DunAre (1).
IncA din iarnA Ilie AbAza, si Joan Mirescul merserA la Chiev, de
unde Tarul ii duse cu el la Moscova, pentru a-si da lämuririle de
nevoie (2). La o data pe care n'o cunoaqtem, Capitanul Pricopie
plea apoi la Tar pentru a pune la cale o invoeala scrisa, cu acela
in care VodA Cantemir cel Omar vedeà tot mai mult pe stapAni-
torul de- & doua zi.
ArAtA Dimitrie VodA prin aceasta ca. e gata la orice jertfA pentru
hiruinta Muscafilor ? E mult mai de crezut, dupa mArturisirile lui
Neculce despre criza ce se petrecn dui:A cAtevA saptamAni In su-
fletul Domnului celui nou, mai priceput la carti decAt la lucrurile
acestei lumi, ca Dimitrie voiA, inainte de toate, lncredintat find ea
oastea europeana, cu arme apusene qi generali nemtl, a lui Petru
cel Mare va birui, ca &mast& schimbare de putere sA nu-1 afle ne-
pregAtit.
La 13 Aprilie Inca se incheie, dupA prAdAciunile tataresti, un tra-
tat al lui Cantemir, e liberator al terii sale si intemeietor de
dinastie, cu Ruii. Tarul arAtA cA desrobirea «popoarelor crestinen e
(I) Neculee, pp. 304b.
(2) Tanoviceanu, In Arehtiva societatii ftiiofifice fi literare din kelt:, IV, p. 344. In
biografia adaosa la Istoria Imperiului °tattoo, Antioh Cantemir pretinde (v. pp. 799,
801) efi 'repel ar fi trimis Intaiu ramane a se ati cu cc misiune pe Greeul care era
medicul Oa, Policala.
www.digibuc.ro
90 N. IpRGA
(2) Ibid. Cf. gsfetnicii si cei tineri ca dansuh, din N. Costin, reprezentantul Indoe-
lilor boierimii oelei mari.
www.digibuc.ro
CAROL AL XII-LEA, PETRIT CEL MARE 13I TERME NOASTRE. 91
www.digibuc.ro
92 N. TORGA
www.digibuc.ro
CAROL AL 111-LtA, PETRI:I de.. iditith $1 Mutt Noe Stilt. 98
www.digibuc.ro
94 14. /011GA
www.digibuc.ro
CAROL AL XII-LEA, PETRI/ CEL MARE (3/ TERILE N0A9TE.E. 95
www.digibuc.ro
96 N. IORGA.
www.digibuc.ro
CAROL AL XII-LEA, PETRII CEL MARE §I TERME NOASTRE. 97
www.digibuc.ro
08 R. IoRdA
_
www.digibuc.ro
CAROL AL X1I-LEA, PETRIJ CM. RARE RI TERILE NOAStRE. 99
www.digibuc.ro
100 N. IORGA
stare a purtà armele sa vie, pentru datorie, leaf& §i prada, eel mai
tarziu pana la 15 Iu lie spre a se unI cu oastea imparateasca. E de
o mare insemnatate acest manifest, pastrat intr'o rea traducere lati-
neasca, venita poate dela Bra.ncoveanu insus, si Intr'un rezumat
german (1). Pub licand in adausul documentar o form 6. corecta, dam
In acest loc retraducerea In româneste a documentului, care a fost
alcatuit Intre 17 Iunie, trebuind macar douà zile pentru ca stirea
inträrii lui Petru sa ajunga la, Iasi, si 23, cand Tarul veni la Tutora,
In timpul, prin urmare, &and Cantemir neidcijduiii cei Petru va
merge de-a dreptul asupra podului fcirei a-si pierde vremea prin
Iasi numai pentru placerea de a-1 compromite definitiv pe Dom-
nut Moldovei qi de a-1 cdOiget pentru totdeauna.
«Dimitrie Canterbir, cu mila lui Dumnezeu Domn pe
viata al terii Moldovei.
Preasfmtitului Mitropolit al Sucevei, episcopilor, boie-
rilor, capitanilor, si celor al doilea si al treilea, de tot felul,
si la toata, oastea si la toti curtenii de tara, si plaiesilor,
si tuturor locuitorilor terii Moldovei, va facem stiut cu
aceasta carte a noastra ca, din vremea strabunilor si bunilor
parintilor nostri, dusmanul Sfintei Cruci a pustiit pe ai
nostri multa vreme cu grozava-i putere, aratându-si in deo-
sebi cruzimea. Când insä ascunsese sub piele de oaie pe
lupul cel raparet, prea setos de sange crestin nevinovat,
la Inceputul ajungerii terii noastre sub stapanirea sa si a
proorocului sau Mohammed, Bogdan Voda, fiul lui Stefan
Voda, Domn deplin, a facut, cu juramant, pace, cu invoeala
ca Moldova sa nu fie supusa la alt bir decht, pe an, 4.000
de galbeni, 40 de cai, 24 soimi, dupa primirea carora sa
nu faca nici o sila terii Moldovei.
Dar paga.nul cel necredincios si calcator de juramant nu
si-a tinut cuvantul, ci a facut atatea navaliri zilnice asupra
Moldovei, a daramat cetati si intarituri, pe altele le-a luat
in stapanire, ca Tighinea, Chilia, Cetatea-Alba, Galati, Reni,
Soroca, %mail, cu alte locuri langa Dunäre, si tot Tinutul
Bugeacului, si el insus, sub cuvinte Inchipuite, aingarluit
adesea Tatarilor sä prade toata tara Moldovei, a luat in
aspra robie pe locuitorii ei, pe fruntasii nostri boieri, sfet-
nici si curteni, a tarIt pentru poftele sale pe" atatea din
11
-
(1) Hurmuzaki, Supl. II, VI; IX, pp. 454-5, no. DCXXXI. Dup5 d-1 Bogdan Du lea ar
qi In vol. III din Monumenta Hungariae ale lui Theiner.
www.digibuc.ro
CAROL AL XII-LEA, PETRO CEL MARE SI TERME NOASTRE. 101
www.digibuc.ro
102 N. IORGA
www.digibuc.ro
CAROL AL XII-LEA, PETRII CEL MARE §I TERME NOASTRE. 103
temireasca (1). Neculce aratä ins& c5, numai a doua zi, cu mintea
limpede, s'a Indeplinit aceasta acolo, In lagärul de peste Prut. Apoi In
Iasi se facii publicarea tratatului, semnat In forma-i deflnitiva si de
Tar; tot clerul si toata, boierimea erau adunati, impreuna cu Sava
Raguzanul, In a biserica domneasca pre poarta», paraclisul Curtii. Cro-
nica lui Racovitä infatiseaza scena: Voda In Scaun, usinior Sava»
Lang& dansul, «boierii inaintea lui». Logofatul ceteste uponturileD
cari se rezuma, corespunzand color din Neculceasi, dupa ce cetia,
Logoratul un pont, Intreba Dumitrasco Voda pre boieri: bunu-i acest
pont? Ei ziceau: bun; iara care pont nu era pre voia boierilor, ei ras-
pundeau c5, nu-i bun, si de ad stau 'Ana asezau cum era mai bine» (2).
IX.
Brâncoveanu §i Petru cel Mare.
Numai dupa aceasta se putu face plecarea, cu privire la care
Neculce spune larnurit c5, Tarul s'ar fi gdndit la drumul Focqa-
nilor,pentru a scoate din bdrlog pe Brdncoveanu, de sigur (3).
.i un raport din suita Tarului vorbeste de planul lui Petru, chiar
dupa ce afla, la 7/18 Iulie, ea Turcii au trecut Dunarea, ceeace
se Mouse, dup5, primirea ordinelor Sultanului si un Divan de rásboiu,
la 9 st. n. (28 Iunie) (4) de «a se uni cu generalul Winne» (5.)
Inca dela 6 Maiucum se vede din Cronica GreceanuluiBran-
coveanu plecase din I3ucuresti: oprit de o porunca a Vizirului la
Gherghita, el se aseza, cum s'a mai spus, pentru usurinta hranei,
la Albestii de langa Urlati (6). Dela Focsani Tarul avea numai
plaiurile Buzáului de strabatut ca sä ajunga la tabara domneasca
de lang5, Cricov. Se pare c5, Munteanul aflase de sfatul ce se Web,
Tarului, cad el mijloci la Turci sa i se ingadue desfacerea ostirii
si Intoarcerea la Targoviste, unde se afla acum in ajunul Sfantului
Petru, la 28 Iunie. Astfel proiectul drumului pe la Focsani trebui
sà, cada.
(1) N. Costin, p. 103. Cf. un raport din lagAr, Acts $i fragmente, I, p. 322, No. 2.
(2) Muste, pp. 46-7.
(3) P. 319.
(4) Hurmuzaki, VI, p. 107, No. LviI.
(6) Ibid., Supl. II, p. 411.
(6) V. si memoriul mieu despre Cronicile muntene, (aceste sAnale*, XXI), pp. 34-5. $i
de Toma Cantacuzino se svonià c§, vine pe la Poccani; Greceanu, p. 205.
www.digibuc.ro
104 N. IORGA
www.digibuc.ro
CAROL AL XII-LEA, PETRO CEL MARE SI TERME NOASTRE. 105
(1) V. Muste, p. 45. Cf. cererile lui Iordachi Ruset si ale lui Durnitraseu Racovitg, apoi
si ale lui Lupu Costachi, pentru Moldova, mai departe. Ce spune omul lui Racovit&
desprelucrurile dela Munteni are o deosebit'a valoare, fratele lui Mihaiu Vod6, Dumitrascu,
fiind ginerele lui Mihaiu Spätarul Cantacuzino. Lui Toma i se atribue aid atragerea lui
Petru la Iasiunde, de fapt, el cAut 5. s6 lámureascA situatia au Cantemir, asmintirea9
lui din acalea de pe Nistruu, 1nselarea cu BrAila, fAgaduind rbscoala general& a Munte-
nilor; ibid. Pe alAturi spare numai, in asfatul nesocotit cu intreagg smintealb a aMos-
calului nestiutor rândul i puterea acestei teriu, i Cantemir.
(2) Inca de/a 8/19 Iunie el se aflit la pod;,Amiras, p, 63; Acts i. fragments, I, p. 315,
no. 1. S'a ad/tat mai sus ci trecerea s'a fácut la 9.
(3) Si cronies racoviteasca explicl nemiscarea lui Brancoveanu prin acest nicaz; p. 46.
(4) Doc. Brdscousanu, cap. r.
(5) Greceanu, p. 198.
(6) Aceste aAnaleu, p. 5.
(7) Aceste aAnaleo, XX, p. 221.
www.digibuc.ro
106 N. IORGA
www.digibuc.ro
CAROL AL X1I-LEA, PETRU CEL MARE SI TERME NOASTRE. 107
nu fura daruite 0 ele Vizirului chiar atunci, ci pastrate sub paia, buna
§i date acestuia numai dupd biruincd (1). Indata, de alminterea,
pacea dela Prut scoase pe Domnul muntean, care läsase la hotar
pe Marele Capitan de margine, pe cel de Dorobanti ,,,i pe cel de
Ploe0i, retragandu-se insu la Targovi§te, cum am spus, in ziva
de 28 Iunie (2), dintr'o situatie prea grea chiar pentru experienta
gi talentele lui diplomatice (3).
x.
Luptele dela Prut 0 pacea dela vadul Hu§ului".
Generalul rusesc Janus (4), care merge& inainte, prin locuri cu totul
pustii din pricina deselor naväliri de Tatari, iar acum arse de soare §li
mancate de lacuste, pe cari de sigur nu le adusese neexperienta lui
Cantemir ori tradarea Brancoveanului, cum nu putuserá aduce, cu
douazeci de ani inainte, acelea0 imprejurari impotriva Regelui So-
bieski, ajunse pe la amiazi in ziva de 7/18 Ellie la Gura-Sáratii,
rang& satul Vetriqoaia (5), nu departe de targul Fälciiului, unde aye&
porunca sä faca magazine de provizii: cele trimese de poste Nistru cu
3.000 de car* fusesera in adevar oprite rang& Ia0 sau se pierdu-
sera in manile Tatarilor, ca i boii cumparati dela negustorii turci
din Moldova (6). El gasi aici in fata-i Turd cu cativa Pa0 qi calaretii
Hanului, trecuti cu totii pe trei poduri, din pontoanele ce se duceau in
bagajele Vizirului. Tatarii capatasera, in adevar, incredere (7), Inca
de când Seremetev inaintã pe malul stang al Nistrului, «pentru iarb,
§i, Intr'o lupta dela sfar0tu1 lui Iunie, ei inconjurasera pe Cazacii
Donului §i pe Moldovenii polcovnicului Gligora Ivanenco, acel (corn
foarte viteazn, i-1 ranisera, prinzaad pe stegarul lui (8), alt Roman
plecat dupa faima, 0 prada, Ione Munteanul, impreuna cu uvreo suta
(1) Neculce, p. 320.
(2) Greceanu, p. 205.
(3) Doc. Brdncoveanu, p. 87.
(4) Scrisori ale lui, in Acts qi. fragments, I, pp. 320-1; Doc. Brdncoveanu, p. 87.
(5) La Cantemir, Ist. Imperiului Woman, trad. Hodos : Barseni. Un astfel de sat nu
exist& Pentru insemnatatea militara a vadului Saratii, Iorga, Maria armatei romdne, I,
pp. 219-20. La Greceanu: uGarlele Vladicai, in lunca Prutuluib pentru pozitiile dela 8;
p. 206. V. mai departe.
(6) Neculce; N. Costin, pp. 104-5.
(7) V. si Hurmuzaki, VI, p. 101.
(8) Ivanenco se lupta apoi cu 'Mull Crimeei, cari navMisera In Rusia la 1713; el avei
cu dansul pe Tantschi si c5.tivi oameni de rand ce se unisera cu ei; Neculce, p. 345.
www.digibuc.ro
108 N. IORGA
de tovarosi dela steagul lui»; Dimitrie Voda era Inca in Iasi cand se
adusera spre higropare acesti Romani cazuti sub steag crestin pentru
desrobirea terii ler (1). Cand corpurile lui Janus si lui eremetev
pornirii, mai iute, calaretii usori ai dusmanului treceau des, pentru
prada, «inot, calari, sprinteni, numai cu cainesile si desculti» (2).
Janus n'avea, cu dansul, dupa, ce se luase cea mai buna cavalerie la
Braila, dupa ce se trimesese Chigheciu la Bursuci si se lasase la Iasi un
IIâncul («Gangaul») cu 3-400 Rusi (3), cu 180 de Cazaci si Seimenii
targului, deal un numar destul de mic de trupe rusesti 4.000 de
oamenisi de Moldoveni de cei cari stätusera si mai inainte in slujba
Tarului. El cer0, la vederea vrajmasilor ce treceau grabnic raul, aju-
torul lui Petru, care era gazduit atunci «in gura Prutetului, la casele
Banului». Porunca imparateaseä de a se retrage i-o aduse un Mol-
dovean (4); in ziuä, avangarda lui Janus, retragandu-se 'n careu,
era la Prutet. Pentru a opri pe nävälitori, iesi acum la harp, Duni-
trio Voda insus, pe langa 4.000 de Rusi si o seama de Cazaci dela
Nipru si dela Don. a Oastea de stransura» a Domnului (5) se impo-
trivi un timp, la Carla Vladicai (6), cat fu vorba de ea-si da patine
si a se haratie. Dar, ca unii ce «nu avusese oaste de demult», scrie cu
jale Neculce, Românii, cari erau numai 2.000 (7) si nu puteau fi sus-
tinuti de trupe imparatesti solide, trebuira sa, se dea inapoi spre ta-
Vara cea mare, in fata iurusului calarirnii alese a Spahiilor si multimii
Tatarilor, ca si in fata focului de pusti si tunuri. Gronicarul de o-
pozitie, Nicolae Costin, spune singur de fugärirea slujitorilor la vale
si de caderea multora in rapa adanca unde sulitile tataresti le dadeau
moartea; el aminteste de impuscarea lui Baltag parcalabul si de
prinderea capitanului de Lipcani, care, ca Musulman, fu decapitat (8).
De acum inainte ai lui Cantemir se multurnira a lovi pe Tatarii (9)
www.digibuc.ro
CAROL AL XII-LEA, PETRII CEL MARE 5I TERME NOASTRE. 109
www.digibuc.ro
110 N. foltdA
,
(1) P. 329. Sacul cu Mina se vindek Inca la ineeput 10 ughi, pb.nea 12 bani (N. Costin,
p. 104).
(2) Acte fi fragmente, I, p. 99.
(3) Neculce, p. 325.
(4) Despre aceste oferte in eerie v. firmanul crttre Brancoveanu, Acte fi fragmente, I,
pp. 322-3; Hurmuzaki, VI (mai multe forme); IX, pp. 457, 458-9.
(5) El ar fi cumparat pe Turd; ibid., VI, p. 109.
(6) V. 0 ibid., Supt. II, p. 400, no. MCCATIII; p. 405.
(7) Dup. un raport al rezidentului prusian la Petersburg 1-ar fi jignit termenul de ((sub-
ditus) din tratat (Acta fi fragments, I, p. 324, no. 3).
www.digibuc.ro
CAROL AL XII-LEA, PETRI)* CEL MARE V TERME NOASTRE. 111
www.digibuc.ro
112 N. IORGA
(1) V. mai sus; N. Costin, pp. 107-8 si Neculce. Când Ronne trecit Siretiul la MAxi-
neni, Ivan se dcsfAcit de dansul (N. Costin, p. 108).
(2) N. Costin, p. 109.
(3) Giurescu si Dobresou, pp. 106-7, no. 331.
(4) V. Ivan Scherlici, Literatura sdrbeascd in veacul al XVIII-lea (sarbeste), Belgrad,
1909, p. 166, §i Studii f i doc., XVI, 1. c.
(5) V. Acte fi fragmente, I, p. 323, no. 3.
(6) Nu e de crezut oe spune Jefferyes, trimesul englez pe 1ang5, Carol al XII-tha, ch
Dimitrie ar ft dat asigurki despre gandul Turcilor de a- trimete puterea lor de capetenie
impotriva Azovului (Acts fi fragnseinte; I, pp. 321-2). Kayserling, agentul prusian in
Rusia, asigurl ca Tarul biruitor ar 11 avut planuri asupra Ardealului si lntregii Ungarii;
ibid., p. 328, no. 2.
(7) Praf, bagaje s. a. fura aruncate in Prut; N. Costin, pp. 108-9.
www.digibuc.ro
CAROL At XH-LEA, PETRII CEL MARE $1 TERME NOASTRE. 11t
XI.
Urmärile rasboiului dela Prut pentru terile noastre.
Prada Moldovei de Tátari a fost grozava. Galatii fura supusi celui
mai necrutator jar; despoindu-se si mortii din morminte, cu care
prilej fu gasit si aruncat in Dunare trupul lui Mazeppa, care fusese
stramutat la manastirea Srantului Gheorghe. Barladul «ramase nu-
mai pajiste». Bejenarii isi parasirá ascunzatorile lor intarite si urn-
plura lumea cu spaima si nenorocirea lor. In fasi eapucase monar-
hien un biet Polon turcit, fost be§leagh la Cantemir, care se cre-
stinase iaras de hatarul Rusilor si se intorsese acuma la legea
Islamului; el ii face& oarecum datoria ea sef al jandarrneriei tur-
cesti din tara, si e firesc ca buluc-basa Seimenilor de oras, Arapu,
sa fi stat supt poruncile lui. Trecand ins peste marginile dreptu-
rilor sale, (eguInenu) i cnegustoru, cari aveau oarneni la inda-
mar* IL izgonira, facand «cap taxguluin, in totala lips& de boieri,
pe un Vornic Crastea. La 21 Iulie el intampina, pe Turcul care petre-
cuse pe Tar, Curt-Mehmed, Pasa mazil, care, cu firman ori fara,
isi Iuä gazda la Curte, tiind ostasi si muzicanti si numindu-se uso-
cotitoriu tarn Moldovei». El inchise orasul, cu slujitorii «Serdarului»
sau, Orheianul Stefan, Mar judecati, ucigand pe fiul Capitanului
Iancu, pentru o vinä fat& de Turci, puse la popreala pe unii egu-
meni, stoarse bani din sferturi notra, ba chiar alcatui un Divan: din
Dario Donici Serdarul, fost polcovnic la Ru§i (1), ca Hatman, dintr'un
Bazagi-Oglu, Grec, vames, ca Postelnic (2), din Geani, caruia-i dadii
Comisia cea Mare, dintr'un Iordachi Medelnicerul prefazut in User,
din Aga Vasile Adam.
Un guvern legal 11 dacha Vizirul, care-§i pierduse increderea in
Mavrocordat cel tânär de cand acesta fugise poste Dunare de frica
lui Rönne, 1nain tea acestuia el plecase si din Braila la Macin (3),
trimetând pe Bechir-Aga in tabara lui Lupu Costachi, incunjuratä
de `Mari (4). Lupu era un om dintr'o bucatä, foarte boier in toate
si care ar fi cutezat, crede Neculce (5) ca si cronicarul racovitesc,
set aminteascd Turcilor vechiul obiceiu alegeau
www.digibuc.ro
114 N. IORGA
www.digibuc.ro
CAROL AL XII-LEA, PETRO CEL MARE t3I TERME NOASTRE. 115
XII.
Nicolae Mavrocordat si Brâncoveanu in a doua Domnie gi
greutAtile cu musafirii".
Inca din August 1711, Cara-Mehmed, noul Pasä de Bender, primi po-
runca de a duce pe Carol al XII-lea prin Po Ionia, asa cum se invoise
si Tarul prin tratatul dela vadul Husilor. Amandou5, terile trimesera
provizii: Muntenii, cari aveau si drumurile de dres, 700 de care,
iar Moldovenii, dup5, saracia terii lor prädate, abia, 100 (1). Zahe-
reaua stätii la Zagarancea dela 12 August pan5, la 23 Noemvrie,
cand ea fu asezata in manastirea Barnovei langa, Iasi si imphrtita,
in stare rea, putrezitá, Cazacilor Regelui. Provizia pentru drum
cuprindea intreagá 40.000 de chile de grau, 20.000 de Mina,
10.000 de oi si 3.000 de boi, cu 1.500 de cärute (2); Brâncoveanu
dadu, din 30.000 de obroace de fäinä si 50.000 de obroace de orz,
afara de 250 de care cu patru boi si 500 de salahori pentru calea
Craiului,ce i se cereau, &ate 7.000 de obroace de amandou'a felurile
si 260 de care luate de a pe la capitanii», Vizirul iertand pe urm5,
jumátate din cerere. Zece steaguri de Cazaci, sub Neagul, Marele
Capitan, merser5, ins5, impreun5. cu Gheorghe Mares, Vel Capitan de
Margine, cu Clucerul Afenduli si Antonio Cromida Comisul, alt Grec
de incredere (3). Era vadit c5, «Svedul» «Isi batjocuria de Turd»,
nevrand s5, plece, in credinta ea, mai curand ori mai tarziu, pacea
cu Muscalii, cari cu greu ar fi dat Azovul, se va rupe. Ca va fi
iar54 rfisboiu, aceasta o bänuia in August un sfetnic al lui Bran-
coveanu, care se pare a nu fi altul decal cumintele Stolnic Con-
stantin (4).
www.digibuc.ro
hiG ti. IoRGA
www.digibuc.ro
CAROL AL XII-LEA, PETRII CEL MARE kiI TERME NOASTRE. 117_
(1) Hurmuzaki, IX, p. 465 si urm. El pretindeà cA s'a inteles pentru lernatecul la Hotin
cu Maori, starostele de CernAu(i; ibid., p. 468. Cronicarul lui Mihaiu RacovitA Invinueste
pe Domn pentrucA n'a urmat sfatul boierilor spre a 1nchide pe toti strAinii in Iasi, ca
supt Cantemir; Muste, p. 51.
(2) Axintie, p. 133 si urm.
(3) Acelas, p. 132.
(4) Acelas, p. 138.
(5) CA Mavrocordat ar fi cerut, pe and Hanul era, Inca la Isaccea, un ajutor de TA-
tari, fie si plAtiti si hrIniti din Bugeac, precum saris acest Stolnic Turcul, alter rusesc
Amiras, p. 72, notanu e, cred, de admis.
www.digibuc.ro
118 N. IORGA
www.digibuc.ro
CAROL AL XII-LEA, PETRI' CEL MARE t3I TERME NOASTRE. 119
www.digibuc.ro
120 N. TORGA
www.digibuc.ro
CAROL AL XII-LEA, PETRD CEL MARE SI TERME NOASTRE. 121
fi petrecut Craiul ceva sau sa tie pierit, lor ce le mai este buna
vieatan. Mavrocordat Ii ceruse a nu mai scrie nicairi si-1 amenintase
cu «mania prea puternicului Imparat» Inca inainte de a se sti ciu-
data Intamplare sangeroasa dela Varnita (1); «atarn numai de Dum-
nezeu si de Maria San, fu mandrul raspuns. Mai tarziu «vartan se
WA dela usa Suedezilor, cari isi aveau Inca, tainul si erau tratati «far&
asprime», pastramdu-si si armele. Aceasta puth s'o vada si un nou
Trimes regal, Hylteen, care veni In Martie la Iasi, trimes din Bender
tocmai pe vremea «tumultuluiD. Corespondenta era Ingaduita si mai
departe. Schwerin putu sa plece In voie dupa ce Ahmed-Aga, fratele
Pasei Ismail, lila insemnare de toti oaspetii, fara a discuta numele
false si nationalitatea Inchipuita pe care gasiau cu cale s'o declare.
Provizii se dadeau si Suedezilor din Orheiu si saracimii polone
ramase la Iasi (2).
Numai cand Stanislas fu «poftit» anume la Tighinea si un Aga
turcesc, nu un om de rand al Hanului, ca la Inceput, veni la Iasi
A-1 ceara, numai atunci Nicolae Voda primi sa se desparta de sta-
panitorul de odinioara al Poloniei pe care nenorocirea-1 Meuse a
cauta un adapost la aceastä biatii Curte a Moldovei. Regele nu
se Invol bucuros, dar trebui sa, se piece inaintea vointei gazduito-
rilor sai. La pornire, in ziva de 8 Fevruarie stil vechiu (3), Mavro-
cordat stätti langa, radvan, despartindu-se cu complimente latinesti,
iar Mare le Comis, Jicnicerul Iamandi, «doi boierinasi de Curte»,
capitanul catanelor mersera cu oaspetele pana la resedinta Seras-
cherului dela Nistru (4). Smigelski ramase la Iasi pentru a-I repro-
zenta, si Regele polon in exil cerea, dela influenta fratilor Mavro-
cordat voie de a trece la Poarta pentru a se Intalni cu Carol al
XII-lea, care, In acest an 1713, uneltia pentru o noua rupere a
relatiilor dintre Turci si Rusi (5).
In acest timp Iasul era adesea cercetat de ofiterii rasleti, cari
plecau spre casa; si Axel Sparre era printre aceia cari Isi anuntasera
sosirea (6). Hyltéen pleease la Bucuresti pentru a Incerca un nou
(1) Hurmuzaki, IX, pp. 601-2.
(2) Ibid., p. 503 si urm.
(3) Aceast 5. zi, si nu 18, a fost Dumineck precum adauge cronica; de altfel, la 18 Sta-
nislas ajunsese acum la Bender.
(4) Axintie Uricarul, pp. 152-4.
(5) Ibid., p. 157.
(6) Hurmuzaki, IX, p. 509, rio. DCLXV. Cf. Scrisorile lui publicate de d-1 Teodor Westrin
in Historisk Tidskrift pe 1900.
www.digibuc.ro
122 N. IORGA
www.digibuc.ro
CAROL AL XII-1.8A, PETRII CEL MARE SI TERME NOASTRE. 123
(1) Targul de provizii ce se flea la Zagarancea era pe plata MILO.: a au dat voie (NIavro-
cordat] oamenilor de tara ca sa aduca fiescare orz, fan, pane, sa vanza. fara de nici o
sfiala; care lucru s'au flout fära. de nici o suparare despre osti, pentru marea dreptate
a lui Avdi Pasa si dragostea ce avea, catre Nicolae Vodb»; Amiras, Cronica, p. 122.
(2) N. Muste, p. 52. E un contemporan. Cf. ibid., despre cladirea cet4i Hotinului: «uncle
§i WA astlzi zidesc si intarese, cu mare scadere Orli».
(3) Neculce, pp. 345-6.
(4) Amiras, Cronica, p. 122.
(5) V. si Scrisorile lui Sparre; uncle si in Hurmuzaki, Supl. 11, pp. 429-30.
(6) Greceanu, p. 243. Pentru provizii, in loo de ode 3.000 de care cerute, venira cora-
bii turcesti, firle, la Floci; ibid. Ele dusera 25.000 de obroace de faint,. si 25.000 de orz
(ibid.). Pentru 100 de pungi din tribut, ibid., p. 244. In anul urmator, tot pentru Hotin,
se lima dela Munteni 10.000 de chile de gilt' si 100 de care; ibid., p. 246.
(7) Cf. si sorisoarea lui Brancoveanu din 25 August 1713, in Hurmuzaki, VI, p. 134,
No. max; Amiras, pp. 120-2, 123 4.
(8) Doc. Brdncoveanu, pp. 99-100, No. xxv. Cf. Afenduli, la aceste date.
www.digibuc.ro
124 N. IORGA
www.digibuc.ro
- CAROL AL XIt-LEA, PETRII CEL MARE RI TERILE NOASTRE. 125
I.
Bender, 10 novembris 1709.
Magnificus dominus generalis Puniatowski redivit turcica ex legatione. Qui hoo effecit
quod Rex Sueciae fecit pactum et atniciciam pro semper. 100 currus armorum, glo-
borum et pulveris, 13 currus pecuniae secum adduxit Regi. Isti omnes currus fuerunt
ducti quilibet duobus paribus bovium Soltan tartaricus fuit in Dubasari 4 hebdomadis,
et iam sunt duae hebdomadae quando discessit ad Cerym, ubi se Tartari preparant ad
bellum. Auditur inter Suecos quod, cum steterit glacies super aquas, ituri sunt in Uoraniam
et Poloniam; cum ipsis 100/rn Tartari et 50/tn Turcae. Tantum si pro Epiphania ruthena erit
firma hyems et constans; si vero hyems inconstans fuerit, tune Sueci ibi hyemabunt et
Turcae ad Iassi ibunt : hoc est 5 Paschae, cum quibus dicuntur esse 12/rn. Iste ge-
neralis dixit quod nos cum Turcis non bellabimus contra Poloniam, sed Imperator Tur-
ciae talem dedit mandatum ut reduceret regem Sueciae ubi voluerit et qua; sed si illos
aliquis attacaret, ut se defendant. Magnificus dominus generalis Spar sic declarat in
Saxoniam ire per Dubno, et, quaedam persona dum petierat ab illo, si depopulabuntur
(1) Ade ,Fiv fragments, I, pp. 100-1; Fabrice, p. 340, nota; Westrin, in Historisk Tid-
skriff, 1900, p. 20 si urm. (duptt memoriile lui Gierta).
(2) N. Muste, p. 52.
(3) Ibid.
(4) Despre Turci, Greceanu (p. 239) saki dt: a athta i-au Mout, Inat si tnsisi ei nu stilt
ce vor mai face, ei umblit ca nista zàpficiti, strAmutand lucrurile lor Introo zi inteun fel,
intealta Intealtfelp.
www.digibuc.ro
126 N. IORGA
bona Po Ionise, respondit: allon, nisi proviantum accipient, sed, si illos aliquis tentaverit,
defendent see. Jam ab aliquot hebdomadis congregali sunt exercitus Turciae cum suetico;
sunt adhuc Sueci 800; stant ad Dnestrum; valachica vexilla cum Polonis sunt 8. Faciunt
1000 homines; stant in Varnica et in Calfa. Fuit modo obligatio serviendi, et datum est
cuilibet per 5 aureos; fuerunt aulici plures, sed fugierunt; Cosaci stant prope Botniae :
cum hoc heroy (?) sunt 5. Modo et datum est cuilibet per tres aureos, et isti fugiunt
inter rusticos valachicos, abscondunt se et ipsis serviunt.
Superna die, eductus est Hospodar valachicus inde in Turciam, cum uxore et 4 filiis
et cum aliquot dominis valachicis, quibus compedes in pedibus posuerunt, pro hoc quod
Suecos 400 Moschi ceperunt in Valachia. Imperator Turciae iussit illos accipere et
reddere Regi Sueciae ut ipsos iubeat perdere, sed illos noluit recipere et remisit illos ad
Imperatorem: non est modo Hospodar in Iassi. Propter hanc fraudem multi domini va-
lachici fugerunt post Dnestrum, ubi aliquis potuit; in Mohilew sunt 12. Dictum fuit
pro Hospodar Multaniae quod debuerat habere aliquas factiones curn Moschis; misit Im-
perator pro ipso: noluit adesse, sed clausit se in Turgowica, in ipsa arce quam aedifi-
cavit, et ibi debuit se defendere curn suo exercitu, quorum habet 22/rn. Sueci sic narrant
quod Imperator misit exercitum expugnare ipsurn et quasi iam acceptus fuerit cum
duobus filiis.
Auditur etiam quod post mortem Masepae magna est relicts pecunia, quam preterito
anno, antequam se vendidit, eduxit per Sorocam ad las. M. D. Woynarowski accepit
successionem post ipsum, sed amplius dux non vult esse supra istos Cosacos. Apud
ilium est adhuc D. Horlik et Wotkowinski colonellus. Ex istis pecuniis Rex Sueciae
magnam commoditatem habet.
Edificaverunt sibi Sueci omnes domus, precipue officiales generales, sperantes ibi
hyemare. Nulli conceditur ex Cosacis et aliis transire per Dnestrum, nisi ad Dubassar
et Jahorlikum tartaricum; Cosaci stant omnes simul, timentes se separare; fecerunt sibi
foveas, et ibi marrent, sed, si illic hyemabunt, promittuntur ipsis hospitia in pagis.
Magnificus Dominus Palatinus Chioviensis speratur huc venturus a Sniatyn, et gene-
ralis Stembok, et alter, cum exercitu, qui ituri sunt, per montes aut Hungariam, ad nos.
Transiverunt modo 20 currus Moschorum, qui, cum transiverint Dnestrum, iverunt ad
Chiliam cum sobolis et vela. Turcae illis dederunt liberum passum, nisi iura dominii ac-
oeperunt ab ipsis. Contra Valachos valde irascuntur, quod pezmiserint Moschos contra
Suecos sub Czerniechow.
www.digibuc.ro
dAROL AL XII-LEA, PETRI] CEL MARE St TERME NOASTRE. 127
circa conditiones pacis tractavit ut terrae moldavienses nulli alio subiacerent tributo prae-
terquam quotannis 4 mille aureorum, 40 equos, 24 falcones conferrent, quo accepto nullam
terris Moldaviae inferret violentiam. Sed infidelis et foedifragus paganus datum non prae-
stitit verbum, dum tot violentas oppressiones terris Moldaviae intulit, arces, fortalitia de-
molitus est, alias in deditionem accepit, sicut Tiginium, Kilium, Bialogrodum, Galatium,
Timarovam, Soroka, Obluciczam (?) (1), Smailum, cum aliis ditionibus circa Danubium, et
tota provincia budziacensi, sepenumero confictis rationibus totum dominium moklavicum
a Tartaris devastari permisit et eius incolas, praestantissimos nostros dominos, dignita-
rios et equestris ordinis homines, in rigidam accepit servitutem, totque filias matronasque
pudicissimas pro libidine sua usus est, imo ipsas ac Palatinos aliosque dominos cum
domibus suis ad fidem suam paganicam et tyrannicam per varia tormenta mortisque
comminationem attrahere conatus est. Ergo idem ipsum malum in nobis ipsis experti su-
mus, dum nos tam privatis, quam publicis tributis annihilare satagebat ac varia quotidie
augebat tributorum genera, quae vobismet ipsis nota sunt. Quapropter divina miseri-
cordia nondum obliviscitur populi sui, siquidem arnantem Christi spiritu suo replevit et
excitavit Petrurn Alexiovitium, totius Russiae Czarum, qui, acceptis invincibilibus armis,
monumento crucis scilicet sanctae, opposuit se potestati tyrannicae, ut gentes christianas
ex servitute paganorum eliberet.
In cuius societatem armorum pleno corde et animo omnibus fortunis nostris iungamus
nos, ac properemus necesse est, versus Danubium tendendo, impetui tyrannico eorumque
invasionibus occurrendo. Siquidem divina ope quarta iunii stetit ad Benderum exerci-
tus Czareae Maiestatis, decima quinta vero eiusdem mensis versus Danubium, ad pontem
quem sanguine nostro ereximus, iam christianus movit exercitus. Quapropter Czarea
Eius Maiestas notificavit nobis, sicut et aliis, ut quilibet nomen christiani portans equum
conscendat, exercitui Eius Czaree Maiestatis se coniungat; qui autern renuerit, eiusmodi
omnibus bona confiscabuntur.
Qui vero universali huic satisfaceret, ille gratiam Czareae Maiestatis super omnia bona
sua lucraretur. Siquidem pro decem millibus exercitus de aerario Eius Maiestatis sti-
pendia enumerata aunt et ad manus meas transmissa; ideo castra petenti initio quinque
aurei, pro mense autem tres imperiales leonini conferentur. Fortalitia a tyrannis obsessa
omnia restituentur, sicut Illius Czarea Maiestas in suis universalibus notificat. Et siquis
in posterum partium othomanicarum esse vellet, tam publice quam privatim, eiusmodi
excommunicabitur, maledicetur, eiicietur tanquam ludas a communitate sanctorum, et
in perpetuum anathematizetur. Item illius tanquam hostis Czareae Maiestatis confisca-
buntur bona, de illisque eiicietur, penaque colli plectetur.
Quapropter, fratres carissimi, hanc omnibus in genere propono informationem ut ne-
mo de hoc dubitet. Qui enim huic universali contrarium se ostendet eiusmodi ingentium
calamitatum numerum in caput suum attrahet. Quapropter adiuvante Domino cum exer-
citu Czareae Maiestatis iungatis vos nostraque vestigia sequimini quanto citius. In
quantum autem aliquis illorum in castris pro decima quinta iulii non comparuerit,
talis penis suprascriptis punietur. His notitiae omnibus propositis, bonam salutem precor.
DEMETRIUS CANTEMIR, Dux valachieus ; ELIAS CATARGIUS, Thesaurarius Magnus ; IORDAKI,
Magnus Cancellarius ; GEORGIUS, Signifer Magnus ; CONSTANTINUS RUSSETO, Poeillator
Magnus.
www.digibuc.ro
N. Iorga, Carol XII, Petra cel Mare gi ferile noastre. I.
"TV 7"(71.-.
4.
. _.
c 'I' rv
11 rA
C") (-->
141. r" CA I L L. S
"
t I
Trl
4
%
/.8 t if, 1 01
...
il #0.1
,--er
..
--1-
rr, ¢ . , 0. 'TA ¶
P
St s 61 , .-
,. ---,-
1, A' LA '. )-13-1
1 .'3
,....k
1
.--.. ----'r rt ;1 0 I.
,,,x-,L.. L., i4. i.ct. oV trio ,,(9_,,A_- tv
, -
rt 1
P .
rn v
A & r '' n aS m', iLA°(--,rn i
(..., a 0 c o qszt A LI ..
1
71
,--- ,_,
La-z , -rt!
a
-
ir. .
-C
-,
L. 1 "'I
1. & 4.........Z.,A c .c1 rk
14
H -
__.,
24 1 tr t
7
www.digibuc.ro
N. lorga, Carol XII, Petru cel Mare si ferile noastre. IL
.
.
t s. ,
Is
ir til
.1 r , =t)4 I . c i.' d.7k1" $ 4FI
446
t t /di C ed;C 1.7Y A.0 : rrr.4 «A/ th rex.4 (40
f- 1-7) rrtf e.a
CV
41 4 (CSot (I I )c
0
a Al4% (Aft-e*
All
, i
5 rY et,4411 47 £ riefcfceq, :
' A : e) tc.ar,,rmt m 3- I :
/ S
CT I r I Z - 43111A,
0 /e-ot
tre-cre",
/
eii, ar s 1-t ..........
0 - c e -i;
A n
l 41 el " fr A ..--.,
$ A..:
404.4 1/
114? i i
ile
-..
( . v .
c7
/n,St n Ai CV 14 KC
fury' tl.t" 41 i 22; term,
e .
. i ZAP C
-I / .... J. . .
,-- 0,
CA-t \ 5
.
, .; , .
tj (1-('
F-CA, f-t,S42 ( tiJ AX
. ftTh Ci CC -1
'
12i 5 C6 01 Jet%/4.o. :
(C
V (-.ej: ~ is ert 1 Inv; « 1
[... '
itii. Ac ', ot4,-ti t t, rvta a .
cc
1/ el IN (
7. Jvp s
) h ve otecot , /II $ /ndyi-f
. fLittiI I.
/
c ,
mkt, A CV Cc4(1( 1-4c 3. as
5 4. -' ,.,,il
q (1 t--0 to Avi
1 it tIV '4 a, , MA Lot c 41 4 .111. 5 a s
1145 4 ,
(/ l' 0
°
I
- .
1
" c 1,1(
A
6 ; jase-cexAs e9
-7
et(-tafer .
4r.., 0-(5, 1
'
/Aiid ._ 17
i'
//r7.4./1/1 c c 6
/WAVE,
iC201 a. le ti C/ICA ..--
,i Mil iN
.
bIZ _..c.)
irext t et
C.. 4 ', _LB 1
i(
wi m.4 mar
r
As .
,
'z f d? attC ; Iti)(6f74.
,
0 , .
i ..-4 -t -4--- .
ty C /Mt r16 Tv
.
Alit S I-04
;.:,.. "1C VI te t ', 44.4 e-o HA at
-ra.cto
%J
44,4 ta EL NJ
-- 0
Ala. ,, i) te ctA,
'I,.
t Lit n i. C
cr
f71 - i-co 12) I rap
( IA
, .
' ,
-i-,;; .:._ : _.. i: , 4
www.digibuc.ro
N. Iorga, Carol XII, Petru cel Mare si terile noastre.
, --e°
14
cl) 1
%,
fi. I - ,
;...t
,
I
AL ' _4. .. / , -1
-
f.
f
..- )-vt. irizat n6 'Cy 07;lt HI! c A'. A;V3,14. f (MA ACA 4., .1
1
t 0-4-0 rifst
r
iiS 7. 5 4t bt' <1 ''.-17 4
rkt
..
tie
n%e 1
recs : eZ rzy
4ll 61 ...n ca
oltis .: piny Cv 171
:_
414
..
.1;
p.
.
q
/714 C
.
/7 t
--, it
mIj 1-20-v AN 41e C16 :, 4 :I i i.- ; cr
J
. ..._,
/ C P.1-4" it, 1/ /
: i f5(-0 reLik ok 1 i 14/44.1 : /7;I eta$ rii/n4 rutic ta Ve
(7 / S cl Ni e $e
' A
C/ifi #1.411 4 C h Pict p.tfs 61 0 gut
0 '1 .\ x IA/ /
-
.
10 t kt
447 0.
J-
. /4. Ain li 440 c ccAt rat 641 tat) /4 5 tzs,
, 4"11
,/ r
ay
/7-A, C. 4 ^AAA 1 .4.) t 6,Wisr, I tfriArais nte
e
11 c '-!-,45.> 1 --0 1 t(
ni4h4 r-
,
#74fT4 fi_,L,A, : 4 , .
C q nu f7-A.
K-") . 4
A-34.
b 4/ el
4_, c rfru, _ ft. ICA -
r,
et
a -
-A5 -
f 2/
A rni. Xf
et 0) r
$ ,,L7P
,
. t.
c. s
www.digibuc.ro
rv.
N. 1 orga, Carol mu, Petru eel Mare si ferile noastre.
Niester.
Strom.
gebirge.
---,-.....;.--"-----7-17,-----
*)--).\*---)--7-- Abrijs 'vie die Tiirken wndt Tartaren
Th. Königl. Mayt von Schweden bey
Betzder in Monat 1. Februar 1713
attaquiret haben.
"."..-
ti
;t4
Woywoda Kyofsky
&gement.
das neue Canceley
C...Thts
g
n A
Konigl. Palai. .. ..... c.,
--
o.
ct
0 =
...
.... o.
3
0 I Lill --s=r*C1
A.1,1111.111 a a
itri3t1
/ ri P 0 0 1=1 FZI
---=
00 0 0 0 rl 0 r-i 0 rlf 0 000000
/4
I/i
/I ..
S.
.
teeee Esquadrons.
S.
*
ID 0
s
_eufwisA
Obrist Grothausen Logement,
r0U
n_666 D
si31166 §i0
&06 00 2 C 2 Mörsers
611A,
Canceley Rath Feifs Logement. D
1116=1' L-17.4! 14 Canonen.
Pt
Schweden zu Wall. Schtveden zu Wall.
rt1 a c El I=1 r=, t=1 z=z 01 1=3 1:=1 c=3 G3 C:1 I=1
Wart ate°,
www.digibuc.ro
CATEVA NOTE
DESPRE
www.digibuc.ro
132 N. I)1.11
www.digibuc.ro
CRONICELE $1 TRADITIA NOASTRX ISTORI?X. 133
(1) aMoqiia lui care easte dintru Unguri descalecatá ... Radul Negrul Voevod, care au
fost de'nceput desa1eatoro1 Terii-Rumlneqtiv; lnscriptii, I, p.128.
(2) Mateescu, 1. c., p. 4. -
(3) Operas lui Constantin Cantacuaino, p. 135,
www.digibuc.ro
132 lit
tului de vreun Negru VodA, ci explica. numele localitAtii dela sla-
vonescul voda cii face astfel oiudata etimologie: Negru Voda = Apa
NeagrA (1). Cronica romaneascA a Buzestilor aratA exact uncle era
aceasta cetate a Negrului VodA: «pre apa Dambovitii in sus, la sat
la Stoienestin (2): ea face parte din judetul Muscel, comuna PA-
denii-PAmanteni (3).
www.digibuc.ro
CRONICELE RI TRADITIA NOASTRA ISTORI?A. 133
(1) eMo§iia lui care easte dintru Unguri desealecatá. . . Radul Negrul Voevod, care au
fost de'noeput descMecitorol Terii-Rumlnestib; lnscriptii, I, p. 128.
(2) Mateesou, F. c., p. 4. -
(3) Open* /14 Constantin Cantacusino, p. 135.
www.digibuc.ro
134 N. IORGA
B.
www.digibuc.ro
CRONICELE SI TRADITIA NOASTRX ISTORICX. 135
www.digibuc.ro
136 N. IORGA
II.
S'ar putea crede ca. aceea§ obar§ie o are cealalta poveste despre
inceputurile Moldovei 0 ale neamului rom'anesc, pe care o gasim
sub titlul «Povestire in scurt despre Domnii moldovene§ti, de
cand s'au Inceput tara moldoveneasca», Intr'un manuscript rusesc
dela sfar0tul veacului al XVI-lea; el cuprinde alte capitole ras-
lete despre originea §i genealogia Tarilor Moscovei ce yin dela
August 0 a tuturor cnezilor ru§i, carora li se dau iara§ cat mai
multi 0 mai straluciti Inainta0. Aceste capitole toate trebue sä
fie dela inceputul veacului al XVI-lea §i au drept scop, inlr'o vreme
and patima originilor romane, antice, mitologice, divine, dacä se
poate, atinsese §i pe Ru§i, sä arate c5, neamul stapanitorilor peste
Musea li poate sta alaturi ca vechime §i nobler& cu oricare altul.
Dar fiul Tarului Vasile luase pe fata lui Stefan cel Mare : copilul
nascut din acea:stä casatorie nu domni, ci se stinse in temnita. Ina-
into de disgratia Elenei 0 a fiului ei, deci de luna lui April 1502,
Itnsa dupa ridicarea lui Dimitrie la situatie de mo§tenitor al lui
Vasile, In 1498, a fost adusä aceasta ciudata povestire ad hoe, care,
pe baza numelor de Roman §i Vlah, catä a ne arata qi pe noi ca
un neam vestit, acolo In Rusia.
Carturarul dela Curtea lui Stefan cel Mare, carturar. care a scris
in vechea slavona, §i nu In ruse§te, avea sa Impace mai multe lucruri:
acea nevoie de mari stramo§i, apoi numele de Roman 0 de ylah,
ortodoxia, la care tineau Moldovenii destul, iar Ru§ii qi mai mu1t, §ii
www.digibuc.ro
CRONICELE SI TRADITIA NOASTRX ISTORICX. 137
www.digibuc.ro
138 J. IORGA
www.digibuc.ro
CRONICELE SI TRADITIA NOASTRA ISTORICA. 139
(1) aMo1dova au stet pustie peste 600 de ani, trecAnd pe aice Traian ... , a cAruia se
cunose semnele puterii lui pe unde au tras troian, peste multe teri, trecind Cu ostile
lui peste ampi si peste ape. Atatia ani [-600] s'au aflat pustie, paná cAnd au vrut mi-
lostivul Dumnezeu a nu Iasi acest p5.mAnt WI de oamenia (urmeaz 6. vanAtoarea lui
Dragos); Letopisite, I, p. 131.
(2) 0 mare parte din aceste stiri: vAratoarea, originea Sucevei, le cornunioá verbal,
dupl cronici, pe care o cunoste6 in versiunea lui Amiras, boierul moldovean Milo lui
Boscovich, cáliforul; v. Viaggio al acestuia, pp. 127-8 (si in Uricariul, XXIV, p. 292):
aMi aggiunse il medesimo Moldavo che vi 6 in Jassi inedita un' Istoria di Moldavia,
fatta compilare da Gregorio Gkik a, stato principe di Moldavia 36 anni addietro, uomo
di ottimo gusto e di molto sapere, e ricavata da tutti quei monumenti che il medesimo
aveva con somma diligenza fatti ricercare da per tutto. Mi aggiunse la tradizione po-
polare che vi a nel passe, che un cavahere unghero, avanzandosi coil' andare a caccia
lino a là, trovto il passe deserto, che al Age si troy?), tin pelliciere con delle api ESu-
www.digibuc.ro
140 N. IORGA
ceava, Iateo, confundatil, dalle quali aveva il suo nutrimento, da cui prese nome la
citta. di Suoiava, che egli vi stabill, ducendovi una colonia di Ungheri, derivandovi Su-
ciava dal nome con cui in quella lingua si chiama un tel mestiere; die un suo cane
chiamato Moldav, caduto nel fiume, vi si annegti, e dette il nome al fiume Moldova e
alla Moldaviab.
(1) Analete Academia Romdne, XVI.
(2) Descriptio Moldaviae, p. 2: «300 saltem hominibus«.
(3). Intre Maramureeenii descfilecAtori se intAmp15. a fi un Dimunctup.
www.digibuc.ro
CRONICRLE fg TRADITIA NOASTRi ISTORICA. 1.41
www.digibuc.ro
142 fq. tORGA
I.
Manuscriptul 266 al Academiei RomAne ne da conceptul, mult In-
dreptat si neindestulator stilizat, al unei Descrieri a Terii-RomAnesti,
al cArei plan cuprindea: geografia propriu zisä a Principatului («starea»
si «intinderea», «hotarä», a marime», ape, «aerul», upAmAntulD,
«lucruri vrednice si rare»), poporatia («firea lAcuitorilor))), limba,
obiceiurile, organizatia bisericeascA (aimparteala in trei eparhii o,
earhiereii») organizatia politica (a staphnirea», ((pecetea», a legean),
veniturile, vie*, oräseneascA, ctitoriile domnesti, «negutAtorian, usco-
lilen (1). Cel ce scrie, pe paginele libere ale unui letopiset moldo-
venesc stià de biblioteca dela MArgineni a Cantacuzinilor, despre
care era FA fie vorba mai pe larg a la rAndul neamului boieresc»,
de vanzarea acestor chili cAnd datornicii au urmarit adecA dupA
1730 pe Constantin VodA Mavrocordat. Lucrarea lui a fost pia-
nuità astfel si inseilatä pe la 1750, far& sA putem gási ori banui
mAcar numele acestui boier cArturar.
Dela cele dintAi rAnduri recunoastem intrebuinfarea scrierii
lui Constantin Stolnicul Cantacuzino. MArturia lui Bonfiniu despre
eDachi si Gothi, lAcuitori acestor locuri», inaintea c5.rora se aflau
a niqte neamuri ce le ziceA Gavristi si Ghestobotin e Intocmai locul
dela p. 71, ed. Iorga, a lui Cantacuzino : cci mai mult Ins& inaintea
acestor Dachi si Gheti lAcuitori era, si Bonfinie zice niste neamuri
de le ziceà Gavristi si Chestobotin. AsA urmeazA si mai departe, cu
uMisiad) tarA sArbeascA (Anonimul, p. 46 = Cantacuzino, p. 701, jos),
cu supunerea de cAtre August (A., ibid.; C., p. 75), cu lupta lui Do-
mitian Impotriva Dacilor (A., p. 46 : «dupA Hristos ani 88)) ; C.,
p. 78: «la anul dela Invierea Domnului 99n). InfrAngerea lui Oppius
Sabinus «ln DobrogeaD pare a fi luatA de anonimul nostru (p. 46)
dintr'o versiune mai Intreagh a lui Cantacuzino. Cetatea Severinului
vine dela Sever si la unul si la altul (A., p. 47; C., p. 79). i boierul
necunoscut se ocupA in treacAt de stapAnirea lui Attila la noi.
(1) V. lstoria literaturii rondnefti in secolul al XV111-lea, I, p. 502 si urm. Descrie-
rea s'a dat In Studii 0 documents, III, p. 46 si urm.
www.digibuc.ro
dflONICELE §I TRADITIA NOASTR1 ISTORICA. 143
IL
www.digibuc.ro
144 N. foRdk
www.digibuc.ro
CRONICELE SI TRADITIA NOASTRA. ISTORICA. 145
siuue veche ca a lui Moxalie, a unei alte forme din urmarea ana-
listica, a cronografelor bizantino-slave. Ea a fost intregita de un
scriitor ardelean cu vesti din cronicele latine ale Ungariei, pe langa
cari s'au adaus mentiuni legendare despre lupta cu Tatarii, ca aceea
cu «At lam» In Secuime.
Aron Densusianu pomenia, odata o Cronica a Iancului Voda: se
poate sa fre cea de fata, care se opreste odata cu moartea eroului
si vorbeste aga. de pe larg despre partea lui In lupta dela Varna.
Inainte de a vedea cronica aceasta, despre care se stia doar
GA e mai bogata si are stiri din izvoare unguresti, credeam ca in
ea s'ar pastra ceva din continuarea lui Constantin Stolnicul. Astazi
dad ea e tiparitä (1), nu putem spune alta decat ca alcatuirea si stilul
ei sunt cu mult prea grosolane pentru ca sa poata avea un autor
de stiinta si inteligenta lui Constantin. Multe din datele aduse sunt
si In contrazicere, apoi, cu acea cronologie critica, pe baza cerce-
tarii de documente, pe care Stolnicul o gatise pentru a-i folosi la
partea cronicei sale pe care n'a ajuns a o scrie (2).
www.digibuc.ro
146 N. IORGA
(1) Cf. i marginile patriei date de Naum la p. 249: odela Prut i Nistru Ong, la TisaD,
www.digibuc.ro
ALTE LAMURIR1 DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA
DUPA IZVOARE APUSENE
N. IORGIA.
Membru a iteademiei Romine.
I.
www.digibuc.ro
148 N. 10 RGA
www.digibuc.ro
ALTE LAMIIRIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA. 149
H.
www.digibuc.ro
150 N. IORGA
www.digibuc.ro
ALTE LAMURIRI DESPRE VEACTJL AL XVIII-LEA. 151
In 1765 Hubsch anuntá, prin raportul s'au din 15 Iunie, &à fra-
tele s'Au va urma procesul purtat cu folos de tatal lor cu nite ne-
gustori greci din Principate.
La sfArsitul lui August pieria la Constantinopol puternicul Grec
Stavrachi, arbitrul vietii noastre politice. Raportul din 2 Septemvrie
al lui Hilbsch se ()cup& de aceasta afacere: arestarea s'a Mout la
23 ale lunii; averile Iui Stavrachi sunt duse Indatä la Seraiu, so-
lia gAzduita la un cunoscut. Se prind 0. Grecii si Armenii cari au
stat in legáturA de negot cu el. Epitropul Domnilor e spanzurat
chiar Inaintea casei lui de pe Canal. i agentul saxon recunoaste
ea, osânditul fusese un om neobinuit de stapanitor (2).
(1) Arh. din Dresda, rns. 2957, III, fol. 111 V°.
(2) Ms. 2957 al Arhivelor din Dresda, V (1765-9). Cf. Docamentele Callimachi, 1, pp.
CXLIV-V,
www.digibuc.ro
152 N. IORGA
VI.
VII.
VIII.
www.digibuc.ro
ALTE LAMIIRIRI DESPRE VEACUL AL XVHI-LEA. 153
narul grec Constantin Stamati (1), avem acest raport saxon din 26
April 1802:
«La Porte, ayant decouvert la trahison du Grec Codrica, qui a servi de
secretaire au ministre ottoman a Paris, ordonna au prince de Valachie de lui
écrire de venir le trouver pour servir auprès de lui en qualito de secretaire,
comme du tems passé. Celui-ci, trouvant cet emploi plus lucratif, quitta
aussitôt le ministre de Paris pour se rendre auprès du prince, qui, par
ordre do la Porte, a son arrivée lui fit trancher la tête. C'étoit un perfide
Grec, et traittre, qui toute sa vie a été espion de celui qui payoit le mieux (2).»
Dela Kodrikas ca secretar domnesc in Bucuresti avern, In Bi-
blioteca Academiei, intre actele vechiului consulat austriac, o cu-
rioas a. scrisoare româneascä in litere latine catre Agentul austriac.
Dela acelas, In acelas fond, se pa.streazä si aceasta scrisoare franceza :
Monsieur,
En vous temoignant ma parfaite reconnoissance pour la confidence avec laquelle vous me
faites l'ami tie de me remettre le brouillon inclus dans votre lettre, je [repousse] solennellment
la mauvaise fois et l'ignonimie de ces sarcasmes; ma patioule (sic?); en particulier l'exces
de la bonté avec laquelle je me suis comporter envers eux, possée a bout, m'oblige de vous
exposer, Monsieur, les raisons qui puissent satisfier mes attentions humains envers ces
gens-la et les accuser de la plus barbare ingratitude envers moi. Avant le depart des trouppes
autrichiennes, ayant presenté une requete, ces gens-là demandoient de Son Altesse la per-
mission de rester dans ce pays-ci. Son Altesse, portee par ses sentiments d'humanité, que
tout le monde lui connoit, croyant qua le commandant des trouppes vouloit les faire sortir
par force du pays, m'a donne ordre de leur requenr aupres du general-comte de
Mitrowsky la permission de les laisser faire en liberté ce qu'ils trouvoient it propos ; e'est ce
qu'il a ad fait exactement. La femme de ce Francesco, presente, m'a demande si, en restant
ici, elle _put dresser un theatre de representation: moi, en presence de Monsieur Caballini,
je ne pouvois, sans ciouter, que tut dire que pourtant cela nous en parleront apres. J'ai
voulu done les proteger. J'ai propose tout ce qu'il regarde leur bien-étre a Son Altesse, j'ai
soliciter, j'eus memo l'honneur de prier Son Altesse plusieurs fois a leur egard; malgre tout
cela, malgre le coeur genereux et humain de Son Altesse, les circonstances ne permettoient
sans doute que Son Altesse puisse donner permission it dresser un theatre pendant
que les affaires sont encore b. un pied tel que tout homme sea-6 le connoit et qu'eux
seuls ne peuvent pas conprendre. Je leur ai dit done a la premiere visite qui m'ont fait,
malheureusement, que, quant a present, rien ne peuvent faire, et qu'il faut avoir patience
jusqu'a ce que la paix avec la Russie soit conclue. Depuis que ce terns-lä je n'ai pus lais-
ser m'echapper in moindre occasion pour les faire rappeler a Son Altesse, sans que
j'eusse aucun autre devoir que celui seul de l'humanité. J'ai fait tout mon possible a
www.digibuc.ro
151 N. IORGA
obtenir de mon gra.cieux prince la permission de les faire representer quelque chose de-
vant Son Altesse. J'eus le soin de faire l'avocat apres leurs farces pour la justifier et les
faire obtenir un payement le plus honorable par rapport a leur farces. Enfin je suis
force par exces de leur ingratitude de vous dire, cher ami, que je leur ai donne de l'ar-
gent de ma propre bourse, comme ils ne peuvent le desavouer, car, outre le 5 piastres
qui me doivent encore, jo leur ait fait present d'autant d'autres. J'eus la plus grande
patience et la plus parfaite complaisance de leur permettre trés souvans de venir ine
distraire de mes occupations et in'importuner de leur lamentation. Mais, puisque, apres
tout cela, ils ont en la hardiesse jusqta me calomnier devant vous par des mensonges,
dont leur caractere seul n'est pas digne d'en rougir, en m'accusant d'étre la cause de
leur infortune, je ne puis sans doute qu'en plaignant leur sort, hair leur ignominie.
C'est, Monsieur, ce que je dois vous repondre envers eux, mais, puisque je dois vous
repondre, Monsieur, avec le meme sentiment, de la confiance la plus intime, j'ai l'hon-
neur de vous dire que j'ai le coeur si bon, que je pouvois oublier tout cela et pro-
poser a Son Altesse pour leur donner quelque chose, si je ne voioit pas la foule de grands
objets dispendieux qui entourent Son Altesse dans ce tems-ci, comme vous n'ignorez
pas. Cependant, sans qu'ils puissent rien attendre ou exiger de moi, je vous assure, Mon-
sieur ami, que je ne laisserai pas d'emplo1er tous les moyens pour obtenir, s'il est pos-
sible, quelque chose pour eux. Quant a moi, voilà que je leur laisse mon argent sans le
leur demander.
Excuses si par emportement trés juste je suis si long, et soyés persuade que je ne
me desisterai jamais d'etre,
Monsieur, Vostre tres-humble et trestobeissant serviteur
Le 1 janvier n. s. [1792]. P. Codrilas.
IX.
(1) Ibid.
www.digibuc.ro
ALTE LAMURIRI DESPRE VEACUL A L XVIII-LEA. 155
X.
Pasvantoglu i Rornânii.
tiri nousa cu privire la fuga lui Mihaiu Voda, Sulu In Ardeal,
descrisa vi de Fotinô, se dau in raportul saxon din 26 Iunie 1802.
Barozzi, consulul rusesc la Venetia rezidand In Bucurevti, e acelav
care, In calitate de colonel rus, veni In lagarul Marelui Vizir la
1792 pentru a Incepe, ca fost ocrotit al lui Voda Mavrogheni §i
ca «orn bland vi coulant», o negociere secreta cu acesta (1). Despre
gândul lui Sutu de a trece din Bravov, unde se adapostise IMAM,
In Rusia, vorbevte i raportul prusian din aceeav zi (2). Dui:4 aceste
vtiri ale amhasadorului von Knobelsdorf, Domnul ar fi aflat c5. Pas-
vantoglu, temutul aian al Vidinului, voia, sa trimeata o bandit in
tara, pentru a lua, cu sila sarea pe care i-o refuzase nazirul Brailei,
vi ar fi poruncit In zadar s. apere granita ostavilor sai, cari cerura
plata ramasa in urma pe cinci luni (3).
Fotin6 (4) arata Insä cá Voda ar fi contribuit cu ostavii sai la
atacul Vidinului, c ar fi dat de veste cu mandrie celor din Con-
stantinopol despre luarea Fetislamului (Cladova) vi a Crainei, ca ar
fi primit un firman de laude mari. Atunci i pentru aceasta Pas-
vantoglu chiama pe hotii ca,rjaliii «din Rumelia vi Bulgaria» vi-i
trimete asupra Terii-Romanevti, cu Manaf-Ibrahirn, «vestit pentru
värsare de sange vi cruzime». La 25 April st. v. el trece Du-
nárea In taina, calauzit de Hristodul din Chios, intre Turcii Sulta-
nului, avezati la Motatei vi la Maglavit, cari tineau nacaz Domnului
pentruca le axle& tainuri 0 i lefl neindestulatoare. Acevtia par deci
a fi ostavii lui Sutu cari, in ceasul primejdiei, ii cer leafa pe vase
luni. Nazirul Brailei era dus la Lorn vi nu putea, nici el sa apere.
Carjaliii prada deci Targul Cleanovului, merg spre Strehaia, intra
In Targu-hului, unde prada, pe unde pot (5). In aceste pArti Ii lo-
veste Nazirul cu Cazacii turd i deliii lui: dupä lupta cea mare din
ziva a vasea, navalitorii fug fara de veste. Aflati la Stanevticu
mormantul lui Stroe Buzescu, undo taio in padure pe satenii fu-
(1) Acts fi fragments, II, p. 346, no. 1.
(2) Ibid., p. 367, no. 1.
(3) ibid.
(4). II, p. 411 si urm.
(5) De curAnd s'au dat stiri nou 5. despre aceste jafuri In publicatia lui AL *tefulescu,
Biserica satului Cdlefti, Targu-Thului 1910, p. 113.
www.digibuc.ro
156 N, TO RGA
www.digibuc.ro
ALTE LAMURIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA. 157
www.digibuc.ro
158 N. IORGA
la Principauté de la Valachie, mais tous, par crainte, l'ont refuse; alors elle
ordonna au prince de Moldavie de se rendre a la Principaute de Valachie
et laisser un secretaire en Moldavie, retirant les revenus de ces deux prin-
cipautes pour suffire au maintient de ces trouppes. On a sil par differents
courriers venus de Boucarest que le pays est fort tranquille et que jamais
les trouppes de Pasvant-Oglou ne s'y étoient pas approches.
Hier Monsieur l'Envoye de Russie a eu une conference avec les ministres
de la Porte pour lui demander quelle étoit l'intention de sa Cour dans le
cas oh le prince de Valachie allkt] se refugier en Russie: si elle voudroit
le garder ou le rendre a la Porte comme un traittre. On ne sait pas positi-
vement quelle a été la reponse de ce ministre (1).»
Pentru numirea lui Alexandru Vod5. Sutu, dar numai pe calevA
luni, in amandoua Principatele i pentru plângerile facute de
consulul rusesc, tot in vederea unei turburari a lucrurilor la
Dun Are, Impotriva birurilor §i a Grecilor lui, se poate vedea cu-
prinsul scrisorilor g5,site de d-1 Rosetti (2). Se 0ie ch' Mihaiu Vodrt,
in loc s'a treacii in Rusia, gäsi c6, e mai bine sa cear5., la Constan-
tinopol, iertare penIru slabiciunea fi gre§eala lui 0 &á i se hotAri
ca loc de surgun insula Chalke in Marea de Marmara, de unde
niciodath nu se mai intoarse pentru a pritni cuca i tuiurile (3).
Dirnitrie Hanger 11 fu Caimacamul in Bucure0i al noului stäpAni-
tor. El lucrà pentru aducerea in rânduealá a orwlui cAzut pe mama
derbedeilor 'Ana ce-1 ocuparq Hasan-Aga, Pap, din Nicopol, §i aianul
de Rusciuc Tersenicli; II ajutà in asemenea sarcina grea ttli Banul
Nicolae Brâncoveanu, chernat de ace0i comandanti turci dela Foe-
ani, uncle se adapostise. Invoeala lui Alexandru Sutu cu Poarta era
aceea ca el sa% impace tam qi sä plAteascA lefile, iar, dupa aceasta,
4,-0 aleaga principatul care-i va vani mai bine la socotea15.. Con-
stantin Filipescu, care §i el se aflase in Moldova, primi sa-i fie
Vistier, dar ceilalti boieri romani, «Dimitrie Ghica 0 fiii lui, Manuil
Brancoveanu, Dimitrie Racovitä, Radu Golescu, Scarlat Campineanu,
Isac RaletD, i VI-adicii cerurä §i cApAtara pe Constantin Vodil Ipsilant,
care veni In Septemvrie ca Domn, dupa nouále concesiuni fácute Ru-
s,tilor de Poarta in favoarea Principatelor (4).
(1) Ace las ms. 2958.
(2) L. c., p. 17 si urm.
(3) Acte si fragmente, II, p. 370 si nota 4. El pornise din Sighisoara; averea i se vAnda
pentru datorii; F'otinto, p. 445.
(4) Fotinb, p. 444-7.
www.digibuc.ro
ALTE LAMURIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA. 159
www.digibuc.ro
160 N. IORGA
www.digibuc.ro
ALTE LAMIIRIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA. 161.
de plusieurs debats des Conseils d'Etat, oa tous les ministres et les grands
de l'Empire se sont reunis pour conferer sur les depeches arrivées de Bou-
carest. La Russie, apres le resultat brillant de la campagne dernière, veut
faire un paix avantageuse avec la Turquie. Les conditions imposees par le
vainqueur lui paroissent trop élevées, le langage ferme avec lequel les
plenipotentiaires russes parlent dans les conferences sur les pretentions de
la Cour Imperiale a vivement surpris les plenipotentiaires ottomans, qui
en ont fait leur rapport au Divan. Le Grand-Seigneur en a eu connoissance.
Pendant deux jours rien n'a transpire sur les nouvelles arrivées par le
courrier de la Valachie, mais ensuite il y a eu des reunions, a la Porte,
des chefs de l'administration du pays, oa on leur a expose les demandes
de la Russie, auxquelles le Sultan Mahmout ne vouloit point consentir. Ce
Conseil d'Etat n'a rien encore pu determiner sur le parti a prendre dans
les circonstances actuelles, oa les troupes et l'argent manquent au Gou-
vernement ottoman. On est ici actuellement dans un moment de crise, qui
produira quelque effet. Des que quelque parti aura été pris, je m'empres-
rerai d'en prevenir Votre Excellence.»
Raportul cu aceea§ data al Trimesului prusian (1) infatiseaza lu-
crurile altfel, reproducand spusele, interesate, ale Dragomanului
Panaiotachi Moruzi. Dupä el stirile ar lipsi; plenipotentiarii, mura-
haoii turci, ar fi «paziti de aproape», §i Poarta ar vrea sa urmeze
rasboiul mai bine decal sä primeasca unele cereri imposibile, ca
aceea a Basarabiei in tregi, ceeace a ar compromite siguranta 1m-
paratiel si a negotului turcesc». Si aici se spune ca acel care e mai
hotarit pentru aceasta cale n'ar fi altul decât insus Sultanul. A
doua zi un raport din Petersburg arata ea, dintre plenipotentiari,
Cadiascherul Zad6-Ibrahim-Selim Efendi ar avea, acelea§i vederi si
ar fi pärasit chiar Bucure§tii, lasând acolo pe colegii sai Abdul-
Hamid Efendi si Galib. Si acestälalt ambasador era sigur ca, pentru
Basarabia §i Cuban, n'a mai ramas nici o nadejde de pace (2). Reis-
Efendi dadea Prusienilor asigurarea ca nu e la mijloc nici o 1nrau-
rire franceza, ci numai constiinta ca o asemenea pace se vorbia
chiar de pretentia ruseasca de a se ceda Moldova peinet /a, Siretiu
ar fi a neonorabilas (3). El anunta In acelas timp Rusilor ca, fara
sa asculte de sfaturile lui Napoleon, in räsboiu cu Tarul, MI% sa,
paraseasca gandul pacii §i sa-si recheme plenipotentiarii dela con-
(1) Acts fi fragments, II, pp. 476-7.
(2) Ibid., pp. 477-8.
(3) /bid., p. 478,'No. 1.
Analele A. R.Tom. .XXXIII.Menwriile Seq. latorice. 11
www.digibuc.ro
162 R. IORGA
(1) Ibid., No. 2. Cf. interpretarea, adesea gre0t5, a Oirilor de provenientà prusianä in
Zinkeisen, Gesch. des osmanischen Reiches, VII, p. 716 tpi urm.
(2) Hurmuzaki, Supl. 12, p. 639 0 urm.; I', p. 344 qi urm.
(3) Mémoires de l'amiral Paul Tchitchagof, publiés par Charles Gr. Lahovary, Paris-
Bucuresti 1910, p. 374. Ostrovul Giurgiului, unde erau 16.000 de Turci, fusese bomber-
dat gi luntrile turceqti prinse de ale Ruqilor.
(4) Report consular francez din 11; Hurmuzaki, Supt. 12, p. 641, No. occcxxx.
(5) Langeron, in Hurmuzaki, Supl., 12, p. 365:
www.digibuc.ro
ALTE LAMIIRHU DESPRE VEACTIL AL XVIII-LEA. 163
www.digibuc.ro
164 N. TOUGA
www.digibuc.ro
ALTE LAMURIRI DESPRE VEACUL AL XVIH-LEA. 165
XII.
www.digibuc.ro
166 N. IORG A
tea lui, decat de 1ngropare (1). Iar, cat prive§te pe Sultan, el 1§i
avea, spionii personali §i in tabara Vizirului (2).
Sosirea unui curier din Bucure§ti e aratat5 in raportul dela 26
Martie:
«11 est arrive de Bucarest un Tartare avec les depeches des plenipoten-
tiaires ottomans pour la Porte. Plusieurs grands Conseils d'Etat ont ete
tenus pour communiquer les nouvelles venues aux membres du Ministère.
On presume genéralement que le contenu de ces avis est très favorable
pour la conclusion de la paix, et cette nouvelle, si elle se verifie, fera
plaisir au peuple musulman (3).»
Curierul acesta trebue s'a, fi fost trimes duvet sosirea raspun-
sului din Petersburg. Tarul pregatia ultimatul catre Napoleon, prin
care cerea sa se retraga Francezii din teritoriile ce le ocupau In
Germania, la granita sa (24 Martie). El Moil deci, neaparat, concesia
pe care Turcii o voiau de mult: intelegand a pastra totu§ vechiul
Bugeac, el lash, Turcilor Gurile Dunarii.
Acesta e Intelesul raportului saxon dat mai sus. Un raport pru-
sian din Petersburg spune la 20 Martie ca, pentru a *Ugh, de-a
dreptul pe negociatorii turd, s'a intrebuintat o mediatie suedeza (4),
regele Suecliel, cäruia Francezii Ii Incalcasera Pomerania, avand cel
mai mare interes la 1ncheierea pacii. Aceste stáruinte le cunoa§tem
§i din scrisorile, citate, ale consulului Ledoulx. Agentul suedez
Horn venise la Bucure§ti, cu un curler rus, la Inceputul lui Martie;
el cercetase §i pe cei trei Turci §i pe Moruzi. Mergea la Constan-
tinopol spre a vorbi cu ambasadorul suedez Palin, in corespondenta
caruia se afla, de sigur, multe §tiri noua despre pierderea noastra
din 1812. Galib declara ca, nu crecle ve§tile pe cari le aducea
despre lucrurile din Apus acest secretar; el a putut /11115%116, im-
presionat Insa de dânsele. Iar Moruzi, Inca mai mult (5).
Mai era o deosebire de vederi, caci Inca dela 1nceput, nefiind
siguri de gandul lui Napoleon impotriva Rusiei el nu pleca
decat In Aprilie pentru a tine& la Dresda «Curtea sa de regin pre-
(1) Hurmuzaki, XIII, p. 124.
(2) Bid., p. 154.
(3) Ms. citat.
(4) Acts fi fraomente, II, p. 479.
(5) Hurmuzaki, Supt. P, pp. 676-7, PI?. DOComax. Pentru aceast4 interventie sue-.
deza v. Ciceagov, 1. c., p. 378.
www.digibuc.ro
ALTE LAMIIRIRI DESPRE VEACUL AL XVIIILEA. 167
www.digibuc.ro
168 N. IORGA
www.digibuc.ro
ALTE LAMIIRIRI DESPRE VEACUL AL XVIIILEA. 169
(1) Ciceagov, pp. 359-60. In notA se citeazA cunoscuta vorbi a lui Cutuzov despre
locuitorii terilor noastre: gLe las ochii BA plAngA.D.
(2) Acts fi fragments, II, pp. 481-2.
(3) Ciceagov, pp. 361-2. Instructiile mai precise ale amiralului, in Revue Contempo-
raine pe 15 Martie 1855 (nu mi-a fost la indeminA).
(4) Mid., p. 364.
www.digibuc.ro
170 N. TONGA
Cutuzov, care simtise, prin scrisorile lui Rumientov, ca, i se iea si-
tuatia de comandant si misiunea de pacificator, ruga pe Galib sa-i
arate cari sunt ultimele conditii ale Portii, si In aceeas zi se tina
o noua, conferinta. Consulul francez era Incredintat ca, Turcii, in
ajunul marelui conflict militar din Rusia, vor cere Intreaga resti-
tuire a provinciilor pierdute (1). De fapt, cum nici nu se putea,
altfel, In lipsa unei Invoeli formale cu Francezii si a sigurantei
unei hotdritoare biruinte, ba %Inca si, a bunei lor credinte abso-
lute, plenipotentiarii nu putura face alta decal s5, repete ceeace
spusesera din Noemvrie 1811 pana In Ianuarie 1812. Fara, a Intrebu-
inta vreun secretar, Cutuzov se grabi a scrie "insu la Petersburg,
ca sa fie sigur ca vestea va ajunge, el expediè doi curieri o-
data. (2). Peste opt zile, cand Ciceagov era numai langa, Iasi, ple-
nipotentiarii turci luau parte la serbarile pe cari boieri slugarnici
le dadura lui Cutuzov, oferindu-i tabacherea de aur si facand lu-
minatie si artificii la Herhstrau (3).
Ciceagov statii la Iasi numai cateva ceasuri (4), ash de graft
era sa iea asupra-si rolul de impaciuitor Intro cele doua, Impäratii.
Bucurestenii aflau cu mirare la 27 Maiu ea noul venit e acum
stapan In numele Tarului pesto Principate, dar ei nu stiau decal
din svon ca, pacea era, Incheiata, si-si Inchipuiau ca, Rusia nu va
castiga, decat «o bucata de pamant la Marea-Neagra». Galib de-
clara cui venia, sä-1 intrebe ca «pacea nu era incheiatk dar ami-
ralul Ciceagov pare a o dori mult (vivement); ne ofera restituirea
acestor provincii pcind la Prat» (5). De fapt 'lush amiralul nu mai
avea nici un rol: dupa, frisk; marturisirea lui, Cutuzov a spusese
plenipotentiarilor turci sa iscaleasca, preliminariile asa cum erau, si
le expediè Imparatului» k6). «Mica intriga» mirase pe Turci, cari
primisera. Se asteptd deci numai rdspunsul favorabil al Taru-
lui, 0, când acest rdspuns veni, pacea era gata. Ciceagov arata
ca. a articolele aditionale» trimese de cancelar prin ultimul curier
veniau prea tarziu: «e cu neputinta, a face propuneri noua, potri-
vit cu articolele acelea» (7). Marele Vizir, caruia Galib li trimesese,
www.digibuc.ro
ALTE LAMURIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA. 171
din parte-i, propunerile iscalite ale Ru§ilor, in acest sens turcesc (1),
nu putea, In Imprejurárile date, decal sa primeascA, §i el. La 30 Maiu
in sfar§it Ledoulx arala ea Agentul Austriei i-a adus vestea, ca-
pätata dela Galib insu§, cä «pacea definitiva a fost iscalità Inteo
conferintá care s'a tinut ieri»,la 29 sau, cum se inseamna In ac-
tul Insu al tratatului fatal, 28 Maiu 1812 (2).
XIV.
www.digibuc.ro
172 N. IORGA
NV.
(1) eiceagov, pp. 396-7. Pentru frica unei Otrunderi a Austriacilor In Moldova, ibid.,
p. 407.
(2) Ibid., pp. 401, 402 si urm.
(3) Acts fi. fragmente, II, pp. 488-9; Hurmuzaki, Supt. 12, pp. 700-1,
(4) lbid., pp. 699-700; Acte 0 fragmente, II, p. 490.
www.digibuc.ro
ALTE LAMIIRIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA. 173
(1) Hurmuzaki, Supt. I', p. 737, No. Dcoccuov; cf. C. Mano, Documente din secolele
al .K. VI-leaXIX-lea privitoare la familia Mane, Bucurecti 1907, passim.
(2) P. 397.
3) InsemnArile lui Constantin Caragek, in Hurmuzaki, XIII, pp. 119, 134.
(4) Langerdn, p. 354. Avei aceast5, calitate ci dela Sultan; p. 355.
(5) Tot ack spune ci Zinkeisen, VII, p. 26, dup a. alt izvor diplomatic.
www.digibuc.ro
174 N. MAGA
www.digibuc.ro
AIME LIMURIRI DESPRE VEACTIL At XVIII-LEA. 176
doi fii ai lui Ali Pa§a din Ianina. Vizirul Cur§id, care urmeaza lui
Ahmed Pa§a, lost de Braila, in locul de Mare Vizir, pástreaza hula
§i mai departe o destul de Insemnata o§tire. Mai ales In primávara
anului 1812 ar fi fost cu putint5, ca Ru§ii sa fie induplecati a-§i
parasi toate cuceririle. Dar Cur§id ar fi fost inraurit de ameninta-
rile lui Barozzi, trimes, credo istoricul grec, de Cutuzov pentru a
da asigurarea c5, rasboiul va Incepe fara zabava prin trecerea Du-
närii de catre trupele Impärate§ti.
De fapt, cele mai multe din aceste §tiri sunt gre§ite. Marturia
consulului francez din Bucure§ti, a reprezentantilor europeni din
Constantinopol, a lui Ciceagov Insu§ au de sigur mai mare pret
decat Insemnarile dup5, svonuri ale unui boierina§ grec lirà legaturi.
Retinem din ce spune el doar grosolania cu care, data aceasta, se
purtara, Ru§ii: scuipand Inaintea localnicilor, ii numiau cu despret:
«Moldovanv §i aTuretchi duh», sperd de Turciv (1).
Mai mult meritä sh fie intrebat Fotin6 in ce prive§te uciderea chiar
a Moruze§tilor. El §tie ca lui Dumitrachi i s'a taiat capul asub cu-
vânt c5, el a lucrat ba sa se cedeze cele cinci Tinuturi ale Moldo-
vei dincolo de ram] Prut in stapanirea Ru§ilorn. Dar, adauge el,
apricina de capetenie a taierii arnandurora a fost ca i-au parit la
Poart5, ca prieteni ai Ru§ilorD (pckopi6caoc). Peirea lor o socoate
istoricul grec ca o «pedeapsa a neamului SaUD, pentru «caracterul»
celor osanditi, pentru multimea Insu§irilor lor qi cre§terea lor deose-
bita, pentru cinstea pe care, capatand-o dela straini, o rasfrangeau
asupra Grecilor celorlalti (2).
De un §i mai mare interes pentru toate imprejurarile din terile noa-
stre sunt notele lui Constantin Caragea Banul, cari s'au publicat de
curand in vol. XIII din colectia Hurmuzaki. Pentru acest Grec, de
mult deprins in toate rosturile moldovene§ti, in care i Imbatranise,
Dumitrachi Moruzi, fiul lui Constantin Vod5, Moruzi, pe care serif-
torul 11 servise, e ca §i un Roman: beizada, Dimitra§co". Inca
dela 23 Aprilie 1807, Alexandru Voda, fratele sat', fusese surgunit
la Angora, iar Dumitra§co, aconsilier pe MO, Reis-Efendi», la Ce-
sar6a, pe cand Panaiotachi, care pierduse, la sfar§itul anului pre-
cedent, locul de Dragoman al flotei (3), Impreuna cu tanarul Du-
mitrachi Moruzi, fiul precedentului, §i cu Nicolachi, fiul lui Alexan-
(1) P. 667.
(2) Pp. 559-60.
(3) Documente Callimachi, II, p. 610, nota 1.
www.digibuc.ro
176 N. IORGA
www.digibuc.ro
ALTE LAMIIRIRI DESPRE VEACDL AL XVIII-LEA. 177
(1) P. 126.
(2) Ibid.
(3) P. 127.
(4) P. 128 si urm. Alto asemenea Liri, pe pp. 133, 134.
(5) P. 150.
(6) P. 154.
(7) Ibid.
(8) P. 156 si urm.
Analele A. R.Tom. XXXI11.Mem. Seof. Istorice. 12
www.digibuc.ro
178 N. m RGA
www.digibuc.ro
ALTE LAMURIRI DESPRE VEACUL AL XVIH-LEA. 179
la cine doria s5,-1 vada, pentru nevoin ci ca, «au stArpit cu totul
dihonia ce se latise Intre locuitorii mociilor cu stpánii, pentru
mosiin (1). dl iubiau», Incheie povestitorul, «toti locuitorii fa,r5, ex-
ceptie, un avantagiu rar ce nici un Fanariot, din toti Domnii, nu 1-au
dobAndit In Moldova».
Intamplärile dela 1806, scoaterea lui Alexandru Voda, Moruzi prin
InrAurirea Francezilor §i intoarcerea lui inapoi pe caleva, zile, aduc
din partea lui Draghici declaratia cä prin ace,ite fapte «Casa lui
Moruz se gAsia. In buza tunului, ca," nici cu RuOi era unitd prin
vreo legeiturd sigurd, nici in Tarigrad mai nadajduia, c.evà dup5,
criza lucrurilor urmaten (2). La vestea Intrãrii RuOor In Moldova,
Domnul se hotäraste a merge la Poart5,, oricum ar fi viitorul sdu,
pentru ca s5, nu lase toed, familia raspunzatoare In mAna Turcilor,
precum tot s'au nenorocit In urma» (3).
Chderea Moruzectilor se arat5. astfel In acest izvor moldovenesc.
Napoleon ar fi scris Sultanului s5, nu fac5, pace cu nici un pret;
scrisoarea autografa a ImpAratului ar fi fost oprita, pentru talmà-
cire de cátre Panaiotachi pan& ce a dat de qtire lui Dumitrachi,
la Bucurecti, iar acesta ar fi aratat c5, generalul Cutuzov a pus
termin de zece zile pentru iscalirea tratatului, cáci altfel va merge
pknä la Adrianopol. Francezii prind ct acorespondena secretän ce
s'a urmat de tradatori i astfel, pe ca.nd Dumitrachi WA, parte la
balurile ruse0i din Capita la munteank prin cari se aráta, bucuria
intelegerii cu Turcii, use isclià firmanul de moarte pentru dansul
qi pentru fratii sal» (4).
Care a fost de fapt atitudinea lui Napoleon, ctim din cele spuse
mai sus, pe baza corespondentelor diplomatice. Judecata lui Zink-
eisen ca «Napoleon a inteles interesele lui la Constantinopol prea
putin i, oricum, prea tarziu», rámane ci azi adevárat5, (5). Inca din
Aprilie 1811 Imparatul Francezilor propunea, Turciei un tratat de
aliantä prin care i s'ar fi asigurat amândou5, Principatele, intregi,
§i, intamplátor, Crimea (6); In Decemvrie ambasadorul rus la Paris
credea, c5, diplomatia francez5, starue din ra'sputeri pentru urmarea
www.digibuc.ro
180 N. IORGA
www.digibuc.ro
ALTE LAMIIRIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA. 181
www.digibuc.ro
182 N. IORGA
www.digibuc.ro
ALTE LAMIIRIRI DESPRE VEACUL AL 2tVIII-LEA . 183
(1) P. 155. Dumitrachi fusese chezasul la Poartá al lui Alexandra In 1792 Iorga, (Docu-
mente si cercetdri asupra istoriei financiare fi econontice a Principatelor ; din %Economia
Nationalap, 1900, pp. 61-2).La inceputul lui Decemvrie 1811, Ledoulx scrie despre urma-
rile pacii: %Moruzzi est nomm6 prince de Valachie par l'influence des Russesu (Hurmu-
zaki, Supl. P, p. 647, no. DCCCXLI). Acelas II numia pe Moruzi, la 28 Martie 1812
*la cheville ouvrière des Russesz (ibid., p. 679, no. nccoraxxIII). Consulul francez dela
Bucuresti nu era tusk de o pitrundere diplomatica deosebita.
(2) Mid.
(3) Iar la p. 353 se arat5. O. Iosif Fonton, fost prim-dragoman francez, era banuit, Inca
§i In 1811, de simpatii pentru Turci: atata valoare au aceste judecMi despre tradare I
(4) P. 347, nota 1.
www.digibuc.ro
184 N. IORGA
la granita Dunarii ori chiar la a Siretiului (1). Apoi Inca odata Lan-
geron da caracterizarea lui Moruzi si adauge ca, Impotriva credintei
lui Cutuzov ca i-ar fi devotat, el, «ca toti Grecii din Fanar, nu era
devotat decat siesi». Asigurarea ea ar 11 fost castigat prin perspec-
tiva Domniei dela Rusi, garantata, de Galib, a mai fost respinsa
odatä. Si, cand arata neasteptatele propuneri turcesti pentru cedarea
Basarabiei, in Decemvrie 1811, Langeron spune formal: aN'am putut
Intelege niciodata ce a indemnat pe Turci a ne acorda, o pace care
se Mouse indispensabila pentru noi. Am siguranta ca nici un mem-
bru al congresului turc n'a fost nici cumparat, nici castigat prin
sperante. Galib, cel mai insemnat, era sarac, si sarac a ramas. Printul
Moruzi n'avea nevoie de protect& noastrci ca sci ailni locul de
Domn, fi nu i-a avut» (2). Am spus oare mai sus altceva?
Lasand la o parte toate explicatiile lui Langeron, mai ales aceea cu
norocul lui aruschi Bog», ramane lämurirea sigura ea Turcii n'aveau
nici armata, nici bani, ci erau sätui de dcilccilecii lor, de «botii din
Bulgarian ai deosebitilor aiani, pe cari Vizirul trebuia, sa-i comande,
si Ca orice Incredere in Napoleon lipsia, si la Poarth, si In lagar.
Si, mai departe, «plenipotentiarii turci se aratau In politica mai tari
decat ai nostri: Galib Efendi si printul Moruzi erau capete diploma-
tice mai pricepute decat ale lui Italinschi si Sabaneev. Ei incalcara
(prirent le dessus) pe acestia Intr'ata.ta, incat ai nostri aveau aerul de
invinsi caH cer pacea in toe de Invingatori cari o dicteaza (3)». Rec-
titudinea din partea turceasca era perfecta. Toate vestile defavora-
bile Rusilor «nu-i faceau sa mph' congresul, ba nici macar sa-si
creasca pretentiile. Pareau numai ca tin pe fiecare zi mai mult la
ele, dar ceclau si mai departe Prutub (4). Fanariotii In special erau
pentru cedarea Basarabiei ca sa-si pastreze locurile de Domni In Prin-
cipate, cari, altfel, riscau sa fie si ele pierdute, scrie Langeron, dupa
convorbiri avute cu unii din ei In 1821, la Odesa. Aceasta expli-
catie exclude Insa si ea cumpararea lui Moruzi, care «conducea»
pe Galib, ca «organ al Fanarului» interesat, si deci face imposibila
si tradarea lui (5).
In sfaxsit despre uciderea Moruzestilor acelas informator vioiu
Isi da o parere care lumineaza mai bine decal toate celelalte mar-
(1) Pp. 350-1.
(2) P. 369.
(3) P. 385. Aici si despre negociatorul suedez Hummel, secretar la Petersburg.
(4) P. 386.
(5) P. 386, nota 2.
www.digibuc.ro
ALTE LXBIURIRI DESPRE VEACUL AL XVIII-LEA. 185
turd tragedia din toamna anului 1812. Andrêusy e acela care aduse
inlAturarea ori pedepsirea tuturor factorilor pAcii pe care Francezii
o blestemau, dar o meritaserä. Vizirul, depus; Galib, exilat in Asia;
cei doi Fanarioti, decapitati. «Dar», adauge Langeron, «politica
Turcilor a avut mai pufind parte in aceastd crimet deceit in-
trig& prinfului Caragea, care fit numit domn al rerii-Romet-
negti. Avuse de concurent pe Moruzi, si se temeet set nu fie in-
locuit de el. Acestea sunt glumele obifnuite ale Fanariofilorn. .i,
pentru intelegerea de1initiv5, a pAcii se spune: «Rusia are datorii
eterne ta1t de d-I Andréossy. Nu e nici o indoeala. ea, de ar fi venit
la timp si putea, s'o fac5, usor , ar fi impiedecat pacea, si atunci
am fi slat foarte ráu. Andréossy a ca.lAtorit ea un ambasador, cand
trebuià s5. alerge ca un curier. S'a oprit, s'a distrat pretutindeni,
si a gäsit pacea facuta» (1).
Am aratat aiurea (2) cum Scarlat Callimachi ca si lancu Caragea,
isi csapalaserä Scaunele domnesti in unire cu Jacob Arghiropulo, care
ajunse dragoman in locul lui Dumitrachi Moruzi, si cu Halet Efendi,
noul puternic la Poartä. Ei aduserá astfel cklerea si nimicirea Mo-
ruzilor, ai cAror partizani, earl de sigur ea' nu «trädasera.» la in-
cheierea pacii, fur& cäutali la sfaxsitul anului prin terile noastre
pentru a fi si ei ,(pedepsiti» (3). Iar pacea dela Bucuresti, deci
pierderea Basarabiei, a rezultat din zábava politicei franceze, care
reflecta egoismul si nestatornicia lui Napoleon I-iu si din neincre-
derea Turcilor in astfel de planuri geniale, cari se puteau rezelvi
lesne in peirea lor.
La aceste concluzii duce studiul do fatä.
www.digibuc.ro
RASCOALA SEIMENILOR
IN POTRIVA LUI
MATEIU BASARAB
DE
N. IORGA
Membru al Academiei Romftne.
I.
www.digibuc.ro
188 N. IORGA
www.digibuc.ro
RXSCOALA SEIMENILOR IN POTRIVA LUI MATEIII BASARAB. 189
www.digibuc.ro
190 N. IORGA
www.digibuc.ro
RISOOALA SELWENILOR tt4 POTRIVA LUI MATEM BASARAR. 191
www.digibuc.ro
192 N. 10 RGA
Cazacii cu plata erau pesle 3.0J0, Ungurii, calari, ablit o mie, Mol-
dovenii, iar4 cavalerie, In suma exacta de 1.452, Sdrbii, de top,
(lath se iea pentru ei macar jumatate din drabanti, cari nu sunt
decat trabantii de mod& germana, trecuti qi in Ardeal, peste 4.600,
1.648 find cu siguranfd Scirbi, neamestecati cu alte neamuri. La
1600 se socotiau 2.000 de Cazaci, 1.200 de Moldoveni, 1:300 de Sarbi
&Mari, 1.200 de trabanti unguri, afara de 6.000 de Romani pede§tri (1).
In Ardeal Mihaiu voia sa lase la plecarea-i in Moldova 3.000 de Sarbi
calari, 1.500 de Moldoveni, afara de Seoul (2). Dar, cand trecuse
muntii, el n'avea decat 1.100 de calari unguri, 1.000 de pedeOri al
caror neam nu se arata i 23.000 de lefegii, in cari intl.& Sdrbii
cu Cazacii fi Moldovenii (3), pe langa 8.000 (?) de «haiduci liberin.
De unde-i luase Mihaiu pe Sarbii lui ? 1,im ca rásboiul terilor dela
Dunare cu Turcii fu pregatit de o mare räscoalä a Sarbilor, cari pe
incetul se a§ezasera in pärtile bänatene : un Toader Vladica, un Do-
chian (aDocianus Thrax») se aflau In fruntea lor, §i ei savarOra pe la
Becicherec ispravi insemnate impotriva Turcilor Pafoei din Tim4oara.
In fruntea lor stätea noul Ban pus de Sigismund Báthory, in amintirea
celor de Severin, Sarbul Gheorghe Palatici, din Lugo: ei aclama pe
ta.narul principe ardelean ca Despot sau Craiu i primesc dela el un
steag de lupta, (4). Un Joan din Lugo (Lugassy), un Petru uMaysocz»,
un alt roan («Ioannes quidam») se deosebesc in aceste ciocniri, ina-
into ea Sigismund insu sa se ft declarat pentru creOini (5). Un
Mihaiu Vaida merge dela Palatici pentru a smomi O. alta sarbime.
Dup.& luarea Becicherecului, voinici de aceqtia, cu. sete de rasbu-
nare, qi mai ales cu dor de leafa §i nadejde de prada, se grama-
dose in oastea a desrobirii». Pa,na la Panciova tot tinutul se smulge
de supt ascultarea turceasca. Paa, de Timiqoara e batut de doll& ori,
fiul salt ucis. Báthory e chemat ca un Craiu al Ardealului §i Sarbilor(6).
La 13 funie 1593, Ardeleanul e salutat, din a tabara», de Banul Sava,
de Velimirovici (uVelimironich») §i de Teodor Vlädica, a in numele
tuturor cnejilor i a intregii natii a Sarbilor cre§tini». Un Iancu
www.digibuc.ro
nAaccuLA SEIMENILOR IN POTRIVA LIM MATEIU BASARAB. 193
www.digibuc.ro
194 N. IORGA
,
la dusmanii lui Mihaiu, impreuna cu 2.000 de Romani (1). Cei
credinciosi, de amandoua neamurile, fura ucisi (2). Sarbii acestia nu
reprezentau numai o oaste, ci un popor, caci Isi purtau cu ei sotiile
§i copill, asezandu-se, durd cum li se plätia, intr'un loc ori in altul (3).
Unii aveau ca sefi capitani si hotnogi, altii, beslii, din partite turcesti,
dupa normele de organizatie osmane, odabasi, ca acel Petcu care
sta cu 1.000 din ai sai In Dej (4).
Sa se intoarc5, supt stapanirea Turcilor nu voiau si nici nu puteau
acesti varsatori de sange «pagan». Ei stateau, prin Ardeal, si mai
ales prin Banat, la Indemana cui avea nevoie de oaste Incercata si
indrazneata. Când pretendentul Stefan Cercel, din 1604, se gandeste
la o navalire, el scrie deci la loan Pribeagul din Lugoj, la capitanul
Luca Sarbul (Razz), la Ilie Aga, la loan Parcalabul de Lugoj, la ca-
pitanul Duca Sarbul. Fagadueste pentru capetenii locuri inalte in
oaste, boierli, iar ostasilor: 5 taleri pe lunä pentru calaret, 4 pentru
pedeWi, leafa conducatorilor find de 15 pentru cei mai de jos, de
13 pentru fruntasii de haiduci, si de 45 pentru cine va putea sa,
afle 1.000 de oameni din acestia; c5, se vor da asate si bune sa-
lase de Tigani», nici nu mai putea, sa fie indoeala (5).
In tara era pe vremea aceea un partici militar, prieten crestinilor
de obiceiu, si care-si amintia de Mihaiu Viteazul. Dar Sarbii nu se
aflau intr'insul ea unitate deosebite I, cu un nume al lor. Dupa
boieri si in fruntea slujitorilor, cu feude militare marunte, vin
Rosii, cari, cu Stanciu Paharnicul, izgonesc la 1611 in folosul lui
Radu Serban eel räsboinic pe Radu Mihnea cel pasnic (6). «Si venirá
top boiarii, si top rosii, si top slujitorii, de se inchinará lui Radu
Voda Mihnea, si facur5, mare juramant ca sa-i slujeasca, cu drep-
tate, §i se odihnira top cu pace (7).» Langa meiciueasii («machokas»)
&Mari, cu bâtele si sulitele lor, Mihaiu dusese, in adevar, la cucerirea
Ardealului «o foarte frumoasa oaste de Rosi, din toata boierimea»
www.digibuc.ro
RASCOALA SEIMENILOR IN POTRIVA Lin MATEIV BASARAD. 195
www.digibuc.ro
196 g . IORGA
(1) Ibid.
(2) Studii si doc., IV, p. 20.
(3) Ibid., pp. 19-20.
(4) Hasdeu, In Columna lui Traian, 1874, p. 216. De aici, In Studii f i doc. IV, pp,
omonIImax. Titlul de Ag5, 111 poarta' i pretendentul Neagul, aNeagu Vodt Bass-
rabD, ba chiar afiul lui BasarabD, tat61 lui Antonio din Pope§ti ; ibid., p. CLXXXI. Cf.
Radu Greceanu, ed. t. Grecianu, p. 335.
(5) Ludesou, p. 318.
(6) Cf. Inscriptii, I, p. 203; Veress Endre, Monumenta Vaticana, Erdelyorszdgi Pdpai
1c6vetelc jelentései VIII. Kelemen idejdböl, Pesta 1909, p. 296.
www.digibuc.ro
RASCOALA SEIMENILOR IN POTRIVA LIU MATEM BASARA B. 197
mult timp chiar, feint a trece la boieria de Divan, In fruntea lor (1).
El aye& deci pentru ce sä-i pretueasca, s5. tie la ei §i s5, aild
Incredere In destoinicia ca §i in ascultarea lor fatá de dAnsul. In
lupta dela Finta cronicarul muntean Inseamng, (2) pe ehaiducii calári»,
adu§i de poste munti, pe utacalu0», adecá osta§i cu seicelluqe, cu
pu§ti, a oaste cu foc», precum 1ámure0e chiar acest izvor ; Curtea
lui, de 7.000 de oameni, vine numai pe lamg5, ace§ti luptätori de-
prin0. Kraus aratá, mai amanuntit, ca, Ro§ii, «oameni slobozi §i
boierin (adass ist seine freie Lout undt Bugern»), cAlári cu totii,
erau Incadrati intre aripile pede*ilor, qi in deosebi ale Seimenilor,
§i se spune anume c5, aceasta s'a Mout pentru a se putea, Incun-
jura, §i nimici aceia cari ar chutA, WA, fuga. i, de fapt, alt izvor ar-
delean din acel timp, care §i el desparte oastea In Seimenii pe-
deOri §i Ro§ii calári (3), spune desluOt ca «unele trupe viclene ale
lui Mateiu Vodei nu voiau sci loreascei in fratii lor, Románii din
Moldova» (4). Seimeni si alti defeciia, Unguri din haiducime, fuseserá
trime§i §i la Milcov pentru a scapà pe Diicul Spátarul din Incurcä-
tura In care se pusese, ieind nurnai cu calarime (5) impotriva Ca-
zacilor, pu§ca§i vestiti (6), pe cand la Teleajin, In ziva de 2 Maiu,
luptä darabantii mai ales, §i sunt batuti, perind §i Marele Cápitan
dar intre ctitorii schitului shu acesta apare ca ((Vol AO» ttli sotia
sa aVel Agoe» Lupu Buliga, de0 piatra lui de mormânt, la To-
polnita, vorbe§te cu mandrie de faptul cä Buliga «foarte rAu i-au
strecat pe Cazaci §i pe Moldoveanio (7). Cronicarul moldovean, care
§tie aceasta, arata mai departe ce .viteaz5, a fost purtarea Seimenilor
aici, la alinta». Dincolo de Teleajin, dupä raspingerea strajii de ea-
larime, ei se apark In buna retragere, open neqte dumbrävi ce sânt
(1) «Aga MateiuD ii zice si Kraus (I, p. 113) Cf. Ludescu, p. 311: eAtuncea si Mateiu
aveh dregatorie dela dansul (Leon Voda), Ag5. Mare, si era de mosie den satul Brancoveanii,
fecior Danciului Vornicul, care se trageh din neamul basarribesc; datu-i-au Leon Voda
judetul Romanatilor, ca sa-1 tie de birarieD. Mateiu Paharnioul e vArul lui Mateiu Aga,
find fiul lui David (v. si Poboran, Istoria orafului Slatina, ed. a 2-a, Slatina, 1909,
p. 332). Pavel de Alep pune, cu prilejul alegerii lui Constantin Vocla, pe Aga Seimenilor
in fruntea ofiterilor , Vel Capitan, al d5.rábanti1or, venind pe urma (p. 114).
(2) L. c., pp. 323-4.
(3) Chronicon Fuchsio-Lupino Oltardinum, p. 63.
(4) aRenuentibus insuper perfidis quibusdam Matthiae principis copiis in fratres Va-
lachos moldavicos saevireD; ibid., p. 51.
(6) V. si Ludescu, p. 323: an'avei oaste on foes.
(6) Miron Costin, pp. 833-4.
(7) Iorga, Inscriptit, I, pp. 208-9.
www.digibuc.ro
198 N, IORGA
www.digibuc.ro
RASCOALA SEIMENILOR IN POTRIVA LUT MATEIII BASARAB. 199
www.digibuc.ro
200 N. IORGA
www.digibuc.ro
RASCOALA SEIMENILOR IN POTRIVA LIU MATEIII BASARA B. 201
(1) Ludescu, p. 329. Un Oxotie Aga din 1568 e pomenit de d-1 P. V. Nfisturel, in Litc-
raturt i artd. remand, Xf, p. 562. Era Aga pentru Turcii din garda Domnului ?
(2) aSe Meuse in zilele din urmi peste masurä de sgarcit, i iubia pe Turd i pe Tatari
foarte, dandu-le i toata averea lui. Oricine vent& la el din partca lor, capata caftan. Dar
nu-i plicea de preoti, calugari i egumeni veniti dui)/ eleimosina: lo da drumul cu maim
goaliu; p. 107.
(3) dn acci ani de pe urmi Mateiu Vuda ajunsese greoiu, find batran. Puterca nu-
mai ajuta s iasi do loo din zidurile cetatiia; acelaq, ibid.
(4) lorga, Inscriptii, I, p. 106. S'ar puteh oa inscriptia in versuri:
Aicea zac Mathei, in cest p'5.maint reace,
Pentru ce cu voi cei vii nu po e. a petreace:
Cela s-am fost oarecand de toti prealaudat, etc.
sa fie a aceslui fiu. Piatra e de tot mica, i s'ar potrivi cu un morrnant de copil. Aceea
dela Arnota a lui Mateiu Voda are materialul, marimea, felul de lucru qi inscriptia pietrei
Doamnei Elina. Deci trupul lui Mateiu ar fi fost mutat acolo impreuna cu mormantul,
Chipul tanarului Mateiu in biserica dela Strehaia; ibid., p. 211.
(5) Inscriptii, I, p. 203.
(6) V. §i mai jos.
(7) lnscriptii, I, pp. 203-4.
www.digibuc.ro
202 N. IORGA
Ostag al lui Mihaiu Viteazul, acest Domn venit In Scaun prin Im-
prejurari neprevazute (1), cara. s'a fi fost vreodatá pretendent qi s'a
fi avut legAturi mai vechi In vederea Domniei, se Oxidise a re-
para vechea nedreptate care rhpise moOenirea lui Nicolae Voda% Pa-
tracu In folosul lui Radu Serban, care se putea laud& §i el numai cu
o coborire din Neagoe Voda prin femei (2). Inca din 1640 el cerea
Imparatului sä-i dea pe Mihaiu fiul, nascut In 1625, al lui Nicolae
Vodk pentru a-1 cre0e ca pe un mo§tenitor de tail. Dar Curtea
imperialk fa,rá a refuza, In principiu, voia sä-1 pástreze pentru a
pate& ridica pe Romanii din Ardeal Impotriva lui RalcOczy, cu vraja
numelui §i sAngelui sau(3). In 1654 bietul tanar rätsacia, pe la Cazaci,
la cari era s5. F,3i moará (4) fara a fi facut o singurä faptk El cautase a-
lua pe Ruxanda, flica lui Vasile Lupu, rámasá vaduva dupa Timu,
i ultimu-i gand fusese la mo.,tenirea cealalta, ardeleank a parin-
telui säu (5).
Ana, marnh-sa, vAduva lui Nicolae Vod5. PAtrwu, traià Inca la
1656 in tara, unde se intorsese tocmai din 1640: ea era, film lui
Radu Voda ierban. Avea i o fatä Elena sau Ilinca (n. 19 Ianuarie 1624)
(6), numitä dupá sora maicei sale, Elina Cantacuzino, m'aritatä Inainte
de 1640 (7), §i aceastä Ilinca luase, pe la 1643-4, pe Istrati sau Ev-
stratie, Vistierul al doilea, din neamul GoleOilor (8). Tatäl acestuia
www.digibuc.ro
RASCOALA SEIMENILOR IN POTRIVA LEI MATEItr BASARAB. 203
(1) Iorga, Despre Cantacuzini, p. LVIII i urm.; Genealogia Cantacuzinilor, pp. 64-6:
scrisoarea ei din 25 Iunie 1644; Kraus, I, pp. 135-6.
(2) `07toii 41-cov xb yew); Tot) plyoy &la) tby ilstpiav.ov; P. 351. Cf. Nerva Hodog, Prefata la
editia c5.15.toriei lui Dinicu Golescu (Bucuregti 1910).
(3) Ludescu, p. 314.
(4) Acesta e fiul lui Radu gi al Cap lei fiid. a Banului Teodosie ; Hodog 1. c., p. any
ai urm.
(5) Did. La p. XX se dá Inrudirea prin asátoria Mariei cu David Postelnicul din Bran-
coveni: Stana e fata lor. Cf. Studii i docuntente, IV, p. mull nota 2; p. CLXVI, nota r;
V, p. 179; Poboran, istoria orasului Slatina, ed. 2-a, p 330 gi urrn.
(6) P. V. Nfisturel, 1. c., p. 573.
(7) P. V. Nästurel i Ilie Nicolescu, U. cc.
(8) Ludescu, p. 348; Constantin Gapitanul, V. 144.
www.digibuc.ro
204 N. TONGA
(1) Pp. 210-1. Scriitorul adauge a el line& pe ades Radul Waide Togter..., andre
sagen dess Petrasko Togtera. Cf. p. 218, uncle so zice ca ar fi revenit in gratie si. cá el
ar fi provocat chiar ultimele turbuari, aumb die Fastnachts a ultimului an din vieata lui
Mateiu.
(2) V. testamentul lui Radu Serban, in aceste aAnalea, XXI, pp. 290-1; Bianu, Do-
cumente roautneqti, Bucuresti, 1907, I, pp. 52-3. Facsimile In a mea Istoria Románilor,
amandoult edi Vile.
(3) Ea 1u5. apoi pe Neagoe Logoiltul din Thrgoviste. Cu acesta are pe Radul Mar.
nicul. Elina capät1 dela Radu Vodi satul Tantava, tot In Ilfov,
www.digibuc.ro
ILISOOALA SEIMENILOR IN POTRIVA Lilt MATEIII BASARAI3. 205
dupa, datina Turcilor, dela cari a luat si acest nou nume de boierie,
in 1644. Era pe atunci in bune legaturi cu Mateiu, care nu statii
pe ganduri sa-i Incredinteze ostasi, vreo 6.000, pe cari-i trimise in
ajutorul lui RakOczy cel dintaiu impotriva Germanilor. El se lupth,
si nu fara noroc, cu soldatii lui Homonnay, trimes impotriva Ar-
dealului. Isi zicea, «flul lui Serban Voda»: astfel il cunoscura aceia
prin mijlocul carora trecir ca rasboinic, si biserica din Dobreni, unde-i
fusese Ingropata rnaica, purl& in piatra pomenirea «jupanului Cos-
standin Vel Sardar, gni' Io Sarban Voivoth (1). Era insurat la
aceasta data cu o Balasa then, Stolnicului Nicolachi, altfel necuno-
scut, si a Elinei (2). Din aceastá casatorie nu i se näscuse deck o
flica, numith dupa mamh-sa, si acest singur copil nu tral (3).
Dupa, 1644 trecerea lui Constantin scazii cu totul. Il inlocul in
iubirea lui Mateiu nepotul acestuia, Diicu Buicescul, si anume nepot
de soil. Mama lui, Mara, era, deci si ea flica Danciului din Bran-
coveni (4). «Cat a trait Mateiun, spune Pavel din Alep, «marirea,
cinstea si pompa nepotului sau fura mari. De eke ori venia la
Curte, 1-am vazut intovaräsit, inainte si in urma, de mai mult de
500 sau 600 de oameni; tot asa, si la plecare... De multe ori
Mateiu dorise a-1 face Domn in locul ski si intrebuinta tot felul
de mestesuguri spre a izbuti. Dar nimeni nu se trivoia la aceasta,
nici boierii, nici tàranii, pentru u'urinta mintii luin. Lui Diicul i se
jertfise formal Constantin, care statea inaintea nepotului domnesc
cu caciula pe cap, el find odrasla de Domn, si cu toate ca Ser-
darul era, dator cu supunere Spatarului (5). Pus sa aleaga intre
unul si celalalt, Mateiu sill pe «tanarul erban Voda», pe pretendent,
sa-si lase comanda.
eEl se retrase indata la palatele si mosiile lui, pe cari parintii
lui le zidisera si Intemeiasera in deosebite parti ale terii, si locul
acolo» (6) De fapt se aseza la Dobreni, fdrei a pierde din vedere
%inset o singurd clipd moqtenirea domneascd pentru care inainte
(1) Inscriptii, I, pp. 89-90. V. mai ales Convorbiri literare pe 1901, xxxv, pp. 810-2.
Despre fratele dup5. marn1 al lui Constantin, Mout de acesta Plharnic In 1655, vorbeso
si izvoare ardelene.
(2) lnseriptii, pp. 100-2.
(3) Ibid.
(4) Poboran; Z. c., p. 333.
(5) Pavel de Alep, p. 110. Diicul nu era Ag5 ci, In felul de a se exprima al Sirianului,
era a AgaD, adeo . superiorul lui Constantin.
(6) Aid.
www.digibuc.ro
206 N. IORGA
www.digibuc.ro
RISCOALA SEIMENILOR IN POTRIVA LEI MATEIII BASARAI3. 207
§i rana dela picior find, pentru varsta lui, mortala (1). Constantin
dime ca, plasturele «barbieruluin domnesc nu folosesc la nimic, ca.
acelea pe cari le adusese medicul polon al lui Rakóczy facusera mai
mult eau, crezandu.se chiar intr'o inveninare, ca nici al treilea
chemat la patul bolnavului, barbierul Jacob din Fagara, nu §tia
cum sä Inchida rana dela Finta (2). Moartea lui Mateiu era chestie
de chteva saptamani, fie §i de cateva luni. Constantin nu-1 iubia, §i
n'avea de ce sag iubeasca : am citat aiurea o hotarlre a lui de
mai tarziu, In care critica fara incunjur juclecata Maintaplui (3).
In alta, din 28 August 1656, el declara lamurit ca aMatei Voda,
pentru voia Doamnel dumneahlf, i pentru voia lui Cazan Post., ail
slobozitil de rumanie, CAA de leage, i i-au data pre seama lu Ca-
zanil Post.n pe ni§te oameni (4). Nu-i pare& tot a0, de bine ca de
boala fara leac a celui care-I surgunise la mo0e, §i de perspectivele
sigure ale lui Diicul. Pentru a-1 rapune trebuia sä i se smulga din
mama Spataria. Era cu neputinta. Se irnpunea, ca o solutie despe-
rata, rascularea osta§ilor impotriva capeteniei lor §i a Domnului
insu§, pentru ca o abdicatie silitä, cu trecere poste hotare, sau
adapost la manästire sa-i dea tronul lui Constantin.
La 9 Ianuarie 1654 Sfatul Domnesc se alcatuia din Banul Spa-
hiul, Vornicul _Freda Brancoveanul, Radu Cocorascul, Bunea Gra-
diteanu, Diicul, Ghiorma, Radu Paharnicul, Panel Filipescu, Raclu
Comisul §i Constantin Cantacuzino (5).
Mara de Banul Spahiul, pe care nu-I cunoa§tem, §i al carui nume
e foarte ciudat, ceilalti toti erau rude, prieteni, aliati politici, ai lui
Diicul. Intre ei nu mai aflam pe cele douà jertfe ale celei dintal
rascoale (Iunie ori Julie 1653) a Seimenilor, Bunea e Vistier.
Inainte de a trece la turburarile din urm, cari fura oprite numai
de moartea lui Mateiu, sä lamurim Intaiu aceasta lovitura mare
impotriva du§manilor lui Constantin.
La povestirea Domniei l3asarabului, cronicarul de Curte mai vechiu
al Terii-Rornane0i compatime§te pe eel doi boieri, uci0 atat de
salbatec, supt ochii chiar ai batranului, bolnavului lor stapan §i
ocrotitor. Jertfele a turbaplor», ale «porcilor far' de nici o ru§inen
(1) 0- spune si Miron Costin, 1. C.
(2) Kraus, I, pp. 210-1 1.
(3) Studii fi doc., IV, Prefata.
(4) Bibl. Ac. Rom., doe. 33/mir.
(5) Bibl. Ac. Rom., doe. 145/max.
www.digibuc.ro
208 N. IORGA
www.digibuc.ro
RASCOALA SEIMENILOR IN POTRIVA Lill MATER, BASARAB. 209
(1) Ludescu, /. c.
(2) I, p. 218.
(3) Pp. 223-4.
Analele A. R.Tom. XXXIII.Memoriile Sect. lstorice. 14
www.digibuc.ro
210 N. IORGA
www.digibuc.ro
CEVA DESPRE OCUPATIUNEA AUSTRIACA
IN ANII 1789 1791
DE
N. IORGA.
Membru al Academia Române.
www.digibuc.ro
212 N. IORGA
I.
www.digibuc.ro
CEVA DESPRE OCUPATIUNEA4 AIISTRIACA iN ANII 1789 1701. 211'
Iubirea cea mare de crestini a lui Joan si a fratelui sau Nicolae Can-
tacuzino se explica prin cresterea lor. Fii ai lui Raducanu, mort in
timpul rasboiului precedent cu Muscalii, nepoti de frate ai lui Parvu,
care cazii luptand pentru crestinatate la Cornana, in randurile rusesti,
ei ai lui Mihai, care din Ban muntean ajunse general-maior rus ei
ne-a lasat intinsul memoriu alcatuit pentru diplomatii Irnparatesei
Ecaterina in vederea anexarii (4), ei urmaser& pe acesta din urma
la Petersburg, fusesera dati In scoalele militare de acolo i in 17$3
se intorsesera, dup.& ce viata intre straini incepa sä li se par& cam
trista, inapoi in tara, unde familia lor avea Inca un mare rost, dar
ei MOO nu mai gasira mosiile, vandute odata pentru totdeauna, ei
prietenii parintesti de odinioara (5).
www.digibuc.ro
214- N. IORGA
(6) UrechiA, Maria Romdnilor, IH, p. 107 si urm.; Hope, Anasta.se ou Memoires d'un
Crec, II, p. 80.
7) Ureehik 1. c., p. 130 si urm.
www.digibuc.ro
CEVA DESPRE OCUPATIUNEA AUSTRIACX iN ANII 1789-1791. 215
www.digibuc.ro
216 N. IORGA
www.digibuc.ro
CEVA DESPRE OCUPATIIINEA AIISTRIACA. IN ANII 1789 1791. 217
www.digibuc.ro
218 N. IORGA
luptarA impotriva lui Rom Anil din int Aiul regiment de grAniceri (1),
ca .1;i la Turnu-Rou, in Iu lie, cetele jAfuitoare fuseserA oprite.
(1) Raportul consular din Brapov, 10 Aprilie 1789. Cu husari ei ciiptigarA a den entschie-
densten Sieg, dergleichen wir an der siebenbUrger Griinze noch nicht gehabt haben : cAzurg
253 de dupmani. La VAlenii-de-Munte fugarii bAtur 5. pe boierul cu aprovizionarea, Iancu
(raportul din 21 Aprilie). Trei boieri se declarl In scris pentru Austriaci (raportul din 9
Iunie; v. i apendicele). Pentru Incercarea de a se lua FAgärapul, unde Oranii fugirA
din piatA, v. Urechia, dupa istoria austriacA a rasboiului, pp. 268-9.
(2) Hurmuzaki, X, p. xim; rapoarte consulare austriace, In Studii i Documente, VII, p. 327
urm.Mavrogheni poruncise la inceputul anului comandantilor ArnAutilor sal s5.-ai de-
zarmeze oamenii. Aceptia arAtAnd ca lucrul ar fi au neputintA, cici adie Arnauten lassen
Bich lieber alle todtschlagen als dass sie ihr Gewehr hergeben solltenD, Vodi mazill
si pe Tufecciu pi pe Delibapa, dar Ii trimese pe unul la Craiova pi pe celälalt la Piteati,
pentru apärarea hotarului (raport austriac din Buourepti, 18 Ianuarie 1788). In Aprilie noul
De1ibap5. puse pe Arnauti sa jure credintl pe cruce (raportul din 21 Aprilie, Sibiiu). De fapt
Delibapa de Arnauci aSisseD, cu fratele sAu, cApitan, trecura In 1788 la Austriaci, au 100
de oameni. CApitanul fu apezat la Trotup (raport din 23 Decemvrie 1788). Ru5iI aveau cu
ei pe cApitanul de ArnAuti Pavel (ibid.). Atanasie Gurschi scrie In vara anului 1788 din
MohilAu prin cApitanul Dumitru (anexa la rapoartele consulare austriace din Iapi).
(3) Vacarescu, p. 296.
(4) lbid. V. pi DrAghici, istnria Moldnvei, II, pp. 52-3,
www.digibuc.ro
CEVA DESPRE OCDPATILINEA AITSTRIACA IN ANII 1789 1791. 219
(1) Studii fi Documente, VII, p. 240, No. 125. V. facsimilele adause la acest mdmoriu.
(2) Histoire des campagnes du comte Alexandre Suworow Rymikski, II, Londra, 1799,
p. 48 si arm. Pentru ciocniri anterioare, Intre avangarda lui Karacsay cu Arrautii lui
Sava si Turd, la Trotuz, la Valea-Seack v. Urechil, 1. c., p. 255 si urm. dupt3. cAusfahrEche
Geschichte des Krieges zwischen Russland, Oesterreich und der Turkeys, III, Viena
1791. Unul din planurile date de Urechi5, inseamnA la Foczani bisericile Sf. Grigore Bo-
goslovul, Sf. Vasile, Sf. Dumitru, Precista, DomneascA, Armeneasca, Nicolae eel Veohiu
si eel Nou, Sf. Ioan, Adormirea, Sf. Apostoli, Sf. Paraschiva, Vovidenia, Treisfetitele, Sf.
Gheorghe i Sf. Arhangheli, pe langa biserica neisprävitAs,
www.digibuc.ro
220 N. IORGA
(1) (Un champ couvert de Me de Turquie et de plantes sauvages qui s'élevoient jus-
qu'a la ceinture des hommes, ; ibid., p. 73.
(2) aLe camp des Tures n'étoit pm loin du bourg de TyrkogukuliD; ibid.
(3) iSur une montagne près du village de Kalata, a une mille de Tyrkogukuli... On
trouve encore au sommet de cette montagne les ruines d'un fort considerable, dont on
dit dans le pays que celui qui s'en empare gagne la bataille et que celui qui le garde
est maitre de la Valachie. La veritable cause de cette opinion c'est que la montagne se
trouve au centre des plaines de Torhani (sic), qui s'étendent de la Putna aux rives du
Buse() jusqu'e. Brahilow, et qui ont ete le theatre de combats sanglants. On sait que Ba-
jazet defit l'hospodar Etienne avec 60.000 hommes aupres de Rymnik); ibid., p. 78.
(4) (A cause d'un village de ce nom, situé autrefois sur le Rymnik, mais qui n'existoit
plusD; 1iid., p. 88. AstAzi satul existi ins'a tarbg.
www.digibuc.ro
CEVA DESPRE OCUPATIUNEA AUSTRIACA. IN ANII 1789 1791. 221
(1) Treed si la Tecuciu (ibid., p. 95). Generalul-locotenent Mihailovici era acum la Riau
(ibid.).
(2) La 5 Martie din acest an el se afli in (tail strlinAD, Dla Bozieni, din Tinutul Niain-
tului, al MoldoviD (Studii fi .Doc., VII, p. 16, no. 69).
(3) BAlcescu, 1. c., pp. 192-4. Cf. si raportul inedit al lui Merkelius din 10 ale lunii.
(4) Acts fi fragments, II, p. 308, No. 4. Cf. planul dat la sfarsitul operei citate a lui
UrechiL
(5) Raportul austriao dela Bucuresti din 2 Octomvrie 1788 vorbeste de surgunirea lui
la Nicopol.
(6) Studii fi Docuntente, III, p. 459, No. xxi.
(7) Ibid.
(8) Interesanta lui descriere de cAlAtorie panA acolo se af15, in cepiile de rapoarte ale
agentilor austriaci din Iasi In Biblioteca Academiei Române.
www.digibuc.ro
222 N. IORGA
www.digibuc.ro
CEVA DESPRE OCUPATIUNEA AIISTRIACA IN ANII 1789 1791. 223
Noemvrie (1): Kray avea MO, el si pe unul din Bibesti, care fu facut
indatá ispravnic (2). De fapt isprava era a lui Kray, care, ajutat cu
stiri si de boerul Geanoglu, ce-si aveh cAlughri spioni la Mavro-
gheni, stätuse cinci luni cu un detasament la Porceni i izgonise pe
Turci: Inaintea lui iesiau acuma spre a-1 duce la Episcopie frun-
tasii celor cinci judete (3). Generalul-print de Hohenlohe pare a
fi venit numai la 26 urmAtor, in ziva de Sf. Durnitru. Cu ei se
intoarse Jianul, care, pentrucá fusese, cum s'a spus, prigonit de
Turci, capatä Cäimilcámia judetelor oltene, in care II iplocul insa,
chiar In Noemvrie, Ioni Papuc, al doilea Clucer, care fusese
Caimacamul turcesc. Vo1intirii, cari prädau sAlbatec, fura pusi
la randuealá cu cele mai aspre másuri. Catanele nu se aratarä Ins&
mai blande : aSoldati sant», scrie la 26 Noemvrie un negustor,
«pe la toate casede Gale 10 si &ate 12, si au ars toate gardurile, de
au ramas tot camp Craiovan (4).
Abia la 25 Martie st. v. 1790 venise in Craiova numirile mem-
brilor Divanului: Stefan Parscoveanu, fostul candidat la domnie,
Barbu Stirbei, care cálätorise prin Apusul «duchilorD i «ducheze-
lor», Jianu, care jertfise pentru cauza austriack «Brailoiul cel bsa-
tran»,Ionita Stolnicul, care scria cu sase ani in urna c5, «a im-
bOtranit, a släbit, a Fasat si barbh, sa fie lucru mai frumos», Glo-
goveanu, Ghitä Jianu, flub lui Hagi Stan, Clucerul Murgásanu, Cornitä
Bräiloiul, din aceeas familie de vechi apOrätori ai cauzei ImparO-
testi. Li se randuiserà lefi, dela 50 pan5, la 200 de lei pe lunk
Se aleserä i ispravnici, cu plata, foarte Insemnatä, de 200 de lei
lunar. Se puserá in fruntea Cancelariei trei Logofeti Mari, cu 30
de lei leafá, si mai multi altii umici», cu numai 10 lei (5). Dar,
peste cateva luni, la 15 August, «Divanul Banatului Craiovei»
acesta era titlul oficial se alcAtuia numai din Parscoveanu, Barbu
Stirbei, Joan Glogoveanu Vistierul si din credinciosul Constantin
Geanoglu SpAtarul. Ei Isi luará ca talmaciu, «secretariul cel mai
Intaiu al Divanului», pe Leopold Benedicti (6). Se Intrebuinta pecetea
purtand märcile color cinci judete, Intre cari cerbul, albina, pestele
(1) B6Icescu, p. 194; Dionisie Eclesiarhul, pp. 178-9. La 8 dup5. Urechifi, care repro-
duce a Ausführhche GeschichteD.
(2) Cf. -Rata lui Barbu $tirbei. Vfilenii-de-Munte, 1910, p.10.
(3) Studii i Documents, XI, pp. 104-105, No. 26.
(4) Cf. ibid., VIII, p. 106, No. 7.
(5) Ibid., p. 107, No. 10.
(6) V. si Apendicele
www.digibuc.ro
224 N. IORGA
www.digibuc.ro
CEVA DESPRE OCUPATitINEA AIISTRIACA IN ANTI 1789-1791. 225
www.digibuc.ro
26 i4. tORdA
www.digibuc.ro
CEVA f/ESPRE OCUPATIIINEA AIISTRIACA IN ANII 174-1791. 221
merge& pan& la Piatra, cea stangä pana la Pascani. Indata ins& dupa
asezare veni porunca, de a nu se -tine& in seama hotäririle Rusilor
si ale Divanului din Iasi: era vorba chiar sa se exploateze ocnele
pe seama fiscului Imparatesc (1). Astfel se Intemeia «administratia
chesaro-craiasca in Moldova». Asupra ei lipsesc scrisorile romanesti
ca si paginele calatorilor. Avem Insa un numar de acte dela &Ansa.
In fruntea administratiei judetelor (Entre Siret i munte era «Maria Sa
Domnul Joan Fidel Erggeleb, aSfetnic al Gubernii Liovului 1:,3I Admi-
nistrator», adica, probabil, Erngeleith. El deschidea «procesen, face&
somatii, primia «protestaluiri si a apelatii» si dada, « sententii ». Boierii,
din Bucovina poate, cari pierdeau judecata, declarau cit recunosc, ce e
dreptul, pe «dumnealui Administratorul», dar nu si Divanul ce-I !noun-
jura. aNici printr'o publicatie sau altü druma», scrie Ianachi Cantacu-
zino, anu ni s'ati Mout de stire, si nu stimil de vre-un Divan sa fie acolô
in Romanii, alcatuitii si de niste persoane nestiute, care se vadil acolô
iscalite... Pentru noi un Divanü nepublicarisitil i cu persoane cu totul
nestiute nu poate sA fie legiuitoril lucru... Sitntü si fart idei, necuma
cu vre-o stiinta de filosofie i pravili giudecatoresti ; in pamtntulil
nostru aceste persoane nu s'ail pututil Invrednici ca sa fie oranduiti
de &gra', Stapanire sit judece vre-odata macarii doi tarani (2)». Per-
soanele atacate astfel erau Pitarul loan Chescu i capitanul An-
tohie Cuza, mazil (3). Divanul din Iasi, «Divanul Cnejai Moldovil»,
in care, la 30 Iulie, subt prezidentia fostului consul Sarghie Lascarev,
«statschii sovetnic, cavaleria i intaiu.sezatoril la Divan», Inta-mini pa
Sturza, pe Constantin Greceanu, pe Constantin Roset si ali doi,
Incerca sa se amestece, dar acestui Divan rusesc i se rtspundea,
dela K. K. Administratia Romanuluia In aceste cuvinte de mustrare:
a Cum de soroceste la Divan o kud ecat5, pentru nista mosii care santa
intealta stapanire si supuse altiT ud ea, to rii ? » (4). Aproape doi ani
functiont la Roman Administratia. In Iulie, ea se ocupà de cererea
Mariei, flica lui Matei Cantacuzino i vaduva lui Zamfirachi Da-
marissi aceasta o calatoare prin lumede a i se ingadui sa-si
vanda mosiile din Buzau, Secueni, Teleorman si Ilfovintre altele ni
135.neasapentru a pleca, in Apus pe totdeauna (5).
(1) Rapoarte austriace din CernAuti, 26 Noemvrie si 17 Decemvrie 1788.
(2) Studii i Documents, VII, p. 243, N-le 135-6.
(3) Ibid., pp. 243-4, N-le 137-8.
(4) Ibid., pp. 244-5.
(6) Geneologia Cantacuzinilor, p. 316 i urm. i Agentul din Iasi, Raab, ere., la 29 Noem-
vrie 1789, in Roman; Blancard, I, p. 467.
www.digibuc.ro
228 N. IOftGA
VI.
www.digibuc.ro
CEVA DESPRE OCUPATIUNEA AUSTRIACA il%1 ANIL 1789 1791, 229
www.digibuc.ro
230 N. IORGA
frati drepti cari nu s'au vazut de mull (1). Vestea armistitiului dela
Reichenbach, impus noului Imparat Leopold de mediatorii prusieni,
englezi i olandezi, impiedeca insa marea ciocnire ce se pregatia Intro
cei 50.000 de oarneni uniti i Turcii cari erau atunei Inca plini de
incredere si de avant. Suvarov se intoarse prin Buzau si trebui
sh-si faca pod propriu la Marasesti, alaturi cu pontoanele austriace.
Dand stirea ct s'a Incheiat armistitiul, un negustor bucurestean se
caina astfel : aNimenea nu credo de a fi facut ash sernfonie earl:A
Imparatia noastra, si, de va fi adevarat aceasta asà, vai de Tara-
Rumaneasea si de toate locurile ce fost luat Neamtul, c ro-
bie i robie va fi la saracii crestinI: far' Dumnezeil sa faca mili cu
crestinii, sä nu fie ash, precum se vorbeste» ! (2).
Totus era adevarat: fara conditii speciale pentru Principate, Aus-
triacii ineheiara armistitiul, i peste cateva luni erau sa Incheie la
Sitov, langa locul uncle pierise, de sigur nevinovat, Mavrogheni, si
pacea. In Octomvrie Koburg paräsia Tara-Româneasca. In Bacau si
Roman se 'aseza insa al doilea regiment romanese, impreuna cu
i Ungurii lui Barko, care taiase candy& granita Bueovinei;
Secuii
cavaleria rarnanea in sesul muntean (3).
Un raport prusian vorbeste in Martie 1791 de svonul «descope-
ririi unei rasco.ale inchipuite a boierilor din Bucuresti impotriva
garniZonei austriace» (4). Poate ea acolo era vorba numat de o pre-
gatire a nouai stai1 de lucruri care trebuià sh Inceapä indata, cad
armistitiul se ispravia. El fu prelungit insa In aceeas luna, si gene-
ralul Iosif Mitrowski lua acum mostenirea lui Enzenberg, lnlocuitorul
lui Koburg. El hi fäcü intrarea la 23 Martie st. n. Totus se po-
runcia In Aprilie negustorilor turci sa plece intr'o tuna, fiind prea
multi din natia lor (5). Se cerea terii o noug, zaherea pe patru luni;
Boierii trebuiau sä dea 500.000 de lei cu titlul de «contributie ex-
traordinara». Iar and Vacarescu se Intoarse tocmai dela Rodos,
el fu izgonit ca spion al Vizirului, in numele caruia ar fi anuntat
ca Mahmud de Scutari e numit seraseher al terii impotriva Rusilor. (6).
www.digibuc.ro
CEVA DESPRE OCUPATIUNEA AUSTRIACA IN ANII 1789 1791. 231.
Si, de fapt, el luase aceasta sarcina asupra-i (1). Ba inch impotriva Rusilor
cu cari urrna rasboiul, el 1ua asupra-si gatirea podurilor: cele pesto Olt
si Jiiu se tdiaret ca pentru niste mori ale Mitropoliei cu voia celui ce
purta carja de arhipastor, Cozma; eel dela Buzau se Oa cu ajuto-
rul episcopului Dosofteiu Filitis. Astfel inainte de plecarea Nemtilor
fruntasii Bisericii romanesti se aratau, poate si din motive reli-
gioase, cu fapta impotriva bor.
Abia peste un an dela arrnistitiu, la 31 August, Miliaiu Sutu, nu-
mit Domn paste tot teritoriul ocupat de Austriaci, Ii face& intrarea
in Bucuresti si arata terii ca ea s'a inters acum in puterea Turci-
lor, «supt stapanirea carora ati trait si voi si stramosii nostri»,
Dela 28 ale lunii ocupatia austriaca Incetase.
Stapanirea Irnparatului crestin din Apus se mantuise. De pe urma
ei ramasese o Vistierie goala i o tara ruinata, o boierime ceva, mai
conrupta si o taránime ceva mai saraca. Satenii pe cari Salaberry
i-a vazut aburcandu-i träsura supt biciu, Ona, la mosneagul care
sarise si el sa ajute cu carja, bordeiele de «Hotentoti» pe cari le
descrie acelas, cu femeile salbatice cari, child li se arunca o aripa
de puiu, scot din toale copilul amortit de foame si-I hranesc (2), cu
lacomie pentru dansul,sunt ilustratiile regimului de fericire crestina
pe care Inca odata terile noastre avusera sh-1 guste. 0 rnie_ ante
sute de familii din judetele de ces fugisera la Giurziu (3). In sfarsit
in primavara ultimului an de ocupatie «taranii de langa Craiova»,
scrie Lucchesini, «se hraniau cu pane mestecata cu paie hacuite i cu
muschiu de pe copaci: am avut in mind o bucatei» (4). Doinnia
Janariota care so intorcea, nu putea aduce nimic mai rail.
www.digibuc.ro
APENDICE 1.
D
200
60
60
1 edecti 0 cucliiacii ....... . . » 8
cearmáculri i cu halatulii D 8
1 lengherti de ferti 0 cu halatulii . h 8
7 cantag de hierti, cantarulti po tl. 7 polii tl. 52 polti
plata la lipsti, 0 la Wahl . . . . . . . tl. 6 polii
plata la me§teri de lemnu (ceva sters) tl 90
pentru invMitoarea iSardacului la paste .. .. D 15
la macarale 0 la alte trebuinte » 8
la zeftii §i catranti D 20
la vansealaI la plata D 60
la c4pt.. pentru qternutti §i pentru alamä . . . . .... D 100
la 22 de lopotari, minteanuri ro0 cu Oretti
leafa crtpitanului, de lunii. 6
leafa pentru nancarea capitanulut .
. .
.
. .......
. . . . .
.
. . :
» 30
30000
2
cinti tl. 2.728
(1) DupA all5nduia1a fiieliilora delta zioa de Bl[a]govestenif, brarnulit biserieil de jost1,
si tota sit datt i susu, anume Martie 22 d., 7233D (1725) si riinduiala fiieliilord de lu-
mina°. zi a PaOlorti, Mart 28 d., It. 7233D, in ins. G. Em. Filipeseu al anotterterului
britncoveneso (v. Studli fl: doc., V), comunicat de d-1 N. Filipeseu.
www.digibuc.ro
CEVA DESPRE OCUPATIUNEA AUSTRIACA IN ANII 1789 1791. 233
»
»
»
»
150
400
200
»
D
»
525
1003
700
Hagi-Ali-Aga » D 100 » 350
Ali-Basa fiiulti luI ()merit D » 54 » 179
Anastasia » » 100 » 350
cing orzil chile 2.934, tl. 9269;
care foita iaste pecetluit4 de dumnealth cadiul de Giurgovil HasAni-Efendi.
www.digibuc.ro
2 34- N. IORGA
www.digibuc.ro
CEVA DESPRE OCUPATICNEA AUSTRIACA iN ANII 1789-1791. 235
Paid!.
Ianachie Vat[aftd. Ilristo mataragi. Tudortr chih[aia]
Stamate. Pttuntr. Dimitrie.
Grigorie. Manole sara0a,a.
Oohodarii.
DimiLrie Ba§-O[o]h[o- Dirna. Mihalachie.
darti]. Panait chih[aia]. Stanciultr.
Fiera. Dima. Tudore.
Nicola. Ivanti. Manea.
Ivantr. Tudortr. Ivanü.
Trandafirii. Radultr. Du mitre Demirtr.
Anastasie. Stoianti. Chirco.
Stoiantr.
Copii denii caw/ cel mark
Avraamir. Manolache. Socolti.
Toaderil Mold[ovea- Gheorghita. StAnimirti.
nulti]. Vasilie. Vlaiculti
Stoica Fálcoianu. Mann lir. Neculae.
(1) Cf. raportul austriac din Bucuresti, 1-iu Fevruarie 1788 : Den 28-ten Abends liess
der Furst alle grosse Bojaren zusammen kommen und verlangte von ihnen 25 junge
Bojaren der ersten Familien, welche dem Spathar allsogleich nachfolgen sollten; diese
mussten die Bojaren allsogleich bestimmen. Des Ghyka sein mittlerer Sohn musste
den Anfang machen, die Dbrigen mussten ihm folgen... Den 30-ten warden die jungen
Boyaren, obwohl diesen Tag die Witterung hier sehr sturinisch war, unter der Auf-
sicht des Gross-Poqelnick dem Spathar gegen Fokschan nachgeschickt9. Mu lci credeau,
adauge raportul, ci ei erau si Ile intrebuinliati la Brii1a, dar Domnul declarri ca-i tri-
mete la Focsani ca sri apere hotarul de Turci. G Er wolle ihnen mit den itlteren Bojaren
auch nachzieheup,
www.digibuc.ro
236 N. IORGA
Sluj itorim ea .
Siimeani holleal.
Hagi Stoica Capt., liud. 50. Tudorti Capt., liud. 50.
Gheorghie Capt., liud. 46.
cinti liud. 146, capitani, zapcii 9.
A rnau(ii.
Sdrbei.
www.digibuc.ro
("'NVA DtSPNE OCUPATIIJNEA AUSTRIACA iN ANTI 1789-1191. 237
-,
Mocanii.
Preda Capt., liud. 64. Mihalcea Capt., liud. 37.
Dobrina Capt., liud. 45. Nedelcu Capt., liud. 48.
Costandina Capt., liud. 35. Costandina Capt. ota Hoz[atil, liud. 37.
Sandula Capt. otti Rarn[nicti], liud. 34.
cinit liud. 200 pl., capitant 7, zapcil 21.
Leventii.
Daniila Capt., liud. 65, capitana 1, zapciT 2.
Cazacii dila' rep..
Vela Steag, liud. 41. Manea Capt., liud. 37.
Andreii Capt. otti targa, liud. 52. Gheorgbie Capt.. sna Ma[neat liu d. 63.
cina liud. 262, capitanT 1, zapcii zece.
Va natorii.
Preda Capt., hind. 99. Radul Capt. find. 66.
cinti liud. 162, capitanT 2, zapciT 7.
Talpoqii.
Beam(ii de Poartd.
Antohie Capitana, liud. 35, capitana 1, zapciT 2.
Lefegii.
Vela Spat., liud. 44. Vela Capt. za lefecil, liud. 43.
ci nit liud. 87, zapcii 10.
Saragelele.
www.digibuc.ro
28t1 14. fonGA
www.digibuc.ro
APENDICE II.
(1) Din «Voyage A, Constantinople, en Italie et aux iles de l'Arehipel par l'Allemagne
et la Hongrieo, Paris, Maradan, an. 7, p. 95 si urin.
www.digibuc.ro
210 N. 1OUGA
www.digibuc.ro
CEV A DESPRE OCTJPATIONEA AUSTRIACA IN ANII 1789-1791. 241
dans les bois, n'étant jamais siir de faire six ou huit lieues en douze ou
quinze heures. On dort dans les cabanes baties sous terre, que la furnée
seule fait soupconner d'être habitées. Les Valaques ont grand soin d'en-
fouir ainsi leur existence et ce qu'ils peuvent posseder, dans la crainte que
les Tures ne s'en emparent. Voila l'état d'avilissement oü l'oppression et la
tyrannie reduisent les hommes.
On a etabli, pour les communications, des relais de chevaux de distance
en distance, a, la tete desquels est un caporal pandoure (1), qui fait les hon-
neurs de la maison. Nous nous terrames un soir dans un de ces taudis, et
nous nous assImes par terre en arrivant. La lumière tres foible du foyer
nous empêchoit de voir que nous étions entoures des notables du lieu, que
la curiosité avoit amenes. Le caporal, assis sur un petit escabeau comme
sur un trône, prononca gravement en valaque : illumina (2). Tout le choeur
repéta : illumina, illumina. Je m'attendois a une petite illumination, quand
je vis arriver une chandelle toute rabougrie, que portoit, avec la dignité
convenable, le notarius de l'endroit. Ces messieurs, apres nous avoir exa-
mines, et tate surtout des boutons de metal qu'ils prenoient pour des
miroirs, nous permirent de nous coucher avec les poulets que nous devious
manger le lendemain.
Je me souviens de l'intérêt que Vaillant (3) jette sur les plus petits details
de son voyage en Afrique : je voudrois etre aussi heureux. Son Hottentot,
qui ne voulut boire de l'eau-de-vie qu'apres que toute sa famille en eat
goute, me rappelle le trait suivant, dont j'ai éte temoin.
It étoit nuit : nous arrivames, avec un timon casse, A, la porte d'une cahute
située au milieu des bois. Un trou au plancher servoit de cheminée a quatre
'Aches qui braloient debout. La cabane étoit pleine de fume() : on n'y
respiroit qu'accroupi comme en Laponie. Une femm- toute deguenillee etoit
sur le bout d'une vieille couverture, qui remuoit de temps en temps, et je
croyois qu'il y avoit des petits chats dessous. Nous avions pendu notre
marmite au plancher avec tout le genie possible, et nous y faisions cuir du
riz et des poules. Cette femme regardoit avec un air d'interet sur lequel je
me meprenois. Nous lui donnarnes une aile de poulet: elle ne l'eut pas plutôt,
qu'elle tira precipitamment de dessous la couverture un petit enfant tout nu,
tout endormi, tout grondant, pour la lui fai re manger.
(1) Pentru rolui acestor panduri v. brosura mea despre Tudor Viadimirescu, in bibho-
teca aSteauaD.
(2) Lumina!
(3) Francois Levaillant, Voyage dans l'intërieur de l'Afrique par le cap de Bonne-
Espérance dans les annees 1781-83, Paris 1790; Second voyage dans l'interieur de l'A-
frique, Paris 1795.
Analele A. R.Tom. XXXIILMomoriile Seq. latorice. 16
www.digibuc.ro
24 ti. ionoi
En general, ce qui m'a le plus frappe dans ce pays-la, c'est l'air souriant
et tranquille de tous les enrants. Leurs parents leur attachent sur la tete toutes
les pieces de monnoie qu'ils ont: voila pourquoi les aspres, les paras et les
ducats, en Valachie et en Turquie, se trouvent perces.
Des bois, des montagnes, des chevaux plus détestables encore que les
chemins, voila ce qu'on rencontre partout avant d'arriver a Crajova, capitale
de la Petite Valachie.
Crajova est tine assez grande ville. Elle a, comme la capitale de la Va-
lachie, son Spatari, son Vestiaire (2) et son divan (3). Ces titres subsistent encore,
quoique sans fonctions, bien libres a present. On nous mena voir les prin-
cipaux boyards, et nous p..ouvames le premier eschantillon des mceurs ori-
entales. Plusieurs parlent français, et assez bien. Les femmes sont habillées
a la turque, leurs maris aussi, exceple qu'ils portent des calpaks au lieu
de turbans. El les enveloppent leurs cheveux, qui ont leur couleur naturelle
et qui sont courts, d'un morceau d'etoffe noire on rouge qu'elles tournent
(1) Scrisoarea XXII cuprinde o istorie pe scurt a terilor noastre: e luatA si dup5. Rai-
cevich. E interesantA aceastA asertiune privitoare la rostul elementului rornAnesc in
Statul intemeiat de Bulgari In Mezia: G Il est certain que pendant plusieurs siècles les
habitans de la Valachie, unis aux Slaves bulgares, firent des excursions jusqu'à Andri-
nople, et mérne jusqu'a Constantinople. (p. 103). El admite cA supt Cumani RomAnii
aveau G leurs chefs ou princes particuliersD (p. 104). Supt Ludovic-cel-Mare ala nation va-
laque, refugiee dans la Transilvanie, vint habiter de nouveau son ancienne patrie sous
la conduite de deux chefs qui prirent le nom slave de Vaivodeo. Vorbeste de Radu Ne-
gru si, precuin aminteste rAmAsitele podului lui Traian la Cerneti, asigurA a In Banatul
oltean se mai vad pietre cu crucea Ordinului ioanit! Boierii aduc supunerea cAtre Turci
prin gAlcevile lor. Mihai Viteazul nu izbuteste in silintile sale, an'Atant soutenues que
du courage et do genie d'un seul homme, quo sa nation ne secondoit pas» (p. 107). Se
reproduce lista Grecilor din Fanar executati pentru trAdare si se dau amAnunte despre
uciderea lui Grigore-VodA Ghica.
Aceste lucruri se repetA In brosura din Iunie 1821 a aceluias, iscAlitA cu numele In-
treg, Essais stet- la Valachie et la Moklavie, !Wire de l'insurrection dite Ypsilanti (sic)
(pc contrapaginA se recunoaste paternitatea Scrisorilor). Se prescurteazA unele pArti, si
se adaug altele. Aici Salaberry aratA (p. 6) eA stie despre originea slavA a numelor
domnesti vechi, despre caraeterul slavon al adiplomelor, inscriptiilor pe pietre si litur-
ghieiD; boierii i se par de siinge slav. Descrierea vietii pAstoresti a RomAnilor, a bor-
deielor unde se ascund cuprinde pagini frumoase. Pretueste, dupA arnintirile sale din
1791, si sparanghelul ce creste to aostroavele DunAriiD. Noptile cu lunA din Maiu sunt
zugrAvite cu artA de cinevk care le-a simtit farmecul (pp. 17 8; apoi despre lAcuste).
Despre strAngerea birului pe focuri si fuga keranilor peste hotar, pp. 22 3. Despre
www.digibuc.ro
OgAtA DESPRE OCUPAPUN EA AtiSTRIACA iN ANI 1789 1191.
tactul si urnilinta Domnilor, pp. 29-32. Citeazii ainiinuntul ell in Socotelile Doninului
Moldovei a giS.sit suma de 3.390 de lei pentru gazetele din Germania (pp. 34-5). Se re-
produc pagini intregi din Scrisorile principelui de Ligne, care vizitase terile noastre in
acelas Limp. Credinta in puterea usturoiului irnpotriva strigoilor, pp. 44-5. Observatiile
despre deosebirea dintre patria pentru care Ipsilanti chiamil la rZiscoalä i moFia ro-
mâneascri sunt foarte bune (ibid., p. 48 si urm.). Salaberry e, de alininterea, ca om de
ordine, impotriva revolutiei. Cf. si buna forinula. dela p. 48: aid la croix est la révolte,
le croissant est la legitimiteD.
Se stie ci acelas autor a dat si o Istorie a Imperiului otoman: Histoire de l'Empire
ottoman depuis sa fondation jusqu'a la paix d' Yassi, en 1792, in 4 vol.; Paris, 13ossarnre;
a 2-a editie, Paris-Londra 1817.
(2) Vistier.
(3) Le Spatari est le g(Inéralissime des troupes. II a la police des villages. Il a une
prison dans son palais, et inflige des peines pécuniaires et corporelles. Aussi cette charge,
trés lucrative, est occupée par un Grec parent .ou favori du prince. Le prince Cantacu-
zène est Spatari A Bucharest. Le Spalari est aussi intendant des postes.
Le Vestiaire ott trésorier est toujours du pays, pour Otre mieux a méme de recouvrer
plus aisément et en plus grande quantite les contributions. Ils sont ordinairement long-
temps en place, et ont la confiance du prince. II est a remarquer que tous ceux qui
occupent les principales places portent leur barbe longue, ce qui est une distinction,
dans le pays.
Le divan est le tribunal de la justice. II a l'air d'influer sur les affaires publiques; mais
le vrai pouvuir est concentre dans le prince et ses ministres.
www.digibuc.ro
244 55. IORGA
(1) Barbu Stirbei. V. asupra lui: Iorga, Un boier oltean la Karlsbad in 1796 -1797,
callttoria lui Barbu $tirbei in Apus, In aceste Anale, XXIX, p. 215 si urm.
(2) Biserica Sf. Troica. La 1781 Dumitrana, mama lui Barbu, ziceà sit se lucreze la
Sibiiu policandrul en 24 de sfesnice (Studii i doc., VIII, p. 5, no. 20). In Iunie se zu-
grAvia (ibid., p. 7, no. 29). Cf. ibid., p. 130, no. 83.
(3) a In tempo che la prima notte lo sposo è occupato in consumare ii matrimonio, i
parenti della sposa danno la caccia agli di lui giovanetti fratelli, a prossimi parenti, per
far loro subire per quello ch'essi pretendono la pena del taglione, e vendicare la gio-
vane vittima del dolore che sta. soffrendo. In capo all'anno si radunano tutti i parenti per
celebrare l'anniversario delle nozze, et si repete lo stesso attentato, restando nella li-
berta dei giovanetti di redimersi con una quantità di vino!"
V. Osservazioni storiche, naturali, politiche intorno la Valachia e la Moldavia, Vien-
ne 1789.
www.digibuc.ro
CEVA DESPRE OCUPATIUNEA AIISTRIACA iN ANII 1789 1791. 2i5
livre un combat, que doit suivre tine (Waite aussi douce que la victoire, les
parens de la mariée donnent la chasse aux plus jeunes frères ou parens de
l'epoux, pour leur faire subir, a ce qu'ils prétendent, la peine du talion, et
venger la jeune victime du mal qu'elle souffre. Au bout de l'année, tous
les parens se rassemblent pour célébrer l'anniversaire des noces, et la memo
cérernonie recommence ; mais les jeunes parens ont alors la liberté de se
racheter avec une certaine quantité de yin... Un vieux boyard m'a assure
que ce singulier usage étoit en pratique ii n'y a pas longternps, parmi la
noblesse, et qu'on a éprouvé, en general, du mécontentement de le voir se
perdre.
LETTRE XXIV.
(1) Le nombre des eglises et des couvens qui se trouvent dans les villes et hors des
villes de Valachie ne se coneoit pas. Tous les princes et les plus riches particuliers
ont eu la vanité d'en faire batir pour conserver leur mémoire, n'oubliant pas de faire
peindre sur les murs leurs belles actions et celles de leurs families.
(2) Lichtenstein, Lobkowitz ?
(3) Koburg.
(4) Choiseul-Gouffier, ambasador la Constantinopol, impotriva ciiruia mai ales contele
de Ferrieres-Sauveboeuf a sonis ale sale Memoires historiques, politiques at géographiques
des voyages du --, faits en Turquie, en Perse et en Arabie depuis 1782 jusqu'en 1789,
etc., 2 vol., Paris, Buisson, 1790. Despre Mavrogheni si biruintele sale, despre sabia si
blana date de Vizir se vorbeste in vol. I, pp. 138-9, arbtaudu-se c6.: dl avoit une armee
de dix-huit mille hommes, dont plus d'un tiers étoient des chretiens valaques ou bulga-
nes)). El crede (vol. II, pp. 276-7) ort, dup6 fuga lui Mavrogheni, care, ca dragoman al
Capudanului, se ar5tase atant de fois bas et fourbeu, iar, ca Domn, aaussi sottement
glorieux que vindicatifp, Bucurestenii primesc cu rabà pe Austriaci,
www.digibuc.ro
246 N. TONGA
(1 lfare-Vizi r.
(2) Masalale.
(3) Nicolae.
www.digibuc.ro
rEVA UMW OCUPATIUNEA AUSTRIACA iN ANII 1789 1791. 247
de la main qu'il avoit libre, ii signoit des mérnoires que lui presentoient
ceux qui étoient la. Au fond de l'apparternent, huit ou dix Valaques étoient
couché[e]s devant autant de boyards. Petit a petit le divan se remplit; uno
nuée comme de chattes de toutes couleurs, vint se fourrer a quatre pattes
derriere celles qui étoient kik placées, et toutes ces têtes coiffees comme
rai déja dit, rapprochant dans tous les sens ou des fleurs ou des pierreries,
sernbloient autant de lustres ou de parterres. J'ai vu là un original dont je
me suis promis de me souvenir. C'est un boyard appele Campanion (1), d'und
gaité rare pour le pays oil it vivoit et pour la position ou il se trouvoit. 11
avoit ête a Spa avec un officier russe, contre l'ordinaire des boyards, que les
princes ne laissoient pas sortir du pays (2).
Je le trouvois plus malheureux que l'aveugle de naissance; car Spa et Bu-
charest sont assurément le jour et la nuit. 11 me parloit de la maitresse qu'il
y avoit laissee, et, pour en fake un digne eloge, ii me disoit: Elle étoit
belle comme la lune.
LETT RE XXV.
(1) Chmpineanu.
(2) Pour empecher les boyards de porter leur plaintes a la Porte, les princes et les
ministres, non seulement leur interdisoient toute correspondance avec les êtrangers,
mais ne leur permettoient pas de sortir du lieu de la residence du prince meme pour
slier dans leurs terres, de erainte qu'ils ne s'en fussent a Constantinople.
(3) Zimnicea.
(4) J'y vis pour la premiere fois un chameau. De tous les enfans de la nature, il n'y
en a pas qu'elle ait affublé de singularites plus grotesques. I] semble qu'elle n'ait fait
entrer qu'a regret la beaute dans la compositon de ses oeuvres. La bonhommie chez
tous les animaux bipedes, quadrupedes ou Ii plumes, est toujours accompagnee de quelque
dot ridicule. Rica n'al'air plus bete qu'un hue, une autruche, ou un mouton. Ce chameau,
si utile par sa vigueur, sa sobriéte, sa docilité, qui ne peut vivre que dans les climats
oa on ne pourroit pas le suppleer, il est plein de difformités et de disproportions.
Monte sur des echasses qu'il plie si it propos pour recevoir les fardeaux les plus lourds,
sa tete est emmanchee dans un si long cou, qu'ils ne se suivroient pas les uns les
sares, si on no faisoit preceler toutes les caravanes par un Ana.
www.digibuc.ro
248 N. IORGA
Le major avoit la plus belle queue qui lilt dans l'armee autrichienne, et je
trouvai chez lui un jeu d'échecs, un tres-bon diner, et un pot de moutarde
de Maille. En voyant cette forme si connue et l'adresse du farneux Maille,
rue des Arcs, mon enthousiasme fut aussi reel que celui de Potaveri :
Et mon arne attendrie
Dii moins pour un instAnt retrouva sa patrie (I).
De Lille.
www.digibuc.ro
APENDICE III.
Cateva acte inedite privitoare la ocupatia austriacá din 1789 1791.
I.
I3iblioteca Academici kotrulne, Acte din Constantinopol, II, p. 399.
.Nicolae Mavrogheni (Aire Patriarhul de Constantinopol.
10 Octomvrie 1787.
teO(Jv etiperiiv-rog b-cocrAct eEg tv xci0e6pccv liccg toO navceptoritou Myjcporco)&cou
Apiiarpcg, ite4a071 a*iepov, t c' Oxtoktou, xal 6 xavovotOg Tcpc,:;c6ceap.6g toO
OcocpcXecrtoitou i'ECCIX67COU II7c4iou Koop.d ek tip MvrpOrcoXtv cc WirpoeXaxiag
p.i stotwilv xapecv xcct fniCov xcct nay* yob 6ropc6ou pAg (1) ....
11.
www.digibuc.ro
250 N. IORGA
spre paza tuturorti; ni pentru ct noT cu totii stwni cu casele noastre fti
a nu face nRio clhtire.
Ci, potrivindu-v a. nurnaT la auziri mincinoase, v tulburati i vh, pricinuiti
insivh strichciune i serricie. Ce dal* iath i noi n'arnti lipsita a vit scrie tî
a vh, incredinta, puindu-va innainte i kurAmAntil, pe o credinth dumnezeiasoh
ci avemil cu toçil, eh nu este vrea o griji de prada sati de alth primejdie,
precumil sti poarth vorbi rasuflate pintre voT, chcT, do aril fi vre o primejdiia
ca aceia, noi insusT, dupa datoriia ce avemil pe[n]tru patriia noastra, v'amil
da de stiri ti amti puni la cali ca s ne pazimti i pe noT i pe voi. Darti
neffindil, cu mila luT Durnnezhil, o frich ca aceia, pentru Oasta sthmil cu totiT
locului 8i VL dtimti toath incredintare ca sti esitT dinil toath grija si pre-
pusulti i s'.1 nu vti mai* potrivitT vorbiloril neadevitrate. Clutati darti i, in-
credintindu-vh ch nu este nicTo temiri, sit stati liistecari loculti (1), si, de ail
apuleatill vre unii a sti, strainuta, sit sti, intoarca innapoi la loculu säü i la
odihna sa, sit WI cilittati de araturi i shmilnIturi i alti trebuinti a cashloril
voastre; cad, sttLndti cu totil locului i silindu-ne cu toatti vartute la BI-
vArsire hiphrittestilorri poronci, duph clatoriia supuniriT, cunoscutil este eh
putemti pitreci fitrh de nicio grijt. larti, candil voi nu yeti lua la inthlegiri
si vetT faci tulburari mnti arti, cu strArnutare de la locurili voastre, atunce
esti de socotith ca poate s viia vreo urgii inparhtiasch i asupra noastrh
ii asupra voasträ. socotindu-ne nesupusi i necunoscittorT mililorti inpärtitesti.
1787, Ocv. 25.
www.digibuc.ro
CEVA DESPRE OCUPATIUNEA AUSTRIACA iN AN!! 1789 1791. 251
www.digibuc.ro
252 N. IOUGA
bivti Velu Vistierd Scarlatil Greceanu face trebuinta a sa cara una mie dooaa
sute chile orzu, sa sa duca la boazuld Focsanilord pentru trebuinta taina-
turilord aschereiilord de acolè, pentru luna lui Aprilie, damd volnicie credo.
boerului Domnii Me le Jane bivil Veld Slug[e]rd sit mearga i sit faca strasnicil
mumbasarlacii ispravnicilord dela sudil Bozad ca sa inplineasca cate cart
va fi trebuinta pentru incarcatu acestii mai susti zist same de zaherea,
indata ce le va gati, numai de crag sit le si porneasca la Urziceni, sud lalo-
mica, ca sa incarce aOasta, zaherea i sa o aduca sa o descarce la mag[a]ziia
Focsanilorii. i, pentru ca sa nu sa fact zabava la adusuld acestei zaherele,
sit aiba volnicie oranduituld mumbasard a ilia carii de la vericine, i verb
ale cub va fi, on manastirescu, orr boerescd, sail de la preoti, de la scutel-
nici, de la breslasi si de la toll de obste, afara numai de ta Ungureni st nu
ia, de vreme cit este deosehitil facuta oranduiala a sa lua cart de la dtinsil,
pentru caratu zaherelilord. lard, de va vedea oranduituld mumbasiirri cit
ispravnici sit poartt cu lenevire la inplinitu acestord cart, sa aiba a rändui
pit ispravnicT ind fliara i, pa de alta parte, st instiinceze Domnii Mele ca
sa trimitemd sa-I aradice cu urgie i sa-I pedepsimd cu moarte, ca pe niste
pricinuitori a aduce lipsi la hrana ostirilord. *i-cf poruncimu, oranduitule
mumbasard, pana in zece zile sa fie gasta, zaherea facuta teslimti, ca, de
vei face mai multa zabava, strasnecd te vomit pedepsi. intr'altd chipti sa
nu fie ! Ca asa este porunca Domnii Mele. I samd recehd gospodstvami.
1789, Martie 20.
(PeceLea.)
(Monogram.)
Bu2[001.
[Pe Vod 1.200 chile ortil dela Urziceni la Focsani.
VI.
VAlenii de Munte (scris: Valen), den 30/19 May, 1789.
Bibl. Ac. Rom., Copiile Itapoartelor Consulilor Austriaci din Bucuresti, II, 1787 93.
fol. 235-6.
Anexii la raportul lui Merkelius din Brasov, 9 Iunie 1789.
tlbersetzung eines walachischen Briefes
von 3 jenseitigen Bujaeren, als zweyler Vis-
tier (: oder Schatzmeister :) Thoma, zwey-
ter Vistier Janko de ()lava, dritter Vistier
Constantin.
Ihren Brief bahen wir mit vielem Vergndgen erhalten und haben uns
wegen ihrer dauerhaften Gesundheit ausserordentlich gefreuet: wir loben
www.digibuc.ro
CEVA DESPRE OCUPATIUNEA AUSTRIACX IN ANII 1789 1791. 253
mit ihnen den dreyeinigen Gott, durch dessen Gnade wir tins auch noch
gesund befinden.
Al les was sie uns geschrieben haben und auch durch unsern Mann 'nand-
lich sagen lassen, bestattigte der allmachtige Gott durch seine Gnade, damit
es tinter guter Ordnung zur vollkommenen Ausabung gelange, und, nach der
Versicherung welche uns unser Mann gebracht hat, ist folgendes unsere
gegrandete Antwort : \Venn es mit einem festen Vorsatz beschlossen ist,
mit einer zahlreichen Macht herein zu dringen, so muss das Vorracken auf
einmal auf alien Passen unternommen werden, damit die Tarcken nicht Zeit
gewinnen sich einander zu helfen. Zuerst ware es gut aber Thomes oder
wo es am leichtesten sein sollte mit Nachdruck herein zu brechen, und
hernach gleich auch von alien Passen. Durch derley Anstalten warden die
Tarcken bald verjagt werden. Sollte aber etwas ohne gegrandete Absichten
unternommen werden.(sie sind ein Christ und haben Weib und Kinder, welche
ihnen Gott erhalten wolle, Ihre Herren Vorgesetzten sind mit grossen Ein-
sichten begabt und lieben die Christenheit, wie auch unser armes Land
wanscht ; sie wissen auch die Unternehmungen der Barbaren und den Hass
gegen eine andere Klasse der Leute, welche mit Ihnen nicht von einem
Geschlecht sind), also massen sie es so veranstalten, dass die Truppen nicht
ohne Fundament hereinkommen: sonst verfallt das ganze arme Land unter
das Joch der Sclaverey und warde ein grosser Untergang unter Allen vor
der Zeit geschehen. Nur in den hiesigen Gegenden befinden sich mehr als
drey tausend Tarken, und es kann leicht seyn dass sich mehrere hieher
ziehen, indem wir vernommen haben, dass auch der Grösste unsers Ortes (I)
mit einer ganzen Mannschaft, velche er bey sich hat, aufbrechen will und
nach Buccow kommen ; also konnen sie selbst die Rechnung machen.
Wegen den Lebensmitteln, kOnnen wir es nicht loben, oder eine stand-
hafte Auskunft geben, weil zu verschiedenen Malen hier eine sehr grosse
Surnma zusammengebracht wird und in kurzer Zeit wieder abnimmt. Denn
sie wissen gut wie die Tarken damit umgehen, und keine Ordnung halten,
indem einer dem andern kein GehOr giebt; welche sich wegen unserer
Sanden hier mit uns betinden. Es kommt nun darauf an, wie sich die An-
kunft ihrer Truppen ereignen wird: wir kOnnen aber doch nicht sagen dass
nicht im Vorrath seie.
In Ansehnung der \Vagen und abrigen nothigen Viehe ist noch viel ge-
blieben, und wir kOnnen in jedem nothigen Falle alle nothige HUM leisten.
In Betreff der Leute, konnen wir mit \Vahrheit sagen dass genug auf
seyn werden, die Ttirchen helfen zil verjagen, weil Alle so aufgebracht
www.digibuc.ro
254 K. IottGA
sind, dass klein und gross die Waffen ergreifen wird, urn die Tarken zu
vertilgen.
Dieses sind die Nachrichten; welchen allen aller Glauben und Wahrheit
zu geben ist; was sie aber noch ferner wissen wollen, konnen sie von un-
serm Abgeordneten erfahren,denn er weiss Al les, und wir haben es ihm
auch gezeigt.
Lieber Freund ! sie sind ein Christ und haben mit uns gelebt, und hoffen
nach Gott dass es bis an ihr Ende sein werden. Wir sind mit aller Zu-
neigung auf kaiserlicher Seite, und wir thun theses aus eigenem Triebe, ohne
Zwang. Zeigen Sie also hohen BehOrden von uns alle Unterthanigkeit und
ein sehnliches Verlangen einer glacklichen und baldigen Hieherkunft an,
damit sie sich erbarmen und in guter Ordnung dieses arme Land befreyen.
Diese unsere Offenbahrung, welche wir hiernit an Tag legen, bitten wir
flehend damit selbe sehr geheim gehalten werde; sonsten warden wir ein
unglackliches Schlachtopfer werden: wir sind ohnehin wegen unsere Sanden
jederzeit mit dem Todte auf der Zunge und dienen immer zwischen dern
Schwerde.
Glauben sie sicherlich dass unser Versprechen von ganzern Herzen
geschieht: es soll sich offenbar zeigen, dass sich unsere jetzige Zusage in
Allem bestattigen wird, wodurch wir uns eben den Grund legen wollen
dass wir zu unserm Vortheil die Gnade Sr. Mt. des Kaisers durch die
Vermittlung der hohen Obrigkeit und unserer omadicren Gönner erhalten
werden.
Der Allmachtige Gott gebe uns eine glackliche und baldige Zusammen-
kunfl, damit wir uns gerund sehen, und bitten urn eine gnadige Ant wort
auf das baldigste.
Wir verbleiben lhre gute Freunde
Vistier Thema.
VLstier Joan de Glava.
Vistier Constandin.
VII.
www.digibuc.ro
CEVA DESPEE OCUPATIUNEA AUSTRIACX IN ANIL 1789 1791. 25r)
www.digibuc.ro
256 N. IORGA
x.
Biblioteca Academiei Rom Ane, document 32/XXXV.
2.560. De la c. c. Administratie RomanuluT.
Catra durn. Bann lti Costandinu Balsa.
EreT Vasa li de iznoava att maI Pula" pentru scrisorile mosii sale ce i li-aI
luattl dumniata Intl t.rie, AA, dreptate. DecT iata se mai scrie dumitale ca,
orT sa dal scrisorile innapoi numituluT jaluitora, ori sa triimiti raspunsu pentru
care pricina nu voe.ti a le intoarce.
Romang, 9 Lille 1790.
28 Iunie
Erggludet 1». p.
Administrant I.
De la cc. Administratie RomanuluT
°Ma
cinstita thimicale BanuluT Costandina Bal
la Trif
(Pecetea neagrá gtiutl)
XI.
I3iblioteca Academiei Romane, documente 94/I qi 95/I (plarm. no. 5).
«De la c. c. Administratie Romanului.
Roman, 28/17 &Apt. '790.D
Judecata «razesilor de FedelesenT» cu Anastasie Scortescul. «AZasta pricina
aa maT fostti cercetata de cinstitula Divanula EsuluT», la 1785-6; Scortescul afla
«mal innainte de vadiaoa Ina pamintultt acesta asezata... Pentru aceia a6asta
c. Administratii, dupa cartile cinstituluT Divana, hotaraste» pentru Scortescu,
eiara pe razesil jaluitori ii da ramasT dina toata gudecata, neavinda niè-o
dreptate de protimisisa». Iscaleste Erggelet (romttneste). Pecete neagra cu
«k. k. Administration in der Moldau».
La 11/31 August, «Ioanti Milo» pirise pe Scortescu «catra cinstita cc. Admi-
nistratie RomanuluT», aratand ca pe nedrept i s'a facut i «eczacutii», si cere-
un termin dupa «caldr. vechitt». Copia e autentilicata In Noemvrie de «Za-
gorschi, protocolista».
www.digibuc.ro
tEVA bESPRE OCUPATIIINEA AIISTRIACX IN ANTI 1789 1791. 25'7
XII.
Biblioteca Academiei RomAne, document 1/LXIX, p. 40.
9 Alain 1791.
«Stefanil Rosetri Stolnicri» face cunoscut el a hotilrnicit o mosie a lui Neculai
Roset biv Vel Spatar, dupa «cinstitrt cartia cc. AdministraIii RornanuluI».
Cartea e din 19 Noemvrie 1790, dela Erggelet.
XIII.
Biblioteca Academiei Române, Arhiva Merkelius.
Atestatii.
La mana ariltritoriulul acestiia, dumnealul Costantinil Eliatt, prtcumil cA la
anulil 788, incepilndu-s5, rAzboril cu Poarta Otomanicascrt, au 'genial durn-
nealuI maI susri numitulti si aü prirnitir slujbA chesaro-caiascil, prirninda
§i juramilntultt dup. regula ost6sascrt, dial care curge dreaptä datoriia a fi
suditil inpArAtescii, dupil care, inpreun i cu alte obraze, aü slujitil in
vremea rkboiuluI, npIinind poruncile ce era' date inpotriva vrAsmasiloril
inparrttestI, i dup5, poruncile Comanzi ostilsestI aü urmatil la Margine, f1-
candi1 i inpotrivire catil vrasmasil,--decI i srt (15, aasUt adeverintA la mAnA,
ca oriunde sa fie cunoscutil ca unit suditir inparatescri, i s. i s dea toatil
ocrotirea cuviin6oasti ce sa cade la ofitiri inparzltesti. Si, pentru ca in urrna-
toarea vreme srt aibä indestulata credinca, cu iscalitura noastra 116 intarim.
Datil lira Brasov, anulil 790, nui alit 10-lea Dechem.
Mayersheim m. pr.
afz.
(Pecete roqie 1.)
XIV.
Biblioteca Academiei Romane, document 89 LXII.
(Jalbrt) criträ pre-cinstita c. c. Administratie RomanuluI,
de la Mihalachi Cerchezil Baal.
[Vo.:] Prasent. den 22-Len Dezember 1790.
4392.
Wurde dem Romaner Isprawnickamt aufgetragen, die AbgrItnzung vor-
zunehmen und hieraber seinen Bericht zu erstatten.
Roman, den 23-ten Dezember 1790.
Ettinger.
www.digibuc.ro
258 it. tORGA
www.digibuc.ro
CEVA DESPRE OCUPATIUNEA AIISTRIACA IN ANII 1789-1791. 259
XVI.
13ibliuteca Arademiei RomAne, Arhiva Merkelius.
Cdr(ulil venite dela Romana, Fogani.
leatil 1791.
Necula suditukt Rusii are inti optil dirutl marfa musdidasck maruntisuri
felti de felit, care s'ail socotitit dupa faturti 900 ruble ; ati pitttith vama in-
pArAteascil aici cu 27 ruble ; merge la Bucuresti ; stt alba pace.
Manolache Capt., vamefd.
leatd 1791, Maid 7.
sudituld Rusii, are Intl zece vaIerl i ntt apte coproce [coropce]
blanarie §1 alte maruntisuri, faturea 1566 leI, patruzecl plata vama la Romani],
cu patruzeci si sapte lel, bani inparittesti; cartuliia de plata vamii s'aU
si s'aq datu dela noi aasta copiie dupa porunca, cu care merge la Bucuresti.
Antiohil Sava.
XVII.
Colectiunea mea de documente.
Cu &Masa, dragoste Ira inchinn dumitali, arhonti treti logofete Dina.
Pentru slujba ctiminaritului dinti sudii yilci amui vAzutil rilspunsulu ce-un
fad dumneata ott mai ro-su de 300 lei -hu-ti dri mina a da; ci, fiind[a]
amtt apucata de amil vorbitti cu omulit acela, imi este rusine stt m6, lask
macarti i patru sute de lel sa dail. Asa (lath imi cautti a-Itt priimi dupa
cuing d-ta scriI. Iar, de vel vrea d-ta sa-mI lasl mai josit, a6asta va fi bun5.-
vointa dumitali; numal trirnite-ml cartea d-tali, si vol numara banil: numal
acumit mal hitt graba sa mi stt trimita, fiinda sA grribeste omulti sa plece.
li santit alii d-tale ca unit frate.
1791, Ghenard 10. Benedictj L., Seeretarius (?).
www.digibuc.ro
260 N. IORGA
Cu fratasca pleaciune,
Dragostea, prietesugulti si fireasca bunatatea Marl Tale ma indatoriaza, nu
numal O. ma pagubescti, ci si jartva sa-mi facti. Marl Tale; si eti, cu toate
ca vre unil cistigti nu cautil, numal sa nu pagubescil, dar Marla Ta trimite-mi
taleri 290, si cartea vet luoa de la dumnealui 3 logoPatti Gheorghita, filmic& nu
mi le-ati mai data, si poftescti milostivulti Dumnezail A trimita Marl Tale,
macar cel putin 700 cistigti. Mull gata sluga.
1791, Ghenar 10. Costanclin Dimiu (?).
(Pe o foaie lipita aici:
Fiindca, in cIta vreme amti fostti eti la Bucuresti, asta toamna, bani de uge-
retu postelor s'ail fost strinsq de d-lui Leopolt I3enedicti; de care facindil so-
coteala, s'ail gasit taleri 17, ban! GO, adeca 47, ban! 60, pe cari ban! i-amti
priimitti si mit datti Oasta adeverinta spre incredintare.
91, Mart 21. Velii Spats
XVIII.
Biblioteca Academiei Itoinâne, document 6/LXXI.
Ceara pre-cinstitg Divanulg Cnejiii Moldova
Cinci razesi dinti satulil Bahna, otti Tinutulti Nianatului, anume Ioanti mo-
nahti, erei Gheorghie, Efremti diiaconti, erei Ioanti i *tefanti Paduri, printi
jaloba 6-ati data aice, ceru ea sa li se intoarca scrisorile lorti pe partite dial
mosie Secuenii, care s'ait opritti de durn. Ilie Catargiu, fiindti atunce Vorc. de
aprozi la Divanil, Ina vreme Domniei Domnulu! Alexandru loanti Mavro-
cordatu, avindti numitii de susti atunce gudecata cu dum. Costandinti Virnavii.
Cinst. Divanti este poftitti ca se binevoiasca a porunci la loculii cuviinCosit,
ca sa sa Intoarca scrisorile jaluitorilortt ca pe unit lucru alti lorti, ce acumil
ii chiama, innapoi.
Roman6, 16/5 Fevruar 791.
Erygelet,
uthninistratorti.
XIX.
Bibliuteca Academiei Romame, document 142/LXXV (plana nu. 4).
Bucure0i, 3 Aprilie 1791.
Hotarire in procesul unei Bucurestence. Iscalesc: Mittrowsky mp., '0 Ty.-
vbcou (Icoac'tpeto;, Dim. Ban., Scarlat Vist., Raclu Ric., Cost. &O., Stet'. Fdlc.,
Cst. Pdh. Ct. Talc. Vist.
Merkeliue m. p. 3-ti Log.
Trecut in condic5.
(Pe cealalto. foaie:)
www.digibuc.ro
CEVA DESPRE OCUPATIUNEA AUSTRIACI iN ANII 1789 1791. 261
WeiLder Beklagter nach Verlauf der 4 Jahren far die bekante Weinberge
den Betrag zurackzuzahlen kein Recht hat, so wird der Ilinka der I3esitz
derselben hiemit bestattiget.
XX.
Bibliuteca Academiei Romane, document 8/f A.M.
De la cc. Administratia Rornanului cAtrA dum. Medr.
Constanding Virnavh.
DupA rAspunsulti ce dA cinst. Divanü EuIui asuprajalobei lul Ionh monahil,
erel Gheorghie i cielanti rAzesi dinti satulü Bahna, otti Tinutulh Neamtului,
ii s'ag poroncitil ea sA nu mai vie aice la Administratii cu arAtari pentru
acC pricinA, cAcT nu vorh 11 ascultati, fiindct scrisorile lor en audecatii, ii
s'ail luatu dint' mina, i s'ah (lath inti mina dumi, i, ea sa pop: intiinpina
mai cu lesnire la v'o arAtare dupA vremi a lorti, iatA ci sA triimite o copii
de pe carte, rAspunsulti cinstitului Divanti, incredintatA.
Rorn[ana], 20 April 791.
9
Erggelet,
administratoril.
www.digibuc.ro
262 N. IORGA
XXIV.
Biblioteca Academiei Romane, Arhiva Merkelius.
Dass die Gebrader Missir, Kaufleute von Roman, in der Moldau, wahrend
der ganzen Zeit als die fad Distrikte der Moldau in dem kaiser1.-konigl.
Besitz waren, das kaiserl.-konigl. Militar mit Schlachtvieh versehen, die
Gefalle bei denen Versteigerungen zum merklichen Nutzen des allerhgchsten
Aerariums emporgebracht und denen kaiserl.-lignigl. Herren Genera len, so-
wohl als anderen Staatsdieneren in ihren Hauseren Unterkunft gegeben,
endlich aber sich die allgemeine Achtung und Zufriedenheit erworben haben,
www.digibuc.ro
CEVA DESt'llt OCUPATIIINtA AIISTRIACA IN ANTI 1789-1791. 263
XXV.
Biblioteca Academiei RomAne, Arhiva Merkelius.
Bucuresti, 17 Octomvrie 1791. «Theodosius Constantin,... k. k. Kauf- und
Handelsman und Contribuent zu Hermanstadt», se face garant «far die
Person des k. k. Volontair-Capitains Panajott», pe doutt luni.
(Pecete cu A. A. K. S.)
XXVI.
Biblioteca Academiei Rom Ane, Arhiva Merkelius.
Verzeichniss der Sachen die der Dieb, ein Sluschitor des Herren Aga,
den 17-ten Novemb. 791, in der Nacht, aus dern Hause der verwittibten
Frau Catharina Saprowitz gestoblen hat.
XXVII.
13iblioteca Academiei Române, Arhiva Merkelius.
De la silihtarulti alit Mrtrii Sale Saraschierulti Brili HI ctre dumnealuI domnula
prietenulti nostru consololit de Bucurest1, alti dovletului chesar[icescit], cu
prietenascrt dragoste.
(Pecete turceascii.)
www.digibuc.ro
264 H. tOttdA
011
XXVIII.
XXX.
XXXL
www.digibuc.ro
CEVA DESPRE OCUPATIUNEA AUSTRIACA Pit ANII 1789-1791. 265
www.digibuc.ro
R. Iorga, Ocupatiunea austriacd in 1789-1791. I.
Iscdlituri pe scrisoarea moldoceneascci despre bejenia din 1787 (mai sus pp. 252-3, no. III).
www.digibuc.ro
N. Torga, Ocupatiunea austriacii in 1789-1791. H.
Jscãliturile mentbrilor Divanului din Iasi, cu Serghie Lascarev, fostul consul rusesc, in frunte.
www.digibuc.ro
N. Iorga, Ocupatiunea austriacet in 1789-1791.
r. caftk-t-S.
it
a,
oi.
9111#
MO,
7f(k:
IV.
ce)
ito+yot..
e)(1(
AlV4
717/
.r
lscâlilurile membrilor din 1791 ai Divanului muntean (v. p. 260, no. XVIII)
www.digibuc.ro
N. Iorga, Ocupatiunea austriacei in 1789-1791. V.
/;,y.
af4,4; Awe 511,19 ,a6'ar
ft
t 41 A.7 t fr"
V '
41 29 i f.4%;1,1)
4
7/1 0 Ma ,,,,,,4e.,c' ' e' '
re ,__ v7 ' ir '' "Ir
tit, '
ot,
/
14.7 Try/ 74 , ii.a. /IV: 14./7/ti rivalJOG/
,, ti, /I, 1'
(44 Y/t.:71-) /"141-77 d .77...A.4744
/
"
ly'' na,./744.
e., is (ar,'
' :77
77, y't AZ 1 / l' lyet , 7 , .., _ ie..) ;.-1.5
1
f ,/s IV ivez..
.
f 7
,^feo ry b I 77 i ., fliaL "6"/141-- fyi
. a',/asr/rvizs,a' Xitegai a' /04 B.
_11 f ;Ye s r .477.f,
/
I ra V,' ,
,. 14
_a/4f ,//a
,..o 2 '-/ 4.
i.-..re r i dah-/,,r, 7.14,.4,-
, 0, 2at
: e7-.02z4e
.. _Li - - 4.- 'd II 5 ,.serA-Tel 6 ... a sal,' i Me . 416-..4:..r
1
"1
G. APR 00 lit f 4 f'e ,O, ; iirajor7.4
, ,i..., r Ira4... ,
if a4,
u4.4.,.s,,,
i
_kli fp/ .
, -1.." ...s .,
'74,0 7 7. fre e ea zee, i -At ....tv.a-.
(7_,,.7i iry Y //,, a ir../v 7, ,,,,..,,,,/ ,,.',,,,;,.' fr 4
a'tLA- . 1 I.,' 774,0 I Mr?, 14
a. r 4. 4 'Hair a Al," /4..,:-6 A 6 a,'" Wasirru,-/ -Art gr nhES
a ,,,.4.
,
/0,ra,, a i'rent...." ai>rr,a (FYI? ft et "nf '4.- frit .44 ,S-4-,0,;:ii A4.-
: ilX14 4, ITYPija a-} ,.I* ae I a:pe;' a %CC) 14 re-hrozza .47;z7a,..t/-70 46.a.)
... 6 44°_Ate,'
tr, i} /3! foe: u 4712 nu' 0 2, //if /if 6:
fri,17 / 64.0R4-1 it-.
ale;50Y t'Z' t 11 ,' alrat' 'en I A --61,46 hue ,y, ',i-n% 1
lilati7.11,: A f ;A' ,-"r Tr. 7 y 1' 10 , At e a#,;,;,,,,z, .Liyit,...-4-
el
.
.
IP (,7-14,44 area ate .14 jux,c./ .,h, a 'me p4) Ae &it ,,cly,,
0 fitdt- r r / a Z 15 Az 4/7-yea /1- 1* 47'74 Ipuf,uf AL.,/
illif , /1272 peva ?L'.'....*/a-
4
4,, /exec/ s azc:i
v?' .`" -
www.digibuc.ro
N. forgo', Ocupatiunea austriaa in 1789 1791. "VI.
,;
4i.c
041
0; 44; 14444411 otor,,t.Cel(ifiektecgolj4T
not,fIr ,
.._ ...-
flay; .z.9t_iiial sr .4?Y),.t.ti;trAr,4,B77cri.4."*sp's tA,,,ItitA
0iQ 61. 44.A ;IV; ,Vii IAA 4.11/a. A ,i41!) A.A,:P,2- cyffly fan
63'4'44" "Q -aurestA icy
'AI) ,--2:zr...my,
au/J.6,0 Pts tie <0_(1°1 Stit (IL-- tr,,,,)- ("g /4 3t)
....cr. .../a,v... -cr... W..-
1)(1,
vARA. it c:7**, '
" Q114.7.fir
a. irryik oityriit4 Irctri "? 1 ii.yj14..4.4 -i .
.
vat L4-0-2----L-1:`,,.)4(-1,1,t4 .14-:-......141
.aela-btetiv. , ,f,(1-4,., *4 a,' °,.. k
a t ImndAyon,e.71.7. a. sgptsit
.-...
"T .,...1/
,
0 #9u A
I "I`
i 4
1-)
A. 7
1"'
01- s, l e-,,,
V
tit;
CP*"
/7. _
..--....
,,,," .
...,..
7, IS
ct i.
14S .J14%1.4447 .-....4
irt c -1t-z----,
viNo, N., es
Q
ICS '--- 1 AV,
A42
IT 6r)(A)-,7-i'llrf.,v
i Tr, .
nV
,
v VW
ge....7.4-1/4,,,,,
( '
yothedNef-y4117 ocitTal.
i :040,1,-,so. ,;4(t1.1.i AC\./
,..,,..t.. 14vt4/;e2,0,1.'cli 41`S,i;' :LIAN J stC jt(z2
,1 ,-., 4 _,g,'' c?"/-00-2,1-- V .(la n xlvi--
. Ar's. ft fdile _Jet foie{ Li(); veoek ..,3*/,',*6114:11;a4k-
(z, kv ,,,, a,
43.41-14,,- 9,1( -,,,,i's,9. '-,j229,-/:,(e.,64..,z,./-.,,,,,,4...,/,P(1: ti
riilag 1,j,. C V 74-ebreekyse A;.;/_, ii-jk.,. ci.c,,,,:zoriaf
Pi, t_ I ritert, t)
,
7/ (71i-vilb
.111 e i t 1 raf
t tatsissocp1V. 1 ricifitle
R
fil6741 ,C Urt....2tV
MA.n- dA-_,,,
..y.z. C-fi
g., , r4ff:
..4'.71
.,, ;
d Perisr Tfigo''' .
V
8
P p.: 1ft 1 e i: 1
, ---1---. I ' 7 °' VI
4ell . 71- --7' n
,1
www.digibuc.ro
N. lorya, Ocupatiunea austriacd in, 1789-1791. VII.
a
Iris atilt ZLN _dart PO4,04g4
9
612 4-3
1
.
'7644/3
eto, ea-6 Ot
24
a '17
"
*MO
laibb 71) 724117ty2 Mt 44RM, 7:terWailv
rr3
,
.34 9t..1
r DI 21fr(11 tai (y
-ttime , A 4e4
"-)
its, wv, ,rwyvcco,,u,: .
....A. 4 4 ..1
4 I/
tOLOI 'OM .)1 MA/rAtti atom-
AWN: CLAO:r;
)14Lf , CO(41.10 -Act 1.'405 It1/4, .4 in° t:1/07.ttiOgi%)
4 q'
t
RA' eteammtmoi Aol,p$, -if ais 671p.ria ebitcp le
04 4\-1 eA,
rt-L3 A.) e
_
. zgr-- -
"YrfieN2 ANYA7 306 *mint° CM 3713 MS Aktr:XCO
eiadftcto
C -31
Itot
Otr
r?AAA.CAS1
,
,V
4
133..%
eIAKO
llt.£101.ti i4tin; 7r3
i,
AUK AA9ANP'
Av IV 4 hp
-64 s ??,if
.?
-414 ,0 tp
222.9::,,o, ,71144?
ev ?
LI
_ , NAM ,03 6 trt) U0A4010,1e77,0(V3Cr1
.- - e e 2 1 ? $,),,
_ b- citito 71 3 ms* ms0 nyoservv$vve-On2115
_ 0 ,11-.1
--forintCAct,temls 194 AA tlArt,-,,on...AtA
INJ Li 61/
1/ I'. A° An , wit
1.1tG11/410501 k
'a
""" it":"?' ej
. _ . '-
. tvgd,p6k:
. 4,, e,
44"4-4.{A WVOL /rUeoktwv / .114:099
./
fAlt;2/2141Y;LNA/ 'OW? id-n neetvv (A:"
4
r
,717Ark
. xtfr,
',....) 4
, (3P
9 LI -017 4 2 L.
et rift LaAkt(401 -of TA XA (AV m.1;94/11,44
...:. _
.6._ ,--- el,
. -.. a4c.24ili Am6)74/3 07,71i7R eM
, ei 4.
, A4.itiecko, 023, _e. Amor ,,,,,, mit No(.11,)to ct
toka ? `-') e-
6tons
, Po 431 MC( , VA r1/4.1.Voled
7: X'
.t140
,
* ier '
12M20.0, ' ,1itTrtit/-7'
I4,
4
"14444,.. ( l,
a
:t :% or.% a ii
dfeel9T- i' l'-,
.-,.
0 1 . 41.
/ le
sod7qc
re, 1
,IfiM 4, 1
iv*
r ' -.. itrO
www.digibuc.ro
INSEMNATATEA
DIVANURILOR AD-HOC DIN IASI SI BUCURESTI
IN ISTORIA RENASTERII ROMANIEI
Dt
DIMITRIE A. STURDZA
Membru al Aeademiei Rom Mae.
I.
Tratatul de Paris din 30 Martie 1856.
qedinfa dela 4 Martie 1911.
Mel care se incearea, 0., judeca fiinta unui om, cauta mai intAiu
a-I pune fata% In fatä cu datoriile cele mari 0 imprescriptibile eátre
sine insu§, cAtre aproapele säu qi calm organismul societatii ome-
ne§ti. Numai cunoscànd astfel pe, individ, se poate judech, dad, el
a fost capabit sa. ajute poporul din care face parte, 0 statul caruia
el apartine, a-I inaintb, spre progres sau a-I impinge spre seädere.
In genere se poate zice pentru indivizi ca §i pentru popoare i
state, ca", cel care stä pe loc e In scadere. Numai cei cari muneese
eu credinfa, 0 cu dragoste munch' grea 0 con0ienta", pot p"a0 inainte,
0 nu se Inneacsa In valurile márii \deg totdeauna in miqeare 0
foarte des furtunoasa.
Pentru acel care se Inceara, a scrie Istoria Universalal e de ne-
voie BA cunoaseA starea prezent5, a omenirii in comparatie cu tim-
purile treeute, stabilind progresele sau regresele popoarelor In des-
voltarea generalá a omenirii.
Istoria unui popor sau a unui stat consistá In a-i cunoaqte tro.:
cutul, pentru a-i Intelege prezentul, aruncând privirile spre viitor.
Privirea spre trecut ne aratä, ciao& In comparatie cu prezentul
statul 0 poporul au adaos sau au pierdut din fiinta lor. Privirea
spre viitor are a ne arka, ciao& acest viitor pate fi wzat 0 bine
asigurat spre a se desvoltà 0 progresa In mod .normal In toate dt-
rectiunile activitatii omene0i.
www.digibuc.ro
268 DIMITRIt A. STURHA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-PIOC DIN IASI 51 BUCIIRESTI, I. 269'
www.digibuc.ro
2,70 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANITRILE AD-HOC DIN IAI 131 BIICURETI, I. 271
www.digibuc.ro
272 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-I100 DIN IASI PSI DUCURESTT, I. 278
www.digibuc.ro
274 biMITRIt A. 811111D2A
www.digibuc.ro
DIVANDRILE AD-FICIC DIN TAU $1 BIICITRESTI, I. 275
Orli, cuprind din insus descalecarea turi de o mai de aproape a lor Unire,
lor elementurile nedespArtitei Uniri, care pan& acum s'a fost poprit si s'a
care s'a impiedecat si a intArziat de zabovit numai dupa imprejurari in-
intamplatoarele imprejurari. thmp lAtoare.
Mantuitoarele folosuri a rodului *i cele urmate dupA, dansele bu-
ce s'ar naste din intrunirea acestor nele dobandiri, si urmarile folosi-
douA natii sunt netagaduite. toare ce ar odrasli dintr'o apropiere
Elementurile . intrunirii a Moldo- a acestor douA popule, nu pot fi su-
Romanilor se OA asezate prin acest puse la nici o indoeala.
Regulament, prin asemanatele te- Inceputurile lor s'au asezat intr'a-
meiuri ale administratiei acestor cest Regulament prin cea de un fel
dou1 Teri. cladire a temeiurilor administrative
in amandoua Terile.
Art. 426. Identitatea (potrivita fi-
inta) a lagislaturii find acel mai In-
ca-tor mijloc a desavarsi o Elsa mo-
rals Unire: spre aceste o comisie im-
_bine& din ambe Printipaturi se va
inchega, care, din condicile politi-
cesti si criminalice§ti acestor doua
teri, BA alcAtueasca unul si numai
singur legiuitor cuprins, incat Dom-
nii amanduror Printipaturi vor afla
cu putinta unirea si potrivirea acei
condice, aducand intru aceasta pre-
facerile si schimbarile be s'ar socoti
neaparate si sporind toate cAderile
neprevazute.
Art. 427. Locuitorii acestor doll& Art. 372. Locuitorii didamandoua
Printipaturi se vor impartitsi deo- Printipaturile se vor impartasi de
potrivA la toate folosurile negutAto- toate folosintele negutatoresti duptt
resti, dupa principiile asezate la Ca- temeiurile intocmite la Capul V Ar-
pul V-lea Articolele 152 si 161 aces- ticolul 159 al acestui Regulament,
tui Regulament. Romanii se vor im- si.vor dobandi deopotrivit in fiesce
part.* in Moldova de aceleasi drep- Eparhie la al lor negot aceleasi drep-
turi, pe cat si Moldovenii in Tara-Ro- turi civile ce vor aveA si pA,mantenii.
maneascl. Dritul de a putea, castiga Caderea de a dobandi intr'o tara sau
averi miscAtoare si nemiscAtoare este in alta proprietAti miscAtoare sau ne-
slobod la locuitorii amandorora Prin- miscAtoare este asemenea data locui-
tipatelor. torilor din amandouA Printipaturile.
www.digibuc.ro
276 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANDRILE AD-HOC DIN IA*T 0 BIICURE§TI, I. 277
Art. 430. Monedele vor aveh acela§ Art. 475. Monedele vor aveh acela§
curs 0 acela§ pret in Ambe Printipatu- curs 0 ace1ea0 preturi in amAndoutt
rile, intocmai cu principiile preturilor Printipaturile, intocmai duph cuprin-
a§ezate la Capul Fipansului art. 81. derea articolului 65.
Art. 81. Pretul tutulor monedelor Art. 65. Galbenii imparate§ti sau
de aur sau de argint ce vor intrh olandezi M. vor socoti chte 14 sfan-
in Moldova, se va statornici duph tihi unul sau lei 31 0 jumátate,
a lor de sine curata, 0 adevárath luhndu-se acest pret de acum al
valoare, potrivit cu aceea a galbh- galbenilor 0 sfairtilor drept temeiu
nului de Olanda, care cuprinde 60 nestramutat al cursului monedelor
grhunte de aur 0 9/,2 gritunte de pentru toate daraverile co urmeazit
miglä, in pret de 311/2 lei galbhnul, intru cea dinnhuntru circulalatie a
sau de 14 sorocoveti, duph cursul Valahiei, duph intrinseca pretuire
de asth-zi a galbanului §i a soro- ce va aveh fiecare pretuire de monedh.
covhtului. Aceasth pretuire va fi de
temeiu nesträmutat a cursului mo-
nedei in toate materiile §i ali§veri-
§urile din läuntru a Moldovei.
Am al&turat fat& 'n fat& textul Regulamentului Organic al Mol-
dovei de textul Regulamentului Organic al Valahiei, pentru a do-
vedl ca, dorinta Unirii celor dou& Principate er& naturala., fiindc&
ea reiese in toat& claritatea din insesi diferintele caracteristice ale
expresiunilor intrebuintate de o parte E,3i de alta, nu mai putin ins&
din tendinta unei aplicAri practice a acestei Uniri, pad& la o par-
tial& unire vamal& si la fixarea unirii monetare pentru moneta de
aur si de argint (Galbanul olandez si SorocovAtul austriac).
*
Dup& Rásboiul Crirneei putinta Unirii Moldovei si Valahiei Intr'un
singur Stat a fost una din preocupatiunile principale ale Areopa-
gului European. Bárbatii de Stat ai Puterilor celor mari au lost si-
liti de imprejuräri s'a-i cerceteze mai de aproape necesitatea eu-
ropeadá.
Guvernul Franciei a cercetat Arhiva Ministerului Afacerilor str&ine
din Paris, jar Guvernul Sardiniei a scrutat si el, Intru c&t Unirea
Principatelor se infatiseaza ca o necesitate pentru a izbuti la telul
urmArit al unitatii Italiei.
Cercethrile Guvernului Francez erau mai usoare, si au Inceput
imediat. Arhivele sale au scos la lumin& o corespondent& a. unui
publicist frances Du Bois-le-Comte care a cál&torit in Principate
www.digibuc.ro
278 DIM1TRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIN/ANT:MILE AD-HOC DIN IASI I BIICURESTI, 'I. 279
,
dia deasupra acestei consideratiuni. ,
ccTatäl meu a fost Domn i unchiul meu este acuma Domn», imi zicea,
Beizade Ghica «cu toate acestea as face orice sacrificii pentru a procura,
«terii mele cele doua baze de existentl, cari i-ar putea permite sA spere oare-
«care stabilitate: Unirea ambelor principate i riclicarea unuiPrint strain 1».
«Vorn primi cu lacrami de recunostinta orice Print straan» imi zicek Ma-
role Vornic Filipescu,
www.digibuc.ro
280 DIMITRIE A. STURDZA
(an sfirsit dorinta de as vedeà, sau Dacia sau chiar Principatele in aetuala
ler stare, sustrase proteetiunfi exaluzive ei imperioase a unei eimgure curti
01 puse sub aceea a marilor puterieuropeane; aceasta dorintA, manifestat& Inc&
(IA multi timp, m.i-a fost exprimat& de asemenea si in mai multe r&nduri,
ateit in Iasi cAt si in Bacuresti, er realizarea ei se consider& ca necesar&
pentru a se completa opera de regenerare ar acestei
Informatiunile lui NI Bois-le-Comte au fost utilizate de buvernul
francez In corespondenta so diplomatica.
taronul de Bourqueney, reprezentantul Franciei in Conferinfele
dela Viena din 1855 a avut-o de sigur sub ochii sai, precum a avut si
articolele Regulamentului Organic referitoare la Unirea Principatelor.
In eonferinta a IV dela Viena din 26 Martie 1855, Baronul de
I3ourqueney a cerut a desvolta, In numele guvernului sau c&teva,
puncte de vedere, cari nu au fost luate In consideratie de Confe-
rhitA Iii momentul In care s'au stabilit principiile, prin a axora
aplicare s'ar putea asigura, realizarea primei garanVi privitoare la
organizarea Principatelor Moldova si Valahia.
Meste puncte de privire sunt cuprinse In Memorandul urmator:
aDup& insus textul notelor din Viena i1 interpretarea ce ii s'a dat lor prin
o comma, intelegere, gandul celor trei Cabinete aliate a fost, nu numai a
sustrage teritoriul Principatelor unei influinte care se exercit& asupra lor in
mod excluziv, ci totodatk de a face din ele un fel de stavilA natural& peste
care s& nu mai poat& p&si o asemenea infiuintk spre a amenint& Imperiul
Otoman.
«lntre combinatiunile ce se prezintA pentru a asigur& Moldaviei i Valahiei
o conthstentk si o fort& indestultoare, cea dintAi ne pare a H Unirea aeelor
Prineipate intiun singur stall.. Nu e necesar w insist& asupra ce a &cut
natura spre a felicitA aceasta unire asupra identit&tii limbii, obiceiurilor,
a. legilor si a intereselor kr. Dorinta acestor provincii in aceasta privire este
conform eu convenientele guvernelor aliate : ele nu vAd in fuziunea lor ad-,
ministrativ& decat aplicarea unui plan, care de multi ani este obieetul necur-
matelor lor preocupatinni, si care a fost chiar indicat in unul din articolele
negulamentului lor Organic, elaborat de Rusia in 1829, la o epoch in care
so constat& in toate OHM& de a desavarsi despártirea lor moral& de Imperiul
Otoman.
(In cazul prezent, interesul Puterii Suzerane congthsueste in totul cu in-
teresul general i en interesul celor dou& provincii ; si este dar de crezut
cAti eonsilierii cei mai himinati ai Sultanului vor fi favorabili unei combine-
tiuni, care ar stabili astfel pe malul stang al Dunarei un mare Principat cu
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IASI SI BIICURESTI, I. 281
www.digibuc.ro
282 DIMITRTE A, STURDZA
,
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IA§I IR BIICURE§TI, I, 283
www.digibuc.ro
284 DINITTRI A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE An-Hoc DIN IA?I §I DUCIIRETI, I. 285
«dela nimeni, nici chiar din mama cea mai prietenoas& si mai pntin suspect&)
«nici chiar din mina lui Dumnezeu. a ti*bue s& votam sub prezidentia
«Mitropolitului si cá insemneaz1 a ne silui p&rerile exilAndu-se acest prelat,
a in momentul cAnd experienta lui ni era, mai necesar&D.
«Trei deputati valahi au refuzat in mod hotaritor a da consimt&m&utul
«lor la Regulament.
«Printre Moldoveni opozitia a fost si. mai vie si mai generala..
d2. 1Vumirea Domnilor.
«Regulamentul Organic amintind in aceasta privintá dispozitiunile tra-
«tatelor dela Akerman si. Adrianopole a sanctionat vechiul drept al Prin-
«cipatelor de a-si alege singure Domnii. El a precizat cu o ingrijire special&
«formalitAtile ce trebue observate cu ocazia acestei alegeri si a dat cele
amai depline garantii independentei voturilor, obligand chiar pe alegiltori
FA depun& jur&mânt c& nu vor ascultà d.e nici o influintl strlina.
«Dar dup& ce toate aceste garantii au fost completate si stabilite, ele
«au fost amanate pentru viitor.
«Rusia a anuntat c& pentru acea.st& singur& data. Principii vor ii desem-
«nati de cele doll& Pnteri protectoare, si cri in ceeace o priveste pe ea in
«particular, lipsita, de orice interes personal, va lash, Sultanului numirea lor.
«TO s'au simtit jigniti de acest act de alotputernicie si de aceast& ge-
«nerozitate ridicola, care cu o singur& trls&tura.anul& garantiile, ce au fost
«prelucrate cu atata grij& in favoarea Principateler.
«Toate privirile s'au indreptat asupra alegerii ce se va face.
«Er& evident c& aceast& alegere a ramas in mainile Rusiei.
aB. Donmul qtirbei.
a Dacb. Rusia ar fi avut ca idee principal& in alegerea Domnilor, sA sustina,
a §i A desvolte reformele fericite introduse de ea, i se prezintau doi can-
«didati, can erau atat prin caracterul lor cinstit, c&t si prin talentele lor, cu
«totul superiori altora si erau departe de a afect& o opozitie jignitoare pen-
«tru Rusia. Acestia faceau parte din ministerul ce Rusia formase d-1 St.irhei
epentru Valahia si d-1 Alecu Ghica pentru Moldova.
«Dar Rusia cere& inainte de toate un devotament mai personal cauzei
«sale si garantii cari sari asigure mantinerea influintei sale asupra perSoa-
anelor desernnate.
u4. Domnul Alexandru Ghica.
aEa a crezut sA giiseasca aceste avantagii in d-nii Alexandru Ghica si
«Mihail Sturdza.
www.digibuc.ro
286 DIMITRIE A. STURDZA
aCel dintaiu este un caracter cinstit. Are chiar un fel de tendinta roman-
«tea, ins& spiritul sau este incet si putin desvoltat. Educe:pa sa a fost ne-
aglijata si cunostintele sale sunt foarte marginite.
«In sfarsit si aceasta este trasatura principal& a caracterului sau el
«este eu atata mai susceptibil la influinte, cu cat este mai putin luminat
«si mai sincer doritor de a face bine. Astfel abia, numit, a consimtit sa pri-
«measca dela generalul Kisseleff un prim ofiter de ordonanta si un secretar.
5. Domnul Mihail Sturdza.
aSe banueste ca printul Mihail Sturdza se va mantinea mai independent
«fata de cei ce-1 inconjoara. Spiritul sau mai fin, mai mladios, mai activ si
amai p&trunzator de idei, de mai multi'', sigurant& si de un devotament mai
«put-in orb.
aInteresul care-1 face rus, poate A se schimbe cu imprejurarile. Dar Rusia
«consider& ca o garantie a credintei sale intinsele proprietati ce le are in
«Basarabia si can , duph cum imi spunea d-1 de Stemposky, consul rus in
«Iasi, fac din el un semi-supus».
aInteo alta depeqa din 18 Maiu 1834, d-1 Du Bois-le-Comte, vorbind despre
relatiunile sale cu persoanele principale din Bucuresti, se exprim& astfel:
qrintre persoanele cu can Imprejurarile m'au pus in legatura in Bucu-
«resti, am deosebit cateva, cari pareau a fi in pozitia de a avea roluri prin-
acipale sub regimul care incepe.
1. Cei doi frati $tirbei si Bibeseu.
«In fruntea tuturor erau cei doi frati Bibescu, despre cari am avut mai
«de multe on ocazia sa vorbesc E. V. in depesile mele, 'unul Ministru de
«Culte, celalalt al Afacerilor straine. Amandoi sunt inch foarte tineri, amandoi
«au fost la Paris pentru completarea studiilor si s'au intors cu amintiri si idei
«cari ii leaga de Franca, dar avand totodata si un respect sincer pentru tot
abinele ce generalul Kisseleff 1-a flout acestei teri si ale carui instrumente
«principale au fost ei, desi in fond nu apartineau decat terii lor.
«In genere se credo ca incontestabila superioritate, ce le-a procurat o in-
«fluent& cu totul dominanta sub administratia ruseasca, le asigura o ase-
«mene pozitiune si sub noul Domn.
«Cel dintaiu dintre frati, d-1 *tirbei, a luat numele unui bogatas care 1-a
aadoptat.
aIn relatiile mele cu diferitele persoane, caracterul d-lui *tirbei, marea sa
«influent& si incontestabila sa superioritate asupra tuturor celorlalti membri
aai guvernului, m'au indemnat sa, ma explic cu el cu mai muln libertate.
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-ROC DMZ IA$I 131 BIICITRWI, I. 287
www.digibuc.ro
288 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
6IVANVItILE AD-HOC DIN Iatt It 01 blICTIREOTI, I. 289
www.digibuc.ro
290 1MMITRIR A. STURDZA
deosebita considerare; c& de alt& parte Puterile inainte de toate sunt anga-
jate sA mantin& privilegiile Principatelor si a ar insemna, sA li se aduca, o
gray& loviturA, dm& cele dou& provincii ar fi constrAnse sl se contopeasc&
la olaltA, deoarece cel dintAiu dintre aceste privilegii este acela, de a se ad-
ministrA separat. El adaoge cA mai tArziu si dup& ce se va constitui in
Principate o institutiune, care s& poata fi consideratA in mod regulat ca organ
legitim al dorintelor terii, se va puteA proceda in perfect& cunostintA, dacA
va trebui, la unirea celor dou& provincii.
D-1 Baron de Bourqueney rAspunde primului Plenipotentiar al Austriei,
a nu-i poate impArtasi apreciarea. Bazele negocierilor, zice el, sunt ca
Principatele i§i vor conservA privilegiile si imunitatile lor, si c& Sultanul, in
unire cu aliatii ski, le va acordA sau confirmà o organizatiune interioara
conforml cu nevoile si dorintele populatiunilor. Noi am inteles deci la Viena,
sA rezervam .Sultanului si aliatilor sai, dreptul si grija de a se sfatui asupra
mAsurilor potrivite a asigura fericirea acestor popoare, tinAnd seam& de do-
rintele lor. Iar Francia a depus, in conferintele din anul trecut, un act, care
a pus cestiunea pe terenul discutiei §i de atunci nu s'a ridicat de nicAiri
nici o manifestare, care s& poatA slitbi informatiunile ce ne fac sA credem
c& Moldo-Valahii doresc unirea celor dou& provincii intr'un singur Principat.
D-1 Primplenipotenfiar al Sardiniei aminteste, in scop de a stabili 0,
dorinta populatiunilor in aceast& privintA este anterioarA imprejurArilor ac-
tuale, cA un articol din Regulamentul Organic a prejudecat cestiunea, in-
scriind in acest act principiul unirii eventuale a Principatelor.
Aali-Paqa sustine, c& articolul citat de d-1 Comite Cavour nu poate fi
interpretat in acest sena.
D-1 Comite Orloff declarA c& plenipotentiarii Rusiei, avAnd putinta de a
aprecià nevoile si dorintele Principatelor, sprijinesc proiectul de unire, cAci
va ajuti la prosperitatea provinciilor.
FatA de declaratiunea facutA de Aali-Pasa, a plenipotentiarii Turciei nu
sunt autorizati A urmeze discutia pe acest toren si plenipotentiarii Austriei
find fili ei Mr& instructiuni, cestiunea este amAnat& pentru o altA sedintA,
pentru a le da putinta sA primeascA instructiuni dela curtile lor.
www.digibuc.ro
DIVANDRILE AD-ROO DIN IA$1 $1 131JCIJR2§TI, 1. 291
www.digibuc.ro
202 ithlITRIE A. tatlitDiA
www.digibuc.ro
DIVANURILE ADHOC DIN IAt3I 13K BUCIIREI3TI, I. 293
www.digibuc.ro
291 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAEI §U BUCURESTI, I. 295
www.digibuc.ro
296 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
.ele,11
DIVANURILE AD-HOC DIN IA§I I BUODREOTI, 1. 297
www.digibuc.ro
298 DIMITSIR A. STURDZA
N.
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN LA{H HI BIICUREHTI, I. 299
www.digibuc.ro
300 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
toiVAgeRILE AD-HOC Dig fAa 131 Buctingwri, I. gof
www.digibuc.ro
INS EMNATATEA
D1VAN1IRILOR, AD:HOC DIN 'IASr:SI BUCURESTI
IN IISTORIA RENASTERII ROMANIEI
DE
DINITRIE A. STURDZA,
Seeretar general al Academia. Romfine.
Anul 1856.
,qedinfa, dela 11Martie .1911.
www.digibuc.ro
301 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANCRILE AD41.00 DIN IA$I I BUCIIRg0T, IL 305
www.digibuc.ro
806 to/MITRIE A. STURDiA
www.digibuc.ro
1IVAI4URILi AD-110C DIN IASI SI BIICITRESTi, II. ()i
www.digibuc.ro
3( 01 DIMITRIR A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IA§I §I BUCUREM IL 301
www.digibuc.ro
310 DIM1TRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IIII §II BUCCIRETI, IL 311
Austria vazand a este sustinut de boieri, n'are nici un interes de a-i opune
un alt candidat ; dimpotriva sprijinindu-1, ea crede 6, va gasi intr'insul nn
instrument ascultator pentru planurile ei. Ambasadorul britanic sau pentru
motive analoage celor ale Austriei, pentru a contrabalansa influinta franceza
in Principate vi. in speranta de a crea ad un partid englezesc in guvern vi
printre boieri, sau pentru consideratiuni cu totul meschine, cu totul perso-
nale caci se cunoavt- pretentia Lordului Redcliffe de a face sa triumfeze in
toate lucrurile vointa sa la Constantinopole , a luat in mod fativ partea
candidatului Ghiculevtilor, vi e de temut ca alianta ce leagá pe Exconsulul
Franciei in Principate de familia Ghica, sa nu fi slabit cu aceasta ocazie per-
spicacitatea obicinuita a guvernelor. Caci Domnii actuali, pe cari se incearca
atat de mult sa-i rastoarne, nu pot aye& altl, villa in ochii lor, decat aceea
de a nu voi sa se retraga vi. sa-vi cedeze locurile altora. *i. pentru astfel de
motive, pentru a avea mai multe sanse de reuvita candidatii lor, ei nu voesc
Unirea celor doua Principate.
«Poate ca Romanii fac au, de se preocupa atat de mult de cestiuni ava
numite de persoane ; cu toate acestea dad, guvernul M. V. nu va acorda de
pe acum un sprijin eficace dorintelor lor drepte, mai tarziu s'ar putea gasi
o candidatura vravmava intereselor lor, at& de bine stabilita la Constantino-
pole, incat insav Franciei i-ar fi greu sa o inlature, chiar de ar voi. *1 va-
loarea personala, simtimantul vi caracterul vefului unui stat sunt totdeauna
garantia cea mai sigura pentru fericirea popoarelor, mai ales intr'o Ora ca
Moldo-Valahia, unde totul este de creat vi unde Domnul trebue 0, fie in ade-
var mare, pentru a putea rezista vicleniilor vi intimidarilor puterilor vecinê.
«La inceputul acestei scrisori am rugat pe M. V. sa-mi acorde permisiunea
de a-i supune o expunere repede a dorintelor Romanilor. Ceeace doresc cu
totii, ceeace indraznesc a va cere, este Unirea celor doua Principate vi in-
stitutiuni potrivite pentru a inlesni libera desvoltare a tuturor fortelor mo-
rale vi materiale ale terii bor. Dar ceeace ar covarvi dorintele lor ar fi crearea
unui stat cu totul independent vi suveran, restituindu-li-se, daca mersul ras-
boiului va permite, Basarabia, care este Inca cu totul romaneasca si care
n'a fost deslipita de Moldova in 1812 decal prin surprindere vi tradare. Ro-
mania udata de marele fluviu al Dunärei, vi razimata pe Carpati, cu teritorul
ei intins vi bogat, cu cele vase milioane de locuitori toti omogeni, va forma
in Europa unul dintre primele state de a doua mama, in stare a avea in orice
timp sub arme o suta de mii de oameni vi a face sa i se respecte prin ur-
mare teritoriul. Aceasta Ora ar inceta atunci de a mai fi un obiect de pofta
pentru Rusia, Austria vi Turcia, o arena care le invitä Para incetare la lupta,
vi ar deveni, daca ma pot exprima astfel, un fel de tampon, care ar face
pe viitor imposibile ciocnirile violente intre cele trei imparatii. Noul stat
www.digibuc.ro
312 DIMITRIE A. STURDZA
1
n'ar fi atat de formidabil ca s6, turbure intr'un chip oarecare linistea ma-
rilor Puteri, vecinele sale. de vreme ce locuitorii, cu admirabilele facultati
cu cari sunt inzestrati si incunjurati cum sunt de vreo 7-8 milioane de
Romani din Austria, Rusia, Turcia si Serbia, ar putea sa-si implineasca, cu
mai multi eficacitate misiunea lor civilizatoare in Orient, initiind popoarele
ce-i incunjoara in toate minunile societatii occidentale si dandu-le drept
pilda binefacerile civilizatiunii.
«Atunci unul dintre membrii augustei si eroicei familii a M. V. poate nu
va dispretui sa se puna in fruntea Romani lor. Un print francez va fi con-
siderat de noi ca un print din propria noastra natiune, iar prestigiul si nu-
mele de Napoleon va face din suveranul nostru un adevarat obiect de ado-
ratiune pentru toti supusii stti. Romania va fi pentru Francia o forte5, §i o
glorie. Veti avea acolo mai mult decat o colonie, cleat o cetate intarita.
Francia isi va gasi acolo sufletul sail. Ea n'are nevoie sä ne cucereasca; noi
o invitam, noi ne deschidem bratele inaintea ei; sa vina sa se recunoasca
in noi.
«Sangele ce curge in vinele fiilor Franciei curge si in vinele fiilor Roma-
niei, caci originile romane si celtice ale Francezilor si Romani lor fac din ei
unul si acelas popor. Francia in marirea sa ne-a uitat multa vreme, dar
noi n'am pierdut-o niciodatA din vedere, noi am iubit-o totdeauna, noi am
dorit-o totdeauna, noi ne-am simtit totdeauna traind intr'insa; necazurile 'si
bucuriile ei au fost totdeauna si ale noastre. Totdeauna cand puternica sa
voce umplea lumea, noi ne simtiam mandri, ca si cum am fi auzit ritsu-
nand propria noastra voce. Da, vocea noastra nu räsuna in afara, ea nu avea
un ecou; dar in fundul inimilor noastre avea totdeauna acela§ accent, aceeas
fo rtA.
«Chiar daca. Francia nu ne-ar intreba, nu ne-ar asculta, si ne-ar paiasi cu
totul in aceastä criza mare, din care ea are putinta sa faca sa iasa purpura
sau giulgiul pentru Romania, noi nu o vom iubi mai putin, noi nu ne vom
sili mai putin s6, mergem pe urmele ei. Dar vai, cat timp Inca sperantele
noastre vor fi desearte si sfortarile noastre sterile ?
«De sigur cä starea anormala si violentA in care se gäsesc astazi Principatele
nu poate clainui. Care va fi ins& noua situatie ce li se pregateste?
«PrMtre proiectele prezintate in timpul acestui rasboiu pentru reconstituirea
Valahiei si Moldovei este unul, se pare, care face din cele dotia Principate
un vice-regat turc, ca cel al Egipetului, adidi un mare pasalac. Fara a vorbi
de drepturile lor, lucrul pare foarte exorbitant; caci superioritatea sarii so-
ciale a Principatelor asupra celei din Turcia este atat de mare, ca ar fi sit
se insulte oricare diplomat-it), daca s'ar banui ca unul singur dintre membrii
ei s'a putut gandi serios sa le subordoneze mai mult Turciei, sit fad). dirt
www.digibuc.ro
DIVANDRILE AD-HOC DIN IAk4I 13I BIICUREETI, II. 313
ele un fel de pasalac. S'a mai zis, in vederea unei schimb&ri a hartii Eu-
ropei, a Principatele vor fi date Austriei, pentru a o despagubi de anumite
tinuturi ce s'ar desface din imperiul ei. Mai intaiu aceasta ar fi o mare ne-
norocire pentru Romani si un foarte rau serviciu fácut Austriei, atat de mult
este urgisita in Principate. Pe urma, s'ar putea oare repara o nedreptate
printr'o alta si mai mare? Caci dac& robirea Poloniei facuta in secolul tre-
cut de Curtile din Nord este un lucru oribil; cu cat mai mare ar fi oroarea
dach o astfel de crim& ar putea fi comis& in zilele noastre, si aceasta de
Anglia unit& cu Francia? Cestiunea Principatelor, chiar dac& n'are renumele
altor cestiuni europeane, are folosul de a nu fi complicat& cu alte dificul-
tAti. Ea e foarte simpl& si momentul este prea potrivit, pentru a nu o re-
zolvi imediat si Mr& intarziere: cáci Principatele isi apartin lor insile. Nu
trebue decat sa, li se recunoasc& deplina suveranitate si aceasta se poate
face far& a se llama interesele nici unei puteri, Moldo-Valahia find cu
totul dispusA a despagubi Poarta de tributul anual ce-i plateste, desi suze-
ranitatea lor nominal& costa pe Sultan, in realitate, mult mai mult decat ii
aduce acest tribut si dreptul bor. .
«Cu toate svonurile acestea, mai mult sau mai putin alarmante, asupra
destinelor lor viitoare, Romanii au incredere si asteapt& zile mai bune; eaci
o legend& veche le spune, ca atunci &and oamenii cu pantaloni rosi, Fran-
cezii, vor aparea pe malurile Dun&rei, oara libertatii lor va suna; si ei au
vazut pe acesti oameni....
gOare legenda va minti? Salvatorii au aparut pe malurile Dunärei si vor
fi neputinciosi?... Nu, noi stim c& M. V. puteti totul si c& ceeace trebue
sil voitiveti voi, caci natiunea al carui sef sunteti se chiam& Francia si nu-
mele Vostru este Napoleon».
*
www.digibuc.ro
314 DIMITRIE A. STURDZA
«Punctul
aPunctut IV.
«In cat prive§te Divanurile cari urmeaza a fi convocate pentru a rosti do-
rintele i nevoile terii in cestia reorganiz&rii sale, societatea propune urma-
toarele: 1° Compunerea acestor Divanuri sit se intemeieze pe alegere ;
2° Cestia alegerii find de o mare insemnatate i dela aceasta atarnand tot
viitorul terii, societatea gase§te de cuviinta a se intelege asupra modului
electoral celui mai priincios, ca in caz &Ind membrii ei ar fi consultati in
acest obiect, sit se poata rosti in conglasuire.
«Spre acest sfar§it, societatea a numit din sanul ei o comisiune alcatuitA
din cinci membri, cari vor elabora un proiect asupra modului celui mai
nemerit de alegere, in conformitate atat cu vechile datini ale terii cat i cu
duhul articloul 24 din Tratatul de Paris. Comisia se va compune de d-nii Vor-
nicul Constantin Hurmuzachi, Colonelul Mihail KogAlniceanu, Vornicul Di-
mitrie Rallet, Vornicul Constantin Rolla §i Beizad6 Niculae Sulu §i va infa-
ti§a acest proiect la intrunirea viitoare a societAtii.
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAL3I Ig BUCIIRESTL IL 315
aPunclul V.
www.digibuc.ro
316 DIM1TRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
MANI:MILE AD-II0C DIN IASI Si BUCURESTL IL 317
leaga in acest moment despre adevaratele lor dorinte i nevoi, s'au intrunit
astazi si an adoplat, ea expresiile aspiratiilor lor si ca mijloc de a le realiza
dmdala urmatoarele :
«Punctul I.
«Art. 1. Unirea Principatelor sub un Print strain, mai ales de o rassrt latina,
dintre familiile domnitoare in Europa, afara de dinastiile staturilor megiesite.
«Art. 2. Statornicirea unei Capita le /lona in mijlocul ambelor teri.
«Punctul
www.digibuc.ro
318 toIMITidg A. ST1111DZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIIV IA§I §I BUCtiftE§TI, II. AO
www.digibuc.ro
320 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
toIVANCRILE AD-IIOC DIN WI t IIIICITREVI, It. 821
www.digibuc.ro
3N IMMITRIU A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC bI/4 tA0 I 14UCIIRE$TI, II. 323
noastre de prietenie au fost pana acum prea sincere, pentru a va face pro-
misiuni zadarnice. Noi ne cunoastem situatia; Tom coda unei constrangeri
generale; nu vom putea fi ins& convinsi prin rationamente. Se poate felicita
oare Europa Occidentala a ne-a fortat mana in privinta Greciei ? Pericolul
ce exista la Sud, ni-1 va ere& la Nord. Unirea Principatelor insemneaza ur-
carea pe tron a unui Print strain, insemneaz& Ereditatea; ca ultim termen
insemneaza Independenta dupa un an, daca nu imediat. Ceeace se va face
in Bucuresti, se va indeplini si in Belgrad; Doi vom fi amenintati in insas
inima Imperiului i desmembrarea Turciei va incepe a doua zi dupa ce ati
conjurat-o i v'ati cAstigat recunostinta noastra! Rusia prin datine i prin
religiune va stapani toate aceste state midi. Centrul vostru de influent& este
Constantinopole. Nu-1 schimbati; este in interesul vostru ca si in al nostru».
«Afar& de argumentul privitor la Serbia si care are tarie, cred ca am corn-
batut pe toate celelalte cari mi s'au opus. Am stabilit ca intre Regatul Gre-
ciei, a carei infiintaxe a taiat in douã rassa elenic& si care este vecin cu
provinciile turcesti cele mai accesibile influentei sale, si Moldo-Valahia care
cuprinde pe toti Romanii supusi Portii si se afla despartita prin Dunare de
Bulgaria, unde traeste o alta rass& si se vorbeste o alta limba, o compara-
tiune nu este aci cu putinta. Am amintit ca atunci cand Rusia sub Ecate-
rina II s'a g&ndit la Unirea Principatelor, era vorba de un apanagiu pentru
un favorit al Tarinei, pentru printul Potemkin, iar dad s'a urmarit, in 1829,
aceeas idee, era vorba sa se realizeze Unirea in folosul unui Mare Duce, nu
pentru a stabili o bariera, ci pentru a se desavarsi o incorporare deghizata.
«La dreptul vorbind, am adaugat, toate marile combinatii politice ce s'au
agitat de o jumatate de secol, s'au invartit in jurul deposedarii voastre de
Provinciile Dunarene; depinde acum de voi sa impiedecati pentru totdeauna
reintoarcerea acestor ipoteze i sa creati in aceasta parte sub influinta voa-
stra un dig solid si respectat. Nu cred sa existe in Europa un barbat de
stat, care sa nu va tina de rau, ca scapati ocazia aceasta de a termina afa-
cerea in conditiuni bune pentru voi. 1mi vorbiti de consimtimAntul Rusiei
si vedeti in acesta un argument in contra proiectului nostru. i aci nu aveti
dreptate i faceti un calcul gresit. Eu cred ca 9 i voi, el Rusia are partizani
la Iasi si la Bucuresti i voi le máriti numarul! Caci se va sti ca in Con-
ferintele din Paris, d-1 de Brumow i Comitele Orloff au votat pentru Unirea
Principatelor. Nu discut sinceritatea plenipotentiarilor rusi i daca tineti,
chiar o contest; dal; atunci au fost indem&natici si in zece ani, daca nu mai
curand, in locul unui stat format cu invoirea voastra si sub inspiratiunea
Occidentului, vett avea a face cu o tar& turburata de pasiuni nationale, cari
se va sti ca sunt sustinute de Rusia si contra carora yeti fi neputinciosi,
Ceeace zic de Rusia se potriveste i pentru Austria».
www.digibuc.ro
824 DIMITRIE A. STURD2 A
www.digibuc.ro
DIVANITRILE AD-HOC DIN IP4I 1 BUG URE$TI, ir. 325
www.digibuc.ro
326 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANIIRILE AD-HOC DIN 1A51 I BIICUREETI, II. 327
www.digibuc.ro
328 DIM1TRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IA§I §I BUCIIRE§TI, II. 329
www.digibuc.ro
330 DIMITRIE A. STURDZA
celor doll& Princip ate. Nu stiu inc5, dacä purtarea sa este rezultatul ideilor
sale personale, sau al instructiunilor guvernului sau.»
In al doilea raport din 13 Iunie, d-1 Place descrie mai departe
situatiunea Unirei la Iasi si sfaturile ce a dat de a se organiza in
liniste actiunea celor ce doresc Unirea, prin presa si intruniri:
«In scrisoarea ce am avut onoarea a adresa E. V. in 8 a curentei, am expus
situatia in care am gAsit spiritul public din Moldova, fericita si imensa im-
presiune ce a produs siguranta a majoritatea Puterilor Europeane voia Uni-
rea Principatelor si dorinta ce a manifestat partea cea mai luminata a po-
pulatiunii, de a intrebuinta numai decat mijloacele pentru a raspandi aceasta
idee. Acest plan n'a incetat de a aye& urmari si au inceput sa se pun& ime-
diat in lucrare.
«Oamenii favorabili Unirei erau cu atat mai incurajati a se pronunta, cu
cat autoritatile superioare ale terii au dat semnalul in acest sens.
«Divanul Obstesc, raspunzand comunicarii ce i-a %cut Domnul pentru a da
socoteala de administratia sa, isi incheie adresa prin aceasta fraza foarte sem-
nificativa: «Da, Maria Ta, Divanul o spune sincer, ai pregatit calea mantuirii
Patriei noastre, ai sustinut drepturile stramosesti, ai aparat si sustinut ina-
intea areopagului european Unirea Principatelor, un principiu maret, glorios,
singura garantie a existentei reale si durabile a Principatelor Dunarene».
«Deci puterile cele mai inalte ale Moldovei, Domnul si Divanul Obstesc,
singurul reprezentant legal al terii, au luat initiativa acestei másuri mari.
Astfel dupa un exemplu venit atat de sus si mai ales dupà publicarea arti-
colelor 22, 23 si 21 ale Tratatului din Paris si a Protocoalelor 6, 7 si 8 ale
conferintelor, n'a mai ramas nici o indoeala in spirite, ca, a venit momentul
de a organiza mijloacele pentru a dovedi ca. E. V. ati avut dreptate sa de-
clarati, ea «Unirea celor doua Principate, raspunzand unor necesitati date la
lumina in urma unei cercetari minutioase a intereselor lor adevarate, Con-
gresul ar trebui BA o admit& si sa, o proclame».
«Pentru aceasta au venit la mine mai multe persoane influente sa ma con-
sulte, spunandu-mi ca membrii Comisiunii trebuind sa tread, in curând
prin Principate, este de urgentä sa se convoace intruniri, unde sä se poata
sfatui, sa, se inteleaga asupra modului de a-si exprima dorintele, s5, redac-
teze in sfarsit un fel de program, care sa le dea putinta de a raspunde cu
metoda si in armonie la cestiunile, ce ar putea sä li se puna de catre Co-
misari.
«Eu am aprobat in principiu acest proiect, insä atragandu-le atentia ca in
aplicarea lui este nevoie de mare prude*, ca prin urmare intrunirile n'ar
trebui sä se faca cleat in ease particulare si, daca se poate, la cate un func-
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IW 1 BIICURETI, IL 331
www.digibuc.ro
332 DIMITRIE A. STURDZA
generalul Gablentz, fath de boala Comitelui Paar care-1 tineh in cash, a in-
sotit pe agentul Austriei la Domnitor, târandu-si sabia prin salonul A. S. si
chutand s. fach presiuni asupra hothririlor lui, intr'o afacere care nu era de
resortul sat'.
«Dad, este adevärat, c majoritatea Putérilor Europeane doresc Unirea
noasträ, cum se face ch se aflh pe teritoriul nostru trupele acelora, cari s'au
ariitat tocmai contrarii acestei idei? Este o anomalie foarte curioasa, cu atat
mai mult, cu cat in acest moment suntem atacati cu violenth in gazetele
austriace, cari ne prezinth ca revolutionari, gata de a ne rasculh, si cari
declará sus si tare, ch dach provinciile vor scaph Austriei din mânä prin
politica, ea trebue s. fach sforthri sh ne absoarba prin combinatiuni financiare.
E. V. ma va crede, eh tinând seamä de relatiunile amicale ce exista intre
guvernul nostru i cel austriac, n'am primit plangerile Moldovenilor. Le-am
repetat ceeace le-am spus i alth data, ca caracterul leal i cavaleresc al
M. S. Imperiale si Regale atht de bine cunoscut de intreaga Europa, nu
permite sh se admith nici un singur moment, ch oricari ar fi vederile po-
liticei sale, va autoriza vreodath armata sa sa inhduse sau sit falsifice expre-
siunea dorintelor unui intreg popor.
«Trupele austriace, le-am spus, in virtutea Tratatului care le-a deschis
granitele Principatelor, n'au intrat decaA cu un scop special si cu totul mi-
lithresc, sa, impiedice la nevoie pe Rusi, cu forta, de a intra din nou. Nu
pot deci sa cred, eh generalii austriaci, trechnd peste marginile strhmte caH
le-au fost trase, sá fi abuzat de puterea lor, pentru a pune piedici admini-
stratiunii D-voastre si mai ales intr'un moment atht de serios, Mild Europa
intreagh are ochii atintiti asupra lor, sh se gandeasca a schimbh ocupatiunea
lor curat milithreasch intr'un mijloc de actiune politica.
«Atunci domnii acestia s'au oferit sh-mi dea probe autentice despre toate
cele ce au afirmat; dar am crezut inutil sa mai prelungesc discutia asupra
acestei cestiuni, läsAnd pentru mai tarziu grija de a lua informatiuni mai
complete si le-am spus cä in loc sh-si piarda vremea cu acuzatiuni, ar face
mai bine sa se ocupe fara inthrziere de cestiunea principalL
Sfaturile mele au avut efect i s'a tinut o prima intrunire compusa din
oamenii cei mai moderati si mai luminati, la Ministrul de Finance. In urma
unei discutiuni destul de lungi, s'au luat, s'au formulat hothriri asupra cinci
puncte diferite. Voin examinh diferitele cestiuni, cari s'au discutat acolo.
«In frunte, ca punctul intaiu, se prezinth Unirea Principatelor. Aceea este
idea care le predomina pe toate celelalte. Dar E. V. va remarch, cá pro-
gramul nu o separa de Printul strain. E o cestiune foarte gray& i foarte
delicath, care as fi voit sh o vad inlaturata pentru moment, dar i-am gasit
neinduplecati in aceasta privinta.
www.digibuc.ro
DIVANITRILE AD-110C DIN I.A$I t BUCURE§TI7 It. 333
«Pentru noi, mi-au zis, Printul strain este inseparabil de Unire ; altminteri
vom recadea, in toate abuzurile de al-tit data : coruptie, venalitate, nepotism,
opozitie sistematica a marilor boieri cari n'au fost alei, toate piedici re-
formelor de tot felul i cu toate acestea at&t de necesare. Atunci ce folos
s& ne unim ? Sa r&mânem mai bine as& cum sintem.
«In caz când vom fi amenintati a avea. un Print indigen, ne vom teme
daca va fi Valah, ca sa nu ne sacrifice Valahiei, iar Valahii vor ave& aceeas
temere cu privire la Moldova, dm& va fi Moldovean.
«In sfaxsit avem dorinta sa intram in marea familie a Europei i s& ne
arat&m vrednici de ea. Exist& pentru aceasta un mijloc mai bun, deal sa
punem in fruntea noastr& un Print dintr'una din casele domnitoare ?
«Aci indic numai in mod sumar argumentele, ce-mi propun sa le desvolt
intr'o depesa speciala. Dar trebue sa spun, ca dac& nu li se las& Moldo-
venilor speranta unui Print strain, cestiunea Unirei Principatelor imi pare
foarte compromisa in fata lor.
«Din frica de a nu fi sacrificati Valahiei, Mc& ce pare a stap&ni pe mai
multi Moldoveni, a izvorit articolul al 2-lea al punctului int&iu, relativ la in-
fiintarea unei noua capitate, intr'un loc care sa fie la centru pentru amandou&
terile. 0 astfel de temere nu este impartlisita de dare Moldovenii luminati,
mai ales daca vor avea un Print strain ; dar cum ea este argumentul principal
al anti-unionistilor, partidul luminat a crezut de cuviin t.5. sä fac& aceasta
concesiune.
«Punctul al doilea se refer& la diferitele mijloace de a propag& in tar& prin-
cipiile adoptate in punctul intaiu.
«Asupra acestui articol n'am de filcut nici o observatiune. Presa, delegatii,
intrunirite sunt bune mijloace de propaganda, cu conditiunea ca sa fie in-
trebuintate cu multa discretie i m6surit. In acest sens le-am vorbit acelor
domni ei-mi propun sa supraveghez, cat va fi posibil, ca ei sa nu treaca
limitele ce le-am indicat.
«Punctul al treilea atinge o cestiune foarte delicat& : aceea a viitorului
guvern prrvizoriu, care va aveh sa administreze Moldova in timpul inte-
regnului provocat prin incetarea puterilor Domnilor actuali. Aceastä cestiune
are nevoie de o cercetare special& si asteptând, am rugat pe domnii aceia
sa intrerupá pentru moment orice fel de discutiune asupra acestui subject.
«Aceeas recomandare le-am facut cu privire la punctul al patrulea, care
trateaza despre legea electoral& i despre compunerea Divanurilor, caH
trebue convocate pentru a exprim& dorintele i nevoile terii. Le-am atras
cu tarie atentiunea, ca sa evite a ridic& vreuna din aceste cestiuni, cari
cu toga insemnatatea lor, sunt cu toate acestea secundare, daca se comp's&
cu cestiunea predominant& a Unirei.
www.digibuc.ro
334 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IA§I ka BUCURE$TI, II. 335
s
www.digibuc.ro
336 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANCHILE AD-110C DIN IA$1 $t nuesagsr, 11. 331
www.digibuc.ro
338 DIMITRIn A. STURnZA
Pacala si TAndala
Dialog politic intre PilcaUt (june Unionist) i Telndald ptran Giubeliu).
Pdcald.
Ce ai astazi mai TAndala, de esti a$ h suparat?
De corabii inecate nu cumvh poate-ai visat?
Ce gAndire amarith astfel te-a posomorit,
CIt pe cat .nu erai mAndru, acum esti si mai urit?
www.digibuc.ro
b1k,1 ANtItItE AIVIIOC IMN IA0 ?I DEMUR/MI, II. 330
Tdndald (oftand).
Ah ! Pacalit prea itibite, spune-mi este-adevarat
Ca'n aceastit tara veche, ca in Iasul blestemat,
S'a ivit o boa% note', ee pe multi a molipsit,
*i la care tot Romanul chiar din fire e menit ?
Pdcald.
Care boalit, mid Tandalit?
Tdindald.
Boalit °Tea i far' de leac
Ce de mult ne ameninta.
Pdcalei.
Dar ce boalit?
Tdndald.
0 ! trist veac !
In ce vremi a fost s'ajungem, in ce rele, in ce foe !
Auzi, frate, toti Romanii sit fie-uniti It un loc !
Moldoveanul i Munte.mul BA-0 piarza numele lor,
Sit 'ntruneasc'a lor pitmanturi, el, se facit un popor,
Ba ehiar natie sit fie ! auzi ! natie ! mid, mai,
%tut eit nu credeam Romanii atata de nittiuii!
Pdcald.
De cc esti asa de aspru pentru nfamul romanesc,.
Mai Tandala?... al tau suflet Ii tiam mai crestinesc.
Pe eat imi aduc aminte, to odinioar' ai fost
Mat de blajin, cit himea te credea putin cam prost,
Cine turburat firea ? Spune mie, dragul men.
Cine din miel cu blandete to-a fitcut leu-paraleu?
Tdndald.
Oine, eine ... n'am nevoie ca sit V-1 destainuese,
Dar acela oarecine m'a facut stencremenese,
Cand Mi-a spus chiar la ureche c'un glas bland si'nduiosat,
Ca Moldova sarmanica spre peire a plecat,
Citci de-a fi sit se uneascit Moldovenii cu Muntenii,
Munk nii dintr'o P orb ire au siinghie pe Moldow ni.
www.digibuc.ro
340 DIMITR1E A. STURDZA
Hical a.
Elei ! frate.
nindalci.
Asa, dragA! .. Asculta sA te-otrtresti:
Se zice de CapitalA cA sil fie 'n Bucuresti;
Cale de treizeci de poste departe de Iastil men,
D'acest targ frumos 0 mare, unde trAim tu si en.
Ei ! PAcalA, oH ce-i spune, nici ami vine de crezut
CA va putea sit ajungA Iasul oras de Omit !
Iasul, scaunul Domniei, care, precum tu ai zis,
Se aduce de departe cti vestitul tAu Paris;
Iasul, vechea Capitala, unde am cAstrca mea
Care, de s'ar pierde Iasul, mult din pre.W-i ar scridea.
Pdcalci.
Inte leg si te jelesc.
Teindalci.
*.'apoi alta, altA posnA ! Ci cA'n statul romanesc
SA fie la stApanire Domn de neam impArAtesc,
Domn strAin numit pe vialA si cu drept de mostenire.
Auzi tron cu mostenire ... apoi nu-i de suferit!
Cari atuncea cum s'ar prinde, eu ce am ahambition»,
SA-mi ridic toatA nAdejdea de-a mA acAO, de tron!
Eu ce stint patriot mare, eu aget-beget» stt nu am
Prilej de a fi in OA nici milear la tin Divan
*i. pierzand a mele drepturi sit ajung chiar a vedea
Sub un Print strAin, catolic, cit se pierde legea mea !
Pcicald.
Ei! TandalA, te rog, taci,
CAci pe cat esti prost din fire si mai prost vrei sA te faci.
Ce te sbuciumi pentru lege astfel de infuriat,
Cand tu legeali in picioare de-atatea ori ai cAlcat.
Tandald.
Eu, Meath.?
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IASI SI BUCUREETI, II. 341
/Weald.
Tu, 'nada la.
Tdndald (fcandu-§i cruce)k
Ma fereasch Dumnezeu!
Pdcald.
In zadar, caci pe-a ta urrna te paste pacatul greu.
Aduqi tu aminte bine de tiganii ce-ai avut;
Prin mezat, ca ni§te vite, care suflete ai vandut,
Despartind Para 'ndurare murnele de-ai lor copii,
*i. razand de a lor lacrimi ca o fiara din pustii!
Spune mie, o cre§tine! cati cre§tini ai chinuit,
Cand erai chiar din pacate in slujba oranduit,
Cate vaduve sarace, c64i orfani tu ai pradat
*i. painea de toata ziva chiar din gura le-ai luat ?
Spune-mi, tu, o stalp al legii, ce umbli cu crucea 'n san,
Sunt aceste fapte role de cre§tin sau de pagan ?
Tándald.
Bine, frate, tu ma sperii, ce gre§eal' am faptuit,
Pentruca, ilind in slujba, §i eu m'am chivernisit?
A§a-i obiceiul terii....
Pdeald.
Taci, Tandala, nu card,
Ai pradat siirmana tart, e destul, n'o mai huli,
Hotare§te-te odata a fi terii de folos,
Dm& vrei sa # se ierte trecutu-ti mult pacatos;
Iar nu umbla cu minciuna ca un §earpe cu venin,
Zicand ca s'ar pierde legea, de-am avea un Domn strain,
Caci Romanu 'n asta lime mice rele-ar suferi,
In legea in care se na§te, in ea §tie a muri.
Ungurii ce in Moldova sunt ca noi locuitori,
Schimbat-au a Ion credinta subt Romanii domnitori?
Pentru ce dar pe-al tau frate mai u§or sa-I socoteqti,
Cand el inca tot pastreaza bunurile stramo§e§ti,
.5i. de ce, supus orbiei, unui mar§av interes,
Sa nu vrei a intelege lucru lesne de 'nteles,
www.digibuc.ro
342 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANUR1LE AD-HOC DIN IASI SI BUCURESTI. H. 343
Peicaid.
Caci pastor in pra mea,
Nici eu flu te-as vrea pe tine, nici tu pe mine n'ai vrea.
Du lce e domnia, frate, si multi vor a se 'ndulci,
S'acei multi unul pe altul cata a se nimici,
Prin partide, prin coruptii, prin minciuni i prin vanzari,
Care sunt menite toate rau s'aduca bietei tari!
Nu-i mai bine dar s 'nchidem calea tronului slavit
Celor care sunt in stare chiar i neamul de jertfit?
Nu-i mai bine toti Romanii Insiif1ai d'acelas dor,
Dintre doua mici popoare s ne facem nfl popor?
Iar ca print al Romaniei un strain print sa dorim
Si cu tronuril' Europei pe al nostru sa-1 rudim?
Atunci naiile toate ne-or primi la stmul lor,
Ca pe-o natie iubita i d'un mare viitor,
S'a striimosilor tarana tritsäri-va in mormant,
C'a ajuns a lor vechiu nume respectat iar pe parnant;
urmasii nostri, mandri de parintii ce-au avut,
La copiii lor vor spune binele ce le-am facut.
Tándald, (uimit).
E, Pacala, fratioare, drept sa-ti spuiu... bine vorbesti!
Irish Spune'mi capitala ... tot sa fie 'n Bucuresti?
Pacald.
Batit-te noroc in fata! mai Tandala, ce-ai patit,
De ti-i drag asa mult Iasul, nu cumva, te-ai jidovit?
Dar nu vezi pe toata ziva valul negru ovreesc,
Cum se 'ntinde i ineaca tot orasul crestinesc,
Inca oricine soseste in Ihuntrul inglotat,
Socoteste den Iudea din pacate a intrat?
Teindald.
D'apoi bine, Bucurestii adica este mai bun?
Rica ld.
Oricine ar socoti-o, eu l-as socoti nebun.
Bucurestiul ca i Iasul este ca un vechiu sucman,
Care, on i citt 1-ai coase, nu plateste nici un ban.
www.digibuc.ro
344 DYMITRIS A. STURDZA
www.digibuc.ro
IHVANIIRTLE AD-HOC DIN IASI IN BIICURESTI, IL 345
www.digibuc.ro
346 nnurrRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANUHILE AD-HOC DIN LW I DUCIIIIWI, II. 347
www.digibuc.ro
348 MMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANDRILt AD-II0C DIN Iaki $1 131701311E§TI, II. 349
www.digibuc.ro
35o hIMITIthr X. STIIRDA A
«Este de cea mai mare importantA ca, pe ctt vreme se vor tinea deli-
beratiile intr'aeeasta, administratia terii sA pAstreze 0 pozitie cii total ne-
pArtinAtoare.
«Cunoschnd dar sirntimintele Voastre de credintA, de dreptate, de patrio-
tism, si zelul, prin acest ImpArAtesc al Nostril Decret, incredintAm fidelitAtii
Voastre fiinctiile de Caimacam al Domniei Valahiei, spre a guvernA vremel-
niceste tara phriA la alegerea i humirea de Domn, care se va face potrivit
noutdor statute si regularnente, ce stint a se asezA i duprt modul ce se va fixA.
«PAM la sAvarsirea reviziei statutelor astAzi in fiintA, este de neapArat in
principiu, ca aceste statute sA-si aibA puterea lor lucratoare: ash dar, mice
act privitor la administratie i starea viitoare a terii, carele iu va 11 con-
form cu reglementele fundamentale astrai n fiinti, se va considerh in prin-
cipiu ca in nefiint.A; trebue, prin urmare, ea totdeauna s fii miscat de acest
principiu in administratia ad-interim a Valahiei incredintatA intelepciunii
Voastre.
«FiindeA s'a hotArit, si mai thrziu prin ImpArAtese al Nostru Decret se va
specifich, ca i dorintele populatiei sA fie consultate asupra reformelor din
nAtintru ce se vor face in Principat, locuitorii terii stint datori sh adriste cu
o deplinA supunere rezultatul acestor lucrAri; iar din parte-VA. intrebuinthnd
dreptatea i echitatea, \Teti strtrui, dupA datorie-VA, a se pAstrh linistea ob-
§-teas* luand toate mAsurile trebuincioase spre acest sfhrsit, i fAchnd tot ce
va depinde de insi-VA pentru asigurarea bunei petreceri a populatiei.
«Acestea sunt ImpAratestile Noastre vointe. Ca sA cunoasteti cele de mai
sus, si ca numirea VoastrA sA se obsteasca, s'a dat acest Ferman din Imptirii-
tescul Nostru Divan.
«IndatA ce yeti luh cunostinth de cele intr'insul cuprinse, VA yeti grithi a
indeplini ImpAratestile Noastre porunci, i yeti ingriji a aduce intru inde-
plinirea datoriilor Voastre intelepciunea, credinta i drept Ltea.
Dat in 15 ale lunii zilcade anul 1273 (3/15 Iulie 1856))).
www.digibuc.ro
DIVANURTLE AD-110C brig IAI I BIICURg§TI, 11. 351
www.digibuc.ro
352 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANDRILE AD-1100 DIN IA0 0 BIICURWI, 853
se poatrt pune odatrt un frau indatinarilor celor rele care sunt adevrtrata
peire a terii. i apoi lasand toate la o parte, unde-i barbatul indestal de
capabil intre noi, care sa poata raspunde la o chemare aea de mare ?
eXXI. «Sangele stramosilor», de care se vorbeste atat in «chestia zilei»,
n'a aparat «Obsteasca Adunare», precum ajunsese a fi in timpii de pe urrna
nici acea mare comoara numita «Regulamentul.» Acel sange pretios s'a
varsat, pentru ca sa avem totdeauna dreptul de a ne da legi si de a ne alege
Domnitorul, de a face pace si rasboiu i alte multe drepturi, de cari unor
oarneni se vede nici le pasa, desi au aer a se preocupa numai de dansele,
ei cari toate la un loc infiinteaza drepturile i privilegiile stramosesti in-
temeiate pe autonomia i suveranitatea noastra, ma a jigni intru nimic su-
zeranitatea Turciei pe care nimeni nu o respinge.
Constantin Hurmuzaki a publicat, in uSteaua DunAreiD dela 3
(15) Iulie 1856, articolul urrnhtor, IntitulataUn renegat al Unirei
PrincipatelorD:
«Asta iarnA, eb.nd ne veni trista stire despre rezultatul conferintelor dela
Constantinopole in cauza Principatelor, eine alerga zi i noapte din casa in
casa i ne agita in contra Turcilor ? D-1 Neculai Istrati.
«Cine striga mai tare in contra tendintei Portii de a calca driturile stra-
mosesti si a preface Principatele in pasalacuri ? D-1 Neculai Istrati.
«Cine provoca intruniri si adunari numeroase, cine perora mai tare, cine
juca rol de tribun al poporului, de Bas-agitator ? D-1 N. Istrati.
«Cine si-a stricat mai mutt pieptul, indemnand la o manifestare energica
in contra protocolului conferintelor dela Constantinopole din 11 Fevruarie ?
D-1 N. Istrati.
«Cine chema pe toti in corpore la curte spre ca sili» pe Domnitor ca s.
subscrie impreuna protestul? D-1 N. Istrati.
«Cine striga in gura mare: «daca Voda nu va voi sâ subscrie impreuna
cu noi protestul, st mergem la Mitropolie i sa protestam ?» D-1 N. Istrati.
Cine a subscris, cu litere mari, protestul din 18 Fevruarie, in contra pro-
tocolului conferintelor dela Constantinopole din 11 Fevruarie ? D-1 N. Istrati.
«Cine a cerut intre altele i «Unirea Principatelor ?' i D-1 N. lstrati.
«Dar ! i d-1 N. Istrati a cerut Unirea Principatelor !
«Dovada protestul subscris de d-lui i protestul acel curajos, acel energic,
acel patriotic, care face onoare atat acelui ce 1-a compus, cat i acelor ce
I-au subscris si care, intre altele, cuprinde i urmatoarele cuvinte: «Aceste
declaratii, &cute intr'un chip atat de solemn in fata universului, au fost
pentru Romani piatra credintei in mijlocul viforelor si al nenorocirilor de
pe urrna i temelia sperantelor celor mai scumpe, ca la viitoarea pace, iu-
Attalele A. R.Tom. XxX11.1.Monsoriiie Sect. lotorice. 23
www.digibuc.ro
854- 1-AMitnit A. ATtatbn
bita noastra patrie nu numai va pastra ceeace a avut, dar inca va dobandi tot
ce-i mai trebue, pentru ca sa poata implini misia ce de catre Provedinta
interesul Europei i s'a pus la gurile Dun&rei, adeca Unirea Principatelor».
«Cu toate acestea tot d-1 N. Istrati, ca un bun comediant carele, prin in-
datinata sa schimbare de roluri, a ajuns la o virtuozitate atat de rara, that
a intrecut chiar i Metarnorfozele lui Ovid, astazi ni se infatiseaza sub masca
ultra-turceasc& ca stegar al Neunirei Principatelor sirisum teneatis, amici
ca aparator al privilegiilor stramosesti, intre cari, secole intregi, a figurat
raposata sclavie, dupa care mai tot-1 partizanii neunirei i astazi Inca ofteaza;
ni se infatiseaza, zic, ca aparator al «suzeranitatii Portii», ba chiar si al
insus «Imperiului otoman», pe care numai aceia 1-au putut ataca, cari, ca
dumnealui, au fost in stare de a se face de buna voie crainic public, cetind
in biserica la Sf. Spiridon buletinul biruintei rusesti din Asia.
«Vai de Imperiul otoman, daca soarta lui ar atarna dela apararea ce-i pro-
mite un cameleon, un Proteu politic, ca d-1 N. Istrati, sau «Nepartinitorul»,
carele neputand dispune nici de talent, nici de cunostinte ordinare, hecum
de cunostinte publice, indoapa pe cetitorii sai cu gretoasele lepadaturi, culese
din cele mai despretuite foi strrtine din foile inspirate de inimicii cauzei
Romanilor.
«NM am plange soarta Turciei dacä ea, care singura a putut sustinea la
Dunare o luptrt glorioasa cu giganticul colos dela Nord, astazi, dup& inche-
ierea pacii, ar fi redusa la trista necesitate de a astepta apararea driturilor
sale dela o man& de oameni, compusa din cunoscuti inimici ai ei. Dar ! din
cunoscuti inimici ai ei, zicem; card cine nu stie ca mai toti amicii politici
ai Nepartinitorului» au fost, toata vieata lor, sateliti ai consulilor rusesti,
partizani i scutelnici declarati ai Rusiei, instrurnente ale politicei ei, i aratau
cu degetul pe acei cari cutezau a «vorbi» macar de suzeranitatea Portii?
Cine nu stie, ca tocmai aceia cari se zic astazi aparatori ai suzeranitatii, in
timpul ocupatiei rusesti, au renegat Turcia intru atata, incat ascundeau chiar
pi Nisanurile turcesti, pe and chiar i d-1 Kotzebue purta inca pe al sau?
Intocmai ca emancipatii cari, nedeprinsi a trai fara stapan, umbla cautan-
du-si nou stapan, tot acesti aparatori ai «Imperiului otoman», poate pentruca
n'avem Inc& consul rusesc in Moldova, nazuesc astazi la alt stapan, unde
neunirea Principatelor aflLt simpatii incurajatoare.
«Si apoi inca mai are d-1 N. Istrati curajul de a se servi de un argument
perfid al jurnalelor de Viena si a reprezenta idea Unirei Principatelor ca
o intriga ruseasca, cand toat& lumea stie ea autorul acestei idei marete in
lumea diplomatic& este alesul Franciei, Imperatorul Napoleon III, a caruia
rara intelepciune i tarie de vointa a stiut a inalta acea binecuvantat& tara
la cel dintaiu rang intre staturile Europei, a dictat pacea dorita si a con-
www.digibuc.ro
blVANIAIILE AD-II0C, DIN IA5I $t Blidtllt15T1, It. 355
«Din aceste toate si orbii pot vedea: a) cit staruinta pentru Unirea Prin-
cipatelor, departe de a fi necompatibila cu respectul si recunostinta cuve-
nitil Puterilor Occidentale, mai ales este un omagiu, ce datorim marinimoasei
rnajoritati a Puterilor reprezentate la Congresul din Paris; b) ca nu acei ce
doresc Unirea Principatelor pretind a modifica. Tratatul de pace, ci din con-
tra tocmai mei& cari, prin opunerea lor la hotarirea majoritatii Congresului
si prin nazuirea lor numai la una din Puterile aliate, zadarnicesc scopul
resbelului si spiritul Tratatului, care a fost si este desfiintarea a orice pro-
www.digibuc.ro
556 bIMITME A. STWIDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IA.5I I BIICURETI, II. 357
www.digibuc.ro
358 DIMITR1E A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN 1A$1 $1 BUCURE$TI, 359
www.digibuc.ro
360 DIMITRIE A. STURDZA
«S'au trimis delegati in judete si au prezintat acolo adrese, cari s'au aco-
perit de semnaturi.
«In sfarsit in calatoriile intreprinse de Principe in ultimul timp, prezinta sa
a fost peste tot locul o ocazie pentru populatiune de a se pronunta sus si tare
«Acestea sunt rezultate pozitive si cari au pe langa aceasta folosul ca multi
oameni timizi, caH astAzi ar ezita fara indoealä, se gasese legati prin an-
gajamentele ce au luat.
«Nu voiu trece sub tacere, cu privire la acesti oameni, ca ei au fost unul
din motivele, care m'a indemnat sa lucrez fara intarziere, cand terenul era
Inca liber de orice influinta, contrarie, pentru ca sä nu le las ragaz de a
da inapoi.
«Daca de alta parte partidul Antiunionist a crezut ca trebue sa opuna o
propaganda activitAtii noastre, n'avem decal sa ne felicitam, caci si-a des-
coperit secretul slabiciunii sale.
«In aceasta situatie noi nu putem deci cleat sa regretam organizarea nouei
Caimäcmitiii.
«D-1 Bals, ce 0 drept, n'a facut cunoscut prin nici un act oficial politica
ce-si propune s6. urmareasca ; dar este destul de usor sa o construim din
antecedentele sale.
«In jurul lui au venit sa, se grupeze toti indivizii contrari Unirei, sau mai
bine el insus este acela care i-a adunat si le-a dat cuvantul de ordine,
pentru a-0 pregati realizarea proiectelor sale viitoare.
«Faptele aduse la cunostinta E. V., in depesa mea dela 6 c., nu ne pot lasa
nici o indoeala asupra naturei proiectelor d-lui Bals, si este invederat ca n'a
fost numit de Poartä Caimacam, decat cu conditiunea sa intrebuinteze toate
mijloacele pentru a mantinea separatiunea celor doua Principate.
«Cu tot interesul, invederat al terii sale pentru Unire, d-1 Bals se lasä dus
de speranta, cá va ajunge odata Domn al Moldovei ; el va continua chiar s5,
fad, sacrificii mari pentru a ajunge acest scop, neobservand c-si iea asupr4i
o grea sarcina, care probabil il va sdrobi.
«GreutAtile ce va intampina la fiecare pas, sfortarile chiar ce le va face
pentru a impiedica Unirea ii vor ere& numerosi dusmani, cari vor impiedica
alegerea lui, daca, va intra in lupta un candidat mai influent decat el, cum este
printul Sturdza, ceeace se va si intampla. Deocamdata, atat timp cat va dura,
poate conta pe sprijinul Austriei, care a gasit intr'insul un instrument docil.
Am motive a crede ca 1-au läsat sa spereze, mai mult decat domnia trecuta.
Mai multe indicii ma fac sa presupun, ca daca Cabinetul din Viena va reusi
sa mantina separatiunea celor doua Principate, va propune pentru fiecare
din ele un print indigen ereditar, (land Ca motiv ca aceasta ereditate va fi
un mijloc de a smulge tara din anarhie.
www.digibuc.ro
DI VANURILE ADBOC DIN IARI k3 I BUCUREtITI, II. 361
«Nu incape nici o indoeala ca, ea are in vedere pentru Moldova pe d-1 Bal§
0 lasand sa-i straluceasca inaintea ochilor o sperant& atat de mare, ea poate
fi asigurata de concursul lui pentru a impiedec& Unirea. .
«Rog pe E. V. s& binevoiti a crede, ca in tot ceeace spun aci, nu sunt
condus de nici un spirit de anlmozitate sistematica, Mei personal imi este
foarte indiferent, dad. Principaiele vor fi unite sau separate ; dar eu judec
dupa ceeace 'Ad, 0 luand, natural, ca punct de plecare instructiunile ce
mi-ati dat §i tinta ce am ordin sa ating. Dela numirea d-lui Bal§, agentii
austriaci i§i ascund a§a, de putin proiectele lor, afi§eaza atat de mult pre-
tentiunea de a stapani aceste teri §i de a le asimil& intr'un chip sau in-
tr'altul, dominand administratia 0 exercitand o presiune asupra manifestarii
voturilor populatiunilor, incat cred ca a§ lipsi dela incleplinirea celei mai
imperioase datorii, daca nu v'a§ atrage atentiunea asupra celor ce se petrec.
De altfel in amnia purtare nu este nimic surprinzator. Austria are un in-
teres atat de mare sa iea pentru sine in aceste partr pozitiunea covar§itoare,
pe care armatele aliate au smuls-o Rusiei 0 0, goneasca toate celelalte
influinte, incat ea va merge departe in intrebuintarea mijloacelor, sau pentru
a da la o parte piedicile call o vor stingheri aci, sau pentru a ne in§ela
in§ine asupra adevaratelor noastre interese.
«In acest moment singurul lucru de care-i este frica, este Unirea Prin-
cipatelor, care (land soliditate reorganizatiei ce se pregate§te, va da acestor
provincii mijlocul de a scapa, intr'un viitor apropiat, de influinta abuziva
a statelor limitrofe. Astfel am vazut Cabinetul din Viena indemnand Turcia
sä profite de dispozitiunile Tratatului din Paris, care da in mainile Puterii
suzerane organizarea guvernului interimar.
«Abia a päräsit Marele Vizir Viena 0 s'a dus la Constantinopole 0 s'a §i
grabit sä scape de Principele Ghikade§i scrisese putin timp inainte Dom-
nitorului prin Fuad Pa§aca, fiind favorabil Unirei, era silit s&-1 inlocueasca
printr'un boier, care va promite sa sustina o politic& opusa.
«Deci Austria se poate crede pe calea cea buna pentru a-0 ajunge scopul 0
se va vede& din intarzierile ce va continua sa aduc& retragerii trupelor sale,
ca, conteaza pe prezenta lor pentru a intimid& opozitia. Ea va §ti 0, intre-
buinteze timpul, care va mai trece pana la venirea Comisiunei.
«Astfel nu voiu ascunde E. V. faptul, ca o mare descurajare a cuprins pe
un anumit numar de partizani ai Unirei. Acesta este un rezultat inevitabil
al caracterului timid, despre care v'am vorbit la inceputul scrisorei mele,
timiditate intretinuta de nesiguranta viitorului. Aceasta descurajare este
marita de svonurile ce s'au raspandit aci 0 cari au fost propagate de ziarele
germane, ca Francia va abandon& idea Unirei. *i cum ea este aceea, care
atat la Viena, cat 0 la Paris, a luat cea dintai aceasta idee sub patronajul
www.digibuc.ro
362 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANORILE AD-HOC DIN IAlg $I DIICURETI, Ir. 363
www.digibuc.ro
364 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
bIVANURILE AD-110C DIN IA$I $1 DUCItREpl, tt. 86r)
www.digibuc.ro
866 hIMITRIE A. STMIDO,A
www.digibuc.ro
DIVANDRILE A1)-110d DIN Ing $1 DUCORE$TI, 11. 367
I. In Moldova.
Dupa ce e1ii Departamentelor administrative si judeatoresti an dat ale
lor demisii din postul ce ocupau sub Domnia trecutA, E. S. D. Caimacam,
prin decrete, a inlocuit pe acesti funqionari prin urintdoarele denumiri :
Secretar de Stat, Vornic Alex. Sturdza ;
Ministru din Nttuntru, D. Logof. Teodor Bals ;
Ministru Dreptillii, D. Logof. Costin Catargiu ;
Ministru Financelor, D. Vornic Scarlat Roset ;
Directorul Departarnentului din Muntru Post. D. Come ;
Directorul Departanlentului de Finance, D. Vornic. C. Negruti ;
Directorul Departamentului de Culte si al invitchturilor publice, D. Post.
Gheorghe Asachi ;
Directorul Departamentului Lucrttrilor publice, D. Aga A. Ruso.
II. In Valahia.
Lista Ministerului nou nurnit de I. S. Printul Ghica, Caimacamul Terii
Romane :
Prezidentul Sfatului, Costachi Cantacuzin ;
Ministru din Lttuntru, Beizadb Costachi Grhica ; Director, Nicolae Pttcleanu ;
Ministrul Dreptrtçii, Logoatul Costachi 1341tt'ceanu ; Director, Sard. Ram-
niceanu ;
Ministrul de Finance, C. Sutu ; Director, Steriadi ;
Logofta al Credir4ei, Polcovnicul Crefulescu ;
Secretar de Stat, Clucer Dimitrescu ;
Director Iorgu Ghika ;
www.digibuc.ro
368 IMMITRIE A. SIIIRD2A
www.digibuc.ro
1IVANURIL2 AD-HOC Dig IAI $1 13DODRE5TI, It.
www.digibuc.ro
370 DIMITRIE A. STMID2A
stare de lucruri, care va aduce o atingere mai mare sau mai micrt a drep-
turilor «suveranen ale Turciei, va face srt smbeascrt legriturile cari le leagrt
de imperiu, i srt se piard i pentru Imperiu i pentru Principate aceasta
fort& moral& si reala, pe care le-o drL astrtzi pozitiunea lor actualli. In loc
de doll& provincii, cari sA-si urmeze evolutiunea in sfera lor proprie si nu
cautrt cleat o bun& stare material& si economick care s& le poat& face sh
traeascä fericite sub egida tutelar& a Imperiului si sub legile garantate de
Imperiu, vom ave& un stat», quasi-independent, natura i forma sa ii vor
ore& motive de ambitiune. Atunci el nu va 11 un stávilar pentru Imperiu,
ci mai mult o incurcaturá i prin urmare un pericol continuu, nu numai
pentru propriile lui legaturi, ci i pentru cele ale vecinilor sat
«S5, trecem acum la a doua cestiune.
«Unirea celor dou& Principate este supusri la contestatiuni serioase si din
punct de vedere al intereselor Valahiei i Moldovei.
«De când cele doll& Principate sunt anexate la Imperiul otoman, Malta
PoartA a garantat fieckruia din ele o administratie national& i independenta,
principiu recunoscut astrtzi si de critre Tratatul din Paris. Aceasta admi-
nistratie independent& este recunoscuta numai fata de Imperiu sau i fat&
de fiecare din cele dou& Principate ? In ce ne priveste pe noi, credem ea
aceasta independent& administrativA este recunoscut& cu privire la fiecare
din cele doll& provincii, ca i cu privire la Turcia; popoarele valah i mol-
dovean, desi unite prin originea lor, au format de zece veacuri nation&litati
separate, corpuri distincte, obisnuite s& fie administrate deosebit, avand
fiecare un set', legile lor, cu un cuvant nationalitatea sa distincta. Unirea
n'ar fi oare o violare a acestui principiu, n'ar face sä dispara aceastà emu-
latiune, srt zicem frAteasc&, ce unul da celuilalt? Unul dintre principate in-
corporat la celrilalt va pierde cu sigurant& toate foloasele, de can se bucura
pan& acum prin institutiunile sale particular n4iona1e.
«Relele de cari sufer6, Inc& locuitorii celor dou& Provincii provin din cauze
independente de administratia lor separata ; neegalitatea conditiunilor cla-
selor sociale, lipsa unei administratii drepte si impartiale si alte multe im-
prejurari politice au intarziat progresul moral si material al celor doua, teri.
«Cu toata aceast& stare de lucruri, care trebue revrizut& si imbuntitatita,
cele doll& Principate au avut pânit acum o desvoltare bine hotaritä in con-
diçiunile lor sociale. Grecia, tar& independent& si relativ mai puternic& cleat
fiecare din Principate, n'a putut atinge pànä acum gradul de prosperitate,
ce I-a ajuns fiecare din ele sub o administratie separat&.
«Serbia este un exemplu foarte izbitor ; ea nu are cleat jum&tate popu-
latiunea Valahiei c doua treimi din cea a Moldovei c traeste cu legile sale,
fericit& c multumita, av&nd un guvern tare si national in fruntea sa.
www.digibuc.ro
DIVANURILg AD-HOC DIN IAO. I DUCUI1E$TI, tr. 311
www.digibuc.ro
872 IMMITRIE A. STOIth2A
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IA§I §I BUCURE§TL II. 373
www.digibuc.ro
374 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAI3I I BIICURE4ITI, II. 375
www.digibuc.ro
376 DIMITRIR A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANUMLE AD-HOC DIN TAW 1 DUCIIRE§TI, II. 377
www.digibuc.ro
378 DIM1TRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IA§I I BIICDREkITI, II. 379
www.digibuc.ro
380 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
blVANURILE AD-I400 INI4 IASI ST BUCIIRESTI, 881
n'ar fi legitima, pe cand nu este nimic mai natural, mai normal, mai po-
trivit en dreptul public european, decal interventia Puterilor amice hi ne-
intelegerile dintre Puterea suzerana i Puterile vasale. Astfel stand lucrurile,
Unirea celor don& State vasale nu este in contrazicere en drepturile Pute-
rii suzerane. Puterea suzerana poate fi chiar silita s& admita Unirea, dm&
aceasta o cer interesele Statelor vasale sau interesul general.
«De sigur nu vreau sa contest ca Europa trebue sa iea in serioas& consi-
derare interesele Imperiului otoman, pentru cari ea si-a varsat sangele sau
cel mai bun. Dar Unirea Principatelor este oare in realitate contrara inte-
reselor Portii ?
«Unirea Moldovei cu Valahia va avea de rezultat stabilirea unei nationali-
tati romanesti. Insa aceasta nationalitate nu poate fi ostil& Turciei, caci ea
nu se va putea gandi sh se estinda spre sud, unde va gasi rasse straine ai
du smane.
«Daca non! Stat va nutri idei de marire, nu-si va intoarce desigur privi-
rile si sfortarile inspre Turcia. Tendintele lui vor fi indreptate totdeauna
spre Est si spre Vest, unde sunt provincii locuite de fractiuni din rassa ro-
maneasca.
«Ministerul de Externe turc a prezentat h circulara sa o analogie intre
Principate i Regatta Greciei. Analogia nu exist& Este o deosebire esen-
tial& intre cele dour', teri. Grecia nu va uita niciodat& frurnoasele timpuri
ale Atenei, Spartei, Tebei si mai putin acele ale Imperiului oriental, minu-
nata capital& a Paleologilor i Patriarhii ei. Grecia peste tot locul se Oa
alaturea de Turcia Europeana ; peste tot locul alaturea de o giamie se ri-
die& o biseric& crestina. Intemeind regatul Greciei, se stabilia numai un
punct central pentru nationalitatea greaca, ramanand majoritatea rassei ele-
nice sub dominatiunea turceasca. De aci trebuia sa rezulte din partea aces-
tei populatiuni un curent irezistibil spre unirea cu fratii sai, deveniti inde-
pendenti. Nu te poti impotrivi fortei lucrurilor. Grecii din Epir, Albania, din
insulele Arhipelagului vor cauta totdeauna sa devina parti integrante ale Re-
gatului Greciei, precum de alta parte, acest regat va fi totdeauna framantAt
de dorinta irezistibila de a-si insusi elementele identice, ramase sub seep-
trul Sultanului.
«Principatele Dunarene din potrivit constituesc o rassa deosebita, care nu
are nici o ramificatiune in alte provincii, dar care in acelas timp nu s'a la-
sat a fi absorbit& de rassole puternice ce o incunjura. Turcii nu s'au intro-
dus ca biruitori printre urmasii soldatilor liii Traian. Nici o giamie nu se
ridica in Tara-Romaneasca. Orice incercare de asimilare intre Romani si Turci,
Greci sau Slavi va ramânea inutila. Acestea sunt patru popoare, cari prin ca-
racterul lor etnografic perfect deosebit formeaza patru popoare diferite. Poarta
www.digibuc.ro
382 DIMITME A. STUIIDZA
www.digibuc.ro
DivANDRILE ADROD DIN IAst 5I DIICVNEgn, It 383
www.digibuc.ro
384 bIMITRIE A. sTttii.D2A
cc Moldovalahii nu vor uita niciodatia, Sire, ca, Franca a fost aceea, care sub
domnia glorioasa a M. V. I. §i-a ridicat cea dintaiu vocea sa puternica in
favoarea drepturilor lor 0 a existentei lor politice.
oIn momentul cand aceste teri au sä fie chemate sa se bucure de garantia
solemna a acestor drepturi, intemeiate pe regimul lor privilegiat §i national,
a§ credo a lipsi dela misiunea mea, daca n'a§ favoriza din toate puterile
mele 0 in marginele cari imi aunt puse intentiunile binevoitoare ale Con-
.gresuhii din Paris.
al11i simt cu atat mai fericit de a ma asocia, la aceasta din toate puterile
mele, cu cat vad incredintata soarta acestor teri, printr'o favoare cu totul
speciala a Provedintei, in maini atat de puternice.
«In aceste imprejurari atat de solemne, cari vor decide de viitorul Moldo-
Valahiei, eu a§tept cu bucurie 0 neradare efectele fericite ale actiunii
principale a M. V. I. pentru buna starea patriei mele.
Depesa d-lui Bedard cAtre Comitele Walewski, din 24 August 1856:
«In depe§a mea foarte confidential& de ieri, am avut onoare a transmite
E. V. un plic coutinand o scrisoare, ce vPi, era adresata de catre Printul
Alexandru Ghica, precuru 0 o alta scrisoare destinata M. S. Imparatului.
«Grabindu-ma a trimite acest dublu mesagiu departamentului, m'am ab-
tinut dela orice comentar asupra redactarii celor doua misive, prin cari
Printul Alexandru Ghica notifica Guvernului francez instalarea administra-
tiunii provizorie, al carei sef este. Pe langa aceasta am trimis in aceea§ zi
doua alte scrisori ale Caimacamului Valahiei la Constantinopole 0 la Viena,
scrise de el in acela§ scop d-lui Thouvenel 0 d-lui Baron de Bourqueney.
«Originalele tuturor acestor scrisori, fiindu-mi puse sub ochi, am avut LA-
gaz sa le cunesc 0 am putut observa astfel cateva schimbari de redactare,
substituite de catre Printul Ghica textului elaborat de secretarul sau.
«Poate nu este inutil sa semnalez aci cateva din aceste schimbari. In seri-
soarea adresata M. S. Imparatului, textul primitiv al alineatului se termina
cu aceste vorbe: «a§ crede a lipsi dela misiunea mea, daca n'a§ favoriza din
toate puterile mele intentiunile binevoitoare ale Puterilor aliate.>) E. V.
yeti observa modificarea introdusa de Printul Alexandru Ghica in modul
urmator : «A§ crede a lipsi misiunii mele, daca n'a§ favoriza din toate pu-
terile mele, 0 in marginile cari-mi sunt puse, intentiunile binevoitoare ale
Congresului din Paris.»
«Una din frazele scrisorii destinate d-lui Thouvenel incepea astfel: «.. Caci
preponderenta incontestabila ce a exercitat Francia in sarlul conferintelor
prin organul plenipotentiarilor sau.» Acest text a fost schimbat in modul
www.digibuc.ro
b/VANURtLg AD-I1OC DIN IA$I I ItUdIIRE$Tt, It. 385
www.digibuc.ro
8A6 bIldrilltiE A. STIMITAA
www.digibuc.ro
tatrAttmutE AD-hob IAN 101 SI BUCtIRE$TI, II. 387
www.digibuc.ro
388 DIMITRIR A. STIIIIMA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAI kir BIICURETI, H. 389
dac& d-1 Ambasador al Angliei ar fi fost invitat sa-§i unease& st&ruintele lui
cu ale mele.
ancerea lui oficialä §ii opozitiunea lui privat& nu mi-au impiedicat pro-
gresele mele §i depe§a ce E. V. mi-ati fhcut onoarea a-mi scrie cu data
de ... mi-a servit s& sdruncin in mod serios obiectiunile contra c&rora
aveam de luptat. Ultimele rapoarte ale d-lui Mussurus ciltre guvernul säu
§i comentariile cu cari Lordul Stratford, autorizat ori nu, a insotit cornuni-
carea depe§ei Lordului Clarendon c&tre Lordul Cowley, mi-au distrus, nu pot
sä ascund clii. mai putin s& tac, intreag& munca, carei m'am consacrat cu
zelul ce mi-1 cere& datoria mea §i. mi-I inspirau convingerile mele per-
sonale.
aSe poate realiz& unirea cu toat& rezistenta Portii, sustinut& cu energie
de Austria §i aprobat& de Anglia ? Divanurile ad-hoc vor ave& oare, in ac-
tuala stare de lucruri, curajul a& se pronunte in favoarea unei combinatiuni,
a c&rei reu§it& nu li s'ar p&re& asigurat&? Nu mi se cade, d-le Comite, sa
cercetez cestiuni de aceastá naturk dar nu persist mai putin a crede, pu-
nAndu-m& intr'un punct de vedere curat teoretic, c& Unirea Moldovei §i Va-
lahiei, in conditiuni hotärite §i proprii a asigur& Poarta asupra eventuali-
t&tilor viitoare, ar fi fost folositoare atat pentru provinciile vasale, cAt §i pen-
tru Puterea suzerank De sigur c& argumentarea Ambasadorului otoman din
Londra este foarte indernanatick dar cu toate acestea, cercetând-o mai de
aproape, se vede c& se bazeazA pe sofisme. Din momentul in care nu e
vorba s& se instaleze un print strain in Bucure§ti, comparatiunile ce d-1
Mussurus le face cu Grecia nu se pot aplic& Moldovei §i Valahiei. Aceste
teri, far& indoealk nu sunt astAzi in stare sa, dea o dinastie nationalk §i ar fi
destul de greu s&-i faci pe Moldoveni a& primeasca un print valah §i pe Valahi
s& primeasc b. un print moldovean. Aceasta piedic& ins& s'ar fi putut evitk
dac& designarea Domnului, rezultat din alegeri, ar fi fost 15,sat& Porta in
intelegere cu aliatii ei. Acest Domn indigen ar 11 avut el toate calit4ile ce
se doresc limn tilef de administratie? Nu §tiu §i. m& indoesc. Ceeace este
sigur, este a nu e cu putint& sa se g&seasc& in Moldova §i in Valahia doi
printi in adevár capabili de a guverna separat aceste teri §i cu toate aces-
tea nimeni nu s'ar g&ndi in aceast& ipotez& s& recurg& la dinastii straine.
Este mai greu s& conduci interesele a patru milioane de oameni, cleat s&
operezi pe baze mai restr&nse, dar cuprinz&nd totu§ una o populatiune de
dou& milioane §i jurnatate de suflete ? Nu e permis dimpotriv& s& se spere,
a desvoltarea natural& §i activitatea unei natiuni mai considerabile va hn-
pune guvernului unitar al Valahiei F;ii Moldovei demnitatea §i. spiritul de
conducere, de cari guvernele separate ale acestor provincii au lost cu totul
lipsite p&n& acum ?
www.digibuc.ro
390 DIMITRIE A. STURDZA
«Cat priveste temerea de a lucra, Mr& sa vrea, in profitul Rusiei, care este
argumentul cel mai puternic al d-lui Mussurus, nu-1 cred prea intemeiat.
Un print strain, care-si va pastra religiunea proprie sau va trece la ritul
oriental, va fi sau un obiect de neincredere sau de putina stima pentru
massa noilor sii supusi. Am auzit singur adeseori spunandu-se in Grecia,
ca regele Oton, daca n'ar fi izbutit sa i se ierte originea lui catolica, tutus
s'ar fi expus la o cadere sigura paräsind-o. Ace Masi incurcaturi, aceleasi
pericole s'ar reproduce la Bucuresti in una sau in cealalta ipoteza, dad,
lectiunea din Atena nu s'ar tinea in searna. Cu un Domn indigen, oricat ar
fi de mediocru, asa ceva nu este de temut, i Rusiei i-ar lipsi pretextul re-
ligios. Dimpotriva ea va avea, de invartit un pretext politic, in momentul
cand Ii va conveni, atata timp cat nu se va forma intro Prut i Dunäre un
spirit national destul de puternic pentru a rezista seductiunilor, dintre cari
cea mai tare este tocmai idea Unirei. Dad facand inovatii ne-am insela,
ar ramanek in mice caz Portii i Puterilor, caH ii impartasesc parerea, sa
dovedeasca a sistemul de «status quo ante bellum» era un prezervativ efi-
cace, ceeace ar insemna sa, desminta un veac i jumatate de istorie, sau sa
stabileasca ca este mai bine sa ne intoarcem «a priori» la greselile unui
trecut funest, cleat sä incercilm, chiar fara a avea vreo siguranta, s asi-
guram Principatelor un viitor mai bun.
«Prin argumente de acest fel i pe caH cer iertare E. V. c le-am fi expus
aci mai pe larg, am reusit Ora in momentul cand s'a lamurit actiunea
d-lui Ambasador al Angliei, sa calmez putin temerile principalilor membri
ai Divanului. Astazi m gasesc in fata unei situatii noua. D-1 Henry Bulwer,
pe care 1-am vazut ieri, mi s'a parut foarte suparat. El cunoaste terenul din
Constantinopole i stie cil ad se trece foarte usor dela particular la general.
Din faptul cit Franta si Anglia nu mai considera in acelas fel cestiunea
Principatelor se trage concluziunea, ca in curand ele nu se vor intelege
asupra nici unei cestiuni orientale, ca Turcii, dupa cum le e obiceiul, vor
opune o infiuinta celeilalte, pentru a se strecura, si a trai intre amandouil,
si in sfarsit ca Rusia ti va regasi numai decal locul in acest joc de echi-
libristica. A trebuit sa convin, Domnule Comite, ca dacit intr'un furnicar de
intrigi ca cel de aci deductiunile logice s'au tras atat de repede, si de cele
mai multe ori Ara sa fie adevarate, n'a fost mai putin surprinzator, ca a doua
zi dupa un rtisboiu dus in cornun, sa se manifesteze intre Francia si Anglia
o neintelegere diplomatica asupra unui punct important, dar am adaogat in
acelas timp, ca noi nu suntem de Mc vinovati, avand in vedere cit noi ne
marginim a fi totdeauna de parerea, la care Lordul Clarendon s'a alaturat in
sanul Congresului. Cei din Londra s'au schimbat, nu cei din Paris. D-1 H.
Bulwer a recunoscut dreptatea observatiunii mele si mi s'a parut cit regreta
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IW I BIICURETI, II. 391
www.digibuc.ro
392 DIMITRIE A STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IA§I §I BIICURE§TI, IL 393
www.digibuc.ro
394 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAV I BIICUREM IL 395
Francia, din principiu, este singura care poate asigura prosperitatea Moldo-
Valahiei, oferind totdeodata Turciei o noua garantie de siguranta .§i find
cel putin tot atat de practical ca §i toate acelea, cari ar pule& fi prezentate
sub inspiratiunea intereselor particulare sau rau intelese.
«Va trebui, Domnule, ca ori de cate oH se prezinta ocazia, sa dati Mol-
dovenilor asigurarea, ca parerea Guvernului imperial nu se va schirnba §i ca
sprijinul nostru nu va lipsi cauzei Unirei in sfaturile Europei, cand aceasta
cauza va obtinea asentimentul terii.
«Acesta e modul cel mai demn §i cel mai eficace de a combate descu-
rajarea ce semnalat.
«Ie§ind din aceasta masura, angajand mai direct, mai personal, intr'un fel
oarecare, influinta Guvernului imperial, am lua politicei noastre ca'racterul
de dezinteresare ce o distinge §i am risca, o repet, sä facem ca manifes-
tarile populatiunii s piard& acel caracter de spontaneitate, care trebue sa
le fie forta principal& §i sä aduca sprijinul cel mai serios politicei noastre.
«Daca nu trebue sa excitati mi§carea in favoarea Unirei, puteti ins& sa o
luminati prin sfaturi intelepte §i sa-i faceti pe partizanii Unirei sa inteleaga
cat este de important sa nu compromita prin demersuri imprudente §i pre-
tentiuni premature o cauza, care n'a incetat de a aye& pentru sine cele mai
bune §anse.
«Prin urmare sa faceti sa se §tie a legatura ce au voit sa o stabileasca in
mod fortat publicatiunile §i discursurile catorva Moldoveni, intre Unirea
celor doua Principate Romane§ti §i alegerea unui print strain, este unul din
principalele argumente opuse astazi ideii Unirei de Turcia, care este mai
ales preocupata si inláture a doua din aceste eventualitati. Astfel pentru a
face sa inceteze neplacerile, pe cari le-au provocat in Constantinopole, dis-
cutiunile facute in Moldova asupra acestui punct, am crezut sa insarcinam
pe d-1 Thouvenel sa declare ministrilor turci, ca dup& parerea noastra, dad,
Divanurile ad-hoc trebue a& fie chemate, potrivit angajamentelor luate in
Congresul din Paris, sa delibereze asupra cestiunii Unirei Principatelor, noi
vom gasi foarte natural, ca Fermanul de convocare sa inlature din progra-
mul lucrarilor Divanului cestiunea de a se §ti, dad, Guvernul Principatelor
Unite va 11 incredintat unui print strain, deoarece cercetarea §i solutiunea
acestei chestiuni trebue sa aiba loc in viitoarele deliberari ale Congresului
din Paris, uncle parerile diferite vor putea fi lamurite cu toat& autoritatea,
de care sunt susceptibile §i cu o libertate nemarginita.
«Aceste explicatiuni, Domnule, va fac cunoscute gandurile §i intentiunile
Guvernului imperial. Vi le comunic pentru informarea D-voastre personal&
§i vii las grija de a le utiliza, cat mai bine in interesul cauzei, ce n'a incetat
www.digibuc.ro
396 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
D/VANDRILH ADHOC 1MN 1A$I 1 DITCIIDETI, rt. 397
www.digibuc.ro
898 bIMITME A. STIAIDZA
www.digibuc.ro
bIVANttRILE AD4100 bIk LOT t IITAIIRETII, Ii. 890
www.digibuc.ro
400 IHMITRIE A. STURD2A
ciali ai unei miecari separatiste. Rolul lor trobuia s5, fie g linieteasca tam
ei g o preg4teascrt, prin propria lor moderatiune, a trece far& turburtiri un
moment de crizá. Am dat, Domnule Comite, aceste detalii, d-lor Béc lard ei
Place §i i-am invitat sa-mi semnaleze, sprijiniti pe dovezi, faptele cari ii
s'ar párea, c. ar putea exercita o influinta abuziva din partea puterii asu-
pra spiritului populatiunii ei in special mijloacele de constrangere, de cari
s'ar fi servit in unele judete. Nu putem cere farä indoeala Portii, ei cu atat
mai putin Caimacamilor, sa fie de Orerea noastra, dar demnitatea Guvernu-
lui imperial pretinde ea dac5, parerea ce a emis-o nu e favorizatit, EA nu fie
nici Arerea contrarie ei ca balansa s fie tinutá drept.
«Deci nu al ezita sa cer dela E. V. un ordin ca s fac o plângere formala
contra eefilor administratiei provizorii din Valahia ei Moldova, in cazul cand
mi s'ar dovedi c un astfel de demers ar fi devenit indispensabil pentru a
asigura leala executare a Tratatului de Paris.»
Depesa Comitelui Walewski ca,tre d-1 Thouvenel din 18 Octom-
vrie 1856:
0... Observatiunile ce v'a sugerat redactiunea Fermanului mi s'au pirut
deplin intemeiate ei irni dovedesc a guvernul Imparatului poate conta pe vi-
gilenta D-Voastre, pentru ca nimic, in actul emanat dela Sultan, sä nu poath
impiedica libera exprimare a voturilor, pe cari populatiunea moldo-valaB
va fi chematg. BA le exprime asupra viitoarei organizatii a Principatelor. Poarta
va intelege cä propria ei demnitate ii conhand& O. nu incerce a pune pie-
dici, prin echivocuri de limbaj, rezolutiunilor Congresului ei ca este in
propriul ei interes, ca cestiunea Unirei mai cu seama sa fie pust precis ei
desbatutli liber in gnul Divanurilor. Dack dup. cum pare a crede cabine-
tul turc, aceastä masura nu are asentimentul majoritAtii locuitorilor din cele
dou 5. provincii, trebue singur s doreasca, g nu se poata invoca mai tar-
ziu nici o imprejurare, care sa tindá a dovedi c n'a neglijat nimic pentru
a obtinea un vot care n'ar fi conform cu adevAratul sentiment al populatiu-
nii. Ne place deci a crede, el incerarile D-Voastra de a se scoate din
proiectul de Ferman tot ce ar fi de natug a-i faleifica valoarea, nu vor ra-
manea tara. roade.
«In acela§ scop veti binevoi, Domnule, a atrage atentiunea minietrilor Sul-
tanului asupra purtarii ce o au Caimacamii celor doua Principate. Veti fl
aflat din corespondenta d-lui 13éclard ei a d-lui Place, cu cat a. ardoare pro-
cedeaza Printul A. Ghica ei d-1 Bale, cu tot caracterul vremelnic al atribu-
tiunilor lor, la schimlArile aproape generale ale personalului administrativ,
in scop de a exercita o actiune directä in alegerea membrilor Divanurilor
ei a-§i asigura o majoritate, care aratandu-se complezantà fata de parerile
www.digibuc.ro
IMVANuatLE An-nOc DIN tA$I $1 nficnatsTr, it. 401
www.digibuc.ro
402 ImMITfut A. ST1J1IDZA
www.digibuc.ro
191VANIIIIILE AD-1166 DIN 1A$1 $1 fItICURE$T1, 11.
www.digibuc.ro
404 tonlItRIE A. STIJ1lD2A
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN mg I BIICURESTI, U. 405
www.digibuc.ro
406 DIMITRIE A. STURDZA
clmi ieau libertatea a va supune aceasta idee, care poate la Paris va pare&
mai putin practica, decum pare in Pera.
«In cazul cand, Domnule Comite, imi \Teti da ordin sit raman in Turcia
Oita la plecarea trupelor austriace, va rog sa binevoiti a ma autoriza oficial
de a profita de ragazul meu pentru a vizita coastele otornane ale Mediteranei.
Desi vapoarele imi permit a face aceasta imediat, n'as vrea cu toate acestea
sa o incerc inainte de a obtinea aprobarea D-Voastre. D-nii Basili i Richthofen:
sunt foarte decisi a nu petrece iarna in Pera. i unul i celilalt vor cere
congediu. Cat privestc pe Savfet Efendi, el se pretinde revenit din Bucu-
resti. El este dintre acCia i numarul lor este mare cari vad cu mare
imilprmire ocupatiunea Principatelor i scandaloasa expunere a escadrei en-
gleze in Bosfor.
aP. S. Este neindoios crt Savfet Efendi va Li inlocuit si se banueste cit
Fuad Pasa ar putea fi desemnat, ca comisar al Portii in Moldo-Valahia.»
Depesa Comitelui Walewski atre d-1 Thouvenel, din 27 Nom-
vrie 1856 :
«Guvernul M. S. crede ca ar fi bine si folosisor, ca Fermanul de convocare
a Divanurilor, odata stabilit intre Poarta i ambasade, sit fie din nou cetit
intr'o intrunire, la care sa asiste impreuna cu ministrii otomani i repre-
zentan0 Puterilor, membrii Comisiunii Principatelor. Acesti din urma s& fie
admisi saii faca observatiunile lor asupra cliferitelor dispozitiuni ale Ferma-
nului ; ministrii Sultanului i trimiii Puterilor sa le iea in considerare i sit
tina seama de ele, daca le vor recunoaste oportunitatea.
«Aceasta participare a comisarilor la o deliberare final& asupra Fermanului
de convocare poate avea avantajul de a limpezi anumite puncte ramase
indoelnice in spiritul lor si a preveni astfel greutitti de interpretare.
«Aceasta consideratiune m'a facut srt primesc propunerea Guvernului englez
si Ira autorizez, Domnule, sit va da0 asentimentul la propunerea ce Lordul
Stratford va fi insarcinat sa facit asupra acestui subiect Guvernului Otoman.»
Atitudinea indrazneata a Caimacamului Teodor Bals a provocat
in Moldova o izbucnire a unei nemulturniri foarte mari. Moldovenii
au fost nevoiti a adresa, Marelui Vizir la Constantinopole prima
petitiune de protestare in 30 Noemvrie in contra Caimacamului
Teodor Bals:
«Sunt cestiuni cari nu pot fi abordate Met Q descurajare profunda i o amara
tristetri.
«A§it este cestiunea care preocupa astazi pe subsemnatii si care are drept
object starea actuala deplorabila a patriei bor. Pusi in alternativa, sau sit tre-
www.digibuc.ro
INYANURILE AD-HOC DIN IASI SI BUCURESTI, IL 407
cern drept niste spirite revolutionare i pätimase, dacit ne ridicitm vocea, san
sa sacrificam printr'o tacere culpabila adevaratele interese ale t,erii noastre,
ezitarea de a ne prorninta cu energie ni s'a parut noua subsemnatilor o trans-
actiune odioasä cu constiinta noastra, o dezertare dela cauza terii noastre
si un fel de tradare rata, de Curtea suzerana, &Veia suntem sincer devotati.
eAjungerea A. V. la Mare le Vizirat ne-a asigurat pe deplin in aceasta pH-
vinta si sub auspiciile inaltei idei, care a prezidat aceasta inilltare in slujbrt,
indraznim sá supunem adancei aprecieri a A. V. faptele cele mai izbitoare
ei situatiunea prezentit a terii noastre.
«Cand Inalta Poartrt, in urma Tratatului din Paris, incredinta Citimacamia
d-lui Teodor Bals, credea in grija sa parinteasca, cit dit aceasta misiune unei
persoane de incredere i ca nu trebue sit lase intre trecut i viitor un desert,
in care natiunea desperata din cauza desgustului i nerabditrii, putek sa ra-
taceasca i sa se piarda.
«Cu toate acestea, din nenorocire, o trista experientil de cateva luni a venit
sit dovedeasca, ca mersul Caimacamiei este departe de a corespunde acestei
inalte conceptiuni.
ci Para a infra, k detalii amanuntite, noi putem afirma A. V. in constiinta,
cit oH daca am cerceta, antecedentele politice i conduita actualit a Caima-
camului, ori dm& am arum& o privire asupra tuturor ramurilor serviciului
public, ne-am convinge cit ara merge spre pieire i ca Statul este in peri-
col iminent.
aPentru a face acest adevar mai sensibil in ochii A. V., va fi de ajuns sa
va semnalarn respectuos, ca originea acestui ran adanc sta atat in incapaci-
tatea i lipsa de sinceritate, de vederi mai largi si de patriotism a Caima-
camului actual, precum i in reaua alegere a persoanelor, infierate k public,
crtrora le-a incredintat in mare parte administratia
«Ceeace face situatia mai incordata este di Caimacamul, cu toata credinta
lui aparenta fata de Inalta Poartrt, lucreaza cu activitate sa aduca, asupra te-
ru cele mai maH nenorociri, slabind tot mai mult, prin o purtare echivoca,
legaturile de devotament, ce au legat in totdeauna Moldova de Inalta Poarta.
uA. V. int.elege din acestea, ca guvernul actual al Moklovei., deschizand in
acest mod o cale pe care patimile deja destul de indarjite sa poatil, face o
invaziune periculoasit, tinteste sit due& tara la o totala pieire i sa-i smulga
cu violenta sentimentele de credinta incercata, care o leaga de Curtea suze-
rana si in afara de care noi nu vedem o mantuire
«Sub stapanirea acestor fapte, subsemnatii ne permitem a adresa A. V. pro-
testarile noastre cele mai energice i dolearrtele noastre legitime, rugandu-va
sa binevoiti a le depune la picioarele Augustului tron al marinimosului no-
stru Suzeran si a intrebuinta puternica interventie a A. V., ca sit inceteze
www.digibuc.ro
408 DIMITRIE A. STURDZA
cat mai curand nenorocirile caH apasa, asupra Moldovei, obtinand inlocuirea
Calmacamiei actuale cu o persoana devotata, Inaltei Porti, iubitoare de tara
sa §i cu o situatie independent&
a Aceastä inalta masurä, pe langa faptul ca, se leaga de o serie de idei poli-
tice, cari nu scapa adâncei patrunderi a A. V., va avea, de rezultat inceta-
rea abuzurilor enorme ale administratiei actuale §i va deveni simptomul fe-
ricit, premergator unei ere, in care nenorocita Moldova slabita,Tanita qi in-
sangerata de atatea schimbari, va putei gasi in sfar§it pacea §i prosperita-
tea ce i le-a garantat Augustul ei Suzeran.»
Guvernul Franciei a publicat In ziarul Le Constitutionnel o
analiza a unei depesi a Comitelul Walewski, In care se aratä do-
rinta Impkiuitoare a Franciei din ziva semnárii Tratatului de Pa-
ris, de a nu se reface Tratatu,l, dar a se interpret& si deslusi prin
o Conferinta, a tuturor Puterilor, si astfel sä se execute Tratatul.
«Puterile semnatare ale Tratatului din Paris s'au inteles asupra unui punct
important : ele au hotarit in unanimitate, ca sa, se intruneasca o noua Confe-
rinta la Paris la o data foarte apropiata, pentru a pune capat divergintelor
ce s'au manifestat intre guverne, cu privire la interpretarea anumitelor puncte
din Tratat. Spunem ca acest prim pas pe calea impacarii este important; el
este un semn bun despre dispozitiunile respective ale Puterilor §i nu lasa
nici o indoeala, ca divergintele de opinii existente vor primi o solutiune fe-
ricita §i prompt& Aceasta noua intrunire a Conferintei, orânduita mai dina-
inte prin Tratatul din Paris, ni s'a parut totdeauna a.fi calea cea mai buna ce
se poate alege pentru a ajunge la o solutiune satisfacatoare. Guvernul fran-
cez s'a pus pe acest teren; noi am fost de parerea lui dela inceputul dill-
cultatilor, Para a mai reclama, nimic §i il sprijinim cu convingere gi staruinta;
ne bueuram ea toata lumea s'a unit in sfar§it cu aceasta, propunere. Activi-
tatea glorioasa, a primei Conferinte, Para de care pacea europeana probabil
nu s'ar fi realizat, ne arata ce se poate Wept& dela colaborarea oamenilor
eminenti §i calauziti de un sentiment comun de dreptate §i. cinste.
«Nu este vorba sa se refacit opera Congresului, sa se schimbe textul sau
dispozitiunile Tratatului; aceasta dupa, cum ni se comunica, nu este de loc
necesar. Ceeace mai are Conferinta de facut, este numai sa interpreteze Tra-
tatul §i sit stabileasca sensul lui, cu privire la anumite puncte caH au parut
indoelnice.
«Noua Conferinta se va compune de astadata numai din Plenipotentiari de
al doilea rang, si duptt toate probabilitMile Conferinta va fi de scurta du--
rata. Aceasta veste a fost primita de Europa en o vie satisfactiune ; increde-
rea ce ea a provocat a exercitat o influent& fericita asupra spiritului public
www.digibuc.ro
DIVANIMILE AD-HOO DIN IAlia I DIIOURE1317, IL 409
www.digibuc.ro
410 DIMITR1E A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAW 131 BUCIIRE§ITI, II. 411
www.digibuc.ro
412 DIMITRIE A. STURDZA
Moldova is 1857
este cea mai stra0-rica sentinta, care s'a dat vreodat5, de o tará
In contra acelora, al carora 01 era de a domina, da a apt's& 0 de
a profita.
Scumpa Moldova! tara, de jale !
Ah ! in ce zile tu ai ajuns !
Lasa-m'a pI.nge ranele tale,
CAci pana'n suflet ma simt patruns.
www.digibuc.ro
tiIVANURILE Ati-1100 DIN IA% kit DUCtIRETII, It. 413
www.digibuc.ro
414 brnriTRIg A. sTnItn2A
www.digibuc.ro
toIVANIIRILE AD-nOd DI/4 IASI t BUCITRETI, II. 415
www.digibuc.ro
INSEMNATATEA
DIVANURILOR AD-HOC DIN IA$1 SI BUCURESTI
IN ISTORIA RENASTERII ROMANIEI
DE
DUCTRIE A.. STURDZA
Secretar general al Acaclemiei Romane.
III.
Anul 1857.
www.digibuc.ro
418 DIMITRIt A. STURDZA
«4° Ereditatea *efului Statului, ales din una din familiile suverane ale Eu-
ropei, insa cu inlaturarea acelora din State le vacine (Ospodaratul si-a facut
timpul; un nou regim european trebue sa-i succedeze);
«5° Puterea legiuitoare incredintata unei obstesti Adunari, care A repre-
zinte interpsele intregei natii ;
«6° Supunerea strainilor din Principate la legile pamantului ;
a70 Recunoasterea dreptului Principatelor Unite de a-si intemeia relatiite
comerciale duph intereselet lor ;
«8° Garantia eolectiva a tuturor Puterilor, cari au subscris Tratatul de Paris,
spre asigurarea tuturor drepturitor mai sus aratate ;
«90 Partida Unirei, find totodata si partida progresului, doreste a vedea
introduse in taxa noastra si toate reformele, cari sunt in stare de a ne ci-
viliza soeietatea si a ne intAri natia, reforme inthmeiate pe principiile
dreptatii si egalitatii inaintea legii, precum si pe respectul proprietatii.
«Dar, intemeindu-ne chiar pe art. 23 din Tratatul de Paris, care consfin-
teste plina libertate a legislatiei noastre, noi do rim ca toate reformele, Ce
au a, se introduce in organizarea din launtru a Principatelor, a se faca nu
cu jignirea, ci cu respectarea si in puterea autonomiei noastre, dupa ce mai
intaiu se vor Il regulat relatiile legate ale Principatelor cu Malta Poarta si
cu Puterite garante si dup .. ce se va fi statornicit definitiva putere execu-
tiva si legislativa in Ora.
«Scopul intrunirii noastre este dar realizarea acestui program si pentru
acest sfarsit :
«a) A ne pune in stransa intelegere cu partida Unirei din ambele Princi-
pate, iar mai ales cu aceea din tinuturile Moldovei ;
ab) A lucra, in conglásuire cu ele, pentru ca in toata Ora partida Unirei
A. se organizeze astfel, ca viitoarele alegeri sa trimita in Maul Divanurilor
cat se poate mai multi reprezentanti ai marelui principiu, care predomneste
in Principate.
«Cunoscand marimea chemärii noastre, noi ne indatorim a-i inchina, cea
mai zeloasa si necurmata activitate, energie si privighere si a lucra impreuna
in straw& unire, Oa, la triumfarea principiilor rostite in prdgramul nostru.
((Totodata, am hotarit :
«a) A ne aduna cat se poate mai adeseori acum de odata in toate zi-
lele spre a ne sfatui impreuna si a inainta lucrárile cuvenite ;
«b) A ne supune hotararii majoritatii membrilor, din.cari se compune co-
mitetul nostru ;
ec) A constata si a regula intrunirile si hotaririle noastre prin jurnaluri
subscrise de toti membrii de fata, ca sa alba compatriotii nostri putinta de
a se incredinta de zelul si activitatea fiecaruia din nap
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-ROC DIN IA5I t BlICIIREVTI, 410
www.digibuc.ro
ao bilirrruE A. STMZA
Persoanele indicate de d-I Place ca cele mai capabile pentru criza alegerilor
au trimis aci un plenipotent, care se pare ca are in vedere a intrebuinta
bani ca primul argument. Nu gasesc ca acest chip de a incepe lucrarea o
recomanda in mod favorabil. Mit ndoesc de altfel, ca Poarta va consim0 a
substitui, in locul unui Caimacam, unic, o Locotenenta princiag compusa de
trei membri. Aceeas modificare ar trebui facuta si tn Valahia, i e permis a
ne indoi cit ar fi oportun, in acest moment, a turbura cele doua Principate
pentru cauze atat de secundare. Nici Principe le A. Ghica, nici d-1 Bals, nu
se bucura ad, este adevarat, do vreun credit ; dar dacl a fi nevoit eu
insumi a lua initiativa destituirii lor, el ar afla desigur sprijinitori, i n'as
indrazni a lila asupg-mi raspunderea unei masuri atat de grave, fag ordi-
nul E. V.
«Comisiunea Europeana va asista, la alegeri. Ea are de misiune a asigura
sinceritatea acestei operatiuni importante ; si admitand chiar ea ar fi nimerit
a da succesori Caimacamilor in functiune, totus ar fi nimerit a astepta ca
Comisiunea sa-si zica cuvAntul ei, care de sigur va fi luat in serioasa luare
aminte la Constantinopole. Mi se pare greu sa cred, ca idea Unirei flind
in adevar nationala, e permis cuiva a cugeta, ca ea ar putea fi innadusita
prin manevre subreptice, in momentul cAnd in tag se va ti, ca. Poarta
nu se mai opune sa se emita un vot favorabil. Opinez dar a persista in
aprecierea mea identica cu aceea a d-lui Béclard, pana ce E. V. nu-mi va
face cunoscut modul sau de a vedea. Trebue insa sa va spun ca nu am
primit Inca desvoltarea depesilor telegrafice, in cari d-1 Place, facand alu-
ziune la circumstantele pe cari nu le cunosc, insist& asupra necesitatii de
a revoca pe d-1 Bals din functiunile sale.
«Un vuet straniu ei pe care ezitez a-I crede, cu toate ca se pretinde din
sorginte autorizata, mi s'a comunicat ieri. Se zice ca Guvernul otoman nu
cugeta la mai Min, decat a inlocui prin un corp de armata de 10.000 oameni
trupele austriace cari ocupa Inca Principatele, i ca aceasta hotarire a fost
luata in unul din ultimele consilii. Trimit chiar astazi la Marele Vizir pe al
doilea dragoman al Ambasadei spre a capata informatiuni. I-am zis sa se faca
ca nu crede la vuetele acestea : dar daca nu va capata o denegare imediata
si categorica, voiu protesta in mod energic, in numele meu personal, si re-
zervAnd drepturile conferite de art. 23 al Tratatului de Paris Guvernului
Imparatului in contra unei violatiuni atAt de manifeste a clauzei, care inter-
zice Portii, chiar in caz de turbugri, de a interveni cu trupe in Principa-
tele Dunarene, fara o intelegere prealabila cu Puterile cari au garantat Privi-
legiile lor.
«Am fost la Sultan pentru a-I felicita de norocita aplanare a dificulatilor,
cari suspendase efectele pacii. Am pus in evidenta spiritul de lealitate, de
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IASI F AIICUREVI, III. 421.
www.digibuc.ro
422 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANDRILE AD-HOC DIN IA*I 1 BIICURE5TI, III. 423
www.digibuc.ro
424 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IASI 51 BUCURESTI, III. 425
diat de Reschid Pa§a. Acestea toate dovedesc ca. am Pacut bine sa a§tept in-
formatiunile ce-mi yeti trimite, spre a ma, preocupa de un svon, care me-
HO, a fi confirmat, inainte de a fixa asupra lui atentiunea Guvernului Impa-
ratului. Voiu instrui insa in mod confidential pe Ambasadorul M. S. I. la
Viena de opiniunea emisa de d-1 Baron de Prokesch, n aceasta, privire. Noi
avem increderea c Moldo-Valahii vor fi suficierrti pentru a mantinea ordinea
in cele doua Provincii, §i nu am avea nici o indoeala in aceasta privire, daca
Caimacamii ne-ar fi obicinuit a ne rezima pe o administratie luminata §i
inteligenta. Din nenorocire d-1 Bal§ in Moldova ne pare ca a intrat, ca §i Prin-
cipele Ghica in Valahia, pe o cale care duce la agitatie §i poate la competitiunea
unor persoane, in stare de a provoca dezordine. Sunt departe de a cugeth en d-1
Place, a e bine a lira masuri revocand pe cei doi Caimacami, §i ati apreciat
atat de bine motivele, cad ne indeamnä s ne abtinem dela orice propunere
de acest fel, incat cred de prisos a va mai semnala inconvenientele. Dar nu
este mai putin sigur, c trebue sä atragem atentiunea Portii asupra actelor
administratiei interimare a Principatelor, cu care ea s'a solidarizat intr'o
anumita másura, dandu-§i increderea unor oameni pe caH Poarta i-a ales
in toata libertatea ; astfel eu nu ma' indoesc ca Guvernul Otoman va intelege
cat este de important sa evite orice complicatiune noua qi ea, va cauta
atunci sä modereze zelul exagerat i pretentiile semnalate de corespondenta
agentilor no§tri consulari. Daca s'ar intampla altfel §i dac a. ar ajunge Cai-
macamii sa provoace o turburare ca, aceea, pe care purtarea lor actual& tinde
st o provoace, opinia publica ar putea crede ct Poarta nu a facut nirnic
pentru a preveni aceasta eventualitate, in scop de a-§i indeplini planul, de
care este banuita, de a ocupa, Principatele cu armatele sale, iar Puterile
semnatare ale Tratatului de Paris ar fi autorizate in acest caz a-i cere socoteala.
Veti binevoi a imparta§i, cand yeti avea ocazie, aceste observatiuni Mi-
nistrilor Sultanului. La nevoie le veti aminti ca puterile incredintate Cai-
macamilor au §i trebue sa pästreze un caracter cu totul transitoriu, cu alte
cuvinte initiativa lor nu trebue st treaca limita msurilor pun administrative.
Luand aceasta apreciere, care rezulta, din actele Congresului, ca regula de
purtare, Poarta poate readuce pe ace§ti functionari la atributiunile lor, ori de
cate ori vor mai incerca sa se departeze de ele.
«Articolul din ((Monitor)) cu privire la Unirea Principatelor a fost, dupa
cum veti fi observat, obiectul diferitelor interpretari, adesea gre§ite. N'am
trebuinta sä va spun, ca parerea Guvernului Imperial, in aceasta cestiune,
nu ascunde nici un plan ce nu 1-am putea mVturisi. Din toate partile s'au
incercat sä induca in eroare opinia publica, cautand sa acrediteze svomil
care ne prezinta pe noi, ca i cum am 11 renuntat la convingerile noastre.
In momentul cand populatiunile sunt chemate sa-§i aleaga mandatarii. am
www.digibuc.ro
426 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
D1VANURILE AD-HOO DIN I.itI 1 BUCUREVII, 117. 427
sa fie expediate §i executate arti, intitrziere, §i ca. comisarii no§tri vor putea
sosi in Bucure§ti in cursul lunii lui Martie §i fara, sa mai fie necesar a a§-
tepta ea ultim termin data fixata pentru intreaga evacuare a Principatelor.
Cabinetul de Petersburg a binevoit a da instructiuni in acest sens d-lui Basili,
§i d.-1 Comite de Kisselef a binevoit sa mi le comunice pentru a le putea
trimite in cbpii Comisarilor no§tri.»
Pericolele situatiunii ce se crease de ostilitatea Turciei in contra
Unirei provocase, in 9 Fevruarie, chiar dupA ca.tevh zile dela publica-
rea articolului din Monitorul Oficial din 5 Fevruarie, in Camera Lor-
zilor o interpelare a Lordului Lyndhurst, la care a faspuns Co-
mitele de Clarendon:
«Lord Lyndhurst : Am sa fac o intrebare nobilului meu amic, Lordului
Clarendon, §i 1-am incuno§tintat despre aceasta.
«Nobilul meu amic a cetit negre§it un articol publicat, sunt putine zile de
atunci, in «Moniteur Universelu §i il va fi cetit cu o oare§care mirare. Acest
articol a produs pe Continent o impresiune foarte vie, cu atat mai mult ea
ni§te persoane bine cunoscute; Principii Stirbey, 13ibescu §i Sturza §i un
principe tanar, aliat cu amandoua familiile imperiale din Rusia §i din Francia,
al carui nume nu-1 cunosc, sunt in acest moment la Paris, sau au fost zilele
trecute, §i nu au ramas de tot neactivi in aceasta cetate a intrigilor. Ar-
ticolul, la care fac aluziune, constata ca Imparatul a dorit, din capul locului,
Unirea celor doua Principate Dunarene, ca de atunci incoace experienta 1-a
confirmat in aceasta opiniune §i ca el spereaza Inca, ca celelalte Puteri, cari
acum sant contrare vederilor sale, le vor adopta la sfar§it. Scriitorul mai
insinueaza, cu toate ca, nu afirma aceasta in termini foarte preci§i, ca ces-
tiunea Unirei celor doua Principate va fi supusa deliberarii Adunarilor, cari
au sa fie convocate prin un Fermam al Portii. Cu toate acestea aflu, §i am
aflat aceasta de mult, ca Turcia, a §i Austria pe cat cred, au in aceasta
privire cu totul alte vederi, §i sunt foarte contrare ca cestiunea sa fie adusa
in Adunarile de cari e vorba. Aceasta tocmai este o cestiune de mare im-
portanta, fiindca Turcia considera ca Principatele sunt stavilare spre a o apara
in viitor, in contra Austriei de o parte, a .Rusiei de alta parte. Daca, Prin-
cipatele vor fi intrunite intr'un singur Stat, punâncl in capul acestui regat
un Principe strain, acest stat va cadea sub influinta altor State, mai ales a
Rusiei.
«Daca astfel la un capat al Turciei noi vom fi siliti sa vedem un regat sub
influinta Rusiei, §i la un alt capät un al doilea regat, adica al Greciei, sub
aceea§ influin0, o astfel de stare de lucruri poate trage dupa sine foarte
mari pericole pentru Turcia, §i ar ingriji cu drept cuvAnt Guvernul Otoman.
www.digibuc.ro
428 DIMITRIE A. STURDZA
aCestiunea ce pun nobilului Lord Clarendon este aceasta : Este bine inteles
a Adunarile, caH au a se intruni in amandoua Principatele in virtutea Fer-
manului Portii, vor discuta si hotari intr'un raport convenienta Unirei celor
don& Principate ; sau daca aceasta cestiune va fi rezervatá numai desba-
terilor reprezentantilor marilor Puteri in viitoarele Conferinte, cari vor aye&
loc la Paris.
aComitele Clarendon: In ce priveste cestiunea a doua, ce mi se adreseaza
de nobilul si invatatul meu amic, raspund ca am cetit fireste articolul din
«Monitor», la care face aluziune, §i ca 1-am cetit si eu cu oarecare mirare ...
Ma voiu margini insri a raspunde numai la cestiunea ce mi s'a pus de no-
bilul si invatatul meu amic. Prin Fermanul care s'a publicat, nu se impie-
did., ca cestiunea Unirei sau oricare alta cestiune sa fie discutata. Aceasta
este cu totul conform intentiunilor Congresului de Paris. Congresul a de-
clarat §i aceasta a fost primita, de Plenipotentiarii Turciei, ca poporul
Principatelor va fi liber sa discute oricare cestiune in conexitate cu forma
de guvern ce se va primi pentru aceste teri. Prin urmare Fermanul nu in-
terzice Divanurilor vreo discutiune oarecare; insa, in acela§ timp, s'a pre-
supus fireste ea nici o hotarire nu se poate lua §i nu s'ar puteà face in
aceste Divanuri, care ar tincle a nega Suzeranitatea Portii sau care ar obli-
ga-o a exercita puterea sa intr'un mod, care ar compromite siguranta, §i. in-
tegritatea Itnperiului otoman. Sunt silit sa ma abtin, in acest moment, de
a intra intr'o discutiune asupra acestui subject, sau de a spune pana la ce
punct sunt de acord cu opiniunile enuntate de nobilul si invatatul meu amic.
Totus surprinderea mea exista, caci a fost inteles intre Reprezintantii Ma-
rilor Puteri in Congresul de Paris, cä inainte ca acele Divanuri sa se intru-
neasca, inainte ca poporul Principatelor sa se consulte, ca inainte ca raportul
Comisarilor sa se primeaseä si ca Congresul sa se intruneasca pentru a-1
lua in consideratiune, nici una din Puteri nu va face ceva pentru a influ-
int& opiniunea in Principate sau aiurea ifi privirea acestei cestiuni particulare.
Prin urmare nu fac decat a indeplini promisiunea data, in ce priveste guvernul
Maiestätii Sale, daca, in acest moment, ma abtin de a discuta acest subject.»
Unionistii din Moldova, acum organizati in Comitet de acpune,
vazAnd pretentiunile Turciei, ostilitatea surd& a Austriei si a .Tur-
ciei, incuraturile produse prin ezitatiunile unora din Puteri si pre-
lungirea anormal'a a administra4iunii CainAcämiilor, au adresat Ma-
rilor Puteri semnatare Tratatului de Paris in 19 Fevruarie pe-
tiliunea urmätoare :
eIn timpul deliberarilor privitoare la Tratatul de Paris, in sedinta din 8
Martie, Plenipotentiarul Marei Britanii a emis in deosebi principiul «uti-
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOQ DIN IA$I $1 DUCIIRE$TI, III. 429
www.digibuc.ro
430 DIMITRIE A. STURDZA
«In rata acestor fapte, a carora gravitate creste pe fiecare zi, subsemnatii,
sprijinindu-se pe dovezile interesului arititat de Europa intreaga Principatelor
prin organul plenipotentiarilor si, ne credem indestul de autorizati a face
un apel la simtimintele de echitate a Guvernelor, pentru a le rugit sA bine-
voeascA a hi& masuri pentru a asigura terii noastre beneficiile intregi ale Tra-
tatului de Paris. Noi nu voim altceva, noi nu cerem altceva, decat o garan-
tie a intregei libertati a voturilor noastre in alegeri si a independintei deli-
beratiunilor Divanurilor noastre.
«Caimacamia Moldovei, cum ea existiti astazi, nu ne d aceasta garantie, pe
care bunavointa Puterilor a vroit sa ne-o dea. Faptele. dovedesc aceasta in
mod indestulator, i prelungirea, atat de neasteptata,, a acestei Puteri este
ea insas contrara principiilor de justitie, cari au instituit-o, precum i un
obstacol pentru o intreaga nepartinire.
«Credem dar a intl.& cu totul in spiritul Tratatului de Paris, in ceeace
ne priveste pe noi, cerand ca in momentul alegerilor, Caimacamia, pe care
imprejurarile i timpul au transformat-o in adevarat Hospodarat, sa fie in-
locuita prin o combinatie, care sa poata asigura libertatea intreaga, a Di-
vanurilor.
«Sfarsind vom adaugi, cá restabilirea libertatii presei, mantinuta In limi-
tele echitabile ale legii, ar fi in momentul alegerilor un mijloc eficace pentru
prepararea liberei rostiri a dorintelor terii.
(<Speram c nimeni nu va banui intentiunile barbatilor de seama, intere-
sati la mantinerea linitei i a ordinei, i ca, marginindu-ne numai a solicità
stabilirea unei administratiuni nepartinitoare, care sa ne permititi, prin libera
expresiune a dorintelor noastre, sa raspundem in mod demn la legitimele
sperante puse in noi de toate Puterile, si in particular de Sub lima Poarta..
Fiecare din noi suntem convinsi ca astfel ne-am indeplinit clatoria de buni
ceateni.
« Logo f e(i :
tefan Catargiu Nicolae Milu George Lescu-Kostaki
George Sturdza Dimitrie Cantacuzin Princ. Alex. Cantacuzino
Constantin Sturdza Vasile Ghika
Vornici :
George Sturdza Petru Mavrogheni P. Ventura
A. Cantacuzino Constantin Hurmuzaki loan A. Ghika
I. G. Ghika M. Manu Constantin Rolla
I. A. Cantacuzino Grigorie Cuza Mihail Kogiilniceanu
E. Chrisoverghi A. Catargiu Dimitrie Rallet
Anastasie Panu Constantin Ghika Constantin Negri
Dimitrie Sc. Miclescu
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IA$I $1 DIICURE$TI, III. 431
« Col oneli :
Milu I Mann I Alexandru Mavrocor dat
«Postelnici :
A. A. Sturdza Scarlat Mavrogheni Ioan Sturdza
Mihail lora G.-Roset ti-Roznovanu Co nstanti n Luca
Dr. Varnav Petru Mann Vasile Alecsandri
Const. Strat Alexandra Catargiu N. Rose Lti .BAlrineseu
Const.-Rosetti-Tetzeanu
«Maiori :
Vasile Mrilineseu I
Diamandescu
« Agi.:
A. lora I. Ballet Ion Donici
Gr. Sturdza Ion Paladi D. Aslan
D. Beldiman C. Sc. Sturdza Ion Silion
G. Scortzeseu N. Donici
«Spcitari :
Al. Scortzescu I. Negruzzi C. Cananau
Sandu Negri Dim. Cozadin Dim. Sturdza
Alex. Milu Const. Chris tod ulo- Cerkez P. Carp
Scarlat Bontas Sandu Miclescu C. Angonescu
G. Sion N. Carp
« Corniqi :
Searlat Lambrino I G. Vrabie
Tomo. Voinov I Vasile Romalo
«Ban: Seirdari :
Petre Sendrea C. Corjescu, George Bulimar
«Stolnic : Ceiminar :
Sandu Bonciu C. Sainogla
«Pitari :
Dimitrie Tacu;
a Domnii : A. Matinescu, C. Cuparencu, N. Voinov, Petre Paladi, I. Lieu, G. Genadi, etc. D
www.digibuc.ro
432 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILt AD-110C DIN IAVI t BIICUREVII, /II. 433
www.digibuc.ro
431 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
1111.....11
DtVANtRILE Aii-fitid D1t4 IA% 10 13tIdURgkiT1, Ift. 45
in 1 Martie urmátoarea depesa telegrafieä Sfatului Administrativ
Extraordinar:
«Ministerul Imperial, luAnd cunostintA de depesa VoastrA despre starea
boalei E. S. Caimacamului, a fost foarte mAhnit. Mare le Vizir, foarte trist,
cere sA i se comunice stiri despre E. S. Dorim ca acestea sA fie satisfacA-*
thare. Maiestatea Sa Imperialk afland despre boala Ex. Sale, a binevoit a-si
manifest& simpatia pentru Ex. Sa, cer&nd sA i se comunice stirile ce se
vor cap At& ».
www.digibuc.ro
436 bIMITRIE A. S1URD2A
«Paharnic: I. Negruzzi.
«Slugeri: I. Lieu, G. Tacu, N. Bosie.
«Pitari: Toma Clucevici, Const. Zirra.
«In gi n e r : Niculae Neculce.
«Pr o fesori: G. Cobalcescu, N. M. Quinezu.
«D omnii: Scarlat Pastia, V. Malinescu, Ion M. Prrtjescu, Constantin
Kirnizki, I. Bantas, G. Vasiliu, P. A. Giosan, G. Voinescu,
N. VArnav, A. Georgiu, I. Albu, G. Lecca, L Lecca, D. Foto,
I. Bosie, D. Tacu, D. Zamfirescu, D. Miclescu, C. Marcian,
V. Popovici, Gr. Costinescu».
Petitiunea Unioniftilor din Moldova, adresatei Ministrilor Afa-
cerilor stretine ai Puterilor garante, aye& aceeas data si aceleasi
semnäturi:
«In 1/39 Fevruarie din urmA subscrisii au luat libertatea a adres& E. Voastre
o petitiune, in care ei expuneau situatiunea periculoasá, &cut& terii prin pu-
terile excesive ce si-a atribuit administratia provizorie si intrebuintarea ce
ea a fácut de dansele.
«Moartea neprev&zut& a Caimacamului asvarla astAzi pe Moldoveni intr'o
inOjire usor de priceput. Ei se intreabrt ingrijiti, care forma se va da nourti
administratii, si la ce combinatie se vor opri puterile cele mad, pentru a
riispunde la votul dat in Congresul de Paris in 8 Aprilie 1856?
«Subscrisii cred a combinatia cea mai fericit& ar fi aceea a unei Caim:i-
chmii compuse de trei membri numiti ad-hoc si luati in afar& de Consiliul
actual, caci aceasta nu ar fi decAt continuarea sistemului, in contra cäruia
noi am formulat mai inainte plangerile noastre. Influintele individuale ar fi
astfel neutralizate unele prin allele, si libera expresiune a dorintelor popu-
latiunii ar afl& in realitate o garantie de independintk pe care Puterile au
vrut s& asigure Principatelor.
«Subscrisii iau dar libertatea de a se adres& din nou E. Voastre, spre a
solicit& puternicul sAu sprijin pentru combinatia unei C6,imacAmii de trei
membri, ca find cea mai folositoare si singura care ar pute& raspunde ne-
cesitAtilor situatiunii, cat si intentiunilor binevoitoare. ale Europei.»
Tot In 1 Martie d-1 Victor Place instiinteaza. pe Comitele Wa-
lewski despre moartea Caimacamului Bals.
«Sunt informat chiar acum in mod oficial, prin o scrisoare a Secretarului
de Stat, despre moartea d-lui Teodor Bals, Caimacamul Moldovei.
«Din aceast& comunicare si din declaratiunile verbale acute mie, rezulta ca
Consiliul de ministri, in asteptarea ordinelor dela Constantinopole, va urma,
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAEI I BITCUREETL III. 437
www.digibuc.ro
438 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAt31 I BUCIIRE§TI, 439
www.digibuc.ro
440 DIBUTRIE A STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IM3I gI BIICURE§TI, HI. 441
www.digibuc.ro
442 DIM1TRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIYANURILE AD-HOC DIN IA§I §I BOCURE§TI, 443
www.digibuc.ro
444 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-BOO DIN IAI I utrouttmr, 4 45
www.digibuc.ro
446 DIMTTRIE A. fiTTIRDZA
www.digibuc.ro
MANI/RILE AD-HOC DIN IASI III EiJCUREOTI, I/I. 447
voi a ne trimite, cat se poate mai curand, listele alegatorilor din tinutul
d-voastre, iar rnai ales listele proprietarilor celor mad.
«Pe langa, adresa alAturata,, avem onoare de a vl tramite si o brosur& foarte
interesantA, care sub guvernul r&posatului Caimacam se confiscase de cAtre
Postelnicie, iar acum s'a slobozit si s'a pus in circulatie.
APlini de operant& in patriotismul si conlucrarea d-voastre, avem onoarea
de a ne insemna cu cea mai aleas& stim&.
«Ai d-voastre plecati servi:
(S ubsc rig 1) C. Hurmuzachi, P. Mavrogheni, D. Cozadini, V. M5linescu.s
In aceeac zi de 13 Martie, Partidul Unirei din Moldova a pre-
zentat la laqi lui Kabuli-Efendi memoriul urmator:
«De cancl a inceput a fi agitata cestiunea reorganizärii Principatelor Ro-
mane, un punct domineaz& toate celelalte. Acesta este acela care priveste
Unirea acestor don& provincii sub un singur guvern. Faptele de a urm&
unei asemenea combinatiuni si consecintele ei pentru viitor au fost prea bine
discutate prin pana scriitorilor eminenti si chiar prin aceea a b&rbatilor de
Stat, ca s& intreprindem ad a mai trata aceasta cestiune, a o desvolt& si a
face sä reiasä, Inc& odata, toate foloasele ce ea prezinta.
«Memoriul acesta are un tel special, si anume acela de a restabili sub
adevarata lor lumina spiritul si tendintele partidului Unirei in Principatele
Romane. Din ziva in care acest partid s'a pronuntat, si oamenii cari-1 corn-
pun au inceput a se satui unii cu altii, calomniile cele mai neauzite nu au
incetat de a fi ravarsate asupra lor. S'a cautat mai ales a reprezint& la Com-
stantinopole acest partid ca compus de elemente revolutionare, de elemente
al cArora vis si scop secret ar fi de a rupe legaturile cari leaga Principa-
tele de Imperiul Otoman.
«Este dar de datoria oamenilor, cari s'au grupat imprejurul acestei idei, de
a restabili faptele sub adevarata lor coloare, de a expune cu franchetti, si cu
lealitate spiritul care-i conduce in lucrarea intreprins&. Orice neintelegere tre-
bue s& dispara, cad adevarul singur poate duce spre reusita pe toti acei pe
cari criza actual& i-a asvArlit in mari ingrijiri.
«Toga lumea stie cá provizoriul si instabilitatea sunt cauzele disolutiunei,
cari au ros 'aceasta tar& si cari au denaturat caracterul locuitorilor sai. Is-
toria nenorocirilor lor consist& in aceasta, chiar acum, pentru a dovedi c&
innadusind spiritul national, se paralizeaz& sufletul care insufletià acest trup,
si c& ei au fost redusi, ca Ora, in stare de simple teritorii, si ca populatiune,
in stare de suflete a imparti.
«Läsate in prada influintei straine, care a cercat s& le domineze, nu nu-
mai prin putere, dar 0 prin coruptiune, aceste provincii au pierdut orice
www.digibuc.ro
48 DIMITRIS A. STURDZA
punct de razim, i ele s'au vazut parasite in mina acelora can doriau sá le
cotropeasca. Toate elementele de vitalitate, cu care Provedinta le-a dotat,
picau astfel in ruing, i Imperiul Otoman a putut s vada in fiecare zi cä
'cotropirea teritoriului Principatelor este cotropirea a insus acestui Imperiu.
«Astazi ca Provedinta divina, hi scopurile sale nepAtrunse, a vrut a pune
un capat unei stari de lucruri, care semana a fi iremediabila, trecutul trebue
sit serve de invataturA pentru viitor.
«In aceasta consta secretul dorintelor noastre. Noi vrem Unirea Moldovei
Valahiei intr'un singur Stat, flU cu scopul de a slabi legaturile de suze-
ranitate, caH ne leaga de Malta Poarta, ci numai pentru a le strange Inca
mai mult prin restabilirea adevaratului interes, care lega alta data aceste pro-
vincii de Imperiu.
«Ne-am zis, trebue ca Turcia sa afle in aceste ten un element de puteri
indestulAtoare pentru a mantinea, in aceasta parte, siguranta fruntariilor sale.
Garantia iptegritatii pe care Europa a promis-o teritoriilor romanesti este
fAcutA pentru a da acestor elemente timpul a se produce si a se desvolta.
Trebue, pentru a indepini acest scop, ca Principatele sA mAntie in mod franc
si leal legAmintele ce au cu Imperiul Otoman, a cAruia existerita este o ces-
tiune de inaltA politica europeana, i fArA de care existenta acestor provincii
devine iluzorie : lasate farA sprijin, ele curand ar fi sterse de pe harta Europei
de Puterile cotropitoare cari le incunjurA.
Interesul Principatelor Romane este intim legat de acela al Imperiului.
Romanii nu pot aye& simpatii politice decat pentru Turcia, cad exsistenta
lpr depinde de sprijinul mai mare ori mai mic ce ei vor afla in elementele
de putere, de care dispune Imperiul Otoman.
«De aceea, partidul national a manifestat cu entuziasm simpatiile sale pen-
tru Turcia in timpul evenimentelor anului 1818. El s'a rAdicat atunci cu
energie in contra tendintelor cotropitoare ale Rusiei, precum el si astAzi se
ridicA in contra tendintelor Austriei, care a cugetat sA mosteneascA de drept
pozitiunea pierdutA de Rusia, si face toate sperantele acestor provincii sa se
indrepteze spre Imperial Otoman, a caruia influinta, a fost absolut stearsa
prin dominatiunea de fapt ce exercita Cabinetul de San-Petersburg.
ePentru acest darsit e ins& necesar, inainte de toate, ca spiritul national
sA fie reinviat, si ca societatea Moldo-ValahA sA fie radicata prin efectele
electrice ale acestui simtimant, pe care vicisitudinile trecutului 1-au scAzut.
«Este numai un singur mijloc pentru a ajunge la o indreptare realA, acesta
este de a intruni familia romanA a celor douA Principate intr'un singur ma-
nunchiu.
«Numai atunci and se vor simti o natie, ei vor avea un interes a vArsa
sangele lor pentru a apara teritoriul lor. Ei vor putea servi astfel de avan-
www.digibuc.ro
tont/INT:MILE AD-HOC DIN Iik.I tg BIICURETI, III. 449
www.digibuc.ro
450 hiMITRIA A. SttIRDZA
www.digibuc.ro
MVANMITLE An-HOC MN rAsI X nuctrnEsn, itt. 451
www.digibuc.ro
452 bIMITRIE A. sttli/D2A
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IA$I 13I BIICURESTI, HI. 453
internationale, dup. cum amandoua aunt hotarite prin tratatele din 1393,
1460, 1513 si 1529, incheiate de catre I. Poarta cu Principatele.-20. Unirea
Principatelor Moldovei i Valahiei in un singur stat sub un singur gu-
vern,-3°. Neutralitatea pamantului Principatelor,-4°. Saul Statului ales,
strain, cu drept de mostenire la tron, ai caruia urmasi nascuti in tara dorim
sa fie crescuti in religia 3erii,-5°. Guvern Constitutional Reprezentativ cu o
singura Adunare Obsteasca asezata pe baza electorala larg, incat s cu-
prinda interesele intregei natii române,-6°. Supunerea strainilor din Prin-
cipate la legile terii.
«Aceste baze ale starii noastre politice Divanul, in virtutea Tratatului de
Paris, va mijloci a se garanta de Puterile subscriiroare acelui tratat. Dupa
care, membrii Divanurilor din Ambele Principate, intrunindu-se, se vor con-
stitui in Adun are Extraordinara legiuitoare, vor proceda la facerea Legii
Electorale si a Constitutiei erii, avand de principii in lucrarile lor legiuitoare :
Respectul proprietatii, libertatea i respectul individual, si vor incheia lu-
crarile lor cu alegerea efului Statului.
«In acestea cuprinzand.u-se credinta i dorinta noastra politica, declaram
ca acei ce vor voi a avea, voturile noastre vor trebui ca inaintea alegerilor
sa se indatoreasca, cá vor sprijini i vor vota pe fata, in Divanul ad-hoc
aceste dorinte.
aGheorghe Ionescu Ic on om, D o c t. Anast. Fatu, D. Gusti, I. Negurä, I. M. Chinezu,
D. Zamfiresou, Iancu Corpscu.a
La aceastä actiune din Moldova a urmat actiunea paralelá in
Bucuresti.
In 15 Martie, Membrii Comitetelor Unite publica in ziarul «Con-
cordia» dorintele Românilor, exprimate in Adunarea Bucurestenilor:
«Cu apropierea epocei in care Romanii au a-si exprima defmitiv dorintele
despre viitoarea reorganizare a stärii politico a terii lor, cetatenii orasului
Bucuresti au inceput, in diferite i numeroase adunäri ce avura pana acum
pentru acest scop, a se ocupa cu discutiunile cestiunilor ce aunt a se decide
in acea exprimare de dorinte.
Duptt multe discutiuni dar, ce se facura in toate adunarile lor, in cari se
adoptase diferite programe de dorintele ce erau sa fie exprimate, erau
mai toate conforme intre dansele despre formele principale.
ccln sfarsit, Marti seara, la 3 Martie, o adunare numeroasa, ca la vase
pana la sapte sute de cetäteni cel putin, au primit cu unanimitate urma-
toarea programa, care ne grabim a o comunica, Romanilor, felicitandu-ne tot-
deodata pentru conformitatea, care predomina in ideile noastre, cat si pen-
tru aceea ce o vedem intrale fratilor nostri de peste Milcov.
www.digibuc.ro
454 DIMITRIE A. STURDZA
«Dori* le Românitor.
«In virtutea vechilor drepturi ale terii noastre, consfintite prin capitulatiile
ce au incheiat, dup. vremi, Domnii nostri Moldo-Români cu Malta Poarta ;
si in urmarea Tratatului dela Paris din 38/3, Martie 1856 ; voind sa pastram
in toata intregimea lor acele drepturi stramosesti, cari sunt temeile Auto-
nomiei noastre, si sä respectam totdeodata si dreptul de suzeranitate al
Inaltei Porti, stipulat prin acele capitulatii, Noi, subsemnatii Romani dorim :
«I. Chezasuirea Autonomiei si a Drepturilor noastre Internationale, dupa
cum sunt hotarite amandoua prin capitulatiile din anii 1393, 1460 si 1513,
incheiate intre Terile Ribmâne cu Malta Poarta Suzerana ; precum si Neu-
tralitatea teritoriului Moldo-Roman.
«II. Unirea terilor Romania si Moldova intr'un singur stat si sub un singur
guvern.
«III. Print strain cu mostenirea tronului, ales dintr'o dinastie domnitoare
d'ale Europei, ai carui mostenitori nascuti in tar& am dori sa fie crescuti
in religia terii.
«IV. Guvern Constitutional Reprezentativ ; si dupa datinele cele vechi ale
terii, o singura Adunare Obsteasca, care va fi intocmita pe o baza electorala
indestul de larga, incat sa reprezinte interesele generale ale populatiei ro-
mane.
«Acestea find bazele, pe caH se intemeiaza fiinta noastra politica, MI%
de care oHce chezasuire in privinta imbunatatirii sociale este peste putinta a
se realiza si a procura tern un viitor feHce si statornic, subinsemnatii credem
ca numai dup. ce Inaltele Puteri garante vor binevoi a recunoaste si che-
zasui cele patru puncte sus zise, ar urma sa ne ocuparn de organizarea
dinauntru ; cand atunci, unindu-se Divanurile ad-hoc din amandoua Terile
Romane, sa' se declare in Adunare Extraordinara in virtutea dreptului de
autonomie, si alcatuind Legea Electorala, dupa care sa se compuna in viitor
Obsteasca Adunare a terii pe baza art. IV mai sus pomenit, sa se inde-
letniceasca apoi la reformele din intru ale Statului Romanesc, asezand
bazele viitoarei sale Constitutiuni.
«Declaram totdeodata ca o profesiune a noastra de credinta : Respect la
dreptul proprietatii de oHce natura,Egalitatea tuturor Romanilor inaintea
legilor,Libertatea individuala si a muncii Oranului.
«Patrunsi ca dela cele dintai patru baze fundamentale cuprinse aci atarna
existenta politica nationala a patriei, cati dintre noi vom avea dreptul de
alegatori, incredintand soarta terii in manile Deputatilor, ne indatoram ca.
votul nostru il vom da numai pentru aceia caH mai inainte de ziva ale-
gerii vor chezasui prin inscris indatorirea cit ei vor declara aceste baze,
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAI I BIICIIREM, III. 455
www.digibuc.ro
456 DIMITRIE A. STURDZA
va pute& incet& amestecul sträinilor in trebile terii din nituntru, si prin ur-
mare Fermanele.
«Comertul va ave& liber& desvoltare, si Puterea Militará va creste si se
va intemei& dup& trebuintele Statului. Cand cerem cheeisuirea drepturilor
noastre internationale, cari se cuprind in Capitulatifie noastre cu Inalta Poarta
suzerank recunoscute si de ansa, noi vom pute& prin noi insine, prin tri-
misii nostri, sä reprezentam interesele noastre pe 1amg5, Puterile cele mari
si s& contractilm cu acele Puteri legAminte comerciale, intinzAnd relatiunile
dup& trebuinta. In sfaxsit, prin Neutralitatea teritoriului roman, ramaind scutiti
de aväliri straine, vom putea sO. ne bucuräin in liniste si in pace, crescand
puterile materiale si desvoltand pe cele morale, elemente neapOrate ale fe-
ricirii unei teri.
«II. Unirea Terilor Romane si Moldave intr'un singur Stat si sub un sin-
gur guvern.
«Unirea Principatelor aduce cu sine puterea nationalk adic& chez&suirea
materialä pozitivA a drepturilor noastre politice. Numai prin Unire putem
ajunge la stabilitate, putere si tarie, si astfel vom putea face a se respect&
drepturile din afar& si din n&untru ale terii.
aIII. Print strain cu mostenirea tronului, ales dinteo dinastie domnitoare
de ale Europei, ai c&rui mostenitori, n&scuti in tark am dori sA fie crescuti
in religiunea terii.
«Este stiut din chiar experienta trecutului c6, Domnia dintge pam&nteni a
atatat rivalitatea dintre familiile pretendente la tronul Orli; cu aceasta pa-
timile luar& un sbor nemasurat si neinfranat si cei cu puterea in mank ca
sä se poat& tine& in contra partidelor ce se formau, se trudiau a conrupe pe
cei cu suflete slabe, incuraj&nd prin r&spl&tiri demoralizarea si lásand camp
deschis acelora la tot felul de abuzuri!
«In dark teeth. grija Domnitorilor sta de a interes& Puterile strOine in fa-
voarea persoanei lor, si nu in favoarea terii ; iar pretendentii alergau ne-
contenit la straini spre a jertfi interesele terii far& crutare pentru trista lor
desertaciune.
«IV. Guvern Constitutional Reprezentativ ; si durd datinele cele vechi ale
terii, o singura Adunare Obsteasck care va fl intocmitO pe o baz& electo-
ral& largä, incat s& reprezinte interesele generale ale populatiei rom&ne.
aInteadevär, cum ar putea fi chezAsuita puterea legilor din intru, dad,
voia si puterea guvernului nu va 6 märginitO si raspunz&toare inaintea unei
AdunAri Obstesti, care EA fact si s& imbunatiteasca legile Orli? Aceastil
Adunare nu va inf&tisa si sprijini privilegiile si interesele unei clase sau ale
unei caste ea in trecut, ci interesele obstesti, compus& din persoane strans
legate cu interesele cele marl ale terii. Aceasta Adunare va fi regulata astfel,
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOO DIN IA§I 13I BIICURE5TI, III. 457
www.digibuc.ro
458 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAl3I 131 BIICUREETI, III. 459
www.digibuc.ro
460 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANtiathE AD-HOG DIN iiwt Eg tuOukEp't, M. 461
www.digibuc.ro
462 ntrdnittig A. STURD2A
%
www.digibuc.ro
DIvANtnuLD ADHoD DIN 141 $t Dtreuntsn, In. 468
www.digibuc.ro
464 bIMItRIE A. StIIR152A
,
kaportul din 25 Martie aratA caH sunt oamenii cari Inc urea vii-
torul Moldovei.
«Am primit depesa E. V. si am intrebuintat-o, dupa cum ati dorit.
«Am cetit de asemenea interpretarile ce ati propus asupra unor anurnite
dispozitii ale Fermanului de convocare. Ele nu pot avea cleat urmari bune
si nu mA, indoesc ca. au fost primite. Dar ar fi foarte folositor ca sa fie co-
municate oficial Caimacamului sau de catre Poarta sau de catre Comisiune,
cAci listele electorale se pregatese in acest moment si interpretarile date
trebue sa aduca, schimMri insemnate.
eInainte de a ne da seam& de faptele cari au urmat dupa, numirea si in-
stalarea Printului Vogoride, am asteptat ca situatiunea sa. se clarifice, Ca
sa-mi permit& si mie sA o pricep mai bine.
(cAstazi sunt in masura sa dau E. V. informatiuni depline.
«Din momentul in care telegraful a anuntat noului Caimacam alegerea ce
a facut Poarta, el a luat in mama franele administratiei, conform ordinului
ce a primit. La inceput el s'a marginit sl-si pastreze ministerul, asa cum
era, lasand a se intelege ca asteapta sosirea d-lui Fotiade, care aducea fer-
manul de instalare si care trebuia sa.-i aduca, instructiuni definitive.
«Timp de opt zile, cat a durat aceasta stare provizorie, Printul Vogoride,
care simtia ca, numirea sa va excita in taxa o mare nemultumire, a avut
grija sA pastreze o atitudine cat se poate de neutra si s'a putut convinge
c6. partizanii Unirei erau dispusi sa se apropie si de el si de Poarta, daca
promisiunile de nepartinire erau sincere.
«Spiritele erau foarte bine dispuse, cand din nenorocire sosi d-1 Fotiade.
Chiar in seara sosirii sale am avut ocazi a sa \Id pe acest functionar, cu
care am intretinut, potrivit cu recomandatiunile E. V., relatiuni excelente.
Dar din primul moment m'am putut convinge ca. Poarta a Mout o greseala,
incredintand d-lui Fotiade aceastA misiune.
cCu toga, promisiunea ce vi s'a dat la Constantinopole, ct scrisoarea vizi-
riala adresata Caimacamului era in adevAr expresiunea purtArii ce i se in-
dica, era posibil sA, i se fi dat d-lui Fotiade instructiuni confidentiale. Nu
mi-a fost greu sl ma conving de existenta lor. Nu numai rn'am mirat va-
zand cA Guvernul Otoman persista, si cu aceasta ocazie, pe calea ce o
adoptase cu d-1 Bals; dar ca Inalta Poarta este impinsa pe aceasta cale prin
antecedente si mai ales prin informatiunile neexacte ce i se dau asupra ade-
varatei situatiuni a terii.
«D-1 Fotiade nu m'a lasat in necunostinta, ca. aducea Printului Vogoride
ordinul formal de a 'Astrà ministerul d-lui Bals si de a intrebuinta adeleasi
mijloace pentru combaterea Unirei.
www.digibuc.ro
biVAttttRItt An-itoC DIX wt I .-11 uthmegrim, III. 465
«L-am rugat pe d-1 Fotiade, ca inainte de a lua, masurile ale caror urmari
detastroase le prevedeam, s binevoeasc s astepte cateva zile pentru a
stud% el insus spiritele da searna de ce aye& sa fad,.
«El a consimtit, dar cu toate acestea, vechea stare de lucruri a fost man-
tinuta, afar& de faptul ca d.-1 Neculae Cantacuzino a trecut dela Interne la
Justitie l d-1 Costin Catargi dela Justitie la Interne.
«In scop de a face pe E. V. s nteleaga mai bine semnificarea acestor ne-
contenite schimbari, destul de neexplicabile la prima vedere, este nevoie sa
intru in oarecari amanunte.
«In Decemvrie trecut, cand a avut loc remanierea ministeriala., despre care
am avut onoare a va intretinea mai nainte, d-1 Teodor Bals, influintat in toata
aceasta afacere de catre d-1 Gedel, Agentul Austriac, a intrebat categoric pe
d-1 Neculae Cantacuzino, numit Ministru de Interne daca iea asupra sa ras-
punderea de a conduce alegerile viitoare, astfel incat sa nu lase s intre in
Divanul ad-hoc cleat oameni dusmani Unirei. D-1 Cantacuzino raspunse
a este gata s lucreze in acest scop, dar ca nu putea. s iea asupra sa obli-
gatiunea de a reusi. La aceasta d-1 Bals a observat cá d-1 Istrati si-ar lua,
aceasta obligatiune formala, cu conditiunea sa fie lásat s faca ce va voi, in
special intru cat priveste numirea prefectilor i subprefectilor. Astfel, cu con-
simtimantul d-lui Cantacuzino, d-1 Istrati, numit Ministru Lucrarilor publice,
a fost insarcinat cu intocmirea listelor electorale. Atunci am vazut o noua
schimbare intre functionarii civili, d-1 Cantacuzino märginindu-se numai a-ei
pune semnatura pe toate numirile de prefecti Acute de d-1 Istrati.
«Se pare fara indoeala, ca .ar fi fost mai natural sa se dea d-lui Istrati por-
tofoliul Internelor i aceasta era si parerea Agentului AuStriac. Dar acest
minister, care aduce totodata i presedintia Consiliului, a fost totdeauna
ocupat de un boier de primul rang, si deoarece d-1 Istrati flu era boier
de primul rang, d-1 Bals n'a indraznit sä infrunte mai departe indignarea
public& deja, destul de atatata si 1-a mantinut la ministerul cel mai putin
important, care nu aducea nici un ran operei sale oculte.
«In ultimele saptamani ale vietii sale, d-1 Bals a capatat dovada ca incer-
carile d-lui Istrati nu au izbutit in contra simtimantului general favorabil
Unirei. El si-a aratat neincrederea i aceasta a adus retragerea acestui din
urma, care si-a dat demisia putine zile inainte de moartea Caimacamului.
«In faptele ce v'am expus se gaseste explicarea Ministerului actual al Prin-
tului Vogoride.
«D-1 Fotiade a sosit ad cu ordinul de a nu face nici o schimbare in corn-
punerea Cabinetului si de a starui mai mult ca oricand in politica anti-
unionista.
«Sunt absolut sigur de ceeace afirm ad.
Anatole A. R.Tom. XXXIILMemortile Soot. Istorioe. 80
www.digibuc.ro
466 bn011ut A. Alt 111)2A
«Un singur ministru ei-a dat dimisiunea: Secretarul ae stat d-1 Alexandru
Sturdza. Ceilalti au rämas. Dac . n'ar fi voit s. agraveze situatia, ar fi fost
mai natural sl-i mäntie n posturile lor. Dar am vazut cä s'a f6.cut o schimbare
intre d-1 Cantacuzino i d-1 Catargiu. A trebuit sg, m6, asigur de o schimbare,
despre care am fost prevenit inainte de a se face, si stiu in modul al mai
sigur c inteo intrunire la d-1 Catargiu, la care au asistat i d-nii Fotiade,
Gödel, Istrati i Cantacuzino, acest din urmä intrebat find, dacit este sigur
a va face aletzerile in sens antiunionist, a rAspuns, ca i d-lui Bals, a nu
poate Iuã räspunderea acestor alegeri. Atunci d-1 Catargiu a observat a el
ii iea sarcina i c Aspunde de toate. In urma acestei obligatiuni formale,
el a fost numit Ministru de.Interne. Numirea lui nu dateag, decat do cAtevã
zile i deja, toti prefectii au primit invitarea sa, vie in grab& la Iai, unde
noul lor sef are de gand O. le dea verbal un cuvant de ordine, care sá nu
lase urme.
«Duminica trecutA, intr'o ocazie solemnä, and d-1 Catargiu a primit vizita
in corpoare a functionarilor ski, intre cari se gäsia, Colonelul jandarmilor,
iatä ce vorbe le-a spus : «Voiu sdrobi, voiu &ram& Partidul Unionist si
daa un singur membru al lui va fi ales in Divan, primesc sä-mi tundeti
mustetile». Acesta e procedeul obicinuit in tar6.: amenintärile. Astfel sistemul
ce au de gand sá intrebuinteze este stabilit in mod precis.
«Puteti dar aprecia, buna credintä a d-lui Fotiade fat& de D-voastra ei
sinceritatea promisiunilor de nepArtinire ce vi s'au fácut in Constantinopole.
Cu toate acestea alegerea d-lui Cantacuzino i Catargiu pentru a part&
cruciada in contra ideii nationale nu este nici fericita,, nici onorabilá. Nici-
odatl doi oameni n'au provocat o reprobare mai general& intr'o lark unde
sunt cu toate acestea destule motive ca oamenii sa. fie indulgenti. Este un
dispret o indignare de care nimic nu poate da o idee. V'am &cut cu-
noscut pe d-1 Cantacuzino in depesele anterioare i Poarta v'a 16,sat BL
sperati a va fi invitat s se retragá ; noi ins& vedem ce se intim-111 : el
a fost pus la departamentul, unde-i este mai usor sä-si urmeze obiceiurile
cele rele. Cand i-am vorbit d-lui Fotiade de retragerea lui, mi-a raspuns
a nu este necesara, aci nu exisa o condamnare judecittoreascá contra lui.
Ceeace insit este mai straniu in noua situatie a d-lui Cantacuzino, este
a el a adresat fostului Caimacam petitia defEmätoare, in urma areia Di-
vanul Domnesc a fost nevoit sa se retraga ; i a el, insultatorul Magistraturei
celei mai inalte a terii, este astAzi Ministru de Justitie.
«Ce cugeta Guvernul Otoman despre aceasti, combinatie ?
«In at priveste pe d-1 Costin Catargi, care a fost la Departamentul Ju-
stitiei, n'am de spus cleat o vorba : el este pus de atre opinia publia
pe un grad si mai inalt decat Nec. Cantacuzino.
www.digibuc.ro
DIVANVBILE AD-ROC DIN UP 13/ BUCUMM, lIt. 467
«Ceeace mA izbeste mai mult din toate cele ce se petrece de mai bine de
un an in Moldova, este orbirea neexplicabilA a Inaltei Porti.
«CAnd idea Unirei teritoriale si administrative a Principatelor a fost pentru
intaia oat% pusa in discutie, a desteptat un mare entuziasm intre cei mai
multi i mirare intr'un anumit numar de oameni. Atunci era o miscare usor
Ue condus. In foe de a-si luà aceasta sarcinA, Poarta se declarA dela inceput
in contra Unirei. Ava dreptul, fara indoeala. Dar daca ar fi stiut sa profite
de simpatiile ce le ava n tara, nu i-ar fi fost greu sA condua spiritele.
Departe de a se apropia de Francia, care s'a arAtat in toate imprejurarile cea
mai credincioasä dintre aliatii ei, dupa, cum e i cea mai veche, Turcia ei-a
legat deodatA interesele de Austria, care niciodatA n'a cautat cleat sA profits
de incuraturile ei.
«Din acest moment cestiunea Principatelof a luat o schimbare cu totul
neasteptatA. Atunci am vazut pe Agentii Austriaci incerand sä compromita
tot mai mult Turcia fata, de populatiuni. Ei s'au purtat cu atAta brutalitate,
inat si-au ajuns numai decat scopul. In vreme ce sfAtuiau Inalta PoartA sa
immulteasca Fermanurile i Scrisorile Viziriale, cari sunt vAtAmatoare pentru
amorul propriu national, and nu sunt indispensabile, Agentii Austriaci puneau
incetul cu incetul mAna pe administratia terii, se amestecau in toate afa-
cerile si-si luau ca sarcina sit faca si mai aspre urmArile ocupatiunei.
«Astfel populatiunile au inceput sa fie neincrezAtoare i incetul pe incetul
s'a vazut micsurAndu-se simpatiile fatA de Poart&
«Austriacii, in loc sa inteleaga, cä urile ce le desteptau se indreptau im-
potriva lor, s'au silit sa convingA Inalta Poarta prin informatiuni neexacte,
ca impotriva acesteia se ridicau nemultumirile. Astfel s'au inAsprit tot mai
mult raporturile intre Guvernul Otoman i Principatul Moldovei. PentrA a
reusi, au prezintat partidul unionist ca dusman sistematic al Turcief, ca ne
visAnd alicevA deat ca tara sit fie independent& Poate au fost indemnati sä
dicteze d-lui Bals acea purtare nesocotita, care a compromis totul, aci cu
cat mai mult s'au declarat ei in contra Unirei, cu at:Ma idea aceasta a
progresat.
ccAcesta este Axlevarul asupra situatiei. In cat priveste antipatia fatA de PoartA,
ea nu exist& Cei ce o semnaleazA, sau cari vorbesc de proiectul de separare,
se insealA sau voesc sA incelq.
ccI-ar fi fost usor Portii sa cunoasa starea lucrurilor, clack in loc de a se
increde in rapoartele- agentilor straini, interesati sit o induca in eroare, ar
fi trimis ad oameni siguri, observatori nepArtinitori i cari sl-i fie de-
votati.
«Dna Kabuli-Efendi i d-1 Fotiade sunt de buna credit*, vor spune cat
au fost de izbiti de aspectul Moldovei. In aceasti tarA, unde ii s'a anuntat
www.digibuc.ro
468 DIM1TRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOO DIN Iga I BITCUREgTI, III. 469
www.digibuc.ro
470 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAW i3I DUCIIRE5TI, IIL 471
www.digibuc.ro
472 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANIIIIILE AD-HOC DIN TAF 0 BIICUREM, III. 473
riului sau, anunta peste tot locul, ea le va suprima cu forta. Intaia oara,
cand Caimacamul mi-a spus aceasta idee, i-am observat ca intr'un timp
atat -de solemn §i cand Ora este chemata sa se pronunte asupra soartei
sale, prin mijlocirea unui Divan general, este mai mult decat drept, este
chiar o datorie pentre toti cetatenii, sa se sfatueasca, sa se inteleaga, sa se
uneasea asupra alegerei oamenilor, cari au sit primeasca mandatul sant de
a exprima dorintele populatiunei, 0 ca pentru a provoca aceastA intelegere,
este indispensabil a formula intr'un program principiile, intentiunile, cu un
cuvant profesiunile de credinta ce-i unesc pe unii au altii, pe cei ce impar-
ta§esc aceea§ parere. I-am adaugat pe langa acestea, ca regimul nelogic,
caruia tam a fost supusa atata timp, nu mai are valoare, ca Puterile garante
au inteles sa se lase o deplina libertate exprimarii dorintelor, ca datoria
Guvernului este o nepartinire absoluta, cu singura misiune de a administra
0 de a mantinea ordinea publica, 0 ca atata timp cat aceasta ordine nu
este nici turburata, nibi amenintatA, Guvernul trebue sa se abtina §i sa ingadue.
Printul Vogoride a parut et s'a convins de rationamentul meu. Dar el este
indemnat de d-1 Catargiu, Ministrul sau de Interne, caruia pasiunea politica
0 dorinta de a multumi Poarta ii turbura ratiunea. Acesta vrea sa-§i
creeze, pentru un caz eventual, titluri la Caimaea'mia, care i-a scapat cu oca-
zia mortii d-lui Bal§, 0 a§ fi foarte surprins dad n'ar ajunge in curA,nd la o
extremitate oarecare.
«Din toate acestea se vede u§or cum va fi tratata in Moldova libertatea
votului ce s'a cautat a se asigura celor doua Principate. Pentru mine,
dupa ce am studiat cu atentiune faptele ce se petrec, actele Guvernului
0 tinta tendintelor lui, nu am nici o indoeala asupra planurilor Portii. Ea
a inteles ca in Valahia lupta in contra Unirei nu este posibila, mai ales
sub ochii Comisiunéi Internationale, 0 crezand ca, daed eel putin un Divan
ar mite un vot defavorabil, realizarea Unirei ar intampina mai multe pie-
dici,--i§i indrepteaza toate sfortarile in Moldova, unde spell, O. obtina acest
rezultat.
«Din ordinul ei Guvernul Moldovean se opune presei §i dreptului de in-.
trunire. Functionarii, dupa exemplul ministrilor lor, se servesc de minciuni
0 de amenintari pentru a incela 0 a inspaimAnta populatiunea. Se intocmesc
liste electorale necomplete, §i se pregatesc toate pentru a falsifica alegerile,
cu gandul ca se va putea influenta in acela§ sens asupra spiritului Divanurilor.
«Pericolul este real 0 iminent : un ofis al Caimacamului cu data de 12/2,
Martie a remis d-lui Catargiu eadministratia terii» (textual): adeca soartea po-
pulatiunei este incredintata unui om, care nu se va da inapoi dinaintea nici
unui mijloc pentru a-§i ajunge scopul, 0 dacit acest om este mantinut la
putere, se va juca o comedie curioasa in rata Europei.
www.digibuc.ro
474 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN ItW tg BIICUREI, III. 475
fost vorba, timp de douá zile, s5: fie destituit, dar s'a renuntat la aceasta, de
frica s5, nu se fad, scandal. E temere generall ca formarea listelor electo-
rale s5, nu dea na§tere la nou6, abuzuri. Ministrul, in loc de a lasa, sl se
facA aceste liste in fiecare judet, ceeace pare cu mult mai natural, a dat
ordin FA i se trimiti, mnnele tuturor alegatorilor si eligibililor, pentru ca el
insu§ sa le controleze. Astfel din Iasi vor pled, listele pentru fiecare capital&
de judet. S'a mai svonit d guvernul are intentia sti, pun5, pe prefecti sti. pre-
zideze colegiile electorale in momentul votArii. In sfAr§it, pentru a incorona
aceasd serie de mäsuri, s'au trimis circul&ri tuturor prefectilor, ordonandu-le
ca sa imprästie cu forta armatA, dad, va fi nevoie, comitetele ce s'au orga-
nizat in tar& §i au de scop sa, dea o organithre mai solid& si mai practid,
ideii de Unire. Catargiu insu§ a declarat : «Am s5, v& satur de intruniri
§i de asociatiid)
Acest avertisment oficial era foarte necesar, pentruch actiunea in
contra Unirei luh proportiuni tot mai maH. Se poate zice mai mult.
In Aprilie 1857 a inceput lupta decizivä a UnioniOilor din amhn-
douà Principatele In contra atacurilor reinnoite ale adversarilor lor
interni si externi.
Unioniqtii din Moldova au adresat atunci Comisiunei Europeane
din Bucureqti in 30 Martie o energich protestare, cerhnd a se pune
capht amesteculai direct qi indirect al Guvernului in alegerile pentru
Divanul ad-hoc si fachnd rezervele lor eventuale asupra consecin-
Olor atitudinei anormale procluse de Chimhchmie, care a luat toate
mhsurile pentru a paralizh cu totul exerciVul liber al drepturilor
cetateneqti.
«La 7/19 Fevruarie trecut, subsemnatii am avut onoarea skl adres6,m
Inaltei Porti §i Puterilor semnatare ale Tractatuhli din Paris reclamatiunie
noastre contra puterilor excesive pe cari si le-a luat Caimacamul Moldovei
Tudorita Bal§, contrar intentiunilor Congresului din Paris.
«Din copia aci alaturata, a zisei cereri, Inalta Comisiune de reorganizare a
Principatelor se va puteb, convinge despre dreptatea motivelor cari au pro-
vocat-o. Cererea subsemnatilor era, bazata pe un drept recunoscut §i d,§ti-
gat, pe un principiu stabilit de insu§ Congresul, si care a fost cu totul fal-
sificat in aplicarea lui : dreptul Románilor de a-§i exprima, liber dorintele.
«In timpul cAnd cererea noastra ajungea la destinatie, moartea Caimaca-
mului Tudorit.a Bal§ a dat loc numirei unei noua puteri interimare in Moldova.
«Am asteptat acest eveniment cu liniste, sperantele noastre erau mari, aci,
repetam, se bazau pe un drept stabilit de Congres. Mai mult, chiar dupA
moartea Caimacamului, ne mkguliam el pla,ngerile noastre in contra kuver-
www.digibuc.ro
476 DIMITRIE A. STURDZA
nului trecut vor aye& ca rezultat inevitabil cel putin de a face al se iea
anumite masuri de precautiune, pentru a se impiedica sub noua administra-
tie reinnoirea abuzurilor celei dintai.
«Prin urmare increderea noastra in verdictul tribunalului la care apelam
nu putea fi decat foarte mare ; §i astazi Inca, de§i vedem repetandu-se ace-
lea§i fapte, n'am putea atribui, in prezenta Tractatului din Paris, nesuccesul
dreptelor noastre plangeri decal evenimentelor neprevazute §i grabei cu care
s'au succedat.
uNumirea imediata a Printului Nicolae Vogoricle, ca urma§ al riposatuhii
Tudorita Bal§, a fost pentru noi un fel de revelatiune descurajatoare pentru
situatiunea noastra. Am banuit imediat ca aceasta nu era decal continuarea
sistemului, impotriva caruia am reclamat. Cu toate acestea am a§teptat cu
resemnare, ca primele acte ale noului Caimacam sa lamureasca situatiunea.
Cateva zile au fost de ajuns ca al justifice temerile noastre. Nu a intarziat
a-§i atribui acelea§i puteri princiare, in contra carora ne radicasem, puteri pe
cari legea organica, astazi Inca in vigoare, §i Congresul din Paris nu le in-
gadue in nici un chip puterei interimare. Prerogativele ce §i-a Iuat fostul
Caimacam sunt exercitate astazi in toata deplinatatea lor de catre succesorul
sau, §i efectul moral al acestui fapt s'a agravat prin coincidenta ca. Printul
Vogorides face parte dintre functionarii Guvernului Imperial. In adevar,
cateva zile inainte de numirea lui in postul de Caimacam al Principatului,
«Gazeta de Moldavia» a anuntat ca. M. S. Sultanul s'a milostivit a inainta,
in grad pe Printul Vogorides, dandu-i demnitatea de «Rutlei-Ulia.» Astfel
sistemul de presiune inaugurat, §i multa vreme practicat de precedenta Cai-
macamie se mantine cu stricteta, cu agravarea ca astazi aplicarea lui este
incredintata unui functionar direct al Portii, care este supus in acela§ timp
§i in mod necesar influentei legaturilor de familie, cari il leaga de Constan-
tinopole. Administratia superioara continua a fi in mána unor oameni, cari
§i-au manifestat in public simpatiile lor politice §i cari lucreaza cu energie
ca sa le faca sa triumfeze. Nu vom cita decat un singur fapt in sprijinul
celor ce afirmam: S'a Pacut mare sgomot de un proiect de remaniare a Con-
siliului administrativ, in scop de a corespunde impartialitatei la care Guyer-
nul trebue sa fie constrans. Aceasta remaniare s'a facut de fapt, dar s'a
marginit la un simplu schimb de portofoliuri intre fo§tii ministri. Logofatul
Justitiei Costin Catargiu a inlocuit pe Logofatul Necolae Canta la Ministerul
de Interne §i acesta a inlocuit pe Logofatul Catargiu la Ministerul de Justitie.
0 astfel de schimbare s'a facut intre cei mai multi functionari §i ea carac-
terizeaza indeajuns, ni se pare, situatiunea. hal d-1 Costin Catargiu, care
este crezut, cu probe de sigur, mai energic decat colegul sau, a fost numit
la Departamentul Afacerilor interne, pentru ca sa lucreze cu mai multa ell-
www.digibuc.ro
DIVANCRILE AD-FIOC DIN IAI I IIIICITRE$TI, 477
www.digibuc.ro
478 DIMITRIE A. STURDZA
«mers va contribui sa. Lek chiar prin ea insa§, situatia mai neteda §i mai
eu§oara.v
«Cum se poate vedek situatiunea noastr a. in acest moment difera de cea a
Valahiei. Caci acolo opinia public& este la adapostul piodicilor ce le sufere
in Moldova, 0 presa discuta liber.
«Sub stapanirea adnncei emotiuni ce a provocat-o in public pozitiunea excep-
tional& creata Moldovei intr'un moment atat de solemn, subsemnatii yin A
supuna aprecierei Comisiunei Internationale doleantele lor contra unei stari
de lucruri in contrazicere flagrant& on drepturile de veacuri ale Romnnilor,
cu acelea pe cari le-a garantat Tractatul din Paris, §ii cu principiul libertatii
depline ce le-a rezervat Congresul in exprimarea dorintelor lor. Toate in-
cercarile acute pnna acum pentru a reucd ca aceastA clauza a Tractatului O.
inceteze de a mai fi numai o literä moarta foi sa devin& o realitate in apli-
carea ei, au cazut in fata acestui sistem hotarit.
aAstazi deci când Malta Comisiune International& se gase§te in sfar§it in-
trunita la fata locului; astazi cand aplicarea stipulatiunilor Tractatului dela 30
Martie este pe cale de executare, noi venim sa protestam in mod formal
contra violarei angajamentelor luate fat& de Principate §i. .contra viol&rei drep-
turilor noastre recunoscute in mod solemn. Nu ne indoim ca Comisiunea
Internationala, patrunsä de dreptatea reclamatiunilor noastre, va lua masuri
ca sa remedieze o situatiune atat de putin conforma cu ceeace se Wept&
sa gaseasca in Moldova. .
www.digibuc.ro
MANI:MILE AD-NCIE DIN IA% EI ISECUREETL III. 470
www.digibuc.ro
480 DIMITRIt A. SITRDZA
www.digibuc.ro
O.
btitANURILE AD-it0C JMN ust $1 13tidukt$Tt, fit 481.
www.digibuc.ro
48 IntirtIttg A. 13'11111=i
www.digibuc.ro
DiVANIIRILE Ab-HOO DIN WI I nuctritE$TI, III. 488
il are pentru a-si realiza ideile sale generale cu privire la Principate. Pro-
blema ce ramâne de deslegat are asupra terenului, pe care m'a pus Imre-
derea M. S. Imperiale, o influenta prea serioasa i prea complexa, pentru
ca s ma expun imputarei de a nu fi spus adevarul, asa cum imi pare dupa
cele mai profunde si mai constiintioase reflexiuni.
«Voiu mai adauga cateva cuvinte: Nimic nu reflecteaza in limbagiul Lor-
dului Stratford schimbarea, pe care d-1 Comite de Persigny a crezut a o fi
observat la Londra. Dusmania d-lui Baron de Prokesch n'a fost niciodata
atat de patimasa ca acum. D-1 Baron de Wildenbruck e mai mult in re-
tragere decat in progres. In sfarsit d-1 de Boutenieff Ii rezervit cu totul
parerile sale si noi nu putem decat s& ne felicitam de aceasta, caci nu este
probabil c Rusia ar pune un zel sincer pentru a sustinea, o combinatie ce
ar crede-o contrara influent& sale. Cat priveste pe d-1 General Durando, care,
ce e drept, conteaza putin, el se mil* in convorbirile sale private, mai mult
de greutatile Unirei cleat de foloasele ei.»
(Nota pe margine scrisa cu maim lui Napoleon III):
Sd se stetrueascet cu teirie a se ob(inea concursul lui Refid Paqa pentru
Unire. Set rtu se cruk nimic pentru a se ajunge la acest rezultat."
Victor Place arata din nou in 5 Aprilie 1857 persecutiunile Cai-
rnacarnului Vogoride In contra Unionitilor:
«Este cert ca patirna politica 1-a facut pe Guvernul Moldovei, si in special
pe Ministrul de Interne Costin Catargiu sa-si piarda ratiunea.
«Inteo scrisoare din 31 Martie trecut am adus la cunostinta E. V. crearea
pi compunerea comitetelor, ce s'au format atat in Iasi, cat si in judete, pentru
a pune oarecare ordine in actele partidului unionist.
eAceste comitete compuse din alegatori au procedat, repet, in cea mai mare
iinite si au redactat un program foarte moderat, care a fost prirnit in ju-
dete. Este acela a carui copie am trimis-o E. V. in scrisoarea mea din 31
Martie. De altfel cu aceasta ocazie nu s'a Mout altceva cleat ceeace se prac-
tic& in Valahia sub ochii Comisiunei Internationale.
«Nimic deci nu putea sa excite dusinania Guvernului in contra unor co-
mitete cari, Wand uz de un drept incontestabil, nu facuse nimic pentru a
turbura ordinea publica. Dar aceste comitete aveau de scop sa dea o or-
ganizare mai solida si mai practica ideii Unirei, pe care Guvernul a luat
misiunea de a o combate cu mice pret, cu toata datoria lui de a fi impar-
tial. Astfel la propunerea d-lui Catargiu, Consiliul de Ministri a luat incali-
ficabila hotarire, a carei traducere am onoarea a o trimite alaturat E. V.
Si cum m'am vazut in nevoia de a face cunoscute toate demersurile Gu-
vernului, m'am convins ca in urma acestei deciziuni, s'au trimis: 1° circulari
www.digibuc.ro
484 btintRiE A. Eittr RI:On
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN I.o4I I;;I BIICURETI, III. 485
www.digibuc.ro
486 DIMITRIE A. STURDZA
incuviintate prin art. 1 din Impärätescul Ferman. De aceea se face Prea Cu-
vio§iei Tale cunoscut, precum totodath se obEote§te aceasta §i prin ccBuletinul
Oficial», spre §tiint.1 §i intocmai urmare a lucrArei de mai sus.»
(Iseglit) Sofronie Mitropolitul Moldovei.
Director Mitropoliei, Penal t a chi Panu, Postelnic.
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOCI DIN IAt3I I BIICURET1'I, III. 487
www.digibuc.ro
488 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IA5I §I DUCIIRE5TI, III. 489
www.digibuc.ro
490 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAkiI §1I BIICURETI, III. 491
www.digibuc.ro
492 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
taVANURItE Ab-itoO DIN IA$1 $1 1311CURE$TI, M. 403
II
www.digibuc.ro
494 Driiirrarn A. STURMA
www.digibuc.ro
DIVANURILt AD-110C Mt IMIT r SUCIIRESTI, III. 495
www.digibuc.ro
496 DIMITRIE A. STIIRMA
«Alto plangeri foarte numeroase mi-au mai fost comunicate verbal, dar am
raspuns ca. nu le pot transmite decat dad vor fi formulate in scris, i cred
ca in cateva zile Comitetul va primi raspunsurile din toate judetele.
Cred ea nu este nevoie sa insist asupra informatiunilor ce am onoare a
da E. V. Intentiunile instrumentelor, pe cari Poarta le-a adus la putere, sunt
destul de invederate si nu vor da inapoi dela intrebuintarea nici unui mijloc
pentru a inabusi libera exprimare a dorintelor populatiunii.»
Guvernul francez vedea cu ochi huni atitudinea hotitrita. a Unio-
niOilor de a Impiedica, manoperele Caimacamului Vogoride, precum
si piedicile ce se puneau Unioni0ilor din Muntenia. Dar in privinta
altor cestiuni, ce pentru Români erau strâns legate de cestiunea
Unirei, el 10 Thee& rezervele sale prin depea. ce Cornitele Wa-
lewski a trimis-o Baronului de Talleyrand, Comisarul Franciei in
Principate, In 18 Aprilie:
Guvernul Imparatului a vazut cu multumire primirea tot a-tat de cordiala,
cat de distinsa, ce s'a Mout Comisarului M. S. la sosirea lui in Bucuresti.
N'ati lipsit, Domnule Baron, de a exprima Caimacamului sentimentele voastre
personale pentru demonstratiunile ce a ordonat sit vi se faca. la primire. Dar
doresc sa-i aduceti de asemenea i multumirile M. S. Imperiale.
«Am cetit cu interes expunerea primelor voastre impresiuni i modul vostru
de a vedea starea de lucruri din Principate. Nu pot decat sa aprob atitudinea
ce ati luat i limbagiul vostru este de acord cu vederile Guvernului Im-
paratului i cu instructiunile ce am avut onoarea a va da. Caci D-Voastra
stiti ce cerem noi inainte de toate: ca populatiunile moldo-valahe sa-si poata
exprima dorintele lor cu o deplina libertate. Noi nu voim o parere artifi-
ciala, nici in favoarea, nici in contra Unirei. Scopul demersurilor voastre
trebue sa fie sa combateti ct e posibil i sa neutralizati piedicile pe cari
adversarii Unirei ar cauta sa le opuna manifestarii dorintelor nationale. Mai
departe nu trebue sit mergeti.
«Totodata nu iesiti din limitele misiunii voastre, dacit cautati sa luminati
pe partizanii Unirei, Pacandu-i sa inteleaga ca trebue sit se fereasca cu in-
grijire de a amestecA exprimarea unei dorinte atat de legitime cu manifes-
tatiuni caH i-ar putea compromite succesul. In aceasta privinta am vazut cu
durere,, Domnule Baron, ca cestiunea Printului strain, atatata de spirite aprinse
si la incéput poate de oameni caH ascultau de un cuvant de ordine, pare
a se lega tot mai mult de cea a Unirei. Trebue ins& dimpotriva a se separi.
«Nu NI sfiiti deci a declara ca, dupit parerea noastra, nu exist& mai peri-
culosi dusmani ai Unirei cleat aceia cari ridica a pretentie facuta anume
ca sa compromita cauza. D-Voastra stiti susceptibilitatile Turciei in aceasta
www.digibuc.ro
DIVANIIRILE AD-ROC DIN ItIOI I imenator, Ht. 07
privint& i temerile Austriei i rezistenta Inclarjita ce ar opune Guvernul
Ottoman insu§ principiului Unirei, daca ar putea crede ca noi avem inten-
tiunea de a pune un Principe strain in fruntea Moldo-Valahiei.
«Aceasta eventualitate a fost dela inceput cea mai vie preocupare a sa, si
argumentul cel mai tare ce-1 invoca impotriva sistemului Unirei era, ca
acesta ii pare& ca implica necesitatea unui Principe strain.
«Sihti-va a obtinca inlaturarea acestei cestiuni, cel putin inoportuna 0 pre-
matural din programul ce sunt chemate s5.-1 redacteze populatiunile moldo-
valahe prin organul Divanurilor ; aceasta va insenana a servi nu numai in
mod loial, ci i folositor cauza Unirei.
«Am convingerea ca colegul D-Voastre englez va primi dela Guvernul sat'
instructiuni indentice. Cu aceasta ocazie trebue sa v& spun cit svonurile ras-
pandite cu privire la dispozitiunile Cabinetului din Londra, i cari cauta sa
stabileasca o opozitie intre felul lui de a vedea si al nostru in cestiunea
Unirei Principatelor, nu sunt intemeiate. Dana convingerile Guvernului en-
glez in aceasta privire nu sunt atat de pronuntate ca ale noastre, el nu do-
re§te mai putin decat noi, ca parerea i nevoile reale ale Principatelor sa se
manifesteze.
«Deci puteti sa va intelegeti pe deplin cu d-1 H. Bulwer pe terenul pe care
sunteti amandoi i doresc sIt intretineti cu el raporturi intime i pline de
incredere.»
In aceste Imprejuräri grele i incurcate, membrii Comisiunei Euro-
peane ieau hotarlrea de a merge la Iasi. Comisarul Franciei soseste
acolo in 18 Aprilie, Comisarul Austriei In 19 Aprilie, Comisarul
Otoman In 20 Aprilie, Comisarul Sardiniei In 21 Aprilie.
Atat Unionitii, c i Guvernul Caimacamului Vogoride, se pre-
gatirg, a Intampina, pe reprezentantii Europei.
D-1 V. Place, InsArcinat de Baronul de Talleyrand, trimite in 22
Aprilie un raport amAnuntit Comitelui Walewski asupra intrarei
Comisarilor In Iasi.
«Membrii Comisiunei Internationale, a caror prezent& era atat de necesar&
in Moldova, au sosit in parte in Ia0.
«D-1 Baron de Talleyrand ma insarcineaza sit dau seam& E. V. de unele
incidents, cari au semnalat intrarea in oras a mai multora dintre colegii sat.
«Comisarul Austriac a fost primit cu o racea1it pe care trebue sa o fi simtit.
In locul populatiunii atat de numeroase, care de bun& voie s'a dus intru
intampinarea Comisarului Imparatului, si care I-a aclamat cu atAta entuziasm,
el a intalnit la bariera opt Moldoveni, ale caror nume le am. Este adevarat
ca a putut vedea ca compensatie in drumul sau plebea evreeasca, care aci
Analele A. R. Tont. XXX1I1. Memoriiie Sect. letorice. 3
www.digibuc.ro
08 IMMITRIE A. EiTt1RD2A
www.digibuc.ro
DIVANIIRIU AD-HOO tn14 /AV 0 111:1Cuttt01, In. 499
foarte vii d-lui Talleyrand vi mie vi ne-a rugat sa spunem peste tot locul
cä a fost adanc mahnit de cele intamplate. El a mai declarat a nu vtia, de
prezenta unui Arap pe capra träsurii sale vi actul aci alaturat, publicat dupa
cererea sa, aduce la cunovtinta modul cum judeca el o demonstratie, care
s'a intors impotriva acelora can o pregatise.
eIn seara intrarii lui Savfet-Efendi Guvernul a ordonat sa fie iluminat oravul.
Astfel a fost iluminatie hi doua case de Moldoveni vi in cinci sau vase case
de bancheri evrei supuvi protectiunii austriace.
«Primirea ce s'a facut a doua zi Cavalerului de Benzi s'a resimtit mult de
dispozitiile in can se gäsia populatiunea.
a S'au dus in massä intru intampinarea lui. cu buchete vi panglici in colo-
rile Unirei: albastru, rov vi galben. Strigátele cele mai entuziaste 1-au in-
sotit pe Comisarul Sardiniei dela bariera pana acasa vi atunci s'a produs un
fapt, care nu e cu putinta de a nu fi regretat.
«Numeroase drapele in colorile Unirei figurau in cortegiu vi cei ce le
purtau au parcurs pe urma cateva sträzi strigand: Traeasca Unirea!
«Fara indoeala era suparator cá aceste colon, neflind Inca in mod legal ale
teni, au fost arborate, vi noi ne-am grabit a blarnà aceste acte. Totuv ele
sunt uvor de explicat, din cauza simpatiei masselor pentru Regele Sardi-
niei, a carui politick este favorabila Unirei, din cauza urei ce poporul are in
contra Austriei, al carei reprezentant a fost primit cu atata raceala, vi mai
ales din cauza inträrei ciudate vi amenintoare a Comisarului Otoman. Tre-
bue sa, fim multumiti ca protestarea poporului a gäsit atat de repede ocazia
de a se satisface printr'o manifestatie, care a fost oricum foarte inofensiva,
vi care, fará a turbura ordinea publick s'a rnarginit la cateva, strigate vi la
o plimbare cu drapele.»
An e x a.. Actul publicat in a Gazeta de Moldavia» din 22 Aprilie:
«In momentul cand Ex. Sa Savfet-Efendi, Comisarul Otoman, a sosit la
marginea oravului, un individ cu turban arapesc vi cu sabie la coapsa a luat
loc pe capra träsurii langa, vizitiu, Para ca Ex. Sa sä fi observat, vi si-a per-
mis sä scoata sabia vi sä o invarteasca, in scop de a intimida vi a indeparta
persoanele can s'au apropiat de trasura.
«Ne grabim a informa publicul ca indata ce Ex. Sa a fost incunovtintat
despre acest act nevrednic, indeplinit de un individ pe care nu-1 cunovtea,
a fast foarte rail impresionat, cu atat mai mult cu cat in decursul calatoriei
sale dela Bucurevti pana aici a primit cu placere persoanele, cari in trecerea
sa au voit sa-i vorbeasca vi sari exprime sentimentele lor.
«La cererea Ex. Sale acest individ a fost arestat.»
www.digibuc.ro
500 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANITRILE AD-HOC DIN IA$1 $/ BIICURETI, III. 501
www.digibuc.ro
502 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANDRILE AD-HOC DIN IASI SI BIICURESTI, III. 503
www.digibuc.ro
504 DIM1TRIE A. STURDZA
«14) Fiecare deputat din fiecare clasa insemnata prin Inaltul Ferman -va
primi indata dupt a sa alegere inscris adeveritor din partea Administra-
torului sau a secretarilor, cu care se va infatiA la Divan, cand alegerile
vor fi incheiate si se va convoca, deschiderea lui.s
aMinistru din nuntru, C. CatargiuD.
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOO DIN IARI, till BUCUREETI, WI. 505
www.digibuc.ro
506 DIMITRIR A. STURDZA
ce s'a facut marilor oaspeti prin tinuturile pe unde au trecut ; exemplu care
a avut o inraurire bineacatoare chiar si asupra Capitalei.
«Despre intamplarea neplacuta ce am avut la sosirea Comisarului turc,
yeti fi auzit si d-voastra, dar ffindca, stirile, pana cand ajung prin tinuturi,
se prezenteaza de multe ori sub o fat& neadevarata, va insemnam aici ade-
värul intru aceasta.
aAdversarii cauzei noastre, necrutand nici un fel de mijloc spre a ne face
rau, au trimis se vede inadins pe un Turc ce se AA aici in Capitala, de s'a pus pe
capra träsurei, in care venia Comisarul Otoman. Omul acela, in minutul and
lumea adunata voia sa incunjure trasura, strigand sa traeasca Sultanul, scoase
sabia, incepil a o invarti in toate partile spre a departa pe cei ce se apro-
piau. Multimea s'a retras de indata, träsura si-a urmat calea, lasand in urmii,
cea mai mare indignatie. Aceasta a fost cauza pentru care oamenii partidei
noastre, tocmai dupa trecere de mai multe zile, au felicitat de bunk venire pe
E. S. Savfet-Efemli, adica dupa ce mai intaiu Excelenta Sa a cerut formala
iertaciune despre cele intamplate, si dupa, ce a declarat deputatilor nostri,
cum a urmarea Turcului de pe capra nu numai n'a fost poruncitä de E. Sa,
dar inca cä nici persoana, nici fapta acelui individ nu-i era cunoscuta. Aceste
incredint.ari ni s'au repetat de catre Exc. Sa si in ziva infatisarii partidei
noastre.
a Vazand adversarii nostri cum ea nici provocarea facuta de catre zisul Turc
cu sabia scoasa nu ne-a fácut sä ne abatem din statornicia si linistita cale,
pe care pasim spre neclatita noastra tinta, s'au slit prin toate chiptfrile a
arAta manifestArile noastre pline de entuziasm pentru sosirea Comisarilor,
ca niste semne prevestitoare de turburari. Asa ni s'a imputat plimbarea pe
ulitele Capitalei a unui mare numar de tineri si oameni din popor cu mu-
zica si cu steaguri tricolore in fruntea lor, manifestatie care s'a Mout fara
stirea Comitetului si s'a descuviintat de el, care insa se poate lesne explica
prin istoria sabiei. Guvernul a socotit de cuviinta, a opri pe viitor asemenea
manifestari ; o ordonanta s'a si publicat intru aceasta.
a 0 alta intamplare desplitcuta, urmata in zilele trecute, a fost si arestarea
d-lui I. Negura. Pretextul arestarii sale era ca d-lui, eland prin mana ofite-
rului competent un bacsis muzicei si jandarmilor, ce au fost fata la primirea
Comisarilor, prin aceasta ar fi voit sä corupa militia ! 0 acuzare as& de putreda
a trebuit sa, cad& de sine, si d-1 Negura este acum iaras liber.
aEfectul ce au sperat unii oameni, ca ar produce asemenea arestari, a fost
cu totul contrar dorintelor lor, si s'a intamplat ca au cazut ei insisi in cursele
ce le-au fost intins.
«Schimbarea d-lui C. Catargiu s'a facut cu scop de a inadusi reclamatile
Comisarilor asupra mai mult cleat partinitoarei sale administratii. Noi ne-am
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAI I BCCUREpTI, In. 507
www.digibuc.ro
508 DIMITRIE A. STURDZA
d-1 Costin Catargiu, ale cArui acte arbitrare, i violente am avut ocazie adeseori
a vi le aduce la cunostintA.
«Imi rAmAne acum sA va, expun in ce chip a pArAsit puterea Ministrul
acesta.
«Reprobarea generala ce a produs el a devenit atat de mare si ultimele
lui mAsuri purtau pecetea unei astfel de nerusinAri, incAt Turcii insisi au
sfarsit prin a recunoaqte ca aveau intr'insul un prieten prea compro-
mit5,tor.
«Astfel din rnornentul in care Savfet-Effendi si-a dat Caimacamului con-
simcimAntul la retragerea lui Catargiu, Printul Vogoride a cautat sa se des-
partA de ministrul sAu.
«De altfel el era obligat intru catva la aceasta, din cauza atitudinei ce luase
sotia sa. Principesa Vogoride, care, dupA ce a intrebuintat toate mijloacele de
convingere pe lAnga sotul ei pentru a obtinea destituirea d-lui Catargiu, s'a
retras la Ora. Aci au venit din toate pArtile Moldovei svonurile despre relele
fapte ale acestui om si a adus desperarea in sufletul ei au totul devotat threi.
«Intr'aceea sosirea Comisarilor in Iasi a &cut pe Caimacam sA simtA nevoie
de prezenta sotiei sale, pentru a face onorurile casei, si i-a scris rugand-o
sA vinA acasA. Principesa i-a rAspuns prin Principele Alexandru Moruzi, ca
atata timp cat d-1 Catargiu va fi Ministru, ea nu se va intoarce in Ia§i.
aPrincipele Moruzi mai adaugA, adresAndu-se d-lui Vogoride : Ai venit in
«Moldova numai de cativa ani, farA de a alma nimic ; nu aveti altA avere
«decal zestrea ce v'a adus-o fiica liii Konaki. Ea v'a iertat purtarea din trecut
Ǥi delapidarea unei parti din aceasta mare avere ; dar nu vA va ierta o trA-
«dare fata de patria sa, care ar fi trebuit sA fie si a ToastrA. Astfel astazi nu
«posedati decAt ceeace aveti dela dansa, si printr'un divort poate sA va arunce
«pe drumuri, de unde v'a luat. Nu stiu deci dacA vA convine aceastA Fmns5,
«pentru realizarea sperantelor ce Turcii vA lasA sA intrevedeti. DeocamdatA
«Principesa vit cere retragerea d-lui Costin Catargiu, si numai cu aceasta con-
«ditie se va intoarce acasA».
«Am auzit aceste vorbe dela insu§ Printul Moruzi, care timp de douA zile
nu 1-a lAsat in pace pe Caimacam.
«Ostenit, pe langA aceasta autorizat si de Savfet-Effendi, si dupa ce a
primit asentimentul Austriacilor, caH aveau in rezervA un damn urmas
pentru d-1 Catargi, Printul Vogoride a consimtit in sfarsit a-i cere demisia.
«Dar in timpul acestor tratative, s'a si rAspandit in oras svonul despre
apropiata retragere a d-lui Catargiu..E1 fusese informat, si cu o searA inainte
de a se retrage s'a dus la Caimacam ca sA-i cearA oarecari explicatiuni
asupra svonurilor, a cArora rAspAndire, zicea el, nu putea decat sA-i atinga
autoritatea.
www.digibuc.ro
IMVANIMILt AD4100 b11 tuiti t ttierlIE01, Tit. 509
oPrintuI Vogoride, care luase deja hotarirea, dar care ca demn fiu al
Fanarului stie s& mintä cu o Jura nerusinare, raspunse d-lui Catargiu, strati-
gandu-i amandou& mainile: «Drag% prietene, s tii ca atata timp cat voiu
fi Caimacam, d-ta vei ramane& Ministru de Interne».
«A doua zi dimineata 1-a chemat la dansul i, find de fat& i Printul
Moruzi i d-1 Milu, Ministru de Finante, i-a cerut dimisia.
«D-1 Catargiu, desi cunoaste mai bine decal oricine valoarea ce se poate
pune in tara aceasta pe cuvantul dat, a fost la inceput atat de surprins de
contrastul intre aceastä cerere i asigurarile ce i se daduse in ajun, incat
ramase catev& minute far& sa. raspunda. Revenindu-si in fire, el a zis Cai-
macamului, ca ar dori sa cunoasca motivele acestei purtari. Vi le voiu spune,
dup& ce voiu primi demisia», raspunse Printul Vogoride. i eu nu-mi voiu
da-o decal cand voiu cunoaste motivel», a fost replica d-lui Catargiu.
Discutia a urmat pe acest teren ridicol, pana cand d-1 Catargiu a declarat
ca nu va face nimic, inainte de a consult& pe Comisarul Otoman.
«Deci s'a dus numai decat la Savfet-Efendi. Nu stiu ce s'a intamplat la
intrevederea lor ; dar iesind de acolo, d-1 Catargiu si-a dat demisia.
Urmasul sau este Logoatul Vasile Ghika, acela care a fost propus de
Austriaci sa fie Caimacam la moartea hii Teodor Bals, si care a lásat o fairna
atat de deplorabila, and a fost timp de un an Ministru de Finante, sub ul-
timul Domn.
aNu spun nimic despre aceastä persoana, despre care va va inform& d-1 de
Talleyrand. II cunosc de multi vreme ca un om foarte inteligent, foarte siret,
foarte capabil, dar mai ales foarte capabil ... de orice. Venirea lui la pu-
tere nu insemneaz& deci decat o schimbare de persoana, care nu aduce
mCi o modificare sistemului de constrangeri i fraude, ce Guvernul austro-
turc, care stapaneste actualmente Moldova, este hotarit s&-1 urmeze in contra
liberei exprimari a dorintelor populatiunii ; d-1 Vasile Ghika va aduce insa
mai multe forme si mai mult& prudent& cleat predecesorul sau i prin aceasta
va fi si mai periculos.
«Circulara ce a publicat ieri mi se pare ca-i d& cu prisosinta masura, caci
printre frazele destul de incurcate i cu toate vorbele de nepartinire si le-
galitate, ce nu se uit a. niciodata in actele destinate publicitatii, se simte in
fiecare rand amenintarea i planurile de constrangere.
«De altfel intentiunea Guvernului moldovean de a starui in sistemul sau
reiese si mai bine din destituirea d-lui Beldiman, Ministru de Culte, si din
imprejurarile ce au insotit ieri retragerea sa.
«D-1 George Beldiman, care nu si-a ascuns niciodata simtimintele sale
antiunioniste i care face parte din prea micul numro de persoane, cari au
www.digibuc.ro
510 DIMITRIE A. STIIRDZA
www.digibuc.ro
MANI:MILE AD-110C DIN 1A1i3I V 13IICURE$TI, III. 511
www.digibuc.ro
512 - tolyratt A. STIIRDZA
www.digibuc.ro
DIVANIIRILE AD-HOC DIN Lop 131 BUCCREFTI, III. 51
«Cum este posibil ca despre acest demers al Guvernului Oioman, care trebue
s& se fi &cut i pe lang& celelalte Puteri semnatare ale Tratatului din Paris,
Anatole A. R.Tom. XXXIII.MemoMile Seq. latorice. 33
www.digibuc.ro
514 biMITRIE A. EITIAMA
iloyeamIy..............11.
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN 1ApI qa BUCURETI'I, III. 515
www.digibuc.ro
516 intatrat A. t4T11IIMA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IA1311(31 BIICIIIMTI, III. 517
www.digibuc.ro
:518 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANDRILE AD-HOD DIN IASI' 5! RUCTINE5TI, III. 519
www.digibuc.ro
520 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
Dr/AM:MILE AD-HOC DIN IgiI FA 13130IIRE§ITI, III. 521
www.digibuc.ro
522 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN Iga 131 BIICURESTI, HI. 523
www.digibuc.ro
524 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
totVANtrRILE AD-110C DIN tAgI gt IMCIIIMTI, in. 525
www.digibuc.ro
526 DIMITRIU A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-NOC DIN teg ig 1311017REM, III. 527
www.digibuc.ro
528 DIMITRIE A. STURDZA
4.1.1m..imaliMilil
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-110c DIN img §t nuounEsn, III. 529
www.digibuc.ro
530 IMPAITRIE A. ATIIRDZA
aceeas suferinta Ca pana acum, si poate impthiite pentru totdeauna intre cei
ce pandesc prilejul de a le rapi si a le stapani cu dela sine putere.
«Fiind ins& a Dumnezeu ne ajuta prin marile Puteri ale Franciei, Rusiei,
Prusiei, Austrei si Sardiniei, apoi eu, ca Roman, ca frate acelor nenorociti
locuitori, ca interesat pentru binele si ferThirea patriei mele, in numele meu,
in numele tuturor patriotilor : din der, locuitori pont* si proprietari, ori
razasi : in numele a trei fii, a trei flute, ce am acolo si a copiilor lor ;, in
numele tuturor binevoitorilor pamanteni, viu a va exprima ca fericirea ce
inaltele Puteri voesc a face Romanilor, nu poate mai nimerit si mai bine-
cuvantat a fi altfel decat cu reorganizarea urmatoare :
I.
a Unirea Moldovei cu Tara-Rondneasca, pentruca locuitorii dmbelor Prin-
cipate sunt fra(i de =elms same, $ i de aceeas origine; Unirea, care poate
face o singura tara mai intinsa qi mai puternica ; Unirea care leaga sau in-
truneste pe toti fratii Romani la un loc ; Unirea in fine, care ar inlatura in
viitor toate mizeriile si intrigile straine pentru spoliarea terilor ; Unirea Mol-
dovei cu Tara-Romaneasca, de vreme ce celei dintai nu i se intoarce in-
treaga Basarabia si Bucovina ce i s'a rapit.
II.
«Unindu-se Principatele, sa se puie un Print sau Rege strain, spre a le
guvernet, caci numai un strain va fi in stare de a le face fericite.
«De li s'ar da un Print pamantean, li s'ar face iaras cel mai mare rail,
pentruc a. eu din experienta cunosc aceasta. Cu rusinea mea marturisesc, cal
in timp de sapte ani, cat am guvernat Moldova, am %cut o multime de
nedreptati si de nelegiuiri ; cugetul ma mustra, Dumnezeu sa se indure a ma
iertà. Insa ce era O. fac, cand eram in inrudire si in amicitie cu toti boierii?
Cum era sä nu pun ministru pe varul meu; logolat mare pe cuscrul meu ;
postelnic pe fiul meu ; presedintele Divanului pe cumnatul meu ; ispravnici
pe nepoti si pe amici, privighetori si politai pe oamenii acestora. Si dad,
vreunul din ei nedreptatiau pe oameni, daca ei condamnau pe nevinovati,
dad. rapiau Nis onorul si averea cuiva, ce era sa fac eu? Puteam sa flu
totdeauna drept? De-i departam din functiune, trebuia sa randuesc pe altii
tot ca dansii, pentruca, Regulamentul Organic nu-mi permitea sa, pun pe oricine
cu merite. De-i condamnam, ma condamnam pe mine insumi, caci ii ca-
Warn inamici neimpacati, call apoi, necontenit, ma prigoniau, ma calomniau
in fats, poporului si la Poarta Otomana, care voia al ma cunoasca atarnat cu
desavarsire, si care socotia intru nimic chiar de a-mi taia capul, dupa, ve-
chiul obiceiu.
www.digibuc.ro
DIVANIIRILE AD-HOC DIN IASI 51 BIICURE5TI1 III. 531
cAm avut simtire do Roman, am fost c:e inimA patriot, sufletul meu striga
pururea dreptate, Irma putin puteam face ; m'as fi departat de pozitiunea
in care ma gasiam ; dar cine altul dintre parnanteni putea sä fie, in locul
meu, mai bun decat mine ? Nevoia ma face& sa sufer toate, i sa ingadui
multe rele. 0 rucla a mea schingiuia I jefuia cu toate puterile pe niste
locuitori pontasi ; alta rapia mosiile a mii de razasi pe cari-i MBA, in cea
mai mare saracie i ticalosie ; alta jefuia vistieria ; alta prada casele obstesti.
M'am incercat dar in mai multe randuri s fac dreptatea ; ma hotaram
a nesocoti staruintele i rugamintele tuturora, caH sariau pentru unul ; trisä
rezultatul tuturor incercarilor mele a fost cä mi-am capatat inamici de moarte,
cari ma ponegriau in toate partile. Poarta, dupa obiceiu, primia neadevä-
ratele calomnii, i poporul, auzindu-le din gura boierilor si a functionarilor,
le credea intru nepatrunderea adevarului. Imi trebuia sa fac prea mult,
ca sä ma cunoasca bine acelas popor ; imi trebuia, in privirea aristocratilor,
sa flu mai aspru si mai mult decal tiran.
«Insa cum as fi putut executa sentintele ce inima mea incheia pentru
nedreptate, cand nu aveam putere deplina in mani, and aveam a ma teme
de intrigi si de oricare functionar al Sublimei Porti i cand stiam ca, pentru
orisice a fi facut, trebuia, dupa ingradirea ce mi se pusese, sa dau relatiune
si seama Vizirului, intocmai ca t i guvernatorii de pasalacuri din Turcia ?
aPozitiunea mea era grea, si mai multumit a fi fost astazi, daca n'as
fi mai ajuns sa mai traesc niste zile, in caH am suferit mult, si in cari am
cunoscut ce va sa zica invidia, zavistia i dusmania. De aceea dar, trebue
un Print Strain Mostenitor Tronului, un cap incoronat, care O. stea in relatii
cu Inaltele Puteri,. cu indatorire insa, dupti pretentiunea poporului, ca fill sail
mostenitorii sai sit primeasca religiunea ortodoxa.
uNumai un ea Print va fi in stare sa tie echilibrul dreptatii. Iar postu-
rile de ministri, cum si toate celelalte functiuni, sa fie ocupate de pamanteni
capabili, cad, pe cat sa fie sprijiniti, recompensati i neamovibili din inda-
toririle lor, pe atata Ed se supue judecatii, i a& se condamne pentru orisice
abatere sau nedreptate ar face ei.
aCu Printul pamantean iaras s'ar deschid.e drumul la toti aristocratii de
a spera fiecare in deosebi la Domnie, imprejurare ce totdeauna a produs si
va produce intrigi i partizi, dela caH iese cea mai mare mizerie pentru tart.
www.digibuc.ro
532 tstralTRIE A. STURDZA
IV.
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IASI tg INICURESTI, III. 533
lare. Unul dintre ei, d-1 Gal lian, profesor ccoalei din Huci, capitala judetului
Falciu, s'a adresat Comisiunei Europeane ci a protestat in contra destituirei
sale. El constat& cl, prezintandu-se inaintea Caimacamului, acesta insuc i-a
spus a unicul motiv al destituirei sunt opiniile sale ci c5, dacti ar obtinea,
dela Episcopul de Huci, adversar public al Unirei, o garantie oatecare, i s'ar
da imediat iara§ locul Au.
«2°. *eful municipalitatii de Dorohoiu, boier cu rangul de Sp&tar, ales in
Noemvrie trecut, a fost acum revocat de Ministrul de Interne, in contra tu-
turor legilor. D-1 Anastasiu s'a plAns la Caimacam, ci acesta a declarat, c&
nu a fost destituit decAt pentru opiniunile sale unioniste, ci el dap& trecere
de säptanAni dup& alegeri, el va fi numit, peqtru a-1 desp&gubi, adminis-
trator al judetului.
«3°. Un emisar al guvernului in satul Duca, judetul Vasluiului, proprieta-
tea Seminariului din Socola, a silit pe locuitori a semna. o 'Artie far& a le
aräta continutul ei. S'a dovedit in urmá, a aceast& hartie era o petitie in
contra Unirei. Municipalitatea satului a constatat faptul de violent& ci de
fraud b. prin o scrisoare adresata Vladicái de Socola.
«4°. Delegatii judetului Bacau find primiti de Caimacam, acesta le-a de-
clarat, c& «rostirea dorintei in favoarea Unirei nu ar avea .alt efect decAt a
readuce o nou& ocupare a Ord de o armata strAinti.D Aceast& declaratie a
fost transmis& la Bucurecti prin o petitie a sus numitilor delegati, bbieri ci
proprietari mari.
«5°. Guvernul, care oprecte publicarea unui program sau unei profesiuni
de credint& din partea partizanilor Unirei, las& sl se tipAreasc& in tipografia
oficial& documente contrarii. Caimacamul a negat faptul, ci i s'a prezintat
inseci exemplare date de Directorul tipografiei.
«6°. Negutatorii ci membrii cei mai importanti ai corporatiunilor din Iasi au
semnat zilele aceste o declaratie, constathnd violentele exercitate in contra
cefflor lor pentru a-i sili el subscrie numele lor ci numele altor persoane pe
o petitie antiunionistä, pe care Guvernul moldovenesc a immánat'o Comisa-
rului Otoman inainte de pornirea sa din Bucurecti. S'au strans chiar droccari
ci oameni As& c&p&tAiu, pentru a _m&ri num&rul semnatarilor, care s'a suit
astfel la 421.D
Comitele Walewski trimite d-lui Place, in 9 Iunie, instructiuni
sà, se pe rezervat.
«Am primit corespondenta pan& la 21 Maiu incluziv ci va multumesc pentru
informatfile fransmise de abuzurile zilnice din Moldova, c&rora apropierea
alegerilor le d& o mai mare gravitate.
aMijloacele felurite intrebuintate pentru a impiedica dorintele terii a se pro-
www.digibuc.ro
534 DTMTTRTF A. STURTWA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAUT I BIICUREUTT, TH. 535
politici din tara, noi subsemnatii intrunindu-ne in cea mai desavarsita liniste
§i sfatuindu-ne asupra nevoilor i intereselor erii, ne-am constituit in Co-
mitet Electoral al Unirei Principatelor si am publicat in acelas timp profe-
siunea noastra de credinta.
«Deci purtarea noastra a fost i continua a fi legala, cu atat mai mult, ca
nici Regulamentul Organic, nici vreo alta lege a terii, nici chiar Fermanul
de convocare nu opresc astfel de fapte. Mai mult, publicarea programului
partidului Unirei a fbst nu numai un demers legal, ci i un act de cea mai
mare necesitate, caci flind noi in ajunul reorganizarii patriei noastre, guver-
nul provizoriu prin destlintarea legei de presa, din 12 Maiu 1856, ne-a luat
orice mijloc de publicitate. Dar publicitatea este mijlocul de a lumina opinia
public& asupra adevaratelor interese ale Moldovei, precum i asupra per-
soanelor cari sunt demne de inalta misiune de a reprezent& tira lor in mo-
mentul cel mai solemn si eel mai critic al istoriei noastre. Numai in pu-
blicitate vom gasi mijlocul de a combate teoriile periculoase societatii, a
desminti svonurile rautacioase, ce se raspandesc pentru a turbura ordinea
si unirea intre cetateni si de a ne apara chiar cinstea i principiile politice
in contra calomniflor la cari suntem expusi in fiecare zi. Intr'un cuvant, pu-
blicitatea este unicul mijloc de a pregati adevarata si exacta exprimare a
dorintelor Wei in Divanurile ad-hoc.
«De aceea vedem cu surprindere Sfatul Administrativ declarand prin ho-
tarirea sa din 22 c., publicata in «Gazeta de Moldavia» No. 24, ca ilegale
actele noastre i dispunand confiscarea i distrugerea programului nostru.
«Aceasta. hotarire a Sfatului are de scop sä intimideze pe unii i sa in-
curajeze pe alii. Ea exercita prin urmare o adevarata presiune asupra pa-
rerilor si constitue o restrangere a libertatii alegerilor. Prin aceasta ea .este
contrarie intentiunilor generoase ale Congresului din Paris si Fermanului de .
convocare, cari opresc hotárit orice influenta sau amestec al Guvernului Pro-
vizoriu, ale chrui atributiuni Bunt marginite la mantinerea linitei publice,
pe care nici unul dintre numerosii nostri partizani n'a turburat-o, nici nu
cugeta a o turbura.
«Cum a putut Sfatul califich actele noastre ca nelegale, in fata atator pro-
misiuni solemne ale Puterilor i fat& cu deplina libertate de care se bucura
fratii nostri din Valahia ? Caci acolo, sub ochii Comisiunei Europeane, se tin
intrirniri cu mult mai numeroase, se discuta prin ziare toate cestiunile inalte,
se instituesc comitete, se public& programe, precum i corespondenta comi-
tetelor provinciale cu Comitetul Central.
ollotarirea Sfatului mai spune ca «noi reprezentam un partid care si-a luat
«dreptul de a se constitui in mod formal in comitet, de a discuta asupra
icexistentei politice a Principatului, de a semna procese verbale, de a publica
www.digibuc.ro
536 DIMITRIE A. STURDZA
atm program», etc. Acest drept a fost recunoscut de Congresul din Paris fie-
carui cetatean al Moldo-Valahiei §i prin urmare nu are nici o nevoie de a fl
sanctionat de Guvernul local, a carui intaie datorie (consfintita de Congresul
din Paris §i de Ferman) este nepartinirea, neutralitatea.
«Hotarirea Sfatului adauga ca «noi lucram aláturea de autoritatea existenta».
Dad, prin aceasta Sfatul a voit sa zica, el ne-am luat atributiuni apartinand
Guvernului, atunci respingem o astfel de imputare cu toata energia ce ne-o
inspira constiinta despre legalitatea actelor noastre. Si 'declaram in acelas
timp a departe de a uzurpa cea mai mica particica din drepturile autori-
tatii, noi respectam ordinea legal& §i nu facem uz decal de un drept ce ni
s'a dat in vederea viitoarelor alegeri si care n'a fost refuzat decat Guvernului
si numai lui: dreptul de liberä manifestare a parerilor.
«Mai departe aceeas hotarire adauga «ca noi lucram intr'un spirit excluziv
«de partid», etc., etc. La aceasta suntem intemeiati a raspunde, a numai
actele ascunse si plasmuite in intunerec ar putea, fi acuzate cit emaneaza
edintr'un spirit excluzivist de partid §i ca tind a Wad opinia public a. si a
«ameninta. sinceritatea alegerilor.» Dar cei cari lucreazá la lumina zilei, cari
i§i proclama cu tarie principiile §i tendintele Ion §i le supun la apreciarea
si la aprobarea intregei OH, cei caH nu intrebuinteaza alte mijloace de in-
fluint,A decat publicarea profesiunei lor de credinta, §i sfintenia cauzei lor,
aceia sunt deasupra unei asemenea acuzatiuni.
«Deci in urma atacurilor cuprinse in aceasta hotarire a Sfatului, in contra
drepturilor celor mai superioare ale cetatenilor §i a libertatii alegerilor, sub-
semnatii se vad obligati a reclama la E. V. in contra acestor masuri si a
cere revocarea lor imediata.»
(S emnati :) Stefan Catargiu, George Sturdza, Petro Mavrogheni, Constantin Rolla,
Constantin Hurmuzaki, Anastase Panu, loan A. Cantacuzino, Dimitrie Cosadin, Vasile
MAlinescu.
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN zeg I BIICURE13TI, In 537
www.digibuc.ro
538 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-ITC113 DIN UK Ey( BIICURE13TI, TIT. 539
www.digibuc.ro
540 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
MANI:MILE AD-HOO DIN IA13/ 02 IltreuNErL M. 541
www.digibuc.ro
542 DIMITRIR A. STURDZA
www.digibuc.ro
MANDRILS AD-ROO DIN IAlg t3I BIICIIREVI'L III. 543
www.digibuc.ro
544 tinfITRIlt A. SITRDZA
Para frica de pedeapsk a-si bate joc de o Ora nefericita, in contra legilor,
läsate in voia lui 0 in voia inrauririlor can ft insufla, i a se juca astfel cu
Mari le Puteri, cari au luat parte la Congresul din Paris §i cari au subscris
Tractatul din 30 Martie, Cu con0iinta sacrificiurilor 0 a puterei lor, i cu toata
seriozitatea care trebue sa fie caracterul esential al unui act atat de solemn?
eAstfel este ins& trista realitate. Expunerea legiuitelor noastre tanguiri,
sprijinita de dovezile cele mai autentice 0 mai nerecuzabile, nu nurnai cä
n'a produs nici un fel de indreptare i n'a adus nici o schimbare in sistemul
de apasare 0 de arbitrariu, can ne sfarama, dar sistemul acesta s'a intarit
Inca Para incetare i astazi a ajuns la culme.
«Listele de alegere, publicate de Guvern, sunt dovada cea mai veclerata
intru aceasta i ca un fel de incununare a acestei lucrari de apasare §i de
imelatorie, care a ajuns la proportiile unui scandal public.
«Listele acestea sunt o insult& facuta maiestatii Tractatului de Paris, drep-
turilor poporului din Moldova, dreptatii, umanitatii. Ele au de§tept a in-
dignatia Wei, i ar 11 provocat izbucnirea maniei sale, dacä oamenii cari in
Unirea Principatelor vad singurul mijloc de scapare ti singura Gonditie de
viitor pentru patria lor nu 0-ar fi impus, ca lege nestramutata, de a res-
pecta ordinea, la fiecare intamplare.
«Chiar cetirea acestor liste dovede0e cat s'a implantat Guvernul pe calet
arbitrariului, calcand n picioare drepturile cele mai sfinte, titluri castigate,
conditia legala a marei majoritati a locuitorilor din Moldova,
«Inteadevar, &ea a vorbi aci de metehnele Fermanului, de inIaturarea cu
care el love0e pe mai multe clase de locuitori, de marginirile §i greutätile
de aplicatii ce se gasesc in el la tot randul ; poate cineva sprijini oare ca
listele de acum publicate sunt macar conforme cu dispoziiile Fermanului,
daca nu cu stipulaiile Tractatului de Paris ?
«Din 2.000 de Proprietari Mari, cunoscuti in Moldova, numai 350 alegatori
figureazá in liste ; 0 din 20.000 de Proprietari Mici, numai 2.264 de alega-
tori de gradul intaiu sunt cuprin0 in ele. Clasa Profesiilor Liberale este repre-
zintata numai de 11 alegatori, i cele 15 targuri, rezidente tinutale din tara,
infatipaza numai 1.788 de alegatori, proprietari de case, negutatori i mesteri,
Mud, chiar in tablele vistieriei, figureaza 12.000 negutatori i me§teri, afara
de acei ce aunt pe pamantul dat Moldovei din Basarabia.
Tractatul de Paris insa a voit ca toate clasele sä fie reprezintate in chipul
cel mai exact. Era dar lucru firese a se face cuvenita thibzuire, ca clasele
acestea sa se reprezinteze la alegeri cel putin prin majoritatea, din care ele
se compun, iar nu prin o minoritate atat de mica.
«Ne adresam la orice tribunal cu cuget, facem apel la opinia lumei civi-
lizate, ca sa hotarasca daca o a§a de mica minoritate, ca aceea pe care listele
www.digibuc.ro
DIVA/41tRItE AD-I300 IA* IA$I t ItTICTIRg$TI, itt. 54a
www.digibuc.ro
546 DIM1TRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANIMILE Ato-HOC INN IA$I $1 1311CURE1I, III. 547
www.digibuc.ro
548 1IM1TRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAt3I lg BUCURETI, III. 549
urmare partea cea mai luminata a populatiei säte0i, s'au lipsit de dritul de
alegere in clasa locuitorilor tarani ;
«Fiindca adunarile alegatorilor sunt puse sub prezidentia ispravnicilor, in
contra Fermanului 0 a art. 9 0 10 din Regulamentul Organic ;
«Fiindca, afar& de gazeta Guvernului, inchinata pastrarii statului-quo, toate
jurnalele, chiar sub conditia de a fi censurate, sunt oprite ; ca. profesiile de
credinta nu sunt invoite, ca dritul de a ne aduna ni s'a contestat ; ca, in
sfar0t, suntem lipsiti de toate mijloacele neaparate spre a ne putea lumina
0 pregati pentru actul cel mai mare in vieata unei natii, adica pentru alegerea
deputatilor sai ;
.4(F iincleä listele electorale nu s'au publicat intocmai precum fusese pre-
&He de 'catre administratifie tinutale, ci s'au pretIcut 0 s'au scurtat in De-
partamentul din Nauntru, :,4i apoi, chiar cand se aflau sub tipar, s'au supus
unei a treia prescurtari, la care au luat parte d-nii Caimacamul ssi Agentul
Austriei ;
«Fiind, in sfar0t, ca aceste liste nu infati§eaza nici de cum majoritatea
claselor societatii Moldovei §i ca Divanul, ce ar rezulta din viitoarele ale-
geri, nu poate nici intr'un chip a constitui reprezintatia legala 0 exacta a
intereselor tuturor claselor, precum cere hotarit art. 24 din T ratatul de Paris ;
«Subscr4ii se vdd in dureroasa nevoie de a se retrage dela orice impar-
ter:sire la ni7te alegeri [acute sub jugul infeldciunii, al impildrii qi al ne-
dreptdfii. Ei se vor (ined de o parte, pind cdnd Ora nu va fi pusd in
acea stare legald, cerutd qi holdrita de Congresul de Paris, in fedin(a din
8 Aprilie 1856.
«Ei declara viitoarele alegeri lovitoare in larga qi adevarata reprezintare,
ce s'a fagaduit Principatelor de catre Tratatul de Paris, lovitoare 0 in drep-
turile stravechi ale terii, in driturile fiecaruia din subscri0.
«Ei protesteaza, totodata, in contra oH 0 careia hotariri, in contra oricArei
masuri, in contra oricarei dorinte a viitorului Divan ad-hoc, ca unele ce MI
pot fi decal rezultatul unor alegeri inwlatoare, ca unele ce trebue et fie
lovite de nelegalitate, chiar inaintea intrunirii sale.
«Aceasta-protestatie, strigatul de desnadajduire a unui popor intreg, vatamat
in drepturile sale cele mai pretioase, in§elat in nadejdile sale cele mai le-
gitime ; aceasta protestatie, dictata de o nevoie neaparata, nu atinge intru
nimic adancul respect ce pastram Puternicilor Monarhi, cad au garantat
existenta patriei noastre. Cu totul din contra, noi credem Inca, ca tipatul
unei natii nefericite tare, in mijlocul secolului al nouasprezecelea, vede in
pericol drepturi pe cad 0 le-a putut 'Astra, chiar in timpul barbariei 0 al
luptelor veacului de mijloc, va ajunge la picioarele tronurilor lor, 0 ca li se
va face dreptate.
www.digibuc.ro
550 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN Ima 13 I BIICURE$TI, III. 551
www.digibuc.ro
552 DIMITRIE A. STURDZA
Scrisorl famillare
Scrlsorl dela
diplomatl
ea ce
o Luna Luna .V.,
R. Z'
7-
Stefanaky Bey, fostul Caimacam al Mol-
dovei in 1821 -
6 Maiu 2 I. Fotiade, Hatman si Capukehaia al Mol-
dovei la Constantinopole -
8-
9 Maiu
-
3 I. Fotiade, Hatman si Capukehaia al Mol-
doTei la Constantinopole -
10 Maiu 9 I. Fotiade, Hatman si Capukehaia al Mol-
dovei la Constantinopole . . . . . .
Alison, Secretar al Ambasadei Angliei la
-
Constantinopole. . . . . 6 Maiu 16
- - 10 I. Fotiade, . .. . . .
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAtiff ig BlICUREt3TI, III. 553
www.digibuc.ro
554 DIMITRIE A. STURDZA
persoanele ce-ti va recomanda, el, fail a mai cerceta, daca persoanele reco-
mandate aunt perverse sau cu nume ram. Este destul ca aceSti oameni sa
fie din toga inima contra Unirei, aceasta ajunge. Caci daea se va proulama
Unirea de atm Divanul Moldovenesc, Austria va spune a tu eSti cauza,
fiinda nu ai voit s6, lucrezi dupa sfaturile Consulului sau, care a suferit Bi
a lucrat atat de mult in contra Unirei. Si oum Anglia este contra Unirei,
dupa cum ti-am scris ieri, Bi a Unirea nu se va realiza, chiar dna, toate
Divanurile s'ar pronunKin favoarea ei, iti poti inchipul, dragul meu, cat va
fi de dureros pentru tine Bi cat de multe remuBari vei avea, a nu ai ur-
mat sfaturile Consulului austriac Wel ; caci Puterile, afar& de Francia Bi
Rusia, nu vor incuviinta niciodati sa se realizeze dorinta Unirei. Ar fi deci
foarte bine Bi de dorit, ca sa faci astfel, incat Divanul Mo1dovenesc sa, nu se
pronunte pentru Unire, caci atunci greutkile celor trei puteri in fata Franciei
Bi Rusiei vor fi mai mici, Bi cu chipul acesta cele trei puteri iti vor datora
recunoBtinta, ca unui om care a contribuit mai ales la acest rezultat.
«Cell pas& daca oamenii, pe cari ti-i recomanda Consulul Austriac, sunt
morali sau vitioBi ? Singurul lucru ee trebue sa eercetezi la o asemenea
-propunere, este sä vezi dad, aceSti oameni sunt din toata inima Bi in adevar
in contra Unirei, Bi sa, nu-i intrebuintezi deat cu aceasta conditiune ; caci
astazi nu mai este vorba de moralitate ori de rea sau bun& purtare, in in-
teles filozofic, ci de existents. drepturilor Imperiale faia de rau voitorii Bi
inimicii M. S. Suveranului nostru, Bi toti cei ce pot contribui, pentru a se
ajunge acest scop, trebue sit fie primiti ca prieteni.
«Eine ai facut a ai oprit libertatea presei, pe care niBte Moldoveni smin-
titi, prieteni ai Rusiei, sub masa franceza, caut6, a o intrebuinta spre a face
poporul sa, se pronunte in favoarea Unirei. Tine-te bine, dragul meu, Bi
impiedica manoperele de acest fel. Eu cred a daca «Steaua DunäreiD Bi alte
asemenea publicatii, bune pentru a inveli cu ele branza, s'ar public& in
Francia, Guvernul nu ai intarzia de a trimite numai deat pe redactorii lor
la Cayenne. .
«Francia care vrea libertate, cluburi Bi adunari politice in Moldo-Valahia,
ar trebui mai intaiu sa le ingadue la dansa acasá Bi sä nu pedepseasca cu
exil Bi amenint6,ri pe toti ziariBtii, cari indraznesc sa vorbeasa ceva mai
liber. Cine propovadueSte milostenia, 155, o pun& el mai intaiu in lucrare.
«Tratatul din Paris nu vorbeSte de Unirea Principatelor, el zice numai a
Divanurile vor avea B6, se pronunte Bi BA-0 dea parerea asupra reorganizarii
interioare a acestor doua OH: dar smintitii, cari doresc Unirea, au nitat cu
totul aceasta clauza a Tratatului Bi se ocupl cu organizarea exterioara, in
loc sá se ocupe cu cea interioara; Bi in loc sa se gandeasc6, la reformele din
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAF I BUCIIREM, nt. 555
www.digibuc.ro
556 DIMITRIR A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANIIRILle AD4100 DIN /A$I $1 DVCVD.E$11, ILL 557
pozitiune falsA, din care Guvernele lor nu-i vor putea, scoate c1ecAt reche-
mAndu-i. Da d. aceasta va mai intirzi& O dad ace§ti domni gi-ar inchipui
sa reinceapA acele interveniri oficiale §i in scris, rAspunsul laconic §i ste-
reotip al E. V. este gata : el va fi un antidot special pentru aceste friguri
intermitente.
«Eu sunt convins cO Inalta PoartA Va Oi sA aprecieze serviciile prudente,
taria legalA §i intelepciunea E. V., §i nu cred cl, n urma insinuatiunilor
strAine, sá ajung5, in situatia neplAcutA de a vA ascunde, Ara voie, in co-
respondenta ei, intreagA multumirea ce simte §i cAt de mult aprob5, inte-
leapta §i prudenta purtare a E. V.
«E. V. in calitate de Caimacam al Moldovei trebue negre§it sl se supunA
Guvernului superior, §i aceasta este o datorie sfAntA ; dar tocmai flindcA
sunteti §ef al acestui Principat auionom §i in acela§ timp boier moldovean,
trebue sA v Indeplinii §i datoriile cAtre patria voastrA §i s5. aratati la nevoie
caH sunt prerogativele pretinse ab antiguo ale acestor provincii, §i cA
cea dintAi dintre aceste prerogative este existenta autonoma a Moldovei ca
un Principat deosebit. OHce om drept §i cuminte nu poate cleat s. res-
pecte pe E. V., cAtA vreme yeti consider& ca o datorie a pozitiunei voastre
§i a sentimentelor voastre patriotice, de a pOstra, nevAtAmat depozitul pretios
ce vl este incredintat, depozitul autonomiei §i al bazei prosperitAtei viitoare
a patriei voastre Moldova. Ma, marginesc astazi la cele de mai sus, rezer-
vAndu-mi s. va scriu, oH de cAte oH se va prezinta un caz serios §i demn
de a fi transmis E. V. V5, repet c5, in general purtarea voastra pana in
prezent a fost perfectA, §i ca. observAnd §i cunoscknd tot ce se petrece,
aceea§ purtare yeti trebui s aveti §i fri viitor.
Scrisoarea confidentialá a lui Stefanaki Vogoride catre Caima-
rnacamul Moldovei Vogoride din 25 Aprilie :
«Scumpul meu fiu Nicolae ! Dorindu-va toata fericirea, va salut pArinte§te.
«Din scrisorile ce vi s'au trimis de Inalta PoartA, precum §i din cele ce
singur imi spuneti, rezulti, cä toti sunt multumiti de administratia voastrA.
Mai rezult5, ca trebue sA fiti multumit de secretarul Ministrului Prusiei §i de
Consulul slu din Iasi.
ccAflu ca d-1 Bulwer se intelege in mod sincer cu reprezentantul Austriei.
Sublima Poarth este satisfAcuth de purtarea inteleapta §i de limbagiul pe
care Savfet-Effendi il tine consulilor §i boierilor ; eu nu mk indoesc, ct
pentru h atinge scopul Inaltei Porti §i data find vechea prietethe ce o are
fatA de mine, sa nu se poarte cu bunavointa catre tine. Te rog transmite
E. S. complimentele mele respectuoase §i devotamentul meu pentru persoana
sa atAt de vrednica de toatA consideratiunea.
www.digibuc.ro
558 prktrtrirt A. VAIllb2A
«Gel mai periculos dintre comisari este d-I de Basily ; dar presupun ca,
yeti gag mijloacele de a-1 menaA §1 de a-1 atrage in mod intelept §i cu
precautiune. Ad nu neglijam O. cultivam pe superiorii sai. Ambasadorul
englez incepe a avea, o bunk parere asupra voastra. Am aflat ca vi s'au
expediat dela Poarta zilele trecute dou 6. scrisori contradictorii, eu privire la
cei 12.000 de ducati, ce Moldova lua de obiceiu de mai multi ani dela ma.-
nästirile grocesti ; pana cand afacerile vor fi organizate mai sistematic, ras-
pundeti ca v'ati ruinat cu cheltuelile extraorclinare &cute pentru distrugerea
sistemului unionistilor ; a daca acesti bani se luau in vremuri lini§tite si
pacinice, cu atat mai mult trebue sa se iea in timpul de acum, agitat §i critic
si ca pe cand sperati ca Poarta sa va furniseze fonduri speciale pentru a
ajunge la scopul ei, ea va lipse§te §i de cei 12.000 de ducati pe cari Vis-
teria ii prima in fiecare an. Va puteti intelege in aceastä privinta cu Savfet-
Efendi si sa-1 faceti sa scrie Portii in acest sens.
«In mice caz fiti foarte modest §i plin do incredere in bunavointa si adanca
prudenta a E. S. Re§id Pasa §i a staparmlui nostru.D
Scrisoarea confidentialá a lui Stefanachi Vogoride catre Cainia-
camul Moldovei Vogoride, din 6 Maiu :
«Scumpul meu Nicolae ! Dorindu-ti toata fericirea te salut parinteste.
«Cu mare mirare am aflat despre indepartarea lui Costin Catargiu din Mi-
nisteruI actual al Moldovei si in special, in imprejurarile cari au contribuit
la a sa indepartare. Eu cunosc pe acest om ;. el e indraznet, agita §i rasco-
le§te totul, cand vrea §i cand e decis. Este un om pentru care Austria e
bine dispusa, ca find contrar Unirei celor doua, provincii si schimbarea lui
se interpreteaza ca o concesiune, din partea voastra, plangerilor aduse contra
lui de catre consulul Franciei si a ai fi d.eschis portile inaintarii partidului
francez. Se mai zice ad ca la aceasta v'ar fi calauzit §i un sentiment de
rivalitate : pentru a-1 indeparta dela Domnie 1-ati indepartat din minister,
pe cand in definitiv Domnia nu depinde de cei din Moldova, ci de vointa
§i aprobarea Inaltei Porti §i de unii ambasadori straini, pe cari noi ii pu-
tern dispune si atrage in favoarea voastra. Urmati sfatul ce Vain dat ade-
seori ; fiti tare, rabdator §i mai ales ascundeti-va gandurile, fiti tacut §i mai
ales impartial §i Allah Kerim (D-zeu va ajute.) ! Invocand ajutorul lui Dumne-
zeu, noi veghiem ad. In cele din urma trei zile am primit vizita d-lui Boute-
nief, a d-lui Prokesch, Ambasadorul Austriei si a Lordului Stratford ; zilele
aceste a§tept §i pe d-1 Thouvenel. Malta Poarta cere ca sa fiti hotarit ci. ne-
clintit §i O. urmati totdeauna o linie de purtare, care sa probeze in tot-
deauna ca sunteti slujba§ul puternicului Imperiu turcesc (observând in acela§
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-I100 DIN ZAK I RTICUREETL IlL 559
timp convenientele). Voi trebue sa-i aparati cauza, pan& in momentul cand
Ina lta Poarta se va putea, declara, pe fatA contra Unirei.
dn scrisoarea ce am primit ieri dela d-1 C. Mussurus din Londra, imi eerie
c. prime§te regulat scrisori dela voi §i ca conducandu-se dup. ele, rapor-
teaza Lordului Palmerston §i Lordului Clarendon §i ca Mussurus tnsu i mi-
nistrii din Londra sunt multumiti de administratia voastra qi de modul cum
raspundeti Franciei §i celorlalte Puteri, can se inteleg intr'ascuns cu dansa.
Astfel cum Anglia este puterea cea mai preponderanta in afacerile Orientului
§i cum in unire cu -Austria se impotrive§te §i respinge partidele straine in
Moldo-Valahia, cari ne sunt ostile, trebue sä scrieti adeseori §i regu1at d-lui
C. Mussurus la Londra §i s v intelegeti in taint i sincer cu Consulul
Austriei, caci d-1 Prokesch a cerut cu staruinta numirea voastra la Caima-
camie dela Ina lta Poarta, aducancl ca argument, cä garantia tatalui vostru
este indestulatoare.
«A§tept cu nerabdare scrisorile voastre pentru a ma lini§ti..»
Sorisoarea confidentiala a lui Fotiade, Capukehaia al Moldovei la
Constantinopole, calre Calinacamul Moldovei Vogoride, din 6 Maiu:
«Prea ilustre Principe! M'am grabit a va, anunta astazi printr'o telegrama,
numirea A. S. Aali Galib Pap la Afacerile straine, fiul A. S. Marelui Vizir
§i ginere al Maiestatii Sale, precum §i reabilitarea A. S. Edhem Pap in
demnitatea ce ocupase inainte, ca membru in Tanzimat. A§tept ca sa-mi
trimiteti cat mai curánd felicitárile obicinuite in astfel de ocaziuni.
«D-1 Panaioti Bal§ imi anunta formarea Ministerului E. V. §i inlocuirea
d-lui C. Catargiu prin d-1 Vasile Ghica. MIt mir ca E. V. nu mi-a comunicat
nimic cu privire la aceasta schimbare serioasa, abtinandu-va de a-mi trimite
o scrisoare, ca sa pot tinea un limbagiu convenabil ministrilor Inaltei Porti
§i ambasadorilor, can se intereseaza in cele mai mici amanunte de ceeace
se petrece acolo.
«Numitul d-1 Bal§ aducandu-mi la cuno§tinta aceasta schimbare ministe-
riala, mi-a trimis in acela§ timp un pachet al Consulului austriac pentru
Baronul Prokesch vi un altul al E. S. Savfet-Effendi pentru Ina lta Poarta.
«Curios sIt cunosc ce raporta numitul Consul, m'am dus sari predau eu
singur Baronului Prokesch pachetul. E. S. deschizandu-1 in prezenta mea
cetind comunicarile, mi-a exprimat nemultumirea sa pentru destituirea d-lui
Catargiu, pe care a atribuit-o rivalitatilor §i lipsei de incredere. Ar fi trebuit
sa pastrati pe d-1 Catargiu pana la formarea Divanului, dupa cum v'am Boris
adeseori. Dar dad, aveati motive sa-1 indepartati, orandueala §i datoria cereau
ca sa informati despre aceasta Poarta ; cu toate acestea, faptul e indeplinit
§i fiindcIt cred cIt numirea d-lui Vasile Ghica a placut Consulului austriac,
www.digibuc.ro
560- DIMIT1uE A. STVRDZA
www.digibuc.ro
ts/VA1tuRt1.2 At-tMC D1/4 WI $1 11110011t$11, lit 561
www.digibuc.ro
562 bIMITILtt A. STIITEDZA
www.digibuc.ro
=1 biVANUNILE Ab4100 bfN tA.0 0 0tOttittfPri, Iti.
,
568
www.digibuc.ro
564 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOO DIN IAt3I ga BIICURESTI IIL 565
.._=-.
www.digibuc.ro
566 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVA/it:MILE AD-HOC DIN IA13I tH BIICURE$TI, III. 567
sefii partidului unionist si despre simpatiile fatii de Unire ale d-lui Dalyell,
destinat a fi trimis la Ia0, ca sä secondeze actiunea Consulului englez.
«Aprob in totul ceeace ati spus si raspuns numitilor sefi de partid si
interzicerea publicarii ziarelor unioniste. Ina lta Poarta nu poate decal O.
aprecieze purtarea D-Voastre laudabilá in aceasta privinta.
«Ma graben a va preveni, ca am informat pe E. Sa Ambasadorul Angliei
despre toate cele ce mi-ati comunicat cu pritrire la d-1 Dalyell si cum Savfet-
Efendi trebue O. fi sosit in Iasi, va, rog sa-1 puneti in cunostintá despre a-
ceasta si pe E. Sa.
«Voiu lua in considerare cele ce-mi spuneti eu privire la d-1 Constantin
Catargiu si Ira multumesc pentru traducerea ce mi-ati transmis a unei piese
ce contine profesiunea de credinta si dorintele partidului unionist.»
Scrisoarea d-lui Godel de Lanoy, Consul al Austriei la Ia 0, &Atm
Caimacamul Vogoride, din 4 Maiu :
«AltetA ! Este de absoluta urgenta, ca instructiunile A fie expediate chiar
astaseara. Insistati, impuneti-va autoritatea si nu pierdeti nici un moment.
Va rog. Mai tarziu va voiu explica motivul.»
Scrisoarea d-lui _Alison, Secretar al Ambasadei Angliei la Cons-
tantinopole, atre Caimacamul Vogoride, din 16 Maiu :
«Excelentä, Am primit scrisoarea ce E. V. mi-ati facut cinstea a-mi trimite
prin intermediul d-lui Hatman Fotiade si vä asigur in toata sinceritatea, ca
in urma relatiunilor ce primesc, voiu continua a da dreptate administratiei
voastre.
«Am comunicat continutul scrisorii voastre E. S. d-lui Ambasador si
multumindu-va pentru cuvintele magulitoare ce le-ati spus la adresa mea,
am onoarea a ramanea al E. V., etc.»
Doua rapoarte ale Baronului de Talleyrand-Périgord, adresate
Comitelui Walewski, din 29 Maiu 0 12 Iunie, comunicA copiile a
7 scrisori «ale chrora originale au fost depuse de un prieten din
Moldova» In manile Comisarului Franciel.
In 29 Maiu au fost depuse a Originalele Scrisorilorn d-nilor:
Alecu Vogoride din 14 Aprilie (No. 2), Prokesch-Osten din 18 Aprilie
(No: 3) 0 Gödel-Lanoy din 6 Maiu (No. 4).
In 12 Iunie au fost depuse «Originalele Scrisorilor» d-liii Ioan
Fotiade din 10, 16, 0 20 Maiu.
Prin raportul din 29 Maiu sa, rnai trimiteh i scrisoarea Patriar-
www.digibuc.ro
568 DIMITRIE A. STURDZA
hului Ecumenic Ciril din 1 Mail' (No. 1), prin care ameninta, pe Mi-
tropolitul Moldovei.
Depesa confidentiala, a Baronului de Talleyrand-Périgord atre
Comitele Walewski, din 2 9 Maiu:
«Am onoare a v& trimite alaturat trei documente foarte curioase, ale caror
originale au fost depuse la mine de un prieten din Moldova.
«Cred ca ele vor justifica toate afirmarile din corespondenta mea §i au-
torizeaza protestarile ce m'am crezut dator, in intelegere cu colegii mei
prusian, rus §i sard, a le trece in procesul verbal al Comisiunei.
«V'am adus la cunostinta intentiunea noastra comuna in depesa mea
telegrafica din 20 c. Neprimind pan& acum un contra-ordin dela E. V., voiu da
urmare acestui proiect in sedinta ce trebue s& tin6. mane Comisiunea, sau in
prima ei intrunire. D-1 Thouvenel mi-a trimis incurajari telegrafice.
«Documentul No. 1 este traducerea unei scrisori amenintatoare a Patri-
arhului din Constantinopole catre Mitropolitul din Iasi. Aceasta, scrisoare,
cerut& de Printul Vogoride, a fost predata deschis& Eminentei Sale de catre
Ministrul de Culte. Ea face& inceputul seriei de másuri hotarite a se lua in
contra Mitropolitului ; dela intimidari verbale s'a trecut la amenintari scrise,
dela amenintari pan& la silnicii nu era decal un pas. Interventia d-lui Thou-
venel, ceruta de mine, a restabilit ins& ordinea.
«Documentul No. 2 n'are nevoie de comentarii. Altfel n'as face cleat sa
slabesc impresiunea ce va produce asupra E. V. cetirea aces tei corespon-
dents pline de cinism. Scrisoare, plic, stampile, toate sunt in posesiunea mea
momentana.
«Documentul No. 3 vä va da, d-le Comite, o mostra de stilul d-lui de
Prokesch si de incurajarile ce le trimite Caimacamului Moldovei. Alätur si
un bilet al d-lui Göedel, Consulul Austriei la Iasi (NO. 4), in scop de a grabi
formarea listelor electorale, pe cari d-1 de Richthofen, d-1 Benzi si eu 1-am
rugat pe Savfet-Effendi sa, le amane pana ce Comisiunea va rezolvi greu-
tatile relative la aplicarea Fermanului. Mi s'au predat originalele depesei si
biletului, cari dovedesc ceeace noi am afirmat totdeauna : necalificabila
ingerinO, a Agentului austriac din Iasi. Aceasta ingerintä cred cá este sta-
bilita in mod incontestabil prin acest document pretios. Am comunicat d-lui
Thouvenel toate aceste piese.
«Savfet-Effendi reintorcandu-se inc& alaltaieri, Comisiunea va tine& mane
prima sa sedinta oficialä fl,i se va constitui. Prevad mari greutati, dac& d-1
de Liehmann va refuza sa admit& principiul majoritatii in hotarirea asupra
cestiunilor de disciplin& interioara.
«De altfel nu pot sa va ascund, d-le Comite, ca neintslegerea ce exist&
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAQI I BIT0UREE3TI, III. 569
www.digibuc.ro
570 DIMITRIE A. STURDZA
«Ce vor gandi populatiunile celor douA Principate, cand vor vedek ca noi
asistAm ca spectatori impasibili la abuzurile ce se fac in jurul nostru?D
«Unirea dintre noi», articol publicat In ziarul «Concordia)), No. 34,
de Dimitrie Ballet, cu aluziune la corespondents, secreta a lui Vo-
goride, immamat,A de D. Rallet Comisarilor la Bucuresti.
aIn fiecare ará cele mai multe rele
yin de pe afarg.
(Gr. Alexandrescu.
eSuntem n ajunul zilei mArete unde Teri le Romkne au ajuns a-si rosti
dorintele, unde plinkntul lor, liber de povara unei lungi ospitalitAti, are a
produce flori sau spini, unde soarta noastrA se va hotari spre bine sau spre
rAu, unde sub dulcea inrkurire a unei sperm* comune, avem a uitk tristele
incercAri prin cari am trecut.
aPuterile Europei ne smulserl din uitarea in care ne-au fost pArAsit i ne
zic : «Aveti un trecut plin de mArire, aveti titluri invechite ce vA apArA
nationalitatea. Voim a le da o nouA consfintire si a le scoate din nou la
luminA, cAci imprejurArile le-au fost inlAturat, si invAluirile ce dAdurA peste
voi le ciuntirA. Venim dar sA vA restatornicim ia drepturile voastre ; daca
sunteti unul si acelas popor, dacA aveti tot aceeas istorie, tot aceeas are-
dintA, tot aceleasi interese i nevoi, dacA exist& in adevAr intre voi, ca
intre fiii tot aceleia§ mume, partAsie de glorie si de nenorociri, dacA ai
avut si aveti tot aceiasi inimici, daca doriti a primi un loc in marea fa-
milie europead., dac . voiti a aye& un nume si a fi insemnati in cartea de
aur a natiilor civilizate, vorbiti ! rostiti-vA ! Starea politick ce yeti cere va
primi consfintirea i chezAsuirea intrunitA a Puterilor ce luarA asuprA-le a
regula hotAritor soarta voastrAD. Aceste intrebAri ni le face Europa.
«Chemarea noastrA de astAzi este de a rAspunde de primim sau de res-
pingem binefacerea ei. Pozitia noastrA de astAzi este osebitA in vieata natfilor.
Alte popoare, prin sacrificii mai mari, prin vArsAri de sknge, prin lupte ne-
curmate, nu dobkndirA recunoasterea drepturilor lor. Tractatul de Paris ne
invoeste a ne rosti dorintele i istoria ne asteaptA, ca s. insemne rAspunsul
sub dictarea noasträ insAs in litere nesterse, spre eterna noastrA glorie sau
rusine. Raspunsul acesta, oricum ft vom da, va fi dovada nemuritoare a
pretului ce punem pe soarta noastrA, va fi mkrituirea sau sinuciderea noastrA
si a urmasilor nostri.
«De sigur, n'am aye& nici o ingrijire asupra rezultatului acestei a noastre
manifestAri, dacá am sti cA tara ne e fiber& de toate piedicile in rostirea do-
rinebor ei. Dar vai ! de ckti serpi inveninati nu se gaseste ea impleticitA !
Cài dintre noi nu privesc cAderea i peirea lor intr'un viitor senin, in nea-
www.digibuc.ro
DIVANITRILE AD-ROCI DIN IASI 51 BIICURESTI, III. 671
www.digibuc.ro
572 DIMITRIE A. STURDZ A
cad la din contra s'ar paraliza aplicarea Tractatului. Iar rostindu-se contra
Unirei, atunci departe de a exprima dorinta tArei, dovedita prin declaratiile
si manifestArile publice de unire si prin unanima si nesilita aprobare ce s'a
dat programului partidei nationale, in ambele tAri, Divanul ar formula numai
un vot antinational, rezultat al vazutelor inrauriri strAine, si al machinatiilor
ce s'au dovedit qi se vor mai dove& in fata Europei.
«Un asemenea vot al Divanurilor nu numai nu se poate lua in bAgare de
seamA de catre Comisarii Europeani cari au pozitive dovezi despre machi-
natiile urmate, dar ar pune pe Comisie in contrazicere cu misia ei definita
prin art. 21 din Tractat, cat si prin instructii ce consistA in indatorirea ex-
cluziec de a adund adevdratele si nu silitele sau escamotatele dorinfe a
(erilor, precum pot fl acele ce s'ar rosti de Divanul Moldovei, asupra cdruia
s'au depus si se vor depune in Comisie protestaple si aqinerile cele mai
legiuite si mai solemne cari sunt intemeiate pe cuvintele: a) CA Guvernul
Moldovei, care trebuia sA päseasca la convocarea Divanului dupA unul si acelas
Ferman, n'a luat nici in o bAgare de seama observatiile Comisiei, cari s'au
indreptat si s'au lamurit prin ofisul Guvernului din Valahia, incat astazi unul
si acelas Ferman are in Valahia o aplicatie larga si in Moldova o aplicatie
diferita si restransl ; b) CA Guvernul Moldovei nebagand in seam& zisele
observatii, a inlaturat, in contra rostirei Fermanului, chiar dintre alegAtori pe
persoanele ale caror mosii erau insArcinate cu vreo ipotecA, pe barbatii cu
proprietAtii dotale, pe advocatii, pe inginerii cu diplome date dup& formele
legale, a sicanat asupra impamantenirei s. a ; numai spre a restrange nu-
marul alegatorilor, si spre a-i putea combina astfel incat sA se facA din
minoritate majoritate in contra Unirei.
«SA asteptAm cu incredere lucrarea Comisiei ; ea este chematA a ne apara
de toate mrejile intinse asupra noastrA din lAuntru si din afarl. Ea are sa
reverse asuprA-ne binefacerile Tractatului de Paris, rastalmacit si cAlcat cu
atata 40 nerusinare, precurn o am dovedit in fata Comisiei Europeane, i
precum nu ne vom sfii a o striga si a o dovedi chiar in fata Congresului
de Paris, care n'a inteles, prin art. 21 al Tractatului, ca exacta reprezentatie
a dorintelor si trebuintelor tarei, un Divan fAurit prin intunecoase mijloace
si intemeiat pe asupriri si pe excluzii arbitrare, un Divan care, inainte de
a se compune, motiveazA necontenite protestatii ce yin din toate districtele
si chiar dela o mare parte din persoanele inscrise in listele publicate.p
SA' recapituläm Intreaga situatiune creatA de a Corespondenta se-
creta, a lui Vogoride.D Ea a influentat fárá Indoea15, asupra deciziu-
nilor ce aye& de luat Caimacamul Moldovei; fie 65, ele se primiau
sau ca sfaturi date de persoane competente, sau ca ordine directe.
www.digibuc.ro
DIVANURILE ADEIOC DIN /At3I 13I tIICEIREVII, //I. 573
www.digibuc.ro
574 DIM/1RI2 A. IATIIRD2A
www.digibuc.ro
DIVAMIRILE AD-HOC DIN IAgI V BIICURNVI, III. 575
,
rezolutiunii noastre. Acum avem con§tiinta implcatA cA am fAcut tot ce de-
pindea de noi, fie pentru a impiedica, fie pentru a eonstata scandalul 0 a
trece raspunderea asupra cui se cuvine.»
In aceea, zi a urmat protestarea d-lui Thouvenel adresata lui
Ali-Ghalib Pasa, din 25 Iunie.
«Subsemnatul Ambasador al M. S. Imparatul Francezilor, am onoare a anunta
pe A. Sa Ali-Ghalib Pap, Ministrul Afacerilor Externe al M. S. Sultanului, cA
nu pot, filrA a lipsi dela datoria ce o am ca reprezentant al uneia din Pu-
terile semnatare ale Tractatului din 30 Martie, sA nu consemnez intr'o notA
oficialk impresiunea ce-mi produce modul cum s'a procedat in Principatul
Moldovei la executarea art. 21 al acestei importante transactiuni.
«DupA declaratiuni de atAtea ori repetate, dui:a asigurAri atat de pozitive
despre dispozitia ce o au mini§trii M. S. Sultanului, de a supraveghia apli-
carea leall 0 fidelA a Tractatului din Paris §i de a the& populatiunea Prin-
cipatelor s5,-§i exprime in libertate dorintele sale ; subsemnatul credeA cA
Inalta PoartA se va consider& obligatA nu numai in virtutea invoelilor inter-
nationale pe cari le-a semnat, dar 0 pentru misiunea de incredere ce i s'a
dat de Congresul din Paris in §edinta din 8 Aprilie, sA nu mai tolereze
Caimacamului Moldovei, pe care ea 1-a numit 0 care depinde de ea, o pur-
tare ce poate compromite propria raspundere a Guvernului Otoman.
«Timpul ce a trecut a slAbit foarte mult aceastA sperantk deoarece Cai-
macamul Moldovei, departe de a dovedi prin actele sale a tine socoteala de
observatiunile categorice ce a trebuit BA primeasck a stäruit in acela§ sistem
de ilegalitate, de arbitrariu 0 de violente. Comisarii Franciei, Prusiei, Rusiei
0 Sardiniei au fost obligati a consemna, in protocolul §edintei din 30 Iunie
trecut o declaratiune colectivk ca nu li se pare potrivit cu demnitatea Con-
gresului, sA intre in legaturi cu un Divan ales in acest mod.
«Fat& de prelungirea acestei stAri de lucruri, subsemnatul sunt prea mult
pAtruns de datoriile mele, pentru a sta la indoealA despre cele ce trebue BA
fac 0 find sigur de a mA aflA in deplinA armonie cu intentiunile Guvernului
M. S. ImpAratul Francezilor, Augustul meu stApAn, de a nu neglija nimic
pentru a asigurà populatiunei Prin6ipatelor o libertate deplina in exprimarea
dorintelor sale, de orice naturA ar fi ele, ma v6.d nevoit a declark ca-mi va
fi de acum inainte cu neputintä de a nu atribui insA§ Inaltei Porti urmA-
rile ce va trage dui:A sine falsificarea profundA ce se aduce textului 0 spi-
ritului Tractatului din 30 Martie 0 prin apAsarea ce se exercitA asupra do-
rintelor poporului din Moldova 0 care impiedécA cercetarea ordonatA de Con-
gresul din Paris.»
www.digibuc.ro
576 DIMITRIE A. STIIRDZA
www.digibuc.ro
InVANustLt An-tiod ntg ruet ex 13ttatiarert, lit. 677
Franciei I; am tlorit ins& sà. ieau eeneediul meu dela M. Voastra ea simplu par-
ticular, onorat de bunatatea Voastra». Sultanul a ramas ca impietrit din-
naintea realitatii unui fapt desavarsit. Cu incetul a reapatat vocea, i dupa
expresiuni foarte amabile pentru persoana mea, el mi-a zis cu durere :
uSunt foarte nenorocit de to asemenea intamplare, de ruptura relatiunilor eu
«o Putere, care a Mout tot pentru Imperiul meu i pentru mine ; sunt ne'no-
orocit ea aceasta se petreoe flind Abdul-Medjid Sultan». Aceste cuvinte au
(Mut pentru mine lumina, eaci am vazut ca nu se mai putea remedia 'A-
rnie. Am raspuns : «Sire, nu vreau s prelungese o seen& care turbura
inizna M. Voastre i inima mea. Eu plec ; insa, in acest moment dureros,
ceeace ma sustine, este constiinta ea mi-am indeplinit datoriile mete pant la
sfarsit catre Imparat i atm Maiestatea Voastra..»
Audienta la Sultan avii loc in 6 August. Vizita Imparatului Na-
poleon. la Osborne a urmat imediat ; i in 10 August, la ora 11/2
seara, Comitele Walewski adree6. din Paris la Bucuresti urmAtoarea
telegramsa :
aCred ni anularea alegerilor va fi pronuntata la Constantinopole.
«Din acel moment retatiunile diplomatice vor fi iaras reluate, si protes-
tatiunile considerate ea neavenite. Se va incepe reviziunea listelor electorate,
care se va termina Oa, in 15 zile. Se vor ave a. in veclere indatoririte luate
in $0 Maiu. J1 voiu comunica, smanuntele : Pentru moment, tma maiginese
a-ti recomanda eea mai mare moderatiune. Dorim, pe cat e posibil, a trece
ten buretele peste trecut.»
Asupr acelor petrecute la Osborne, Mussurus Pasa, Ambasadorul
Otoman la Londra, a trimis lui Aali Pasa la Constantinopole dou5.
telegrame.
Aceea din 10 August era o comunicare a Lordului Clarendon M-
outh de Subsecretarul din Foreign Office :
aLordul Clarendon, care e Inca la Osborne, mi comunica, prin Subseere-
tarul de Stat din Foreing Office, invoeala dintre Cabinetele de Londra si
Paris privitoare la difieultatile actuate. Puterile vor sfatui pe Inalta Poarta
sa anuleze alegerile din Moldova si s. permita, ca listele electorate sa fie
revizuite pe bazele hotarite la Conferinta din Constantinopole din 30 Maiu
ei ca alegerile sa se faca in 15 zile dela data primirei de eatre Caimacam
a ordinului Inaltei Porti.
Apia contra s'a convenit ea, oricare ar pute a. fi opiniunea Di-vanurilor ad-
hoe4 Anglia ei Francia, in intrunirea Congresului .cle Paris, vor mantinea Su-
zeranitatea Inaltei Porti, ei isi vor da toate siliMele a restatornici in Prinei-
Analeje 4 R.Tom. XXXIII.- Memoriile Soo( Islorice. 87
www.digibuc.ro
578 DIMITRIR A. STURDZA
www.digibuc.ro
, -
IMAM:MILE AD-110d INN IAEI I vueuittsti, lit. 5/9
favorabile Unirei acestor doug Provincii. S'ar pard Insa, O. este astAzi
intre Francia si Anglia o schimbare a politicei. Doresc s ntreb pe nobilul
Lord, dad, ne poate da oarecari 15,muriri," dad este permis a spera o solu-
tiune amical 5. a dificultatilor cari existä intro Francia i Ang lik, sau dad
este de temut, intre noi i pretioasa noastr a. aliatä, o raceal5, ce am deplo-
ra-O cu totii ?
aLordul Palmerston: Nu sunt surprins a prea onorabilul gentlemen imi
face o interpelare asupra unor imprejurari publicate de mult de ziare Si
cari prezintl un oarecare interes. Au fost diverginte de vederi la COns-
tantinopole : insa, ele nu s'au ivit, precum Ii inchipueste prea onorabilul
gentlemen, asupra Unirei sau Neunirei Principatelor, ci privesc regularitatea
sau iregularitatea alegerilor, cari au avut loc in Moldavia. Domnia-Sa stie
cä, in virtutea Tractatului de Paris, trebue s5, se fad. In amandod Provinciile
alegeri pentru Adunäri reprezentative, cari aveau a lu e. in considerare ne-
voile si dorintele poporului din aceste provincii, in privirea organizárif lor
si a nevoilor dintre dAnsele. Cele vase Puteri aveau s numeasd Comisari
cari s& fie prezinti in Principate in tot timpul alegerilor si al clelibearilor ;
iar dup6. ce Adudrile vor fi pronuntat dorintele lor, dui:4 ce Comisarii vor
fi facut raporturile lor asupra celor petrecute, aceste raporturi trebuiau sa
fie comunicate Congresului de Paris, care Ii dye& sediul la Paris, fara a fi
constituit in acelas mod ca mai inainte, ci numai compus de Ambasadorii
Puterilor la Paris. Congresul astfel compus si numArAnd in sanul Su 1 un
Reprezentant al Turciei, trebuià s delibereze asupra dorintelor i rapoartelor
ce i s'au comunicat,, si in conglAsuire cu Sultanul s hotarasd asupra) or-
ganizärei viitoare a acestor provincii.
glpentru a executa aceste masuri, Poarta a adresat Guvernorilor celor dotiä
Provincii un Ferman care regula modalitAtile alegerilor. S'au ivit dificult4i
asupra interpretärii unor pärti ale acestui Ferman, care fusese Mout i ho-
tarit cu consimtlmântul unanim al Reprezentantilor Puterilor la Constan-
tinopole, lucrând in intelegere cu Guvernul Turcesc, care, in 30 sau in
31 Maiu trecut, a dat oarecari deslusiri, ce au fost trimise Guvernorului
Moldovei, pentru a fi aplicate In Valahia ca in Moldavia, intrudt ele puteau
fi aplicate in fata divergintelor locale mai mari sau mai mici.
afar& din cauza indrzierilor, sau din cauza neregularitatilor acelora caH
aveau datoria de a transmite aceste documente (vorbesc acum de fund-
ionariL Guvernulut Turcesc), alegerile din Moldova s'au Mout Para a /web,
in vedere aoeste interpretatiuni, si in genere se credd 65. ,aceste aregeti
nu erau conforme nici cu regularitatea nici cu legea,' i ca. astfel find, re-
zultatul alegerilor ar fi fost cu totul altul, dad alegerile tear fi &cut Con-
form cu interpretatiunile trimise.
www.digibuc.ro
580 todirtue A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANDRILE AD-HOC DIN LAW Eyr BIICITREETL In. 58t
www.digibuc.ro
582 DIMITRIE A. STURDZA
prin moartea P. Sf. Sale Episcopul de Husi Istrati. Acest partid a carui a-
devarata slabiciune s'a dovedit cu ocazia ultimelor alegeri, nu awã alta ta-
iga decal manoperele administratiei provizorie a Moldovei i sprijinul atat
de atis ce i-1 da Austria, Cel mai inflacarat si mai ascultat agent al acestei
politici de inselatorie si asuprire era un oarecare Neculae Istrati, despre care
am avut !prilej sá va, vorbesc in mai multe randuri. Dar toata puterea a-
cestuia se tragea din pozitia fratelui sáu Episcopul de Husi, si mai ales din
situatia viitoare ce-1 astepta pe acesta, cáci era desemnat ca urmas al Mi-
tropolitului. Prin scontarea acestui viitor ci-a castigat Istrati influinta, dar
prin moartea fratelui sau le-a pierdut pa toate deodata.
eIn tara aceasta unde lumea este foarte superstitioasa, multi au spus ea
Episcopul de Husi a fost pedepsit de Dumnezeu, fiindca s'a invoit la toate
intrigile urzite de Austria si Turcia pentru a inabusi dorinta natiunei. Eu
nu merg asa departe, day ma marginesc a constata ca aceasta moarte, in-
tamplata clupa protestarea calor patru Puteri in contra alegerilor din Mol-
dova, a contribuit la dezorganizarea acestei gaste, care a Mout atata ran
tarei, i i-a luat pe singurul om, care dintre toti clericii a ascultat de inapi-
ratiile cele role.
aDe ar primi i Administratia Provizorie pedeapsa ce a meritat, ca lis-
tele electorale sa fie rectificate conform. cu interpretarile date Fermanului
de catre Comisiunea Internationalä, si ca alegerile din Moldova, facandu-sa
intr'o perfecta legalitate, s. fie adevarata expresiune a dorintelor Orel.
In 21 August Caimacamul Moldovei, greu incurcat prin puhlicarea
Corespondentei Secreted, ordona, Secretarului de Stat al Moldovei
sfa, publice in aGazeta de Moldavia)), No. 63, urmAtoarea desmintire:
www.digibuc.ro
DIVANDRILE AD-HOC DIN IMP EH BIICIIRMTI, III. 583
www.digibuc.ro
584 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOG DIN IASI $I RUCURE$TL M. 585
www.digibuc.ro
586 D1MITRIR A. STURDZA
alegeri este dupA expiratia de cincisprezece zile, socotite din ziva primirei
zisei depegi, adia de astAzi 13 (25) August.
a Incheie :
u1-iu. Ca nouale alegeri s se fad pe ben, instructiilor publicate in Valahia
prin ofisul Ex. Sale Printului Caimacam al Valahiei din 14 Julie 1857 sub
No. 937, in care sA se introducg intocmirile cerute spre a fi potrivite cu
datinele acestui Principat.
«2-lea. Ca Departamentul din Launtru, pe tang& listele tiOrite i publicate la
cele de mai inainte alegeri, s alcatueasc& osebite liste de toti proprietarii
man i mici cum gi de toate fetele din celelalte clase, cari in listele de
mai inainte n'au fost inscrise i dzora, dup& modificatiile introduse acum,
li se acordeazá dritul de alegAtori sau alesi. ..
a3-lea. Ca, in privirea .scurtului termin ce se hotäragte de Inalta Poart&
pentru Avar§irea noutplor alegeri, Departamentul din Muntru sá OgeascA de
indatA atre alatuirea, tiparirea i publicarea tuturor listelor, i deplinirea
tuturor lucrärilor pregatitoare, incat, la ziva de 29 August curgátorr cole-
giile electorale O. fie intrunite, spre a desiwargi alegerile pe rand., dupa re-
gula p6.zitä mai inainte.
«4-lea. Ca, la caz cand, din scaparea din vedere, s'ar prileji a nu se inscrie,
in aceste noua liste, fete de acele indriduite a lua parte la alegeri, se dá
dreptate unor asemenea a-gi face de indatl reclamatiile lor, prin tinuturi la
administratia tinutal5,, iar in Capital& la Ministerul din LAuntru, in cursul
acelor IS zile mai sus aratate.
«5-lea. Ca, degi partea din Basarabia anexaa atre Moldova se gbegte in I'm-
prejuari exceptionale, insA, spre a nu urma. igräg vreo complicatie, Depar-
tamentul din Launtru si dea ordinele cuvenite autorititilor competente ale ti-
nutelor Ismailul i Cahulul spre a des&vargi acolo alegerile intocmai i ILA
nici o deosebire, dup 5. pilda celorlalte tinute ale Principatului,
«6-lea. Secretariatul de Stat va regula publicarea prin un supliinent extra-
ordinar al «Buletinului Oficial» a sus citatului ofig al Ex. Sale Printului Cai-
macam cu depega telegrafic a. alaturatA la el, a incheierei de fatA, cum gi a
instructiilor alatuite intocmai dupa acele din Valahia, pomenite mai sus.»
In 26 August Ministrul de Interne Logofätul Vasile Ghika public&
Instruopile pentru nouäle alegeri in Moldova, in aGazeta de Molda-
vian No. 63.
aMinisterul din Launtru. Administratiei tinutului ... .
«Alaturandu-se pe langl aceasta instructie pevätuitoare modului cum ur--,
meaza a se face nouale alegeri de deputati pentru Divanul ad-hoc, se pune
indatorire administratiei, ca cu osehitä lAgare de seania, Otrunzandu-se
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOO DIN TAkII I BIICUREtliTI, m. 587
www.digibuc.ro
588 MUTATE A. STURDZA
«2. Asemenea acei din razesi cari, din sc&pare din ved.ere, nu s'ar fi g&sind
trecuti in listele publicate.
«D. In privirea Deputa(ilor din Tdrguri:
«1. Profesorii pämAnteni s'au legiuit imp&manteniti, atht din Capital& cat
si dela scoalele tinutuale, asemenea doctorii d.e medicin& autorizati de Co-
mitetul sanitar cu diplome si inginerii, toti acestia cari ar fi exersat trei ani
a lor artk vor face parte la corpurile electorale, ca alegatori si alesi.
«2. Toti advocatii, avâncl asemenea insusirile imp&mantenirei si diploma
logofetiei, dup& care vor fi exersat aceast& profosie in curs de 3 ani, ur-
meaz& a fi trecuti ca alegatori si alesi.
«E. ln privirea Locuitorilor Pontafi, nu urmeaz& nici o modificatie, prin
urmare ei vor alege din nou deputatii lor la Divan, tot dup& regula pazit&
la alegerea inthia.
. «F. In privirea impdmántenirei, se vor lu& de regul& urmatoarele baze :
«1. Drepturile de impäm&ntenire dela Regulament incoace nu pot ft recu-
noscute deat prin indeplinirea formelor legiuite de Regulament, iar pentru
epoca inaintea Regulamentului, se vor consider& ca imp&manteniti:
«2. Strainii asezati in tarrt si asatoriti cu o pitmanteanca, in acea epock
«3. Cei nascuti in tar& din parinti staini si cari, dup& majoritatea lor,
dob&ndit& inaintea Regulamentului, n'au reclamat nationalitatea parintilor lor,
si s'au supus la toate obligatiunile unui pämântean.
«4. Cei n&scuti in stainatate, dar cari, asezati in tar& inaintea Regula-
mentului, s'au supus la toate obligatiunile unui pämAntean §i dovedesc Ca
si parintii lor au fost asezati in tarA §i c& au avut prop rietati sau c& au do-
bandit un rang sau carte de neam recunoscut de Obsteasca Adunare.
«Pe law& aceste, in privirea terminului foarte mdrginit de 15 zile, hothrit
pentru aceste alegeri, este da neaparat a se pune in lucrare urmatoarele dis-
pozitiuni generale :
01. Departamentul din Läuntru va lu& indat& in revizie toate listele acelor
scosi pentru ipotece si averi de zestre nemisc&toare, precum si jurnalele
comitetelor pentru acei respinsi in contra dispozitiilor de fatl, si pan& in
trei zile va public& prin «Buletin Extraordinar», pe toate acele persoane, pe
cari le va gasi cu insusirile cerute prin dispozitiile mai sus cuprinse ; aceste
persoane vor lu& parte la alegeri fiecare la clasele lor, impreuna cu fetele
publicate prin «Buletinele Oficiale» sub No. 2, 3 si 5.
«2. Aceste liste alatuite la Departament urmand a se public& in 18 si 19 ale
curentei si a se primi dela osebitele administrtii negresit la 22 ale curentei ;
d-lor Administratori le va public& indat& cu cea mai mare grabire in tot
tinutul si vor incunostinth anume persoanele inscrise a veni la alegere si
anume : Alegerea clerului la 29 August la rezidentia Mitropoliej si la acele
www.digibuc.ro
DIVANDRILE AD-HOC DIN !AU tit 31IICURETTI, III. 589
www.digibuc.ro
590 bildITRIE A. 131TRD2A
lduntru at& aici cat si in partea Basarabiei anexatd cdtre Moldova, pre-
cum este obsteste cunoscut, departelnd pe d-lui Logofettul Vasile Qhika dela
etinnuirea Departamentutui din lduntru, ant gdsit de cuviinfd a vd, insdr-
dna pe D-voastra cu gestia interimard a zisului Departament, pdnd la
rdnduirea unui ministru.
(s) N. Konaki-Vogoridis.
cSeeretaral de Stat ad-interim, L. S.
(s) A. Fotino.)
Astfel s'a terminat Incercarea inimicilor interni qii externi de a
opri libera rostire a poporului roman din Moldova i Valahia a-
supra organizarei viitoare a Romaniei.
www.digibuc.ro
D. A. Sturdza, Divanurile ad-hoc din Ia0 i Bucumti, I.
k
4'
vr
ii .
(-34 444/C 4-12:yitc-v-t ei,
, f, .
- 5-7
.
. i .
ee:114
.
rr,,, ., in u iticvs&-;!/4''r/
c
0
' 44;:fA4R,f),.Vvr,,; r A
r ." f
,
'S
Lytf0.1
fv
v
41)4e0e,e1,9(4.i ifif o 1%f/5'c
'
ill)1/40., (4.,14-
a4, `111,
,
i vzdf /0
1 #A4"} '1''.
e f1/81:
r Ai f
f
cl
4 ,41 1 r414-74`-
r
r
'4,4,t/a7
I
r.)
# 4./ vr-L.
?k"'" 3 ""kfc,1
9{4
ki
gp/1, dt-ef-eajp., ci
vvc
9ctai
A
f ;64i a;/I I yl 7/- 4z-virt 1 '//fr
,
1
/ :1/14
)1,
i 4j14) 4/Y4 'I- 4W W:4,414'
r-451i 1 ..,_ 9
c 7
. ..jf 41`qr11/14 qt--
ti C kr; ,
I f44 . A e_34.-e.4..
171-/-v1-.4.c fr
,
:Tr
"ift/1 I,: /
il
2
4
tv A .
r '
f
.
iteA -t '-vvi- ne- f 11 5. "f*Pilliof
" f
1
/7 411 Avv
7-
f v
, f .c.,/r ..,
r- tire1,4$7,is ff ,/ tuff,
..-....,--,,
f
/lArt.cGtit -7f,,7f-pt.&- --14 3 4.A. ,-.. I .
---)) i.
v:: kfify.4A-- 1,,fi of' 'pti fellee' f/Arft-- qlicket
.0../tS/rilig-,;lsr;
---4,-
..t5t)g(t,1411
4kt 'i4r(1.' E:1"4,06/.710- 1*-V' 6,1;4447;
/7,1.., pc,tf5:,, . , 4' Ail:ts-eors...-L. 1 :Or- '-
*A."s4'1A" 10 ; J
. i,.. Yita1/4"1"- utk tACI:y0 9e.);/f 4,1>
,.....,
Wyr j
,
' viow L
/ti 17? 1
It4L-14,Affrripi
of4,1'6) ,4 . ,
LI
7-
744itsloYli
1.4 ?"
,
.4-#Y0_11-41.
, ' 1 41.1-
A,
r
_ ,4),
,,A.,--' /
14,
r
.'f.,. 7 1Se-
,.. A.D.17,1??
('''' 'll't
1 "tip oP_TA f.,st , 1
'V 4 JJI b /440C/44-1119.3" *
fr.'
t- ,slzs.s (3:
. .
<-\ !rs:-,5***4%-- . . : it .
\k0 /..:k°.
1
,,.....L....1
II
11111survituraar
*.47.r.
ve4/041 e/w0;1,
1
5 L' 14-Al 5. 14
i
ikolAith.,i, NI fVey/kv
4%, &irk, (' r
Attillito Yf-o-
6.7 41
. t c ' ildif7x
41,(7444.q/741-0.._
4 4 4(...., .ait74,-1/3"
Y r, Lj A-. ''.(
'It
r714.1/1,
,..if . 6 *ye'v 4-, . i e.,_ a
,,,,y51,t/ ,,`I 1,
o 0_0, e
ive(42f.,.1
13 "ffZe4 1' t
4 iwif) th v IAA/ fifeiAs r,ym
if,W Nit 1 iih k, to cif...AA , fy t-Affgwr k4 /1.---
41/4 il -1-,f .4/3. I
'4,i,044111
94 ',-;,,,N,
4,
:,2-0.);tvi
,
P),FL, t cin,1441,7,,,,
1 tr 1-./71,14
<AL
ez../L:,
eZiar2A a L'i.,'14
u
f l.:-,0//y
ei (i
o.1,;
1
,-..
>
. asr/;qi;"ti
f
li517'"
(-'
Serisoarea lui 15tefan Vogoride dela 13 (25) Aprilie 1857.-11.
www.digibuc.ro
D. A. Stun Ica, Divanurile ad-hoc din Ducumti, 1.11.
1g'
61
t. v /
$ AA L
I /
04-01 di 4 *4
v
-
--, 9
At, e. .,( 1 4,11 .
. I, _, 4/4t.
,
44
1
11 4 444. *a j, f* fae,j7k."' I
7
I
.fr)L if,', 3 4 zbil ..-0/).:.
,-.,1 4:. yiniegs-
, 7/ VgAirtorY
1
.
_,,::/_,_
1
P
.-
*-. 14.% ocYa{ 1.,
'
%
I r'
, tu4 11.01,' etA,9C-'vzol.4"'74
C4(1'10(1"
i .
. 1 II lig: (14C/401141347%,
4-4' if ' Ill'i(1
/ 4. 7/ ; 411-v4 k-ftl'Itir" c."2:1-C4.:1,.. Z
,
Pe'. - I
54: /.11. ;1 (1 iis-s.e..A
114A.A,
7 Ci(k))414,49ek
, dlofrr 1- 44/ cii' 11,147 I' 7 (
..;(.4,4.f- (-4r'Vjig...
.
, s t?...#1 qr:
:--- vbeLnH -4,- -,219'
ili...,,/ VN, t- 4.-
i
4- gr r ira, fe )7/0)4. ,t,Aift,_ 3' et:'
sciesLiti.d. 44);r4c ,t-srNns 4.4
ai:Iveyeirt,4%-` (41-44441;:- sriet1"44,;(rt
1
1011- at 41 qae I N 10,\\.,
4
s'r 1
j e arek , i7s;
t. 44(.40 libo'' S-5 ) r /we) t,y; e
A 1.4....." ;/),--1,),:,
Ni h f r
1 111,c,7 41-tAA ,,/.
1
, abs,:t A,
/v!
p " 44,trove.t., r 4,1,- itirs. 1.,,e
;LA mr ie
r. ,93".
aofre.evo-cm
.,..)
(4.7 A.
1(A4P frai.fed
/1 LP- Sate ILF-45\-
; /4'4 c-1;t1
c't41)14 iti PO/e7; y;
/c9A
-co,
4- 94
064,144,141 ki/vf-sfifivitiAty c_
40'141'4) , 3' ; ,,4,7 ricri .
+et
f, ) .1d4L.1-74et!
1
11
4. 414/ ilk. 51t?,*., a trol)gf
(
/,,,, dios4,14(4444) ist;&:;40,. y
4-0(7,91 (31r0;'t-/LAA''4C 4444
W
,1
l;eite.
II, 4"
leo Atiltrolf 71-:
7
;%1 7
/
1
r ;:.;,- 1 V .iy,10 V.
941 4 c'Iti/4
414f4A1 it gig zi, ovfor. fataril crisfit,r3i2._*:/) -
/ VP 5 /Si
I
,
*: Dg . / 'If./ V.. I 40/ ..)roVr
'1 st--) (tivekeit 40.4 Itr r/VA I ,
srgS .S
.
,1 ^ 1/4
4,
..
.
/ 1
www.digibuc.ro
D. A. Sturdza, Divanurite ad-hoc din la0 Bucure0i, In. I V.
/ t
;TY- e(t4 -41. rO, o", "(WC, cri4A0 914 rr'tA oir.%) k .,.----'
tb..vec:ti 0/, aye( ) (ThsrOvi) jeg),t4A4 'lots f' r
a 1.114 y a4sA >at. 7
1.114 f{:04y1,/ pobadoil?-4;,_
-Yt *,) elfriks.i" 3' 7,
%
' .' 1(20,, oc1r4/10 ,)
.
4 ppm
,
0(
,.
I at 01
4
c\-)
r, ./
t4..c.i3
4\I
0'4 (Illeet4
*0; t!.
-:
,
(--
ItiVrbiLt t4 4"'. t94.'cl, '
.t
41) eNif-.
(/
` .3. 1:
I
Peofter 06044140" Alt-% 4. 'AV
/ 'ft (14 tfl Ak/14 *
1 1;1
r
s4tAlci -04 /IA-) yi ik.J.es
.
I I. A ;
! ..( *r
.
te411t4 /4
1
,
k It. AI ctrAt - I, t A
1114 (tit
,
f ( ";:)(-4' (44r (cc' 1,1 :51
(\IL /
1111 r 11A tY It' 491-4 ii%2W
147
'
#1
,
*r fr
C'
frilliLti ,/tywisg*Pi ;ft f VP'
T-- ; , / -P
r- 2
A
SA-Y /Y'
f' (- -
.
r
J1/7., .
!./ 14 41-
I IP AI c.
47/iviAlifte
, I f Ar t avs*:--7-1.1
1 1
ksxrri
N 1
... '
4evcsi,r r
((V
,07a, r7,1
, 4 14:
, 41?
.
www.digibuc.ro
INSEMNATATEA
DIVANURILOR AD-HOC DIN IA5I SI BUCURESTI
IN ISTORIA RENASTERII ROMANIEI
DE
DINITRIE A. STURDZA.
Seeretax general al Academiei Romane.
IV.
Lucrarile Divanurilor ad-hoc din Ia0 §i Bucure§ti.
gedinfa dela 25 Martie 1911.
www.digibuc.ro
592 11MITRIg A. AITRDZA
www.digibuc.ro
DIVANDRILE AD-HOC DIN lex r DUCUREkiTI, IV. 593
2. Deptda(ii jude(elor.
I
TOTAL
PROP RIETARI PROP RIETA RI
JIM ETU'. TARANI 0 RA$ENI
.-.
MARI MICI
I
Iasi Logof. Teodor Bals Clucerul Costachi Vasile Koniak Vor. A. C. Sturdza
Post. Const. Carp Bad 'Arlo din Mi roneasa Post. George Asachi
Post. Vas. Draghici
Postelnicul Teodor
Burada 8
Dorohoiu Spat. G. Codrescu Comis. George Iordachi a Frasinei Post. Mih._ Gherghel 6
Ban. Manol. Misogl u Mavrodi din Drägusani ,
Botosani Aga Const. Ciolac George Gherman Vasile Diaconu Caminar. loan Radu
Spat. Dim. Gavrilas din Zlatunoaia Sardar Const. Ma-
vrogheni .
Suceava Post. Nicolae Istrati George Monoliu Pintelie Niculita Post. Dim. Grigoriu
Aga Lupu Botez din Brogteni
Roman Aga loan Burki Slug. G. Rugina Vasile Joan Aga George
Comis. George din Cordun Mardarie
Teodora 5
Bacau Aga Al. Paraschiv Ilie Biberi Constantin Oancea Spat. Joan Vasiliu
Spat.Petra Cosmita din Valea Seaca 5
Patna Log. Cost. Catargiu Polcovnicelul Ionita loan Poasi din Spat. Ghita Dimitriu
Log. Alecu Bals Serban Campuri
Tecuciu Post. Panait Ras Post.MironBotezatu David Samuil din Banul Teodor Moisa
Aga Petru Ciucti Colonesti
www.digibuc.ro
594 DIMITRIE A. EITIJEDZA
PROPHIETARI PROPRIETARI 14
a:MEWL MARI MICI
TARANI OR4ENI .4
e.
o
E-1
Galati Print Alex. Moruzi Post. Teod. Buhociu George Bosea din Aga Mih. Strajescu
Spat. Mih. Kikus Baleni Aga G. Constantin 6
Tutova Sp. Kostachi Donici Slug. Dim. Petrovici Marin Telibap. Spat.*tefanScantei
Spat. Sc. Miclescu din Stanue0i
Vasluiu Aga G. Racovitä Pitar Mihail Motrq Doroftei Scurtu din Dim. Ghidionescu
Post. Teodor Dragu§ani
RaNanu
Falciu Aga Lascaraki Aga Grig. l3uhicea Florea Munteanu Sardarul G. Tulbure 5J
Kostaki din Vetrisoara
Aga GeorgeTulbure
din Bolgrad
Total . . . 26 13 14 19 72
www.digibuc.ro
DIVANCRILE ADROC ISIN LW pt BIICUREVI, IV. 595
i
PROPRIETARI PROPRIETARI
I TOTAL
JUDETUL TARANI ORApENI
MARI MICI
Suceava lorgu Varney Costachi Mortun Toader sin Pavel Dim. Grigoriu
Alecu Botez 6
Neamtu Grigorie Ba4 Vasile Zaharia Costachi sin Vasile Dim. Gheorghiadi
Mihái0 Jora Ostahi 5
www.digibuc.ro
596 tlIMITRIE A. 811t1tb2A
II
PROPRIETARI PROPRIETARI
TOTAL
al:MEWL MARI MICI
TARANI OR4ENI
I
Roman Georghies Sturdza Const. Hurmuzaki Ion Levgird6 Grigorie Várnav
Costachi Sturdza 5
Tecuciu Vasile Sturdza Ion itil Hrisanti Vasile Balais Const. Iacovachi
Alex. Tiriachiu
17 Judge 28 14 15 90 77
Total 85
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IA5I lia BIICITREM, IV. 597
2. Deputafii Judefelor.
tA
PROPRIETARI PROPRIETARI
TOTAL
;-c
JUDETUL TARANI ORA§ENI
MARI MICI
www.digibuc.ro
598 DIMITRIE A. STURDZA
1.1
1 PROPRIETARI PROPRIETARI
JUDETUL
MARI mrci TARANI OR4ENI 1-1
-4
E.
0
E.
i II
I
Brgila Const. Cretulescu Marcu N. Dui lie Stroe Ivaqcu Mih. Marghiloman
Grig. Filipescu 5
17 Judete 31 17 17 22 90
Total 100
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-FICIC DIN IAqI 1;11 BUCUREETL IV. 599
I.
«IX. Dup5, savarsirea ceremoniei, din ordinul Ex. Sale Printului Caimacam,
se va da soldatilor de linie, jandarmeriei si pompierilor cate un douazecer,
iar subofiterilor cate doi ; la rangurile de jos, cazute sub vine usoare dis-
ciplinare, li se va face iertarea osAndei.
www.digibuc.ro
600 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOD DIN IAI I BIICURE§TI, IV 601
www.digibuc.ro
602 DIMITRIR A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE ADHOO DIN IASI SI BIICURESTI, IV. 603
www.digibuc.ro
604 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IA% §a BUCUREM, IV. 605
www.digibuc.ro
606 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANIIRILE AD-I100 DIN IM3I I DUCIIREM, IV. 607
www.digibuc.ro
608 DIMITRIE A. STIIRDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-/10C DIt IAt I BlICIIII4TT, IV. fiaqi
www.digibuc.ro
616 bilitTittE A. STttli.b2A
A.O.MMIA....111
www.digibuc.ro
biltettlaILE Ab-itod rat iikka git atidtrt2Fr1s IV. 611
«Luand in privire cit Tractatul de Paris nu numai c& n'a rostit nimic in
«contra vechilor noastre Oapitu1aii, ci dimprotiv& a recunoscut si a intArit
«Principatelor o administratie neatarnat& i nationalk libertate de legislatie,
go putere national& inarmat& i un sistem defensiv spre p&zirea hotarelor
«respingerea a orice navaliri stgine, si m sfarsit o viitoare organizatie con-
«form& cu drepturile 1 cu dorintele natiei, puindu-se Principatele sub Ga-
«rantia Colectiv& a Puterilor subscriitoard Tractatului de Paris ;
«Luand in privire c& atat in puterea vechilor Capitula%ii, cat i dup&
«stipulatiile Tractatului de Paris, intinderea viitoarei organizatii, cerutA de
«trebuintele noastre nationale, materiale si morale, nu poate ave& alt& mat-
«ginire decal nejignirea drepturilor Inaltei Porti, anume precizate In aoele
«Capitulafii §i pe cari Romanii le-au respectat 0 le vor respect& in that&
«intregimea lor ;
«Luand in privire cit, pentru a pune un cap&t suferintelor, abuzurilor
«discordiilor din l&untru, cari au paralizat toat& desvoltarea m Or& ; si
«pentru a precurma inrauririle din afag, cari au jignit autonomia Princi-
«patelor, si a introduce un regim de stabilitate, de bun& randueala, de pace
«si de prosperitate in Principatele Romane, este neaparat a da o deplin&
«si intreag& indestulare trebuintelor i dorintelor natiei ;
«Luand in privire c& dorinta cea mai mare, cea mai generalk acea hranit&
«de toate generatiile trecute, aceea care este sufletul generatiei actuale, aceea
«care, implinitA, va face fericirea generatiilor viitoare, este Unirea Principa-
etelor inteun singur stat, o unire care este fireasck legiuit& i neap&rata,
«pentruca in Moldova si in Valahia suntem acelas popul, omogen, identic
«ca nici un altul, pentruc& avem acelas inceput, aeelas nume, aceeas limbk
«aceeas religie, aceeas istorie, aceea civi1izaie, aceleasi instituii, aceleasi
«legi i obiceiuri, aceleasi temeri i aceleasi sperante, aceleasi trebuinte de
«indestulat, aceleasi hotare de pazit, aceleasi dureri in trecut, acelas viitor de
«asigurat i, in sfarsit, aceeas misie de implinit ;
«Luand in privire ca aceast& Unire o dorim, nu pentru ca s& lovim drep-
(duffle i s& ameninta,m pacea altora, ci pentru ea s& asigugm drepturile
epacea noastrk i c& din potriv& aceast& Unire la care au contribuit toate
«generatiile trecute, lucrand de. a ne da aceleasi institutii i legi implinind
oe vie dorint& a natiei noastre, i facandu-se pentru noi un izvor de bun&
«randueala, de iconomie, de legalitate de dignitate si de regeneratie gene-
«rall prin ings aceasta ar da Inaltei Porti i staturilor vecine o inche-
«zitsluire de pace si de stabilitate la hotarele lor ;
aLuAnd in privire c6, Unirea Principatelor este inscrisA in chiar institutiile
«actuale, recunoscute de inalta Poartk i anume prin articolul 425, Cap. IX
«din Regulamentul Organic, care rosteste textual c& «Inceputul, religia, obi-
www.digibuc.ro
612 IHMITR1t A. STITIIMA
www.digibuc.ro
DIVANDRILE AD-HOC DIN IAI BIICIIIIEFrI, IV. 613
www.digibuc.ro
611 DIMITRIR A. STURDZA
terialA, fericirea sau nefericirea lor, inAltarea sail, deaderea neamului romk-
nese, vieata sau moartea lui, stima sau dispretul lumei, binecuvântarea sau
blestemul semintiilor viitoare.
«Intr'acest moment, atkt de mare, unic in cartea vietii neamurilor tot
Romknul binecugetAtor se intreabl; ce trebue sA, dorim?
«Raspunsul atArnA dela patriotismul nostru, iar masura dorintelor noastre
trebue sA o cAutAm in cercul drepturilor noastre si in respectul cuvenit le-
gaturilor seculare ce existA intre Principatele Romkne si Imperiul Otoman.
«Ca sa stim ce se cuvine A cerem, trebue mai intkiu sA stim ce avem
si ce nu avem, pentrucA numai acele dorinte, ce nu tree peste domeniul
drepturilor noastre, pot astepta implinire. MAsura dorintelor ce suntem
chemati a rosti trebue sA o cAutAm si in cunostinta trecutului nostru, in
cunostinta suferintelor, nevoilor si trebuintelor noastre ; cad numai dela de-
plina cunostinta a relelor de cari voim sk:scApam, atkrnA aflarea mijloacelor
de vindecare.SA cercetAm dark inainte de toate drepturile noastre.
«Avem drepturi mari si frumoase ! Drepturile acestea, flints, politica si na-
tionalA a Principatelor Moldovei si Valahiei se intemeiazA pe tractate in-
cheiate intre ele si Malta Poartá Otomana. Tractatele acestea se numesc Ca-
pitulatii, cAci ask se numesc toate tratatele incheiate pknA in secolul trecut
intre Imperiul Otoman si Puterile crestine ale Europei.
«Tractatele noastre nu numai nu s'au desflintat vreodatk, ci incA din timp
in timp s'au recunoscut si s'au intArit cu solemnitate de cktre Inalta PoartA,
dupA cum dovedesc acturile publice, enumerate in propunerea ce am onoare
de a sprijini. Ca sA cunoastem mArimea si intinderea drepturilor noastre,
trebue sä nu scApám din vedere, cknd si sub ce incunjurAri s'au incheiat
Capitulatiile noastre.
«Istoria ne spune ck Bogdan, suveranul Moldovei, fliul lui Stefan cel Mare,
a incheiat cea intkia Capitulatie cu Sultanul Baiazed II , in anul 1511.
«DupA unanima mArturie a tuturor istoricilor, Moldova se bucurk atuncea
de cea mai mare pace si liniste si de o putere foarte insematoare, intAritA
prin alianta ofensivA si defensivA ce, cu un an mai inainte, Bogdan incheiase
cu Polonia si Ungaria ; iar Sultanul Baiazid II, obosit de bAtrknete, pe atunci
era ocupat cu combaterea rAsboiului civil ce se iscase intre unii din fiii ski
si cu combaterea rAsculArii unuia din ei in contra lui.
«Aceasta nu lasA nici umbrA de indoealA, a un tractat, incheiat de bunk
voie, sub incungiurAri atat de favorabile pentru Moldova, a trebuit sA cu-
prindA si cele mai favorabile conditii pentru ea.
«InteadevAr ! Capitulatia aceasta, innoitk si intAritA de mai multe ori, si
anume in Domnia lui Vasile Lupu Voivod, precum si capitulatiile Valahiei,
au asigurat Principatelor Romkne toate drepturile cari, dupA principiile
www.digibuc.ro
DIVAIiIIRILE AD-HOC DIN IA§II I BIICURqTI, IV. 615
www.digibuc.ro
616 DUCTRIE A. STURDZA
«Am avut dar cuvint a zice, c avem mari si frumoase dreptuni ; cad
pe cand cele mai multe din staturile suverane nu aveau nc nici o relatie
cu Malta Poarta, Moldova avea la ea soli si rezidenta de soli (Bogdan-Serai)
si o biserica pentru solii ei.
«*i astazi Inca Principatele au dreptul de a incheia converrtii, din cari
aici voiu cita numai conventia intre Moldova si Valahia pentru unirea
vanailor.
«Aceste fapte istorice sunt cele mai necontestabile dovezi i lamuriri ale
drepturilor noastre. Mata spre raspuns acelora, cari se inceara a aduce in
indoeala sau existenta sau cuprinderea i intinderea Capitulatiilor noastre.
«Mai sunt unii cari, voind a ne micsora drepturile, ne intampina di la
clasificarea staturilor, publicistii au pus Principatele Române in clasa statu-
rilor semi-suverane. Acéstora le raspundem, ca pub1icitii, chiar i cei mai
invatati, n'au avut cea mai mica cunostinta despre Capitulatiile noastre, cari
abia in secolul nostru s'au publicat, i c ei si-au intemeiat opinia lur nu-
mai pe cunostinta tractatelor ruso-turcesti., cari, dupa principiul recunoscut
si de dreptul gintilor, ca niste alcatuiri intre doi, nu pot folosi nici pagubi
pe un al treilea.
«Acestea sunt drepturile Principatelor Române, pe cari Tractatul de Paris
din 30 Martie 1856 le-a pus sub generosul scut al Puterilor cari au subscris
acel act mare. Acestea sunt drepturile Principatelor, pe cari inalta .Poarta
le-a recunoscut i le-a intarit cu solemnitate In. fata lumii prin Art. 23 al
citatului tractat, prin care ea s'a indatorit anume a conserva Principatelor intre
altele un guvern neatarnat si national, precum i deplina libertate de legislatie
(Autonomia) c. 1.
«Principatele Romane find staturi suverane, dela sine se intelege cä ele
au necontestabilul drept de a-si legiui reorganizarea lor, de a-si consolida si
a-si intari existenta lor nationalä, morala, politica si materiala, incat aceasta
nu jigneste drepturile buvenite Inaltei Porti dupa Capitulatii, drepturi pe cevri
Ronuthii totdeauna le-au respectat Ii voesc a le respect& Intinderea reorgani-
zarii noastre nu are dar attn., marginire cleat respectarea legaturilor noastre
cu Imperiul Otoman. Este un princip, recunoscut si de dritul public, ca acel
ce face intrebuintare de un drept al sau, nu vatama pe nimenea.
«Mai sus am aratat, ca Principatele Romane, ca staturi suverane, au avut
si au dreptul de a incheia tractate, atat cu alte staturi, cat i intre sine. Dela
sine dar urmeaza ca ele au si dreptul de a incheia intre sine tractat pentru
Unirea lor intr'un singur stat si sub lin singur guvern.
«Cerem Unirea Principatelor. Cererea .noastra este dreapta:, pentruca noi
voim Unirea cu respectarea drepturilor Inaltei Porti. Noi cerem .Unirea Prin-
cipatelor pentruca ea este un mijloc de intarire nationala, politica, moral&
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAVI I BIICDRETT, IV. 617
k4imaterialá, prin urmare folositoare chiar i Inaltei Porti. Aceasta spre rag-
puns. acelora, can pretind ca cererea Unirii este o rascoala in contra Turciei.
«Unirea nu este o donna noul. Ea este prevazut e. chiar prin Regula-
mentul Organic, i in unele privinti chiar i aplicaki (Art. 425 430). Unfree.
este inscrisä in inimile tuturor Romenilor. Ea s'a discutat in curgere de mai
multi ani de toatä tara, de toatit presa Europei. Dorinta Unirii a räsunat dela
o margine a lumii pane, la cealalta. Ea s'a primit cu aclamatie de catre ale-
gatorii no¢tri, de catre intreaga Ora. Noi dorim Unirea, pentruca Unirea
de, aria, aria di sigurana, siguranta dt incredere, increderea dá suflet si
sbor comertului i civiIizaiei. Dorim Unirea prentruch nu mai voim sä
fim pomul discordiei intre puteri rivale, nu voim sA vedem legioane de can-
didati de Domnie, nu voim ca Domnii pa fie posesori cari se grabesc a se
folosi de scurtul termen al posesiei, pane, ce nu-4 rastoarne, alt amator de
Domnie.
«Adversarii nostri ne numesc revolutionari, pentruca nu voim s con-
servem starea de fata, §i ce s conservarn? Ce sa vecinicim ? Demoralizatia,
coruptia, nepotismul, impunitatea, neru§inarea vitiilor?
wUnirea Principatelor este donna tuturor claselor. Cine dintre noi n'a
avut prilejul de a vedea bucuria i multumirea o4teasce. de cate ori se canta
flora Unirii! i eine nu §tie ca numai cativa amatori de Domnie, i mioul
numar al clientilor lor, mai combat astäzi dorinta national& Unirea Princi-
patelor ?
«Pierit-a separatismul ea fumul indinat de vifor.
«Dorim Unirea, dar tot a§a de fierbinte dorim §i un print strdin, dintr'una
din familiile suverane de ale Europei, cu inlaturarea staturilor vecine, pentru-
ca numai tin asemenea print poate insufa in launtru i n afar% respectul,
ara de care cele mai bune legf ramen Mere moarte ; numai un print strain
poate sa ne asigureze drepturile, poate impune partidelor, poate st ne scu-
tease& de nepotism ; numai un print strain poate pune capat ambitiilor ne-
numaratilor aspiranti la Domnie i intrigilor acestora §i ale partizanilor lor,
can paralizeaza chiar i cele mai bune plecari ; pentruca nurnai un print
strain se poate lupta cu succes in contra influintelor straine, carora Tractatul
de Paris a voit sa faca sfer§it.
«Mai dorim i cerem Inostenirea in familia printului strin, pentruca
desele schimbari ale Domnilor au impiedicat propa§irea moralá ci materiala,
ba chiar i neatarnarea guvernelor Principatelor ; i pentruca numai moc-
tenirea da stabilitate. Dritul moctenirii nu este un drit nou in istoria Prin-
cipatelor. El a avut flinà multa vreme dupa incheierea Capitulatiilor noastre.
Pupa Bogdan a venit la tron fiul sau *tefan Tanarul ; dupa acesta Petru
Rarec, fiu natural al lui *tefan cel Mare. AO de tare se observe. dreptul
www.digibuc.ro
618 DIMITRIE A. STURDZA
mostenirii, zice analistul Ureche, incat tara a preferit a incredinta tronul unui
fiu nelegiuit al lui Stefan cel Mare, decat sa aleaga Domn din alta familie.
Petru Rare§ a avut succesor pe flul s5,u, iar acesta murind far& copii, pe
fratele sAu.
«Iata a nu cerem un drit nou, ci numai recunoasterea unui drept ce 1-am
avut, unui drept vechiu ca si istoria noastra.
«Dupa Capitulatii si chiar dup. Regulamentul Organic, am avut 0 avem
dreptul de a ne alege noi singuri pe Domn. Dreptul mostenirii era combinat
cu dreptul alegerii. In puterea acestui drept putem dar chiar noi singuri
alege un print strain. Daca cu toate acestea astazi renuntlm la acest drept,
0-1 incredintam generoaselor Puteri cari au garantat soarta noastra, o facem
numai pentru ca din binefacatoarele lor maini sa primim un print strain
ereditar, si prin aceasta o noua garantie de stabilitate, pe care o dorim din
tot sufletul, un scut in contra rivalitatilor 0 influintelor straine.
«Mai dorim un guvern reprezentativ. Nici acesta nu este un drit nou.
Dela intemeierea Domniilor de catre Radu Negru si Dragos pana astazi,
Principatete au avut totdeauna reprezentare nationala, concentrata intr'o sin-
gura Adunare legislativa, compusa de toate clasele. Niciodata suveranii Prin-
cipatelor n'au fost autocrati. Din contra puterea legislativa totdeauna s'a exer-
citat numai de catre Obsteasca Adunare, totdeauna a fost despartita de puterea
executiva.
«Mai dorim tili cerem respectarea drepturilor Principatelor, in cuprinderea
Capitulatifior. Dorinta aceasta este foarte legitima 0 fireasca, pentru oricine
cunoaste istoria trecutului si n'a uitat aceea a prezentului nostru.
«Mai dorim si cerem Neutralitatea teritoriutui noului stat Romdnia, pentru-
ca neutralitatea este cel mai bun prezervativ in contra innoirii complicatifior
cari au adus in urma lor resbelul oriental, si pentruca numai ea ne va
scuti de nemasurate cheltueli pentru trebuinte militare.
«Scris este : ecereti si vi se va da». Am cerut 0 suntem bine iacredin-
tati, ca dreptatea Puterilor garante ne va implini dorintele, pentruca ele
sunt legitime si intemeiate pe drepturi necontestabile 0 neprescriptibile, pe
drepturi recunoscute si consfintite prin garantia colectiva a Europei.
«Inainte de a Ara da voturile, nu uitati, Domnilor, ca toata Europa, ce zic '1
toata lumea civilizata priveste la noi cu cea mai mare luare aminte, ca O.
afle de suntem vrednici de a fi o no-tie, vrednici de binefacerea marini-
moaselor Puteri garante, vrednici de increderea terii care ne-a ales si ne-a
trimis aici, ca sa cerem :
el. Respectarea drepturilor Principatelor si in deosebi a Autonomiei lor,
in cuprinderea vechilor lor Capitulatii, incheiate cu Malta Poarta in anii
1393, 1460, 1511 0 1634.
www.digibuc.ro
DIVANDRILE AD-HOC DIN IAI3I I DUCITRETI, IV. 619
www.digibuc.ro
620 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANVItmt AD4100 DIN Lug 13/ 8130DRETn, IV. 621
este invoit a avea, intre patru. ochi o opinie, si in public o alta opinie.
Intealte cuvinte, alt orn sunt, alte lucrez intre patru ochi, i alt om stint si
altele lucrez in public ; cä intre patru ochi am o iscalitura, si in public am o
altA iscOliturO. Teorie curioask discuviintatA de morala in gura fiecarui om,
discuviintatO de religie mai ales in gura unui preot. Socot th POrintele de
Roman singur va recunoaste usurAtatea expresiei, sub care voeste a ascunde
apostazia sa politick
«Vin acum la d-lui marele Logoat i cavaler Alecu Bals. D-lui in loc
sa vie a ne vorbi ca deputat al Orli, singurul titlu care ne dá drit de a
vorbi aicea, ne-a rostit opinia sa ca proprietar de 80.000 Wei pOmAnt. Mare
avere, frumoasä avere ; nimene din noi nu o are. Ins& este cineva, care o
are inzecit mai mare deal d-lui deputatul de Putna. Acesta este un oare-
eine, care se numeste tara, acea tara care o reprezinteaza aceasta Adunare.
D-lui deputatul ne zice cu are 80.000 Wei. Ei bine, noi Adunarea avem mai
mult decat chiar 800.000 de fOlci, citci infatisam tara.
«D-lui deputatul ne zice, cä tara de abiu a iesit din agonia relelor tre-
cutului, i apoi ca singura tAmOduire cere urmarea lor, adeca, pOstrarea
statului quo, numai pOstrarea privilegiilor i imunitatilor si a tuturor consec-
ventelor, care aduce dupä sine privilegiut nesprijinit de putere ; dumnealui
insa, stie singur cum se pOzesc in Ora privilegiile obstesti si privilegiile
particulare ; avem dinaintea noastrA soarta privilegiatilor.
«Un rOu pierde jumOtate din puterea sa, cAnd ii cunoastem originea. RAul
tArii noastre ni-1 spune istoria, ni-1 spun suferintele poporului. Fiecare pagin6
din analele noastre s o stoarcem i va curge Ange i lacrimi. Raul tArii
noastre ni-1 spune glasul poporului prin un proverb : «Schimbarea Domnilor,
bucuria nebunilor !» Onorabilul deputat de Putna singur in aceastA Adunare,
singur in tark care saltA de entuziasm, a careia inimA bate ea, a unui unic
om pentru drepturi, pentru nationalitate, pentru Unire, care numai ea ne
poate asiguL' i drepturile si nationalitatea, singur vine si ne zice th nth
voeste sO fim alta cleat aceea ce am fost ; adeca calcati ia picioare de toate
neamurile, ingenuchiati in slábiciune, atacati de cangrena coruptiei, in-
glodati in gunoiul abuzurilor.
aInsA aceasta nu va fi. Timpul a sosit, ca vechia prorocire a eroului patriei
noastre sA se implineasca.
«Sunt acum trecuti 350 ani, de cand Stefan cel Mare, pe patul mortii si
vOzOnd norii ce amenintau existenta. tArii noastre, chemA pe Mitropolitul, pe
Consilierii sAi i pe fiul sOu Bogdan, .04 indemna singur el, carele 40; ani
tinuse sabia in mana tare si neinvinsk si-i indemna singur ca sä incheie o
Capitulatie cu Inalta PoartA, Capitulatie onorabilA cii inchizAsluitoare fiintei
noastre ca natie, ca stat. «Iar clacO dusmanul vostru v'ar prescrie conditii
www.digibuc.ro
622 MMITRIE A. STURDZA
«rusinatoare, sfarsi el, atunci mai bine muriti prin sabia lui, decat sA fiti
eprivitori impilarii si ticalosiei terii. voastre. Dumnezeul parintilor vostri
«ins& se va indura de lacrimile slugilor sale, si va scula dintre voi pre
«cineva, carele va aseza iarAs pe urmasii vostri in libertatea si puterea de
«mai inainte».
aProrocirea acum se implineste. Uitati-vä, acei ce- nu voiti a crede la spi-
ritul national, care astAzi insufla cinci milioane de Romani, si spuneti daci
acest mare cinevet, daca tara intreagA nu este sculata si nu este vrednicA
de a fi iar o nAtie. Drepturile no stre erau alcate, nationalitatea era ca si
ingropatl ; cand din mijlocul furtuni pr resbelelor se radica curcubeul pAciil cand
noului Lazar, populului romanesc adormit de trei secoli intr'un somn atat
de adanc ca si moartea, noul maptuitor, Tractatul de Paris, vine si-i zice:
«scoala-te si vino dupA mine», si Lazar, si populul românesc se scoala, isi
arunca giulgiurile de pe dansul si se aratA tarei Maar, plin de viea tki. fiti plin
de viitor.
a * i tocmai in acest minut, oameni ai trecutului, veniti sa ne faceti lauda
trecutului, veniti sa vA incercati BA puneti o slab& stavilA ail unei nmii ;
vä refuzati de a crede in predictia eroului si sfantului nostru ! Protestati in
contra Unirei. 0 cred. Unirea este pentru Ora qi D-voastrci nu voqi nici
(are& nici natie. ,
www.digibuc.ro
DIVAtintutt An-nOc DIN test gt Inictrtimm, Iv. 623
01.1.11iIMiar
inima poporului nostru ; sa. ascultitm glasul i interesul natiei noastre, care
ie striga neincetat : Unire i Unire.
aSa gandim ea astazi este ziva cea mai mare din veacul nostru, ca astazi
nu numai ca scriem, dar facem istoria erii noastre.
«Cat pentru propunerea d-lui deputat de Putna, sa-i implinim pana la sfarsit
cererile sale : sa se puie la acta.»
Dupa aceasta Adam-ma intrebata de prezidentul sau, de este destul de la-
murita, raspunde afirmativ, i pa§este catre votarea propunerii prin apel no-
minal si adeverirea votului prin subscrierea in trei exemplare ale actului,
dintre cari doua pe pergament,, menite spre a se depune unul la Sfanta
Mitropolie i altul in Arhiva Statului, iar al treilea pe hârtie, pentru a se
alatura la acta .Adunarii.
Votarea s'a facut in chipul urmator Fiecare deputat päsind catre biurou
a rostit in glas mare votul situ si 1-a adeverit totodata i prin subscrierea
numelui sau in act. Conform Art. 23 din Regulamentul Adunarii, secretarii,
viceprezidentul i prezidentul si-au dat cei de pe urma votul lor.
Inalt Prea Sfintia Sa subscriind in capul actului pentru, a rostit urmá-
toarele cuvinte : «Unde-i turma, acolo-i i pästorul.»
Multi din deputati au insotit voturile lor cu expresii de vie bucurie.
D-lui Gheorghe Sturdza a zis aca, multameste lui Dumnezeu ca i-a lungit
zilele ca sä vada cea mai frumoasa zi a neamului romanesc.*
Protoiereul Dimitrie Matcas a declarat «ca alegatorii sai, tot clerul de
Roman, l-au rugat cu lacrimile in ochi, ca sa voteze pentru dorintele ros-
tite in programa national : Unirea Principatelor, print strain §. C. 1.»
Unul dintre deputatii satenilor, d-1 loan Roata a zis : «Noi nu stim a
ura, dar Dumnezeu stie a se indunX.D
Rezultatul votsarii: 81 pentru 0 2 contra.
Inalt Prea Sfiintia Sa Mitropolitul, in puterea Art. 79 din Regu-
lamentul Adunärii, sculându-se in picioare a declarat c Adunarea
a incuviinfat.
AceastA declaratie s'a primit cu unanime urAri i nesfArsite acla-
matiii de: Vivat Unirea !
www.digibuc.ro
624 DIMITRIE A. VIIIT1D2A
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IW T BUCURE$TI, IV. 625
www.digibuc.ro
626 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAkII lia BIICUREE3TI, IV. 627
www.digibuc.ro
628 DIMITRIE A. STIJEDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IA131 SI BIICUREVrI, IV. 629
www.digibuc.ro
630 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN I/WI I BIICUREI3TI, IV. 631
www.digibuc.ro
632 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAt3I I DUCURETI, IV. 633
oda% in vreme de pace populatia tarei i finantele Statului stt fie aprtsate
prin tinerea in picioare a unei armate mai presus de a lor putere ;
«Luand in privire a Art. 26 din Tractatul de Paris mai zice : «nu se
«va putea face nici o impiedecare irdsurilor extraordinare de apärare ce
«Principatele, in intelegere cu Inalta Poard, ar 10, spre respingerea a orice
«näväliri stdine» ; i prin urmare cit acest Articol priveste numai nitvitlirile
ce s'ar face asupra teritoriului Principatelor ;
«Luand in sarsit in privire, cit Principatele se bucurA si astazi de dreptul
de a ava o putere armata nationalit ;
«Pe temeiul Art. 26 din Tractatul de Paris ;
«Pe temeiul dreptului ce Principatele exerciteazA i astazi ;
«Adunarea ad-hoc a Moldovei doreste ca la viitoarea organizatie sit se iea
de bazrt urmatorul princip :
al. Puterea armata nationall se va organize in privirea neutralitatii
si a sistemului de aperare a Principatelor Unite, FA ca in caz de navalire
sit poata cu lesnlre infatose o putere indestulatoare.
02. Recunoasterea dreptului Principatelor de a putek infiinte, Cetati do
apfirare.
«3. In nici un chip si in nici o vreme aceste Cettiti nu vor putea fi
ocupate decal de osti nationale ale Principatelor.
«4. In nici un caz ostile Principatelor nu se vor intrebuinte deal in
aperarea pitmentului lor.»
«Votanti : 70 Pentru 70. Iar contra n'a fost nimenea.
www.digibuc.ro
634 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN Lig sl BIICUREVII, IV. 635
www.digibuc.ro
636 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILN AD-1100 DIN IA$I RI BUCURE$TI, IV. 637
www.digibuc.ro
638 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-II0C DIN um ta BIICURETTI, IV. 639
www.digibuc.ro
640 DINITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-BOC DIN IAkII IN BIJOURgOTI, I. 641
www.digibuc.ro
642 tlIMITRIE A. STVIWZA
www.digibuc.ro
hIVANIIRILE AD-I1CIO DIti IA0 $1 ISIITCUREI, IV. Mg
www.digibuc.ro
614 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOCI DIN IASI SI BIICURESTI, IV. 645
www.digibuc.ro
646 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAI I BUCIIREt3TI, IV. 647
www.digibuc.ro
648 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAV t.,3 I BUCTIRETT, IV. 649
nice, cari au luat sub garantia lor viitorul Romhniei, dach, departe de a mar-
gini, vom intinde inch driturile parnAntenilor nostri coreligionari cu acesté
natii;
«Adunarea ad-hoc a Moldaviei doreste si primeste in viitoarea organizatie
a României urmhtoarele principii :
I. Toy pamintenii de mice religie crestinit se vor bucurh d0 toate
driturile politico, intoemai ca fg toy phnintenii de religia ortodoxii.
II. Impgmintenitii, de mice religie crestink nu vor putea dobandi
drituri polltice, intrucht ei nu vor ii primit marea naturalizaye votatil
de Adunarea legislativfi."
(Subscrisi) C. Rolla, I. Fotea, D. Cozadini, I. Hrisanti, D. Miclescu, Ko-
. galniceanu, V. Mhlinescu.
D-I Secretar A. Panu anunth eh Bunt cinci amandamente depuse la biurou
si le (IA cetire. .
1. Un amandament subscris de d-1 C. Hurmuzachi §i sprijinit de &tor
Episcopul Filaret Scriban, Episcopul Calinic Miclescu, Iconomul Mateas, C.
Sturdza (Vasluin), Gr. VArnav, D. Grigoriu, Chir. Ciochrlie, A. hean, D.
Cracte, I. \Tartan, N. Canano, C. Mortun, St. Calin, S. Canano :
«LuAnd in privire :
«I. C. punctul al 9-lea din sirul cestiilor generale presupune existenta
unei legi menite a regula conditiile dela cari trebue sh athrne exercitiul
drepturilor politice ; lege care ina nu existl, §i trebue a se face de dare
viitoarea obsteasch Adunare legislativh ; si
«H. Ca punctul al 9-lea din sirul Cestiilor generale sta in strAnsh si ne-
mijlocita relatie si cu legea despre indigenat, subscrisii au onoare de a pro-
pune inlitturarea acestei cestii, ca una ce este de competinta viitoarei Adu-
nari legislative.
2. Un amandament al d-lui Gr. Costachi, sprijinit de d-nii: N. Iamandi,
I. Docan, A. Aslan, A. Cuza :
«Luhnd aminte a atat prin votul din 7 Oct., prin care s'a rostit dorinta
ca Mostenitorul Sefului Statului sh primeasch religia ortodoxh, precum si
prin acel din 25 Oct. s'a adoptat principiul unei biserici domnitoare, si a
prin urmare elementul religios Adunarea 1-a soco tit ca un element politic
al unitAtii nationale ;
«Luhnd aminte a in toate Staturile Europei, caH au tinut la unitatea na-
tionala, egalitatea politica a cuIturilor n'a fost proclamath, panh and n'a fost
mai inthiu statornicita, prin desvalirea comunh si generalh a limbii, a lite-
raturii si a ideilor morale, unitatea nationala ;
«Luand aminte ea in Principaturile noastre, eterodoxia este totdeodath si
caracterul deosebitor al nationalitatilor straine si ca negotul, meseriile si
www.digibuc.ro
650 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAQI 13I BIICURETI, IV. 651
«Luand in privire :
«1. Ca punctul al 9-lea din §irul de cestii generale presupune existenta
unei legi menite a regula conditiile, dela cari trebue A atarne exercitiul
drepturilor politice, lege care Incá nu existA §i trebue a se face de catre
viitoarea Ob§teascá Adunare legislativa, §i
«2. CA punctul al 9-lea din §irul cestiiloi generale st5, in stransa qi ne-
mijlocit4 relatie §i cu legea despre indigenat ;
«Adunarea incheie :
*Inld turarea acestei cestii, ca una ce este de competin(a viitoarei Adu-
mini legislative».
«Votanfi 71. Pentru 39. Contra 31. Ab(inu(i 1;
«Subscriu pentru 39, §i anume : Prea Sfintia Sa Parintele Episcop Nec-
tarie Hermeziu, Prea Sfinlia Sa Episcopul Filaret Scriban, Prea Sfintia Sa
Episcopul Calinic Miclescu, Sfintia Sa Iconomul D. Matca§, d-lor D. Mi-
clescu, C. Badarau, Dr. A. Frau, I. Canano, A. Jiean, St. Calin, D. Grigoriu,
C. Mortun, G. Sturdza; C. Sturdza, I. Levarda, Gr. Vaxnav, A. Asian, D.
Cracte, Chir. Ciocarlie, G. Ilie, I. Varlan, Rad. Sava, Gr. Sutu, V. Neculau,
V. Stan, Dr. Costin, N. Carp, S. Miclescu, C. Sturdza (Vasluiu), D. Ghi-
dionescu, N. Bosie, N. Emandi, Pand. Croitoru, Or. Costachi, Tim. Sacalov,
C. *thin, I. Ro§ca, C. Hurmuzachi §i in capul actului Inalt Prea Sfintia Sa
Pärintele Mitropolit Sofronie Miclescu.
«Subscriu contra 35, §i anume : Prea Sfintia Sa Episcopul Ghenadie
*endre, Prea Cuvio§ia Sa Arhimandritul Neofit Scriban, d-lor D. Cozadini,
V. Malinescu, M. Kogtilniceanu, G. Masian, D. Savin, Dr. VArnav, T. sin
Pavel, Simion Stanciu, Gr. Bal§, M. Jora, V. Zaharia, D. Gheorghiade, C.
Ostahi, P. Braescu, C. Roset. I. a Babei, V. Sturdza, I. Hrisanti, V. Balai§,
C. Iacovachi, I. Olariu, Lase. Catargiu, I. Fotea, A. Cuza, M. Costachi, N.
Catargiu, L. Galiardi, I. Cantacuzin, D. Rallet, A. Panu, P. Mavrogheni, A.
Teriachiu, C. Negre.
«Se abtine dela subscriere D. Romov.
((Conform §. 79 din Regulamentul Adunarii Prezidentul declará a Adu-
narea a incuviin(at inläturarea acestei cestiuni ca de competinta viitoarei
Adunári legiuitoare.
*
www.digibuc.ro
652 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANDRILE AD-HOC DIN IAV V BIICURETI, IV. 653
www.digibuc.ro
654 DIMITRIE A. STIIRDEA.
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-ROC DIN IAV 3I BUCUREETL IV. 655
www.digibuc.ro
656 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
I:AVANT:MILE Ato-1100 DIt IA$t $I 1311dURE1I7 ilt. 657
www.digibuc.ro
658 bwrilut A. AV/ RI:AA
www.digibuc.ro
TAVANulutt AD-1100 DIN IA$t $1 titrcuRg$T1, Iv. 659
milioane lei moneta turceascA, care sumit, inscrisii in Regulament sub nurne
de dare la Inalta Poarta (redevance b. la Sublime Porte), s'a platit frit in-
trerupere Tana astazi ;
«Luilnd in privire cit dupa cea de pe urma retragere a armiei rosiene din
Principate, E. S. Dervis Pasa, Comisarul otoman, prin proclamatia sa din
Septemvrie 1854, adresatl locuitorilor itrei, le-a fagilduit in numele M. S. I.
Sultanului pazirea tuturor drepturilor lor ab antiquo ;
«Liand in privire cii, la Conferintele din Viena, chiar in intaia sedintA,
tinutit in 15 Martie 1855, plenipotentiarii Franciei i ai Angliei s'au unit cu
principul rostit de Principele Gorciacoff, cit desfiintarea Tractaturilor intre
Rusia i Turcia nu putea,, la incheierea pitcii, sit raclice Principatelor nici
unul din foloasele, de cari ele s'au fost bucurat mai inainte ;
«Luand in privire cit atat in fata declaratiei E. S. Dervis Pasa, cat si a
principului adoptat de Conferintele din Viena, consfintite amândoua prin
Art. 22 din Tractatul de Paris, nici intr'un fel nu s'ar putea, ha in conside-
ratie Art. 6 din protocolul Conferintelor din Constantinopole, carele se pare
a tinti la o sporire a darei Principatelor prin cuvintele cit «Valahia si Mol-
«davia vor plati fiecare pe an Guvernului imperial un anume tribut, care se
«va hotari intr'o sumg, potrivita i mAsurat5,»;
«Luand in privire ca suma hothrita prin Tractatul de Adrianopole de a se
da Inaltei Porti la fiecare Domnie notai este nu numai contrail cuprinderei
vechilor Capitulaçii, dart si se pare a fi o rasplatire (une prime) pentru fie-
care schimbare de Domn, cand Principatele mai ales au trebuinta de un
Guvern statornic si permanent ;
«In conformitate cu dorintele rostite in sedinta din 7 Octomvrie, Adunarea
ad-hoc a Moldovei doreste ca marinimoasele Puteri garante sa binevoeasca
a hotari chestia darii Principatelor &litre Inalta Poarta inteun chip po-
trivit cu necoutestabilul lor drept."
Au votat pentru unanimitatea de 78 votanti.
www.digibuc.ro
660 tTiairRIE A STIfIlD2A
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-H00 DIN IAOI kiI DIIDUREOTI, IV. 661
www.digibuc.ro
662 DIMITRIE A. STURDZA
terea armelor, ci de bunk vole s'a supus numai sub protectia lui, rezer-
vindu-si toate drepturile ce constituesc neatirnarea Staturilor, dupi cum
dovedesc Capitulatiile ei din 1511 si 1634, incheiate in deplini libertate
de atuncea pana, in zilele noastre necontenit intárite de dare Inalta Poarta ;
V. Ca prin Art. 3 al Capitulatiei din 1511 si prin Art. 5 al Capi-
tulatiei din 1634, lnalta Poarta s'a indatorit a apiirit Ile Moldova, acest
PAMANT SLOBOD SI NESUPUS (Art. I al Capitulatiei din 1511), de toti
cei ce ar puteh sa o calce, pazind-o in starea intru care a fost mai
inainte, fAri a i se face vreo nelegiuire, sau sh sufere ca sh i se fach
orreodati cea mat mica desbinare sau despartire";
«VI. CA prin urmare aceasta indatorire a Inaltei Pot* se intindeit
asupra Deltei Duniirei, care erh o parte intregitoare a Moldovei; cad acel
ce s'a indatorit a aparit totul, s'a indatorit a apiirh t i pirtile din cari
se compune totul ;
«VII. Crt cu toate acestea, Sultanul Soliman la 1538 (adica 27 de ani dupii
incheierea Capitulatiei lui Bogdan cu Baiazid 11) a rupt din trupul Moldovei
o parte foarte mare, §i anume unghiul dintre Marea Neagra, Nistru §i Prut,
impreunit cu cetatile Acherman §i Chilia, in cari a pus garnizoane turce§ti,
f,41 declarind teritoriul risluit de pamant supus (raib), 1-a pus sub ascul-
tarea unui Pa§ä, urmare cu atat mai contrarie tuturor principiilor dreptatii,
cu cat cauza ei n'a fost alta cleat opunerea lui Petru Rare§ de a spori
pe§che§ul anual de 4.000 galbeni, stipulat prin Capitulatia din 1511, la suma
de 10.000 galbeni §i a-1 preface in bir (tribut);
«VIII. Ca afarl de aceasta, in anul 1812, prin Art. 4 al TractAtului de pace
dela Bucure§ti, Inalta Poarta a cedat Rusiei o parte mare din Moldova,
precum §i toata Basarabia, impreuna cu o parte a Deltei, statornicind el
Prutul incopand dela locul unde intra in Moldova, panl acolo unde se varsa
in Dunare, iar de acolo malul stang al Dunarei pana la Chilia §i pána unde
acest rail se varsa in mare, s fie linia de de.spartire a hotarului, insa cu
aceastl conditie, ca navigatia s urmeze a fl comuni amanduror staturilor, §i
ea insulele Dunärei, incepand dela Ismail pana la Chilia, ca unele ce sunt
mai aproape de malul stang, sa fie sub stäpanirea Rusiei ;
«IX. Ca Malta Poartä, recunoscand neputinta aplicatiei hotarului stipulat
prin Art. 4 al Tractatului dela Bucure§ti, in anul 1817, a§a dar in timp de
pace, a mai cedat Rusiei §i cele doul, mari insule din preajma Ismailului
gi a Chiliei, adicl restul Deltei dintre bratul Chiliei §i acel al Sulinei, dupa
cum atesteaza Protocolul incheiat in Constantinopole la 21 August 1817
intre Inalta Poartä ci Ambasadorul Rusiei de langa ea foi intarit prin Art. 2
al Conventiei dela Acherman din anul 1826 ;
«X. Ca la 1829, prin Art: 3 al Tractatului dela Adrianopole, Malta Poartl
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOO DIN IMII NI BIICURE13TI, IV. 663
a mai cedat Rusiei si a doua Delta, dintre bratul Sulinei si acel al Sf.
Gheorghe, care ca parte intregitoare a Moldovei, prin Capitulatii solemne,
marturisite si intarite chiar prin acel Tractat (Art. V), a fost incredintatA
protectiel Imperiului Otoman ;
«Pe lAnga. acestea luAnd in privire :
«1. CA Tractatul de Paris, prin Art. 21, a hotArit ca teritoriul cedat de
Rusia sa fie intrupat in Principatul Moldovei ;
«2. Ca', in teritoriul cedat de Rusia se cuprind si Deltele DunArei ;
«3. CA mai sus citatul Tratat, prin Art. 22 si 25, a pus Principatele
RomAne si drepturile lor, asa, dar si intregitatea teritoriali a acestor t'arl,
sub garantia tuturor Puterilor cari 1-au subscris, si prin urmare au garantat
Principatelor Deltele DunArei, cari li s'au restituit prin Art. 21 al aceluias
Tractat ;
«4. CA prin Art. 23 al citatului Tractat, Inalta Ponta. s'a indatorit, intro
altele, a conservii, Principatelor Romane si deplhia libertate de comert si de
navigatie;
«LuAnd in privire :
«5. CA art 14 al zisului Tractat a proclamat libertatea Duarei si inlAtu-
rarea tuturor piedicilor navigatiei pe ea, si prin urmare si libertatea tuturor
gurilor ei ;
«Luand in privire :
«6. CA cu toate acestea, in urma protocolului Conferintelor dela Paris din
6 Ianuarie 1857, Inalta PoartA a luat in a ei nemijlocitA si excluzivA sta.-
pamire tot teritoriul cuprins in Deltele DunArei ;
«LuAnd in privire :
«7. CA modul aplicatiei do astAzi a acestei mAsuri inchide cu totul co-
municatia directA a Moldovei en Marea Neagra. ; cAci bratul Chiliei in a sa
intregime face astAzi hotar numai in cursul lui dela Ismail panA la Chilia
si de acolo pima. la Thlcov, nude acest brat se desparte in mai multi craci,
iar dela VAlcov inainte si. Oa la mare s'a luat de linie despArtitoare a ho-
tarului cel mai mic si mal depirtat din acesti craci, si anume cracul Gastel,
carele nu numai nu este navigabil nici mAcar pentru bard mici, ci in timp
de varA se poate trece chiar si. pe jos ;
«LuAnd in privire :
«8. CA acest hotar nu numai a condamnat porturile Reni, Igmailului,
Chilia si Tillcov, odatA atat de inflorite, la neapAratA peire, ci Inca, a pus pe
Principatele Romame in totalit neputintii de a se folosi de binefacerile liber-
tatii propriului lor rAu si de a exercita dreptul deplinei libertati de navi-
gare si de comert ce li s'a garantat prin Tractatul de Paris, dupa cum se
dovedeste din raporturile autoritatilor militare si civile ale Principatului Mol-
www.digibuc.ro
664 DIMITRIE A. STURDZA
dovei (vezi pag. 320-321, nota), cari nu las& cea mai mica indoeala despre
necuviintele noului hotar si despre tristele lor urmAri ;
«Luand in privire :
«9. CA insas Inalta Poarta a recunoscut prin acte formate, cA chiar deli-
mitarea stipulata prin Art. 4 din Tractatul de Bucuresti, prin care ea cedase
cu Basarabia si jumlitate din rant Prutului, precum si toate insulele cele
mici dintre Ismail 0 Chilia, nu se poate aplica, si ca pentru acest cuvant
mai cedand Rusiei in timp de pace in anul 1817 si insulele cele mari
din preajma Ismailului si a Chiliei, cari pururea au Mout parte din teri-
toriul oraselor Ismail si Chilia, servind chiar la mijloacele de vietuire ale
locuitorilor acestor orase, ea de bunivoie a intins hotarul ping, in bratul
Sulinei;
«Luand in privire :
«10. Ca aceastA neputinta de aplicatie, care a motivat in anul 1817 in-
tinderea hotarului pana in bratul Sulinei si se afla descrisa cu atata 1A-
murire in Art. 2 din Conventia dela Acherman, dupa despartirea insulelor
ce formeaza intaia Delta, si care se afla in fatA cu Ismailul si cu Chilia, de
orasele de cari ele pururea au atarnat, n'au incetat a exist& si pana astazi,
si inca intr'un grad mult mai mare, fiindca Moldovei nu s'au inapoiat nici
macar insulele cele mici dintre Ismail si Chilia, cari s'au fost dat Rusiei
in anul 1812 impreuna cu Basarabia ;
«Luand in privire :
«11. CA motivele caH au servit de baza la regularea hotarelor intre Rusia
si Turcia merita a fi luate in cea mai de aproape consideratie qi in folosul
Ilioldovei la asezarea hotarelor dintre ea si Turcia, cu atata mai mutt, cu
cat este obsteste stiut ca Moldova pana la cedarea Basarabiei de catre Inalta
Poarta, in anul 1812, a exercitat fara cea mai mica impiedecare sau con-
testare dreptul liberei plutiri nu numai pe bratul Chiliei in toata a lui in-
tindere, ci si pe celelalte braturi ale Dunarei, a carora curAtire Ora la
pacea dela Adrianopole, din 1829, era incredintata numai parcalabilor mol-
dovenesti ;
«12. Ca chiar prin insus Hatiseriful M. S. Sultanului din 1774 (anul Egirei
1188 luna Seval), slobozit Principatelor Romane, Malta Poarta a recunoscut
in punctul al IX-lea, ca anaduna, adica matca Dunarei, trebue sa desparta
Principatele de Turcia, si ca prin urmare aceasta linie trebue sa se intinda
pan& la Marea Neagra, servind de hotar despartitor intre Principate si Turcia
matca cracului principal al Dunarei;
«Luand in privire :
«13. CA Moldova are necontestabilul drept de a reclama tot teritoriul cedat
de Rusia prin Tractatul de Paris, fiindca, dupa cum mai sus s'a dovedit, el
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IA§II at BIICURE§TI, IV. 665
_
www.digibuc.ro
666 DIMITRIE A. STURDZA
«Ca prin urmare orice calcare a drepturilor Principatelor, din orice parte
ar veni, ar Ii contrara stipulatiilor Tractatului ;
«Ca in asemenea caz, Principatele sunt datoAre i indrituite de a face un
apel la nepartinitoarea i hotaritoarea interventie a Puterilor garante ;
«Luand in privire ca si in viitor pot a se infatosa neintelegeri, cari BA
ceara interventia Puterilor garante ;
«Luand in privire ca pentru ca garantia Puterilor subscriitoare Tractatului
de Paris a fie lucratoare i folositoare pentru Principate, trebue a se da
acestora un mijloc regulat i neatarnat, prin carele ele, la orice trebuinta,
sä poatá cere i dobandi sprijimil fagaduit ;
«Luand in privire c, desi chipa vechile Capitulatii, in puterea carora Prin-
cipatele si-au pastrat deplina suveranitate, ele au avut i dritul de a trirnite
soli si agenti politici i comerciali la Puterile straine si de a primi aseme-
nea dela acestea, drit pe care si in urma Capitulatiilor 1-au exercitat mai
mult timp ; totus astazi Principatele stint reduse de a avea numai ate un
singur agent politic langa Inalta Poarta ;
«Ca desi dup. Art. 403 din Reg. Org., acesti agenti trebue sa fie numiti
numai de catre Guvernele locale i dintre parnanteni, astazi insa Trimesii
ambelor Principate stint straini i impusi de catre Malta Poarta, i ca prin
urmare ei sunt departe de a fi reprezentaniii Principatelor si de a apara
drepturile lor ;
«Luand in privire ca dupit noua pozitie creata Principatelor prin garantia
colectiva a Puterilor subscriitoare Tractatului de Paris, acesti akenti nu stint
nici pot li indestulatori pentru a reprezenta Principatele i langa Puterile
garante ;
«Luand in privire ca, fara a se hotari i preciza anume calea legala ei
permanenta, prin care Principatele, la orice calcare a drepturilor lor, sa poata
liber reclama sprijinul Puterilor subscriitoare Tractatului de Paris, garantia
acestora n'ar putea cu deplinatate raspunde la trebuinta europeana si la bine-
facatoarele cugetari cari au prezidat la infiintarea ei ;
«Pe temeiul vechilor Capitulatii ale Principatelor si al Art. 25 din Trac-
tatul de Paris
«Adunarea ad-hoc a Moldovei doreste ca mitrinimoasele Puteri, la viitoa-
role Conferinte, sit binevoeascit a prevedek si a statorniel calea prin care
Principatele-Unite, la orice dame a drepturilor lor, din mice parte ar
proveni, sit poatit cere i doliandi puternicul sprijin al marelui Areopag."
Adunarea, consultata prin sculare si sedere, adopteaA in unani-
ni Rate proiectul de incheiere mai sus citat.
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN I/1I EH BIICURE$TI, IV. 667
www.digibuc.ro
668 DIMITRIR A. STURDZA
www.digibuc.ro
tIVANURILE AD-t100 Dirt tAE3I (4I litternuvri, IV. 669
calea AdunArei, i dac& ea a trecut peste toate piedicile, aceasta n'a datorit-o
deal increderei marei majorititti a concetatenilor s&i, care niciodat& nu i-a
lipsit, qi prudintei in care ea s'a silit a restrAnge desbaterile sale.
RAzarnAndu-se pe indatorirea reciproc& ce Puterile subscriitoare Tracta-
tului de Paris au luat, de a las& Principatelor teat& libertatea in rostirea
dorintelor lor §i de a a§tept& pan& la intrunirea Conferintelor pentru a se
exprim& asupra lucrArilok din Iasi §i din Bucureqti, Adunarea ad-hoc era, dar
in tot dreptul s5, creada, ca pe lAng& greutatile din launtru nu i se vor in-
fito i greutati din afara. Din nenorocire, in tot timpul lucarilor sale,
Adunarea s'a vazut invinovAtit& prin imput&ri oficiale, ca lucrarile sale ar
fi abatute din calea insemnat& de Tractatul de Paris §i ca dorintele sale
n'ar fi expresia nici a -Wei, nici a adevaratelor trebuinte ale populatiei. Cea
de pe urma not& a Ministerului Otoman, care acuz& pe Adunare, ca pre-
lungind §i indoind agitatia ce ar exist& in 'Principate, ca putand aduce
turbur&ri serioase, ca compus& in cea mai mare parte de oameni cu spiritul
exaltat, ca desp&rtita prin intrigile partidelor ; toate acestea pun pe Adunare
intr'o stare de acuzatie, despre care ea trebue sa se apere, i ii fax tot-
odatA o situatie din care interesul Wei ii dicteaz& ca ea sit iasa cAt se poate
mai curAnd.
«Lini§tea publicl, care dela o margine pAn& la alta predomneqte in Ora,
care inteun singur punct nu s'a turburat, cu toate incerc&rile r&uvoitorilor,
lini§tea care, speram in Dumnezeu, nici in viitor nu se va turburA, este cea
mai puternic& dovad& de putinele pericole i agitatii ce exist& in Principate.
Cb,t pentru exaltatia spiritelor a majoritatii membrilor Adunarei, procesele
verbale ale qedintelor, cuvintele oratorilor textual reprocluse i mai ales vo-
turile date, dovedesc dm& i incat imputarile adresate deputatilor Moldovei
sunt meritate.
«Adunarea, in tog& sinceritatea convictiilor sale, nu crede ca a pa§it din
calea datoriilor sale dare Europa, catre Malta Poarta, cAtre tar& ! Ea a
plecat capul dinaintea stipulatiilor Tractatului de Paris, ea a protestat ei
protesteaz& despre nestrAmutata sa vointa de a respect& in toat& intregimea
lor drepturile M. S. I. Sultanului, precum ele Bunt consfintite qi precizate
prin vechile noastre Capitulatii cu Imperiul Otoman ; ea a ap&rat cu dig-
nitate, cu moderatie, dar l cu energie, drepturile natiei romAne, ea a rostit,
pe cat a putut, liber §i neimpiedecat, dorintele populatiei pentru viitoarea
organizatie politic& i social& a Principatelor. Ins& aceasta datorie, implinita
din partea Aduntirii, i-a atras imputarile de mai sus, cari raspandindu-se in
public, a trebuit neaparat sit contribue la sporirea fratriilor din tar&, cari
formate §i incurajate de deosebiti aspiranti la domnie, se folosesc de orice
pretext spre a intrig& dar& in contra dorintelor Aduntrii, in care ei cu drept
www.digibuc.ro
670 DIMITRIE A. 8TORDZA
www.digibuc.ro
DIVANDRILg AD-tIOC DIN IglI in DUCUREFfI, Vir. 671
trolul puterei legislative, prin insas natura lor menite de a nu face decal
lucrari provizorii ; ca mai toate ramurile administratiei publice in deplina
dezorganizatie, Orile sunt in total& stagnatie ; toate dile de imbunatatiri
sunt stavilite si tot progresul a contenit. Principatele ins& stint insetate de
a se vedea cat mai curand reasezandu-se in deplina lor Autonomie, de a-si
vedea implinite marile si mantuitoarele dorinte, de a proceda cu o ora mai
inaint6 la asezarea aceltii guvernamant national, tare, drept, care, singur
puind un capät relelor trecutului, sa. dea natiei acea stabilitate dorita de
atatia ani si de toate clasele societatii Axil osebire, si fara de care Princi-
patele nu pot spera nici pace, nici mantuire.
«Aceastä stabilitate si toate conditiile ce-i sunt neaparate, Europa singura
ni le poate da. Cinci milioane de Romani, cu bratele intinse, cu ochii piro-
niti catre acel mare punct, unde are a se hotari soarta patriei lor, asteapta
cu toga, increderea marele cuvant, care va introduce bucuria si fericirea hi
mijlocul unei intregi natii, acel cuvant care va face nemuritor din nearn in
neam, din secol in secol, numele binefacatorilor Monarhi acel cuvant, in
sfarsit, care va vesti invierea Romiiniei Unite E,3 i Autonome 1"
*
www.digibuc.ro
672 DIMITRIE A. ST1IRDZA
prin voi mai intaiu i pe care o auzirAm tocmai in momentul cel mare, &And
intram si noi pe calea insemnatA de strAbunii nostri, i pe care vom merge,
sperArn, !mpreun i nec1intii, uniti cu corpurfle, precum suntem uniti cu
cugetele, cu sangele, cu inima.
«AstAzi Europa ne cunoaste, ne aude i ne vede.
«Ea stie acum cine suntem i ce suntem.
«Ea a cunoscut drepturile noastre, si de aceea a venit a ne consulta de-
spre trebuine1e i dorintele ce avem.RAtAcirile, rivalitatfie ce ne-au fost
dezunit au perit prin focul suferintelor de sute de ani. Patria si nationa-
litatea sunt in inima fiecAruia dintre noi ; Unirea a devenit credinta noastrA,
sufletul nostru, vieata noastrA. Frati iubiti, de acum fie-ne soarta cat de con-
trarie, Unirea este facutA pentru noi.
«Datele de 7 si 9 Octomvrie sunt date memorabile pentru patria noastrA.
LegAtura ce contractilm azi impreunA, am proclamat-o in fata lumei intregi
unii i altii, voi insA avurAti fortuna a pronunta, cei dintai aceastil Unire.
VA fericitam dar pe voi, o frati ai inimilor noastre, pentru aceastA favoare
a in tamplArei ; vá fericitAm mai cu seamA, ca spre a dobandi acel rezultat,
ati avut a va lupta cu cele mai grele obstacole.
oUnirea de acum va fi steaua vieçii noastre, i plini de incredere intr'insa
sA strigAm impreunA:
a SA trAeascA Romania una i nedespArtith!»
D-I D. Ralet incheie zicand «AceastA adresil trebue sA ne facA cu atat
mai mare multumire, cu cat ne vine din partea intregei áni surori, prin le-
giuitii ei reprezentanti.»
AceastA adres1 se primeste cu cele mai vii aclamatii de «01 trAeascii
Unirea», «sa, traeasca Romania»; i Adunarea, consultatA prin sculare si se-
dere, hotAreste in unanimitate, ca rAspunsul sA se facA de biurou.
www.digibuc.ro
DiVANDRItt AD-I40d DIN Iasi $1 tucnan§TI, iv. 673
www.digibuc.ro
674 DIMITRIE A. SIT1D2A
www.digibuc.ro
DIVANDRILE AD-ROC DIN MO kit 13IICVDDVII, IV. 675
www.digibuc.ro
676 tottnnit A. ATT.111DZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IA51 SI BIICURE5TT, IV. 677
www.digibuc.ro
678 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOO DIN It1I IN BIJOURE$TI, IV, 679
www.digibuc.ro
680 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IABI I BUCUREBTI, IV. 681
06. Toti servitorii biserice§ti far a. osebire vor fi sa1ariati ; ei vor ave& ace-
lea§i drepturi politice ca §i ceilalti cet&teni, in cuprinderea legii electorale
ce se va vota, de catre Adunärile intrunite ale ambelor Prmcipate. 1)&mAntul
ce, dup& Regulamentul Organic, este dat parohiilor sAtesti, li se va da si
in viitor ; bine intelegAndu-se c. odat a. ce se va 64, salariul intr'un chip
indestul&tor pentru preotii ateni, se va radica, de asupra proprietarilor sar-
cina ce-i priveqte astAzi pentru intretinerea preotilor sateni, l&sandu-se in
dispozitia parohilor numai casele §i gradinile, stapAnite astazi de tagmele
biserice§ti. Salariul i celelalte foloase materiale ce se vor asigurà clerului
dela parohiile ortodoxe, se vor recunoa§te i clerului dela parohiile catolice.
u7. Fondul clerical atat al episcopiilor, al mAnAstirilor fAr a. osebire, al soli-
turilor, cat i al bisericilor de mir va form& o singura cassk administrat& de
Departamentul averilor biserice0i. Sub nici un cuvant egumenii mAnastirilor
nu vor mai putea tine& pe seama lor mo0i, ca pe viitor sa nu aib& a se
ocupa cleat de implinirea inaltei misii spirituale care le este incredintatA.
Bugetul cheltuelilor de peste an se va face de catre Sinod §i Ministrul Cul-
turilor, i ca toate sAmile caselor publice, va fi supus controlului Adun&rei
legislative. Dupa, indestularea trebuintelor biserice§ti 0 a salariului servito-
rilor spirituali, prisosul veniturilor se va intrebuintA intru sporirea invät&-
turilor publice i alte arz&rninte de binefacere public, principiu recunoscut
§i prin Art. 6, § s din Legea pentru ocArmuirea averilor mAnAstire§ti.
«8. Catedrele de religie prin toate §coalele Statului de prin tArguri 0 sate,
precum i prin cele private, sa, fie tinute de preoti.
«9. A§ezarnintele speciale i staturile pentru episcopii, mAnastiri, seminare,
dicasterii, biserici de mir i alte institutii biserice§ti se vor proiect& de SfAntul
Sinod ; ins& pentru a ave& putere de legi, vor trebui a fi intaxite de Guyer-
nilmant; i anume acele de natur& administrativ& se vor supune §efului Sta-
tului,acele de natur& legiuitoare se vor desbate §i votA mai in-Wu de Adunarea
1egis1ativ i apoi ca orice alt& lege se vor supune Domnitorului.
«10. Egumenii tuturor mAnAstirilor din OA, precum i rectorii seminariilor
fir osebire, sa. nu fie dintre strlini, nici dintre acei cari in viitor s'ar hirotonisi
in strain&tate far& autorizatia bisericei din %ark
«11. Toate bisericile i mAnAstirile din tar& s& atArne de jurisdictia epis-
copilor eparhioti respectivi in intada instant& §i de Sinod ca instant& de apel.
«12. Nimenea din tagma clerical& sá nu fie condamnat i destituit Mr& o
judecat& prealabil& dupa legi i canoane.
«13. Mitropolitii i Episcopii se vor alege in viitor din toti membrii clerului
monahic, cerandu-se dela candidati numai virtutile i conditiile spirituale
cerute de sfintele canoane, precum i eruditia teologica.
«14. Regularea cestiei MAnastirilor 134rnantene Inchinate locurilor de jos, ca
www.digibuc.ro
682 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAN lg BIICUREL3TI, IV. 683
tinut, drumuri poduri vi vosele numai noi am lucrat ; beilicuri, podvezi vi.
havalele numai noi am &cut ; boierescuri, zile de meremet numai noi am
indeplinit ; clad, de voie Para voie numai noi am dat ; la Jidovul orandar,
ca sä ne sugá toga vlaga, numai noi am fost vanduti ; bautura scumpa vi.
otravita numai noi am Mut ; pane neagra vi amara, udata cu lacrimi numai
noi am mancat ; batalii vi rasmirite, cand au fost, tot greul numai noi 1-am
due ; ovti, cand au venit, noi le-am hranit, noi le-am slujit, noi le-am purtat ;
ca. cel cu putere Ora ivi parasia, peste hotare trecea ; vi cand da Dum-
nezeu de se face& pace vi linivte vi Ora se imbelvuga, cu totii se in-
torceau de se desfatau, de nevoie nu vtiau ; nevoia vi greutatea o duceau
cei ce ramaneau la vatra lor. lama era grea, ovti multe, caraturi multe vi
la loc d9partat caram la Dunäre vi peste Dunare; boii degerau vi cadeau,
alaturea Weà vi omul cu anvil; acasa copiii flamanziau, ca ceeace nu lua
ostavul la nevoia sa, luau zapciii cei de tara, de se imbogatiau.
«Iara daca pohoiul ovtirilor se scurgea vi furtuna se alina, holdele se
semanau, granele inverziau, campurile infloriau, ca sudoarea noastra le uda.
Tara asta nici bai, nici maestrii nu are, nici mevtevuguri multe ca alte
OH nu are ; toata bogatia, toga, imbelvugarea, bratele vi sapele noastre o
aduc. Catu-i Dunarea de mare vi de larga, curge Mill sudorilor noastre, se
duce peste marl vi peste hotare, acolo se preface in rauri de aur vi de
argint vi curg iarav inapoi de se revarsa in tara noastra, ; iar noi nici ran-
dueala, nici dreptate nu am avut. Cand ne-am jaluit, cand ne-am tanguit,
pasurile dad ne-am spus : Ispravnicul ne-a batut, privighitorul ne-a batut,
jandarmul ne-a batut, zapciul ne-a batut, vatavelul ne-a batut, vechilul ne-a
batut, posesorul ne-a batut, boierul de movie ne-a batut ; cine s'a sculat mai
de dimineatA, cine a fost mai tare, acela era mai mare. Boul vi vaca, munca
ostenelilor noastre, DI.1 vtiam de stint ale noastre ; puiul vi gaina, laptele
dela gura copiilor novtri de multe ori cu nedreptul ni s'a luat.
«Boierescul era odinioara vase vi apoi douasprezece zile dela rasäritul vi
pana, la sfintitul soarelui. Apoi s'a facut lege, ca sa, talmaceasca ziva lasata
de Dumnezeu catu-i de mare, vi boierescul s'a marit ; in urma iar s'a mai
talmäcit, vi boierescul s'a tot ingreuiat. Acum sunt douasprezece zile de
pont, ziva cat luna ; lucram din primavara 'Ana in toamna, lucram de cum
se iea omatul vi pana da inghetul tot la boieresc. Lucram cat zice legea vi
mai des vi peste lege, lucram vi nu mai mantuim, nu-i nici sarbatoare, nici
lucratoare.
«Holdele cele man vi intinse se fac frumoase vi manoase, iar cand treoi
pe langa pamanturile noastre, ti se rupe inima ; ogoarele ne raman in pa-
ragina; papuvoii ni se ineaca in buruiana vi raman necopti de-i bate bruma ;
cei boierevti, avezati de noi in covere, ved ca aurul de frumovi. Cand da,
www.digibuc.ro
684 DTMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILN AD-IICIC DIN IA$I t4I InteintEvrt, Iv. 685
www.digibuc.ro
686 DIM1TRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANDRILD AD-ROC DIN LW 13/ 131:1CIIIIE§TI, IV. 687
starea de astazi a 1.5.rani1or moldoveni ins& tot inca este mai buna, decat
aceea a locuitorilor din multe alte OA mai civilizate si mai bine organizate.
«4. Ca cei mai multi din proprietari niciodata n'au scapat prilejurile ce
li s'au infatisat pentru a scuti, dupa putinta, pe locuitorii asezati pe mosiile
lor macar de o parte din greutatile ce evenimentele politice si abuzurile ad-
ministratorilor irnpuneau Virei.
«5. CA interesele proprietarilor de mosii au suferit intr'un grad mult mai
mare cleat acelea ale taranilor; caci pe cand dela acestia se cerea pentru
ostile straine numai transporturi si lucru cu manile, proprietarii au fost ne-
voiti a da totdeauna toate cele trebuincioase pentru indestularea nenumera-
bilelor si necontenitelor armii, pane, fan, lemne, paie, bauturi, cvartiruri,
si in anii 1828 si 1829 chiar si care si vite de transport; de multe oH a si
cumpara pane nu numai pentru ()stile straine, ci si pentru Oranii asezati
pe mosiile lor, spre intampinarea nevoii lor in timp de lipsa, provenita
din seceta sau din stricaciunile lacustelor ; lasand a zice a cea mai mare
parte din proprietari totdeauna au ajutat pe satenii lor, and cu bani pentru
plata birului, pentru cumparaturi de vite si pentru implinirea altor nevoi,
cand cu lemne pentru case, suri, garduri, unelte plugaresti s. c. 1.
«6. Ca trista stare a locuitorilor, desi exagerata in tanguirile de fata, pH-
veste mai mult pe guvernele ce am avut, cari singure sunt raspunzatoare
pentru abuzurile descrise, si prin urmare departe de a se putea imputa
proprietarilor, este numai o urmare neaparata a necontenitelor rasboaie,
ocupatii militare si schimbari de Domnii si dregatorii ; cu un cuvant numai
o neaparata urmare a lipsei de stabilitate, la care Principatele au fost con-
damnate in sir de mai bine de 150 ani.
«7. Ca tocmai aceasta trista stare a locuitorilor ne-a indemnat a cauta
dorita vindecare, scapare si mantuire in Unirea Principatelor intr'un singur
Stat, cu print strain si mostenirea tronului.
a8. Ca far& a astepta propunerile satenilor, clasele privilegiate, dintre
caH si aceea a proprietarilor mari, in sedinta de 29 Octomvrie, de bunavoie
au proclamat in unanimitate si cu aclamatie :
«I. Desfiintarea tuturor privilegiilor,
«II. Egalitatea tuturor inaintea legii,
«III. Asezarea dreapta si generala a contributiilor in proportie cu averea
fiechruia fara deosebire,
«IV. Supunerea tuturor la conscriptia militara,
«V. Accesibilitatea functiilor Statului pentru toti Romanii.
«Si prin urmare au contribuit la inlaturarea celor mai ,multe motive de
tanguire din partea deputatilor sateni, Languid cad s'au infatosat Adunarei
www.digibuc.ro
688 MMITalt A. MAMA
ad-hoc la 9 Noernvrie, a§a dar 12 zile dupa proclamarea mai sus numara-
telor principii.
«9. Ca artitarea propuitorilor, cum ca boierescul din vechime a fost 6 si
apoi 12 zile, este contrariu adevarului, caci istoria din contra ne incredinteaza :
(a) Ca cea mai mare parte din taranii Moldovei au fost vecini ;
«b) Ca toti veeinii fari deosebire de origine lucrau fara masura sau
märginire in folosul stapanilor siti, dela a carora singura vrointa atarna
numarul zilelor de lucni, precum se dovedeste din «Descrierea Moldovei»
a lui Cantemir, filele 214, 252 ;
(cc) Ca primirea unui Oran fugit dela stapanul sail era oprita, dupa cum
se dovedeste prin Pravila lui Vasile Voda din 1646, lila 3, legea 18, care
zice : aCand va fugi taranul dela locul si dela stapanul situ, nimenea nicaeri
asa nu-1 primeasca, iar de va calch Pravila aceasta, sa plateasca la Domnie
«12 litre de argint si 21 de litre boiarinului celuia a cui va fi taranul, si in-
ateacest chip sa aibit indemanare dela Domnie, ca sa intoarca taranul sa-1 duca
«de unde a fost, iar ei sa ramaie cu toata paguba si cheltueala»;
((d) Ca la 6 Aprilie 1719 clasele privilegiate, clerul si boierimea, de buna
voie au desfiintat vecinatatea si tristele ei privilegii, declarand inteun glas,
ca vecinii nu mai sunt robi, caci vecinul insemneaza sateanul inegie fara
de mo0e, §i. au hotarit ca oamenii 0, nu se vanza, cand s'ar vinde mosia,
si ca niste sateni ai satelor in sat sa ramaie, facand slujba obicinuita, insa si
slujba sa se faca cu nart 24 de zile de om intr'un an si la ce lucru se va
pune, si dijma sa dea de pe movie ;
se) Ca Domnul Grigorie Alexandru Ghica Voevod, din indernnul necon-
tenitelor jalobe ce-i veniau atat dela locuitorii Wei ce sed pe mosii bole-
reqti, miluiistireW §i. rAzasesti, asupra stapanilor acestor mosii, cat si dela
insusi acestia asupra locuitorilor ce sed pe mosiile lor, prin Hrisovul sau
din 1 Ianuarie 1766 a redus zilele boierescului dela 24 la 12 zile, ins& cu
determinarea lucrului fiecarei zile ; si. totodata intarind dreptul stapanilor
de mosii de a lua dijma din toate productele, precum si dreptul monopo-
lului vanzarii bauturilor, a incuviintat si regularea relatiilor dintre proprie-
tarii de mosie si tarani prin invoeli, legiuind «ca satenii cari vor face tocmeala
«pentru lucru cu stapanul mosiei, dupa zapisul cel de tocmeala sa urmeze»;
((f) Ca Domnul Grigorie Ghica, prin Hrisovul sau din 30 Septemvrie 1777,
a mai indatorit pe tarani a da stapanilor de mosii . cate doua claci pe an,
a intocmi iazurile si acareturile acestora si morile, a face elite o podvoada
si a car& si ale doua care de lemne ;
sg) Ca Regulamentul Organic, Cap. III, Sectia VII, Art. 118, 132, a in-
datorit pe locuitorii sateni a lucra pentru proprietarii de mosii in curgerea
unui an 12 zile dupa vechiul obiceiu (determinand totodata si masura lucrului
www.digibuc.ro
DIVANDRiLE AD-HOC DIN tAlp 131 HIICIIREVri, IV. 680
pentru flecare zi), a da dijrna din toate productele, a face ate doll& podvezi
in departare de 1 pan& la 8 ceasuri, a car& ate doua care de lemne
la curtea proprietarului si a lucra ate 4 zile la reparatiile acareturilor de
pe mosie. Tot Regl. Org., Art. 129, a intarit i dreptul excluziv al proprie-
tarilor de a vinde pe moiile lor tot felul de bauturi ;
«h) Ca asezamantul publicat in anul 1851, desfiintand flra despiignbire
dijrna cuvenita proprietarilor dela locuitori, desfiintand i indatorirea aces-
tora de a face coserele pentru conservarea $pusoilor proprietarului si mai
desfiintand i indatorirea taranilor fara boi sau cai de a lucra 4 zile la repa-
raçiile acareturilor proprietarilor, in locul transporturilor prescrise de Regl.
Org., a sporit cu 20 de prajini i imasul cuvenit locuitorilor, i prin urmare
departe de a le immulti indatoririle, le-a adus un simtitor folos ;
ei) C. toate asezamintele prin cari s'au regulat relatiile dintre proprietarii
de mosii i locuitorii asezati pe ele, incepand dela memorabilul act al des-
fiintarii vecinatatii pana la.atsezamantul de astazi, au hotarit nu numai zilele
ce ranii aveau a lucra in folosul proprietarilor, ci i masura lucrului fie-
carei zile ; de vreme ce Asezamantul de astazi, .legiuind catimea lucsului, a
determinat-o nu prin numar de zile, ci nurnai prin masura obisnuita in
Ora falcea i partile ei, facand o singura exceptie pentru lucrul repa-
ratiilor acareturilor, pentru care s'au legiuit 4 zile proaste ; i ca prin urmare
compuitorii tanguirii satenilor nu cunosc Asezamantul de astazi, daca zic el
acum sunt 12 zile de pont, si ziva cat luna.
up. Ca pranii din Moldova nu sunt legati der brazda (glebae adscripti),
ci din contra oameni liberi, cari au voie de a se mut& unde le place, a-si
schimba starea dupa a lor bun& placere, a intreprinde tot felul de meserii
si speculatii; cu un cuvant nu sunt aceea ce in alte tari erau oamenii ce se
numiau Serfs, Leibeigene; i prin urmare nici sunt supusi la vreuna din in-
datoririle i prestatiile ce erau impuse acestei clase de oameni.
«11. Ca nu este de mirare cum cit inainte de Regulament sateanul avea
putinta de a exploatit in folosul sau mosia proprietarului intr'o intindere mai
mare decat acum:
«1. Pentruca atuncea el era insarcinat, pe Mug& munca pomenita mai
sus, Inca cu o multime de alte dari in natura, caH prin Regulamentul Or-
ganic s'au oborit
«2. Pentruca atuncea Ora, find mult mai mare si populatia mult mai
mica decal astazi, proprietarii, spre a putea trage macar un mic folos din
intinsele lor campii, caH din lipsa bratelor sau a capitalurilor nu le puteau
lucra, incuviintau cu placere exploatarea lor on i cui se indatora a-i da
macar dijma din productele &cute pe ele, asa dar nu numai taranilor sit,
ci i proprietarilor i taranilor din imprejur, ba chiar i strainilor din locuri
Analele A. B. Tom. XXX1.1.1.Memoriile Sect. Istorice. 44
www.digibuc.ro
GO bhiltRIg A. El 117}02A
depArtate, cari se supuneau acestei conditii. AstAzi insa, cand populatia s'a
immultit §i. in toate zilele cre§te prin necontenite imigrri, chiar §i din
rile megie§ite, unde thranii sunt improprietariti, astazi cand o mare parte
din campiile odata sterpe ale proprietarilor s'au pus la dispozitia noualor ge-
neratii ale populatiilor Ate§ti; astazi and in urma repedei desvoltari a
comertului, agricultura a luat o intindere a§a, de mare, incat putine moqii
de camp mai au Inca locuri pentru cre§terea vitelor, prin care Moldova odata
i§i Amuse un deosebit renume, astazi cand preturile pamantului s'au suit
la un grad proportionat cu acea desvoltare: cand de alta parte pretul lucrului,
din cauza tmmnlirii bratelor §i a inlocuirii lor prin mai multe ma§ine, n'a
putut cre§te intru aceea§ proportie, Reglem. Org. §i A§ezamantul de fata
au trebuit s. puie §i au §i pus in proportie mai potrivita anuala valoare a
pamantului ce proprietarul dá Viranului cu lucrul ce acesta d celui intaiu.
«12. Ca aurul §i argintul ce infra in Ora provine nu numai din sudoarea
tanguitorilor, ci in mare parte §i din insemnatoarele capitaluri intrebuintate
de proprietari in cumparaturi de vite §i unelte de agricultura, in näimire
de argati §i de lucratori, atat dintre propriii lor gteni, cat §i din sate straine
§i din locuri departate, ba chiar §i din alte tari, precum din Bucovina, Ga-
litia §i Transilvania.
«13. Ca daca sätenii n'au fost chemati la facerea legilor atingatoare de ei,
nici proprietarii nu s'au chemat l facerea legiuirei, prin care s'au desflintat
fara despagubire mai multe folosuri ce ei aveau dela taranii lor, iar mai ales
dijma, care ca o parte a rasplatirii cuvenite proprietarilor pentru exploata-
rea pamantului lor de catre tarani, ca un clrept civil, in toate le luminate
s'a desfiintat numai prin räscumparare.
o.4. Ca regularea relatiilor dintre proprietari §i tarani prin invoeli nu
numai n'a fost oprita de legi, precum dovede§te chiar hrisovul lui Grigorie
A. Ghica din 1 Ianuarie 1766, Art. 15 ; ci a fost chiar scopul Reg. Org.s
Art. 118, lit. E, §i al A§ezarnantului din 1851, Art. 4, prin care anume se
zice «ca aceste a§ezaminte vor Beryl de baza pana ce nitimirile de plimfmt
se Tor puteit face prin alcituiri de bunsa vole, %sand a zice crt atat inainte
de promulgarea Regl. Org., cat §i. dupa ea, aceasta mäsura in multe locuri
s'a §i pus in lucrare.
«15. Ca Regl. Org., Art. 123, §i Arzamantul din 1851, Art. 16, le-
giuind ca la satele acele, unde mo§ia este stramta, proprietarii sä. dea lo-
cuitorilor 2/8, n'au intins aceasta dispozitie asupra intregulni moieI, dupa
cum, in contra adevarului, arata compuitorii tanguirii satenilor ; ci din contra
anume au adaugit ca impartirea aceasta are a se face numai pentru Iont
de hranii, adeca imau1, finatul i loud de arfiturii, lasand a zice c ma-
sura aceasta este numai 0 exceptie pentru mo§iile stramte, ci prin urmare
www.digibuc.ro
fAVANDRItE AD-EIOD DIN flap 0 INICDREStI, IV. 6 9 i.
FICALaia,
nu se poate generaliza si intinde asupra tuturor mosiilor, si tot Art. 123 din
Regl. Org., si Art. 17 al, Asezamantului din 1851, legiuind ca, dad prin
aceasti misuri numilrul total al locuitorilor nu s'ar putek indestulà cu
locul intreg ce este hotilrit prin Asezimânt, atuncea numärul de prisos al
locultorilor sA aiba voie de a se muta aiurea sau de a se alcitul prin bun4
tocmeali en proprietarul.--*i dar Comitetul proprietarilor mari se rosteste
asupra dorintelor din citata propunere a locuitorilor pont* in urmatorul
chip :
«1. Dorinta ca in viitor si slteanul sa fie pus in randul oamenilor si des-
fiintarea Wall corespunde la votul Adunarii, care a proclamat egalitatea
inaintea legii si instructia publica gratuita si obligatoare pentru toate ora-
vele si satele ; urrnand neaparat dupa acest vot, ca Adunarea viitoare sa re-
forMeze intre altele si legislatia crimina1a, care, bazata pe deosebirea cla-
selor si plina de defectuozitati monstruoase, nu mai Aspunde cererilor se-
colului de fata.
«2. Dorinta de a se obori in viitor beilicurile, havalelele si birul pe cap
este indestulata prin votul Adunarii din 29 Octomvrie despre desfiintarea
privilegiilor de clase, egalitatea inaintea legii, asezarea dreapta a contribu-
tiilor, s. c. 1.
«3. Dorinta de a avea prin sate dregatorii alese din chiar sanul lor, fiind
moral& si chiar tintitoare catre buna randuea1a, merit& a se lua in conside-
ratie, ramaind ca viitoarea Obsteasca Adunare, avand totodata in vedere si
anexa R., Art. XXXV si XXXVI din Regulament, sa legiueasca modul si in-
tinderea aplicatiei ei, potrivit cu interesele si gradul culturii treptei locui-
torilor sateni.
«4. Dorinta clderii boierescnlui (adie& a Asezamantului), rostita de catre
deputatii Ateni, este o masura doritä si de proprietarii indrituiti: a) pentru-
di 'acest lucru cares dupa Regl. Org. si dup. Acezamantul din 1851,
trebue sa fie o dreapta räsplatire a valorii anuale a pamantului ce proprie-
tarii dau locuitorilor spre hrena, nu mai implineste si nici poate implini
aceasta conditie, astazi cand de o parte pretul pamantului s'a suit aca de
mult, far de alta parte catimea lucrului cuvenit proprietarilor a ramas ne-
variabilk asa dar nu mai este o dreapta räsplatire a valorii pamantului dat
spre hrana; si b) pentruca in fata tendintelor ostile principiului proprietatii, care
se manifesteazg, sub auspicii1e unor reformatori neindrituiti, proprietarii nu
mai pot urma, Asezamantului, spre a scapa proprietatila lor de aplicarea unor
utopii Condamnate de toata lumea, dupa cum dovedeste expresia de a rIts-
ocumpararea hoieresculuiD, expresie care este o sofisma comunistA si care in
alto cuvinte zice: Improprietarirea universala Para cumpararea si plata pa-
mantului, pe mil compuitorii propunerii locuitorilor il inteleg proprietate
www.digibuc.ro
02 MMiTRiE A. 8at1tD2A
4.1,--,.............1.1tis.11.41.
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAgH fg BIICURETI, IV. 693
www.digibuc.ro
694 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-1100 DIN mg I DIICUREaTI, IV. 695
taranii lucreaza dupa invoeli, iar pe la aItele sunt invo4i baneste pentru
pamantul ce primesc dela proprietari ;
«10. Luand in privire ca aplicatia acestei masuri n'a avut pAna acum o
intindere mai mare, numai pentruca stramutarea locuitorilor de pe o movie
pe alta a fost ingreuiata prin mai multe condiii, iar proprietarii, linitii
prin ingreuiarea strámutarii, n'aveau nici un indemn nevoitor a regula prin
invoeal re1aiile lor cu taranii asezati pe mosiile lor ;
«11. LuAnd in privire a numai prin alcatuire de buna voie s'ar puteh
inlaturà disproportia impoporhrii si a preturilor ce exista intro unele din
tinuturile de sus si acele de jos ;
«12. Luand in privire ca regularea relatiilor dintre proprietari i tarani
prin alcatuiri de buns voie este o masura ceruta si ce economia politick
care proclarna libertatea concurentei si a transactiilor ca o dogma funda-
mentala i incuviinteaza intrevenirea guvernului numai atuncea child cer-
carile regularei prin alcatuiri de bun& voie n'ar raspunde la scopul dorit,
sau child mijloacele private n'ar fi de ajuns spre a-1 realiza ;
a 13. LuAnd in privire c modificarea relatiilor de astazi, find in stare
de a exersh cea mai mare inraurire asupra agriculturii, care este izvorul de
capetenie al averei nationale, cere cea mai mare luare aminte i cele mai
patrunzatoare studii, chibzuire i preghtire, fara care cele mai binevoitoare,
cele mai filantropice intentii, departe de a asigura doritul rezultat, ar pro-
duce numai turburari, sdruncinäri si neaparata decadere a agriculturii
prin urmare si a comertului ;
«14. LuAnd in privire ca reforma sistemului de astazi presupune existenta
unui guvern stabil si tare, unui guvern inzestrat cu toate mijloacele intelec-
tuale, morale si materiale spre a puteh pune in lucrare cu toata neparti-
nirea, perseverenta, autoritatea i intelepciunea, cerute de marline& unei
cestii atat de vitale, unei cestii dela care athrna existenta celei mai nu-
meroase populatii a tarei, bunastarea tuturor claselor societatii, linistea oh-
teasc i ferirea Wei de tristele urmhri ale precipitärii sau ale patimlior
cari se pun in miscare ;
«15. Luand in privire c i interesul proprietarilor cere désfiintarea mo-
dului de astazi al relatiilor dintre ei i tárani ;
«16. Luand in privire a dreptatea cere ca aceasta msur s nu fie va-
tämatoare nici pentru proprietari, nici pentru Oxani, a carora bunästare a
fost i trebue sa fie obiectul deosebitei ingrijiri, nu numai din partea Gu-
vernului, ci si din partea ins* proprietarilor, cari nu pot necunoaste folo-
sinta acestei numeroase clase a Statului i prin urmare doresc din toata
inima imbunatatirea soartei lor ;
www.digibuc.ro
696 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAI I BUCURERTI, IV. 697
www.digibuc.ro
698 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANIJRILE. AD-HOO DIN IglI 0 BIICURE$TI, IV. 699
www.digibuc.ro
700 DINITR13 A. STURDZA
www.digibuc.ro
all.= DIVARtratE Ati-iloc mit uo 0 suctiatsu iv. Mr
G. Magian, D. Savin, Dr. VArnav, S. Stanciu, C. Mortun, T. sin Pavel, D.
Grigoriu, I. Levarda, Gr. Varnav, C. Roseti, D. Cracte, I. a Babei, P. Braescu,
I. Roata, A. Teriachiu, I. Hrisanti, V. Balais, C. Iacovachi, G. Varlan, R.
Sava, C. Negre, A. Cuza, M. Costachi, V. Neculau, V. Stan, I. Olariu, D.
Ghidionescu, P. Mavrogheni, N. Bosie, Pand. Croitoriu, D. Romov, L. Ga-
liardi, C. Stiun, I. Rosca, T. Sacalov, Ina lt Prea Sfintia Sa Parintele Mitropolitul.
«Se abtin dela votare 7, foi anume : D. Miclescu, Dr. Fatu, M. Jora,
V. Zaharia, V. Sturdza, I. Fotea, I. Cantacuzin ; iar D. Rallet n'a fost fata.
aSe pune la vot socotinta minorild(ii Comitetului proprietarilor mart.
a VoteazA pentru 32, si anume : Episc. Nectarie Hermeziu, Episc. Calinic
Miclescu, D. Miclescu, C. Badarau, A. Panu, M. Kogalniceanu, G. Masian,
N. Canano, Seb. Canano, A. Jiean, I. Varnav, Gr. Bals, M. Jora, C. Hurmu-
zaki, Gr. Varnav, A. Aslan, I. Pruncu, V. Sturdza, A. Teriachiu, L. Ca-
targiu, I. Fotea, Gr. Sutu, M. Costachi, M. Costin, S. Miclescu, C. Sturdza
(Vasluiu), P. Mavrogheni, N. Catargiu, I. Cantacuzin, D. Rallet, I. Docan,
Inalt Prea Sfintia Sa Parintele Mitropolitul.
a Voteaza contra 38, §i anume : Episcopul Ghenadie Sendre, Episc. Filaret
Scriban, Arh. Noefit Scriban, Arh. Melchisedec, Iconomul Dimitrie Matcas,
Dan. Man, D. Cozadini, V. Malinescu, D. Savin, Dr. Varnav, S. Stanciu, T.
Pavel, C. Sturdza, I. LevardA, C. Roseti, D. Cracte, L a Babei, P. Braescu, I.
Roata, I.' Hrisanti, V. Balais, C. Iacovachi, RAd. Sava, C. Negre, V. Neculau,
V. Stan, N. Carp, I. Olariu, D. Ghidionescu, N. Bosie, Pand. Croitoriu, N.
Emandi, D. Romov, L. Galiardi, Gr. Costachi, C. Stiun, I. Rosca, T. Sacalov.
«Se abtin dela votare 81 si anume : Dr. Fatu, A. Botez-Forascu, V. Za-
haria, G. Sturdza, C. Mortun, D. Grigoriu, G. VArlan, A. Cuza.
«Se pune la vot drosebila socotin(ci a d-lui C. Roseti.
eV oteaza pentru 4, si anume : Episc. Ghenadie Sendre, Episc. Filaret
Scriban, Gr. Varnav, C. Roseti.
«S'au abtinut dela votare 6, si anume : Arh. Melchisedec, M. Kogalni-
ceanu, D. Ballet, P. BrAescu, V. Sturdza, A Cuza.
N'au fost fatA la votare 2: Dr. Fatu, Dan. Man.
Toti ceilalti 65 au votat contra.
«Se pune la vot incheierea majoradlii Comitetului proprietarilor mici.
aVoteaza pentru 9, §i anume : Episc. Filaret Scriban, C. Radarau, G.
Masian, C. Mortun, D. Cracte, I. Hrisanti, G. Varlan, N. Bosie, C. Stiun.
aS'au abtinut 9, qi anume : Arh. N. Scriban, Arh. Melchisedec, P. Bra-
escu, Iconomul Matcas, M. Kogalniceanu, V. Necalau, D. Grigoriu, V. Za-
haria, D. Romov.
Dr. Fatu n'a fost fata la votare.
TO ceilalti 58 au votat contra.
www.digibuc.ro
702 btAittliM A. steRD2A.
www.digibuc.ro
tnitArtnitItE An-ttod nn4 im)t §t ntdenggin, M. 703
www.digibuc.ro
704 btrarRIE A. ATI:tRIAA
...,01.11111Ja...MMil
www.digibuc.ro
to/VANIMILE Ab-HOC bIN f AV fp I:MCI:MEM, IV. '705
www.digibuc.ro
706 1:01i1RIg A. sTt/RDZA
www.digibuc.ro
MANI:MILE AD-ROC DIN IA0 kit BUCtlitE$TI, IV. 707
pentru care este acuzat c 1-a plastografisit, este adevArat al lor i c acu-
zatia in contra lui TAnase Constantin este nedreapta.
«AfarA de aceste documente, infatisä pe Ioan Pricolici, Presedintele adu-
aril alegatoare, care zice a in adevAr alegerea unanimA a fost pentru Ta-
nase, i c numai d-1 Administrator a poprit-o arbitrariceste, sub cuvânt ca
Tänase nu are drept a fi ales la Divan, si c alegerea celui de al doilea, Ioan
Niculescu, a Pacut-o numai dupa impunerea d-lui Administrator. Aceasta
aratare a Prezidentului adunarei se märturisi inaintea Comisiei si de insus
loan Niculescu, al doilea ales, zicand ca sl el este subscris in actul lui Tit-
nase, care s'a adeverit de Politie, nevrand Administratia a-I adeveri tot pentru
cuvintele arAtate de Ioan Pricolici.
«Vaz And Comisia ca alegerea lui Tanase Constantin este mai inainte si
cu unanimitate ;
«Vazand ca aceasta se constateaza prin mai sus citatele raporturi ale
Administratiei catre onor. Minister ;
«VAzAnd marturisirea lui Joan Pricolici, Prezidentul adunárii alegatoare,
si a lui loan Niculescu, al doilea ales si care a fost Secretar al adunarei,
ca dau asemenea incredintäri despre prima, unanimA i statornica alegere
a delegatilor pentru Tänase Constantin ;
«Comisia este de Were c Administratia a depArtat pe Tanase Constantin
fara cuvAnt, ca el este in toate drepturile cetatenesti, ca este primul
adevAratul lor ales, lipsindu-i numai actul alegerii ; si a doua alegere a lui
Joan Niculescu este nelegala, prin urmare desfiintata.»
Anexa A.
Adresa d-lui deputat Teinase Constantin cátre Adunarea ad-hoc
din Bucure§ti.
www.digibuc.ro
708 D/M/TRIg A. STIIRMA
Anexa B.
Actul dat d-lui Teinase Constantin din partea Adurarii ad-hoc.
«Prezidentul A dundrii ad-hoc a Principatului Romdniei.
«In urnita cercetarii acute actelor deputatilor de Comisia insarcinata cu
verificarea puterilor acelor acte, recunoscandu-se cä alesul deputat al di-
strictului Olt, anume Tanase Constantin, este liber de impiedicarile aduse
alegerii sale si apt a exercita drepturile de deputat al Adunarii ad-hoc, i
s'a dat acest act de primire din partea Prezidentiei, spre a-i 11 constatata
recunoscuta puterea sa de deputat al Adunarii ad-hoed)
(Subscrisi) Viceprezident : A. Golesc u.
Se c r eta ri : *tefan Golescu, C. A. Kretzulescu,
C. A. Rosetti, Scarlat Turnavitu.
D-I I. Ipceanu, IntrelAnd dac5, Comisia a cetit instructiile Gu-
vernului date pentru alegeri, Secretarul Comisiei II de verificare chi
urnAtoarele 15.muriri :
«Ar fi fost prea tarziu, ca un membru al acestei onor. Adunari, numai de
astazi sau de ieri, dela alegerea Comisiilor, sii-si formeze stiinta despre in-
structiile sau orice masuri ale Guvernului pentru alegerea domnilor deputati;
prin urmare convictia cred ca trebue sa fie deplina, ca toti noi urmeaza sa
avem dela inceput o completa cunostinta despre toate instructiile, despre
toate masurile sau miscarile Guvernului pentru aceste alegeri, si mai cu
seam& noi, membrii Comisiilor pe cari onor. Adunarea ne-a onorat prin ale-
gerea sa i ne-a autorizat sa examinam puterea actelor domnilor deputati
si prin raportul nostru sa dam astazi explicare i ncredintare.
«Asa dar, la intrebarea onor. d-lui lpceanu, deputatul proprietarilor marl
din districtul Mehedinti, pe langit raportul ce infatisai onor. Adunari, ma
simt dator a mai face si urmatoarea explicare asupra reclamatiei lui Tdnase
Constantin, primul ales deputat al satenilor din districtul Oltul, in contra lui
_roan .Niculescu, sau mai bine in.contra celei de a doua alegeri din impu-
nerea d-lui Solomon, Administratorul acelui district.
«Locuitorii satului Izvoarele-de-jos, plasa ,.$erbanestilor, eu unanimitate au
ales pe Tetuan Constantin. Toti delegatii satelor din plasa aceea, adunan-
du-se la subadministratie, cu unanimitate au ales pe Tanase Constantin. Toti
delegatii plasilor din districtul Oltul, adunandu-se la resedinta districtului,
orasul Slatina, cu unanimitate au ales deputat tot pe Tanase Constantin.
«Diva aceste unanime alegeri, d-1 Administrator se opune a adeveri actul
alegerii definitive, precum se vazii in raportul Comisiei. D-1 Solomon, zic,
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAV t3I BIICURETI, IV. 709
www.digibuc.ro
710 DIMITRIE A. STURDZA
dup& mine, %skid afar& tot si vazand numai frumoasa opinie, de care se
bucura Tanbe Constantin intre conjudetenii säi, trecând prin trei alegeri cu
unanimitate ; v&zAnd stäruinta general& a locuitorilor de a fi primit el de de-
putat, fdr& s& se sfieasa, ca tärani, de orice consecvent,1 ar trage asupr&-le
prin opunerea la dispoziiile unui sef al districtului ; v&zAnd c& insus al
doilea ales renunt& cu atita abnegare de orice ambitie de a fi el deputat, el
conlucrAtor la renasterea patriei sale ; dup6 mine, zic, i o sentint& de in-
culpare investita cu 1egalit4i1e cele mai sacre din oricare stat civilizat, din-
tr'un punct de drept moral, sau mai bine dup& un instinct moral, tot s'ar fi
Mout bänuita acea sentintb, chiar.
«Acum, dui:A nararea unor circumstance ce arat& mArimea, moralitatea
fratilor nostri rani i importanta, ce ei pun pe imprejurärile prezinte pentru
patria lor, a dori s& stiu dad. d-1 Ipceanu are deplin& convinctie despre
dreptatea lui TAnase Constantin si de-1 crede in drepturile cet44enesti.»
Se cete0e Raportul Comisiei I de verificare qi se aprobA de Adu-
nare in unanimitate.
«Comisia aleas& din sAnul Adun&rii ad-hoc in sedintele tinute, cercetand
actele infatisate de d-nii deputati ai districtelor de Ilfov, Prahova, Ialomita,
Bräila, Buz&u, Dambovita, Ramnicul-Särat, Vlasca i Muscel, i având in
vedere formalele raporturi ale onor. Administratii din aceste districte, cu ac-
tele de lucr&rile i rezultatele alegerilor, comunicate onor. Minister din
Näuntru si cari s'au primit la Comisie pe MIT& adresa Prea Sfintiei Sale
Parintelui Mitropolit, Prezidentul onor. Adun&ri, cu No. 14, subinsemnatii
au gash actele d-lor deputati din numitele districte constatand slvArsirea
alegerii d-lor printr'n regulatä procedare.
«Tot deodatä Comisia, pe temeiul rezolutiilor Prea Sfintiei Sale Parintelui
Mitropolit, Prezidentul AdunArii, a luat in vedere protestatiile subscrise de
d-lui Serdarul Al. Angeleanu si 14 locuitori din orasul CAmpulung, districtul
Muscel, in contra d-lui C. Aricescu, alesul deputat al zisului oras in unani-
mitate de voturi, precum s'a v&zut din dosarul alaturat de raportul onor.
Administratii cu No. . ., si pe and subscrisii am intrat in examinarea celor
cuprinse in acele proteste, d-1 Serdar Angeleanu, de sines, a declarat Co-
misiei, in scris, c& renuntä la mice pretentie din parte-i.
«Cu toate acestea insá, s'a dat cetire sus mentionatelor protesturi, s'au
väzut asemenea i actele alegerii d-lui Aricescu, primite pe Mg& sus citatul
raport la onor. Minister din Näuntru, i s'au gasit p&zite i indeplinite toate
formele prescrise de inaltele instructii, iar protestatiile ivite in contra d-lui
Aricescu cuprind imprejurari arAtate odat& inaintea Comitetului electoral in
terminul de reclamatii i cari s'au dezaprobat de acel Comitet prin jurnalul
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAI I BIICURETI, IV. 711
www.digibuc.ro
712 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IA§I §I BUCURE§TI, IV. 713
www.digibuc.ro
714 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN ItI 13I BITCUREI3TI, IV. 715
www.digibuc.ro
716 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANDRILE AD-HOC DIN WI $1 InICITRE$TI, IV. 717
www.digibuc.ro
718 maim.= A. STURDZA
www.digibuc.ro
nIVAInnuLE Att-1t00 nIN IA$1 $1 nncnnEsTI, IV. 719
impreunate intr'un singur Stat, ca astfel nationalitatea rom&ra s& poat6 pros-
per& si inflori subt apararea unui scut de doua ori mai tare decat scutul
fie§tecarui Principat in parte. Aceas ta. dorinta a Unirei, ce in timpii trecuti
numai luminile o insuflau Romanilor, a devenit astazi, prin lungile sufe-
rinte, un simtemant tare, care domne§te in inimile tuturor, MIA deosebire
de clasa, de varsta sau de sex. Aceea ce ziseram pentru desrobirea drep-
turilor strabune, ce ne sunt garantate de Capitulatiile ce avem incheiate cu
Ina lta Poarta §i pentru intruparea Principatelor intr'un singur Stat, putem
zice §i. pentru trebuinta ce simtim a avea un Domnitor ereditar, luat dintr'o
dinastie a Europei Apusene.
«Intr'adev&r, toti am vazut in istoria acestor OH, care nu este decal o
lung& drama ce se desfa§ura de mai multi secoli, ca. suirea pe scaun a
Domnilor ale§i dintre noi a fost prilejul necontenit al inrauririi strainilor in
aceste Principate ; ca scaunul domnesc a fost marul de discordie al tuturor
familiilor influinte in aceste taxi, cari in loc dea-§i cheltui puterile lor pentru
apararea §i intArirea patriei, n'au facut decat de a o slabi prin luptele, ce
sgandariau nelegiuita lor ambitie, lupte ce ne scursera mai mult sange decat
ce varsaram pentru apararea mumei noastre comune ; §i dac . sangele inceta
de a curge dela un timp incoace, ins& puterile noastre nationale n'au incetat
a se slei prin felurite sfa§ieri, prin necontenite pradari §i prin canalul vis-
tieriilor ce pretendentii la domnie de§ertau, sau pentru ajungerea la scaun,
sau ca sa se mantie pe dansul. De aceea Romanii vor astazi cu tarie, ca
sa aiba in capul noului Stat un madular luat dinteo familie domnitoare in
Europa apuseana. Ei cerand un conducator din aceste dinastii, dau chezasie
Europei cit sunt hotariti sa, mearga in cel mai deplin ordin pe drumul ce
insaq ea urmeaza, adica drumul progresului, al civilizatiei. Nici pentu noi
Principele strain nu este de o mai mica cheza§ie in privinta Europei. Soli-
daritatea ce exist& intre dinastiile europeane o sa le faca a se interesa la
existenta noastra national& mai deadreptul fl.i. mai cu dinadinsul ; §i. astfel
garantia tractatelor o sa fle rezemata, intarita de garantia intereselor in
parte a mai multor dinastii puternice.
«Trebuinta unui Guvern tare, dar inteligent si drept, nu este mai putin
simtita de Romani, cari au suferit atat de mult de arbitrariu, de slabiciunea
§i de neinteligenta, ce liana acum furl singurele calitati ale feluritelor Gu-
vernuri, sub earl gemura de atata timp aceste taxi. Si de unde un guvern
poate dobandi toate aceste calitati, cleat dela o adevarata reprezentatie na-
tional& ? Si de aceea dorintele unanime ale natiei se incheie cu aceea de a
aye& un Guvern Reprezentativ in toata sinceritatea cuvantului.
«Intiaceste patru puncturi se rezuma dorintele natiei ; numai pe dansele
o sa putem ridica ediflciul social, de care suntem atat de doritori, caci el
www.digibuc.ro
720 ImMITrut A. STVRDZA
.1.....1.161
www.digibuc.ro
DIVANDRItE AD-ItOd DIN IA0I I DIIDURD0T12 IV. 1g 1
AAA.
cum Fermanul a clasat tam : ale clerului, proprietarilor mari, mosnenilor, orit-
senilor si ale plugarilor.»
D-1 Dimitrie .Brdtianu rAspunde, «ca toti Romanii sä fie reprezintati.»
D-1 Sc. Voinescu zice, eca acesta intrebar e. trebuia s'o faca d-1 Serurie,
cand s'au subscris cele patru princturi.»
D-1 C. A. Rosettt-Dbserva, «cä s'au votat numai in principiu i ca fiecare
este in drept a cere sau a da deslusiri.»
Printul Bibescu zice, «c5. d-1 C. A. Rosetti are dreptate, cáci a votat nu-
mai n principiu acele patru puncturi, dar 10 rezerva dreptul a vorbi asupra
punctului al 4-leaGuvern constitutional.»
D-1 Gh. Lupescu, deputat al sätenilor din Râmnicul-Särat, sus-
tinut de 4 deputati ai sätenilor: Joan Roates din Mehedinti, Marin
Paraschivescu din Mehedinti, Ion Voicu din God si Joan Tica, din
Muscel, se urea% la tribun i ceteste un amandament motivat:
«Este cunoscut tuturor de obste, cit dupit legile i obiceiurile stramosilor
nostri, toti Romanii, din oHce stare, aveau aceleasi drepturi de o potriva
inaintea àrei. Istoria spune i documentele ce se ant Inca in tart dovedesa,
cit asa s'a urmat pe cata vreme tara noastra s'a bucurat de intregimea Au-
tonomiei sale, sau puterei aceea ce are o tart de a-0 face singura legile sale.
Numal de cand drepturile Wei au fost cotroprite de straini, de cand tara
n'a mai avut obsteasca ei Adunare, de atunci satenii, cari sunt partea cea
mai numeroasa a acestei itri, n'au mai fost chemati in Obsteasca Adunare,
ca dupa obiceiurile i legile noastre de demult, si de atunci adica de cand
s'au calcat aceste legi 0 nu s'au mai urmat aceste obiceiuri, vedem ca aii
venit peste .ttra cele mai mari rautati, pentruct ajungand ca in Obsteasca
Adunare sa fie numai boieri, iar celelalte sari, precum plugarii, mestesugarii
ei alte'stari, au ramas fara drept i fit vitregi in casa parinteasca, adica,
neavand inteinsele deputatii lor, tnimii chiar de dansii, dupa inteleptele ei
crestinestile obiceiuri ale stramosilor nostri.
Boierii, necunoscand indestul dorintele i pasurile noaste, precum ni le
cunoastem noi caH suferim, au facut legi irnpovaratoare noua, cari au adus
mart 0 Multe nenorociri Orel, pentruca dijmele i angaralele de tot felul
find grele, din vremea aceasta in mai multe randuri crestinii sateni au fugit
din Ora, iar altii au cazut in ticalosie 0 de mai multe ori s'au facut si
grele rasmirite, in cad au venit limbi straine cu alte nevoi i greutati pe
tart ; i toate -acestea au fost, dupa cum am zis mai sus, ca Domnii Ord
dela un rand de vreme ajunsera sa nu mai AA, milt de tart, schimbandu-se
in scaim unul pe altul, si al doilea ca legile nu mai erau facute de toate
starile, ca sit multumeasca toata tara, i nutnai de o seama de boieri. Aceste
Analele A. R.Tom. XXXIII.Mcmoriile Secf. lstorice 46
www.digibuc.ro
1g2 birntRIE A. sittrb2A
doua pricini, cari au adus atAtea dureri tarei, le-au vazut Puterile iubitoare
de omenire in inalta lor intelepciune i, ca sä se precurme de aci inainte,
au binevoit a chema tara intreaga, adica toate starile, ca sa-si arate fiecare
nevoile, pasurile i dorintele ; de aceea noi, rostindu-ne dorintele prin cele
patru puncte in adunarea ce am avut la 9 Octomvrie, am aratat intre altele
a pe Domnul strain il voim de aci inainte BA fie mostenitor, ca s se sta-
torniceasca lucrurile odata, i ara sa fie cu Obsteasca Adunare, tot ca in
vremile vechi, alcatuita din toate starile de oameni, fiindca mostenirea Dom-
nului n'ar putea, sa statorniceasa lucrurile in tara, daca n'ar fi multumite
toate starile, i aceste stall niciodata nu vor fi multumite, de nu-si vor
trimite aleii lor in Obsteasca Adunare. Aceasta este una din dorintele cele
mari ale satenilor romani, pe can ii infatisam noi intr'aceasta Adunare, do-
rinta care, find legiuita i pravilnica, credem a nu numai nu va supara
auzul Inaltelor Puteri ce ne-au chemat intr'adins ca sä le aratam ce dorim,
dar Inca nadajduim ca in marea lor intelepciune, o vor lua, in bagare de
seama, ca una ce este dupa vechile obiceiuri i dreptul ce ni se cuvine si
care singura este in stare de a impiedica, toate nenorocirile i suferintele ce
s'au adus pe aceasta Ora qi cari s'ar mai puteà aduce de aci inainte. Aceasta
dorinta, pe de o parte iesita dela onorabila Adunare, ca sa, desluseasca in
Memorand la punctul al 4-lea de Guvern constitutional, cum adica sa se in-
teleaga lamurit ca sä fie si sateanul cu dreptul de alegAtor si ales la viitoarea
Obsteasca Adunare a tarei, iar pe de alta socotim de trebuinta, spre a nu
ramAnea nici o nedumerire, sa scriem si noi aci acest amandament:
ccUn Guvern constitutional, cu o singura Adunare obsteasca larga, alcatuita
«de infatisatori luati din toate starile de oameni ai rei, cari sa aiba dreptul
sä infatiseze toate pAsurile i trebuintele a tot norodului rombx»,
D-1 I Ipceanu observa, aca d-1 Lupescu ti-a propus amandamentul in
adunarile pregatitoare si i s'a explicat ca Adunarea ad-hoc nu poate intra.
astAzi in chestii de reforme din nhuntru, i prin urmare sä-si tie propune-
rea pentru alta ocazie».
D-1 Mihail Marghilontan zice, «ca 1111 cunoaste alta Adunare, ale carei
hotäriri sa fie obligatorii, deca.t aceasta Adunare».
D-1 C. A. Kretzulescu adaoge, ca adunarile pregatitoare nu pot leg& pe
cineva politicesteu.
Prin(ul D. Ghica zice, «ca daca adunärile pregatitoare nu leagá politiceste,
leaga moraliceste. Pe langa acesteaadaogeeste i o calcare de Regula-
ment, fiindca Regulamentul zice ca toate amandamentele sa fie in patine
vorbe. A facut dar bine d-1 Ipceanu a aduce aminte ca unii se abat din an-
gajamentele luate in adunarea pregatitoare. Daca cuvintele d-lui n'au pu-
tore dia pravila, au o putere moralau.
www.digibuc.ro
brirANIMILE Ab-I106 bIN tA0 IP bl3C1311EVrI, X. 723
00-.....1.21
www.digibuc.ro
124 bita/TRa A gfitrab2A
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-BOC DIN Iitt3I I 131ICURETI, IV. 725
www.digibuc.ro
726 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANIIIIILE AD-ROC DIN IAN 13I BIICITIMTI, IV. 727
pAsul lor cel mai mare a fost ca, Europa nu-i cunoa§te. Acum, ct Dumne-
zeu a Voit ea §epte din cei mai puternici §i mai luminati Monarhi ai lu-
mii Ali arunce ochii asupra poporului roman §i sA-i ceara, sA, le fad. cu-
noscut legitimele sale dorinte, spre a le indestula ; poporul roman, prin or-
ganul nostru, mandatarii sni, le pune subt ochii Maiestatilor Lor, cu sfintenia
unei confesiuni §i cu cea mai deplinn incredere; cu aceea§ incredere el a§-
teaptn, al lor decret.
«Darn avem toti con§tiinta drepturilor noastre i ne tinem tare de dansele,
ca fiii lui Israil de ale lor Scripturi. Cu nici un pret n'am voi sá sadem ni-
mic dintrinsele: ele sunt corpul §i sufletul nostru, pentru ele sute de gene-
ratii §i-au vArsat sangele, ele singure ne-au sustinut in lungul nostru nau-
fragiu. i cum noi Romanii n'am avea con§tiinta drepturilor noastre astäzi,
cand ale noastre drepturi au pätruns chiar in con§tiinta strninilor, Mild Eu-
ropa intreagn afirmn a lor existentn? *i de n'ar exist& drepturile noastre, cui
i-ar fi venit in gaud sä reclame pentru dansele respectul ce li se cuvine ?
Ca consiliu de familie, ca consiliu suprem al Europei, Inaltele Puteri au drep-
tul §i datoria sä recunoasca, §i sä sustinn drepturile ce posedn. deosebitele Sta-
turi, cari compun marea familie europeann; §i precum au recunoscut, au
apärat §i au garantat drepturile Turciei, astfel ele recunosc, apärä §i garan-
teaza acum drepturile Principatelor. Darn Europa a recunoscut ale noastre
drepturi; insA in Congresul dela Paris, Romanii, neavand reprezintantii lor,
au fost invitati sn-§i exprime dorintele, sä fun cunoscut drepturile §i trebu-
intele lor; aqa noun, representantilor poporului roman, se cuvine s. decla-
rnm §i s prolahm aci drepturile Romaniei, a caror garantie, ceruta de Ro-
mani, constitue prima lor dorintO national/.
«Intr'un popor, ca qi inteun individ, se deosebe§te persoana, ca sä zicem
a§a, civiln, care-i da dreptul sä existe §i sn, se desvoalte ca individualitate
aparte, ca natiune, §i persoana politicn, care-i dá dreptul sA figureze ca
corp politic, ca Stat intre Statele recunoscute suverane de dreptul gintelor.
Acturile nationalitatii romane sunt inscrise in toata pagina istoriei celor din
urma optsprezece secoli ; in lupta contra barbarilor, in luptele cristianis-
mului, precum in timpii moderni, la toate epocele memorabile, poporul ro-
man s'a manifestat, s'a afirmat, a luptat, a läsat ne§tearsá marca persona-
bath sale, §i in arhivele diplomatiei, Inca din mediul ev, o multime de
acte diplomatice, o multime de tractate (vaza-se anexul aci arntat) ale Su-
veranilor Principatelor moldo-romane cu Sultanii Otomani §i cu ali Suve-
rani constatn existenta Principatelor ca State deplin suverane.
Capitulatiile sau Tractatele dela anii 1393, 1460, 1511, 1529, incheiate
intre Suveranii moldo-romani Mircea I, Vlad V, Bogdan, Petru Rare§ qi
Sultanii Baiazet I, Mahomet II, Baiazet 11 §i Soleiman II, recunosc Moldova
www.digibuc.ro
728 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAI I BIICURESTI, IV. 729
www.digibuc.ro
730 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IARI I BUCURESTI, IV. 731
www.digibuc.ro
732 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
MANI:MILE AD-ROC Mg IA$I $I 131301:MEM, IV. 733
www.digibuc.ro
734 bIMIT1112 A. ATTAb2A
tern& a Romaniei ; ele sunt 8.0 de strans legate una de alta, incat far& una
dintr'insele natiunea roman& n'ar putea ajunge la fericirea ce ea a0eapta.
«Acum ne mai ramane O. mai rugám Inaltele Puteri garante, bine&ca-
toarele noastre , a permite ca Principatele sit aibei # ele reprezintantii lor
cu glas consultativ in Congresul ce va decide de a lor walla. Inteaceli4
timp, luäin indrazneala sa exprimam via nerabdare, cu care Romania a--
teapta ca Inaltele Puteri garante, consacrand ale ei dorinte, s'o scoata cu o
or& mai inainte din criza in care geme Inc& astazi. Atunci numai Adunärile
ad-hoc, impreunandu-se, se vor putea, in virtutea drepturilor tarei, declara
in Adunare extraordinara 0 vor vota atat Legea eledorald pentru alegerea
unei Adundri constituante, cat si bazele viitoarei Constitutiuni. Apoi acea
Constituantd, adunandu-se indatd, va face Constitutiunea # legile or-
ganice. Constitutiunea odata garantata de Inaltele Puteri 0 primit& de Prin-
cipele hotarit a fi Domnitorul Romaniei, Principele se urca pe tron, promulgá
Constitutiunea 0 convoac& ordinara Adunare legislativa. Implinindu-se toate
acestea, Principele 0 Adunarea legislativa, vor intreba, impreuna cu religio-
zitate pasurile populatiunilor, vor cerceta in lini§te trebuintele 0 resursele
Ord, 0, in deplinatatea suveranitatii lor, vor proceda treptat la nenumaratele
reforme ce reclam& starea lucrurilor in Romania.
«Acesta pare a fi marqul firesc, dictat §i de forta lucrurilor 0 de ratiune
§i care se MIA, indraznim a crede, hotarit in inteleapta cugetare a Inaltelor
Puteri. De ar trebui, noi, membrii Adunarii ad-hoc, sa intram acum in exa-
menul cestiunilor de legiuire inter* am intreprinde o lucrare pentru care
nu avem competinta ceruta. Dar chiar de am fi competinti, intrand in ase-
menea lucrari acum, am intampina doua stavile un inconvenient i o im-
posibilitate : un inconvenient, caci am atinge cestiuni delicate, interese di-
verse, far& a le putea da solutiunea sau vreo multumire, o imposibilitate,
c&ci mai toate cestiunile de legiuire dinguntru cer a fi rezolvate in cutare
sau in cutare chip, potrivit cu organizarea politic& ce vor primi Princi-
patele. De0 n'ar exist& aceste stavile nebiruite, este cu putinta, in starea
de neralidare mai cu searria in care se ail& acum spiritele aici, sa exa-
minärn §i sh rezolvam in douh-trei luni toate cestiunile administrative, ju-
diciare §i economice, cestiunea instructiunii publice 0 a educarii, cestiunea
bisericei §i a clerului, cestiunea puterei armate, cestiunea financiara, cestiunea
regularei intereselor rurale 0 o mie alte cestiuni de aceeac gravitate, cari
toate vor prefaceri, cand solutiunea unei singure dintr'aceste cestiuni cere
un timp indelungat de studiu §i de incercari, chiar in t.arile cari se ana
in conditiuni normale, §i cari posed& arsenaluri de materiale pentru a ela-
bora asemenea lucrari ? In conditiunile in cari Bunt astazi Adunarea ad-hoc
§i aceasta Ora, orice lucrari atinglitoare de cestiunile interne ar fi o lucrare
www.digibuc.ro
blitAlstinutt An-nod DIN IA0 131 BUCTIREM, IV. 735
MEN./120.0
www.digibuc.ro
736 DIMITRIE A. STURDZA
-
de creatiune, a prezinta admirarii lumii Statul roman ca un fapt savarsit
si a lor glorie fie eterna,. preoum va fi a noastra recunostinta 1
«Acest Memorand a fost votat si adoptat in unanimitate, Para 6 glasuri, de
Adunarea ad-hoc a Rornaniei in sedinta sa dela 6 (18) Noernvrie».
www.digibuc.ro
tavern:max An-floc tart Lug trtcunsTI, iv. 737
D-1 Hristache Tell observt«ct toti dau aprobarea Icor vorbelor d-lui
Joan BrAtianu, dar cA nu se poate pune la vot propunerea sa, caci nu e de
competinta Adunarei de a intr.& in desbaterea unor asemene cestiuni».
Anaiele A R.Tom. XXXJI1. Memoriilo Sorf. Mork& 47
www.digibuc.ro
/g8 inktratt A. 8rtraD2A
D-1 Al. Florescu *aprob& idea d-lui Bratianu, intru cat ea are in pri-
vire intregul exercitiu al drepturilor noastre autonome. Cestiunea Egume-
nilor MAn&stirilor inchinate este o materie foarte delicatk foarte importanta,
care trebue cercetata cu toat& atentiunea posibilk procedAnd pe un tArAm
legal. Aprob idea d-lui Bratianu, c&ci nu a§ pute& niciodat& admite ca
MArastirile inchinate s& formeze la noi un Stat in Stat. Suntem dar bine
fundati a zice, c& tara poate sä se pronunte asupra m&surilor cari privesc
aceste mAnastiri. SA luam in consideratie insu§ Fermanul Inaltei Porti, fa-
cut cu aprobarea Inaltelor Puteri Garante, §i vom vedek in clauza relativ&
la MAn&stirile inchinate, c& Egumenii acestor mAn&stiri sunt a§ezati in ca-
tegoria claselor, din cari se compune populatia Arei, ca interesele lor sunt
cuprinse in interesele generale ale natiunei. Fermanul, prin urmare, le d&
dreptul de a hi& parte cu noi la toate lucrarile ce suntem chemati a ela-
bora in actuala Adunare, aceasta o dovad& c& aceste manastiri n'au fost
0 nu pot fi considerate ca proprietati str&ine. Din acest punct de vedere,
Malta Poart& i Inaltele Puteri garante nu au fácut altcevk decAt s& supuie
aceste mAn&stiri actiunei simple §i directe a autonomiei noastre interioare.
Ar fi dar legal 0 prudent nu de a contest& mAn&stirilor inchinate dreptul de
a se asimila cu mAn&stirile cari nu Bunt inchiriate in privirea institutiunilor
c&rora ele vor trebui s. se conforme in viitor ; ci de a constat& c& Egumenii
acestor mAn&stiri, can pan& in ziva de astazi nu au facut decAt s& abuzeze
de pietatea strlbunilor no§tri, s'au dep&rtat de simtul Fermanului i chiar
de intentiunea acelor RomAni, cari au fost fundatori ai acestor stabilimente,
opuindu-se unui princip de legalitate, cu intentiunea constant& de a form&
un corp politic distinct, un Stat in Stat. In virtutea deci a drepturilor noastre
de Autonomie, eu zic ca viitoarele Adun&ri Legiuitoare ale natiunei romane
vor pute& lu& mice dispozitiune vor crede necesark privitoare la aceste
mAnhstiri, far& ca s& mai alb& Egumenii, cari astazi le administreazk vre-
o voce in litigiu, vreun drept de rezistentA».
D-1 C. A. Krelzulescu observ& «c& e a se constata aci numai cauza
abtinerei Deputatilor Man&stirilor inchinate, c& nu e nevoie de a lu& act de
renuntarea lor la un drept ce .1i s'a acordat Mr& vreun temeiu, nici de a
combate pretentiunea ce au de a se consider& ca proprietari».
Adunarea hotare§te el propunarea d-lui N. Ruc&reanu va figura in Pro-
cesul Verbal al §edintei, astfel precum ea a fost formulata de autorul ei.
www.digibuc.ro
_ IHVANURILt AD-ROC INN IA$T a buctrEttott, lit. '230
www.digibuc.ro
740 buintut A. fiTtRDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAF I BIICURETTI, IV. 741
www.digibuc.ro
742 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVA/ft:MILE AD-HOC DIN IA§iI tII 13IICURETI'I, IV. 743
www.digibuc.ro
744 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IARI iN DUCUREETI, IV. 745
www.digibuc.ro
746 DIMITRIE A. STURDZA
sprijin si ajutor in contra celor sapte Puteri, cari dispun astazi de soarta
Europei ? Precum vedeti, tot atatea absurditati cate inchipuiri.
«Cred a dupa cele spuse de mine, nimeni nu va mai avea nici o in-
doealA, ca, dacA situatiunea noastrA pare a fi grea, spinoasa, chiar incurcata,
ea cu toate acestea, dupa, o scurta cercetare, se vede a fi clarity, simpla si legalA.
aS4 sperAm dar cu totii, O. Malta Comesiune, care se OA in tat* se va
identifica cu adevArul si ca ea va apArA cauza noastra inaintea Congresului
si inaintea Europei, cu autoritatea de care ea este investita, si ca va merita
Oa la fine binecuvanthrile Wei intregi.
a In cdt privegte declara(iunea cd misiunea noastrd e terminald , vd aduc
aminte cd natiunea ne-a trimis ad, pentru a obfined Reintegrarea in drep-
turile noastre ab antiguo, Unirea acestor Principate sub un qef ereditar,
ales dinteo familie domnitoare din Occident qi un auvern reprezintativ.
Ccind noi vom fi ob(inut acestea, atunci na(iunea noastrei ne va zice, dacci
misiunea noastrci e terminatd.n
Dup cetirea acestui discurs, Adunarea hotareste a alege o Comisiune
de 5 membri. Rezultatul votArii este urmatorul : Episcoput de Buzau, C.
A. Kretzulescu, loan Cantacuzino, A. G. Golescu si Dimitrie Ghica.
*
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IgII kII BIICURETI, IV. 747
www.digibuc.ro
748 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANCIRILE AD-I1OC DIN IA5I i BIICCREVI, /V. 749
«Voiu combate pe d-1 Golescu asupra douA puncte din argumentarea sa.
orrimul punct, sustinut de d-1 Golescu, este ca aceasta Adunare nu are
altA misiune decAt a rosti dorintele Ord asupra celor patru puncte, astfel
cum au fost formulate de natiune. Nu impArtAsesc aceastA opiniune, fiindca
poporul roman, care ne-a ales, ne-a chemat in biserica §i am fost nevoiti a
jure, cel putin deputatii de Arges au indeplinit aceasta formalitate de
a nu ne mArgini a manifest& dorinte, ci a intrebuintA toate mijloacele ce
ne da puterea moraltt, pentru a obtine& realizarea acestor dorinte. Prin ur-
mare misiunea acestei AdunAri nu va fi indeplinitA decat cAnd Congresul
se va fi pronuntat in aceastl privire.
oD-1 Golescu a mArturisit c. noi nu avem dreptul de a asez& bazele
Constitutiunei si de a face Legea ElectoralA, dacA Inaltul Congres s'ar opune.
Cu tot respectul ce am pentru Congres, existA cev& mai sacru pentru mine;
este sangele vArsat de strAmosii nostri i drepturile ce ei ne-au lasat. De
aceea noi nu suntem datori a cere dela Congres s ne permita a exercita
dreptul nostru de Autonomie.
«Noi cerem dela Congres Unirea i un Principe Suveran strain, pentrucA
aceasta atinge ordinea dreptului public si a echibrului european. Noi su-
punem inaltei intelepciuni a Congresului dorinta natiunei de a ave& un
guvern "reprezintativ, pentrucA, cu toate cA aceastA dorintA e de resortul
autonomiei noastre, el atinge un oarecare punct al interesului public euro-
pean ; i facem aceasta cu o grAbire cu atAt mai mare, cu cat numai astfel
putem exprim& Inaltelor Puteri garante recunostinta noastrA.
olnsa pentru a face o Lege ElectoralA, noi nu suntem subordonati la au-
torizarea Congresului. Tractatul de Paris confine diverse dispozitiuni, cari
violeazA drepturile noastre ; insA Congresul de Paris nu putea cunoaste
drepturile noastre, pe cand noi le cunoastem. SA luAm din Tractatul cle
Paris ce este conform cu drepturile noastre, dar nu ce le slabeste.
eD-1 Golescu a mai .adaos, ca unii din noi Bunt preocupati de aceasta,
cA, declarAnd misiunea noastrA terminata, noi am da Inaltei Comisiuni
pretextul de a disolv& Adunarea, pe cAnd. tot d-1 Golescu zice cA Malta
Comisiune nu are nevoie de un asemenea pretext. Si eu impartAsesc aceastA
opiniune. Nu avem fireste o fortA necesarA de a ne opune Inaltei Comi-
siuni ; dar sa nu-i dam cel putin, pentru a pute& face aceasta, motive de
a presupune consimtimAntul nostru, declarAnd intr'un mod categoric cb, mi-
siunea noastrA este terminata. Misiunea noastra va fi terminatA, can4 do-
www.digibuc.ro
750 DIMITRIE A. ST1:TRDZA
www.digibuc.ro
biVA/41311/LE AD-I/0C DIN IAgI 13I 1311CUREgTI, /V. 751
Z-illw
www.digibuc.ro
752 MMITRIU A. STURD2A
www.digibuc.ro
DIVANIITRILE AD-1130e IDItt Wit 41 letreutitnt, tst. 75g
www.digibuc.ro
754 bnuTRIE A. Attra 7-
«Congresul de Paris a gäsit tara intr'o stare anormalk f&r& un corp con-
stituit care s& reprezinte vointa nationalk ei cu autoritati cari nu se buena
de increderea RomAnilor. Chiar de ar fi fost posibil de a restitui imediat
tarei exercitiul autonomiei sale, Inaltele Puteri au preferit sa fact ele Legea
Electoral& Ori dt de butte s& fi fost intentiunile lor, nu este mai putin ade-
várat tä autonomia noat3tr& a fost violat& Aceasta era o necesitate i na-
tiunea a primit-o.
«Trebue examinat astAzi, dad. este posibil de a evita aceeaq necesithte
Puterilor Garante. Nu am pretentia dp a 11 legiuitor; nu cunosc capapitktile
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAtiI E3I EIJCURE*TI, IV. 755
fieckuia din Domniile-Voastre, pentru a zice c& daca nu vom pune noi ba-
zee Constitutiunii, natiunea e pierdutA. Tot ce vroesc este ca autonomia
0, nu mai fie violatk ca Legea Electoral& sa nu mai emane dela straini, ci
dela noi. Diferinta dintre noi consist& in aceasta, ca unii recunosc acest drept
Natiunei, dar nu totdodata si acestei Adunari. Noi recunoastem acest drept
si Adunkei, care il tine dela natiune. Natiunea ni 1-a conferit; dar natiunea
nu ni 1-ar fi dat, ca ar fi fost datoria noastr 6. de a ni-1 apropri& si. numai na-
tiunea singur& ar fi putut s& ni-1 conteste. Daca nu vom face noi Legea Elec-
toralk intreb eine o va face ? Care este corpul constituit, care poate repre-
zint& natiunea mai bine cleat noi? Oricare ar fi fost misiunea ce ni s'ar fi
dat de Puterile Garante, este o necesitate absoluta pentru noi de a face noi
Legea Electorala; este totodath un drept, care ni s'a acordat de natiune.
De aceea am si zis, cA am fi dorit sa se fax& o lucrare, in care am noti-
flea Inaltelor Puteri, c& noi ne-am apropriat acest drept, ced&ncl unei nece-
sitati absolute; c& daca am renunta a face Legea Electoralk am sacrific&
din nou autonomia One. Cred ca trebue s4 intrebuint&rn toate mijloacele pentru
a iesi din impasul in care .ne dam, si sa nu uitam un singur moment c& dacit
nu indeplinim astfel misiunea noastrk noi comitem o crima in contra natiunei».
Dup.& aceste cuvântäri, cari au emotionat Adunarea, se prezinta,
doud propuneri de urgenp, amândoua, sustinute de 30 de deputati.
Propunerea d-lui Al. Petrescu e urmatoarea :
«Acum di, prin votul nostru din sedinta precedentk am rostit dorinta
tArei, ca aceasta Adunare sa nu mai procead& pentru moment la alte lucrari,
am onoarea a propune ca Adunarea s4 inchidit prima serie a lucrkilor sale
prin o adres& c&tre Inaltele Puteri Garante, in care A exprimam via recu-
nostinta a tarei pentru deciziunile luate p&na acum, precum si intreaga in-
credere ce are, cA solicitudinea Inaltelor Puteri nu ne va parasi inainte ca noua
existintA politica, care i-a fost promisk s&-i fie asigurata».
Propunerea d-lui Al. Plorescu e urmatoarea:
«Adunarea ad-hoc declara c& ea inceteaz& de a lu& in considerare, in viitor,
once motiune facut& de unul din membrii sal si suspend& once lucrare si
once discutiune p&n& ce Inaltul Congres European va fi luat o deciziune in
privinta voturilor rostite in 9/21 Octomvrie».
Adunarea procede la alegerea unei Comisiuni de 5 membri, pen-
tru examinarea motiunei de urge* a d-lui Petrescu. Membrii ale0
sunt d-nii: Alexandru Golescu, Alexandru Florescu, Dimitrie Ghica,
Eugeniu Predescu 0 Hristache Tell.
*
www.digibuc.ro
756 DIMITRIE A. STURDZA.
www.digibuc.ro
DIVANIIIIILE 41X-I100 DIX IAN kJ/ SIICIIIIMI, IV. 757
www.digibuc.ro
758 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILg AD-1100 Dix Ligt 51 Duel:MEM, nr. 759
www.digibuc.ro
R60 DIMITRTE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAka SI BIICURETI, IV. 761
www.digibuc.ro
762 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAt3I :31 1117CURESTI, IV. 763
www.digibuc.ro
764 DIMITRIE A. STURDZA
«Toate legile cari au fost %cute dup& Regulamentul Organic, au fost Acute
fArA noi si in dauna noastra !
«Noi vedem cu adanc& durere, ca cu cat tara se indreaptA prin munca
noastrA i prin sudoarea noastrA, cu atata soarta noastrA a tAranilor ajunge
de plans si de nesuferit ! AstAM sa se stie nu numai de c&tre Romani, dar
si de intreag& lumea, cat este de rail organizat& aceast& tar& si cat de
asuprit e aci poporul ! Noi am fost chemati in aeons% cinstit6. Adunare,
pentruca sapte ImpArati, potrivit autonomiei Orel, au gAsit cu cale s& Lc&
in ar& asezaminte nouä, cari statornicite pe dreptate, a& fie spre folosul
tuturor Romanilor i a& intareascA Patria. Noi tAranii plugari romani am
suferit si suferim in chip tot mai dureros din pricina nedreptatil legilor pi
a asez&mintelor cari stapanesc astAzi tara noastrA.
«Dac& n'am deschis gura ca s spunem asuprirea de moarte, ce ne apasA,
asuprire care in aceeas vreme este si nenorocirea t&rei, pricina este cl am
inAbusit in fundul inimilor noastre amintirea tuturor suferintelor clasei
noastre, pentru a nu lua in seam& acum cleat suferintele Ord intregi. Cu
toate 'acestea nimeni s& nu se gandeasc& a talm&ci tAcerea noastr& ca o
dovad& a suntem multumiti de starea noastra l&untric& de acum. Noi ne
gandim inainte de toate, cu o grijA nesfarsita, ca 9 i voi toti, s& ap&rAm au-
tonomia Patriei noastre obstesti.
«Dac& noi taranii romani am votat s& nu cerceam trebile dinAuntru ale
tarei i dac& sthruim in aceastA hotArire, aceasta nu o facem nici din ne-
stiinta, nici de fricA s& nu pierdem vreun folos oarecare, dar din dorinta
fierbinte ca sa nu vätAmAm noi insine Autonomia t&rei noastre.
«Noi tiAranii romani ne oprim ad, asteptand hotarirea Inaltului Congres
din Paris asupra celor patru dorinte politicesti ale Orel, votate de aceast&
cinstit& Adunare in 9/21 Octomvrie, i cari cuprind vieata viitoare a Ro-
manilor.
«Noi tAranii plugari romani, cari suntem partea cea mai numeroasa a unei
Ari autonome, avem dreptul netagäduit s& luäm parte la viitoarele adunAri,
cari vor alcatui Constitutia tArei i legiuirile ei lAuntrice. Prin urmare noi
ranii romani ne pastram dreptul s& aducem la cunostinta in Adunarea, care
va alcAtui legiuirile IAuntrice ale tirei, toate sarcinile ce ne-au fost puse de
legile in flint& si al ar&tAm indrept&rile de lipsa, pentru ca s& se intemeieze
fericirea i pacea adevArata in WA.
tan sfarsit, dad, loud nostru al *minor plugari roman! ne Ira ii rA-
pit in Adunarea Tlitoare; nol protestam mai dinainte i aducem la eg-
nostinti prin aceasta, a toate legile ce se vor face fitrii de noi vor 11
privite de Virg, ea nedrepte 1 asupritoare, tfil nu vor fi recunoscute de noi
decit ea un rod al silei, aka cum a fost I Regnlamentul Organic.
www.digibuc.ro
DIVANIMILE AD-DOC DIN IA5I X DUCIIRE$11, IV. 765
www.digibuc.ro
166 ..
bninTkig A. stoknza
www.digibuc.ro
PARTEA ROMANILOR DIN ARDEAL $1 UNGARIA
iN
CULTURA ROMANEASCA
INFLUENTE *I CONFLICTE
DE
N. IONIA
Membru al Academiei Române.
www.digibuc.ro
768 N. IORGA
www.digibuc.ro
ROMANII DIN ARDEAL I TINGARIA IN CULTURA ROMANEASCA. 769
www.digibuc.ro
770 N. IORGA
II.
(1) Istoria literaturii romans in secolul al XIX-ka, I, pp. 291-3; Tribuna pe 1903,
n-le 11, 18-19, 38, 56.
www.digibuc.ro
ROMANII DIN ARDEAL t DEGARIA iN CULTURA ROMANEASCA. 771
www.digibuc.ro
772 N. tORGA
www.digibuc.ro
ROMANII DIN ARDEAL I IINGARIA IN CULTURA ROMANEASCA. 773
www.digibuc.ro
774 N. IORGA
www.digibuc.ro
ROMANII DIN ARDEAL $1 IINGARIA IN CULTURA ROMINEASCA. 775
www.digibuc.ro
776 N. IORGA
www.digibuc.ro
ROMANII DIN ARDEAL $1 IINGARIA IN CULTURA ROMANEASCA. 777
www.digibuc.ro
778 N. IORGA
V.
www.digibuc.ro
ROMANI! DIN ARDEAL SI UNGARIA iN CULTURA ROMANEASCA. 779
www.digibuc.ro
780 N. IORGA
www.digibuc.ro
ROMANII DIN ARDEAL I DNGARIA IN CULTURA ROMANEASCA. 781
www.digibuc.ro
782 N. IORGA
www.digibuc.ro
ROMANII DIN ARDEAL 1 DNGARIA IN CULTURA ROMANEASCA, 783
www.digibuc.ro
784 N. IORGA
www.digibuc.ro
ROMANII DIN ARDEAL 4I DNGARIA IN CULTURA ROMANEASCA. 785
www.digibuc.ro
786 N. IORGA
www.digibuc.ro
MUNTII TAMAS SI TAMASEL
DE
IOAN PIJKARIU
Membru al Academiel Romane.
www.digibuc.ro
788 IOAN PO$OARItj
www.digibuc.ro
AIONTII TA PA At3 $1 TXMX§EL. 180
www.digibuc.ro
790 IOAN PIII3CARIII
www.digibuc.ro
MIINTII TAMAIO 1 TIIMXEL. 791
www.digibuc.ro
792 IOAN PU$CARIU
derea lor din partea Gridanilor s'a putut intamplà mai cu seam&
in urma tractatelor de pace din Carlovitz, 1699, din Passarovitz,
1718, si din Belgrad, 1735, prin cari se hotärAste ea hotarele
despartitoare intre Transilvania si provinciile roma,ne Valahia si
Moldova se formeazá prin muchia muntilor Carpati. In special in-
strumentul de reambulatiune a fruntariilor dintre Transilvania si
Valahia, de dato Focsani, 28 August 1792, purcethnd dela apus
spre rasárit, dispune In privinta Thmasului Mare si a Thmasului
Mic urm'Atoarele : Von hier (Ftmtâna Ron cii) über den Gipfel
Lerescul, und immer auf dessen Gipfel hinauf bis fasetu Kapri
(fágetul Caprei) oveither hinauf auf den Rücken bis auf Gipfel
Tamaschului Mare ither die Spam Tamaschu Mic, und über den
Gipfel Piatralui Krai, etc. (v. Acte fi Documente de D. A. Sturdza,
Buouresti 1888, Vol. I, pag. 88).
www.digibuc.ro
ANEXA.
Transumtul Tab lei regesti din Maros- Vdscirhely, dat in 5 Tunie 1758,
despre doeumentele privilegiale ale boierilor din Grid.
www.digibuc.ro
794 IOAN PlICAltill
receptae per Nobilem Iosephum Nagy praefatae Tabulae Nrae Regiae Iudriae
scribam ac jurat. Notarium proclam. strenui Boerones Popa Stan Latzku,
Latzku Latzku, Popa Bukur Latzku, Vasilia Latzku, et Stants Latzku de
Grid, exhibuerunt et praesentarunt Nobis Literas quasdam boeronatus con-
firmationales Stephani quondam May lad Liberi Domini Terrae Fogaras, Voi-
vodae Tranniae et Siculor. Comitis, feria secunda proxima ante festum
Exaltationis Sanctae Crucis Anno Dni Mil Imo Quinctmo Trigesimo Quinto
pro parte Nobilis agilis olim Ladislai de Grid in Fogaras sub pendenti ejusd.
Vaivodae sigillo confectas et emanatas, petentes Nos debita cum instantia
humillime, quatenus easdem transumi et trascribi praesentibusq. Liris Nris
patentibus verbotenus inseri et inscribi facientes eisdem pro futura Cautela
necessarias sub Sigillo Nro judiciali et authentico extradari et emanari facere
dignaremur. Quarum quidem Literarum tenor et verbalis continentia sequitur
in haec verba:
Nos Stephanus May lad Liber Dominus Terrae Fogaras, Wajwoda Trans-
nus et Siculor. Comes etc. Memoriae commandamus tenore psen. signifi-
can. quibus expedit universis: Quod Nobilis et Agilis Ladislaus de Grid . .
exhibuit nobis et notavit quasdam Lras Privilegiales Egre-
gior. Nicolai et Lauren. de Thomor tune Castellanor. Castri hujus nostri
Fogaras in pergameno privilegialiter confectas et emanat. sigilloq. ipso r. quo
utenbantur communitas, supplicantq. Nobis ut easd. Lras ipsor. Egregior.
Nicolai et Laurentii de Thomor, et omnia in eis contenta, rata, grata et
accepta haberemus et Lris Nris Privilegialibus verbotenus inseri faceremus
pro Boeronatus sui innovation. perpetuo valitur. confirmare dignaremur.
Quar. quidem Lrar. tenor talis est:
Nos Nicolaus et Laurentius de Thomor Castellani Castri Fagaras etc. Da-
mus pro memor. quod cum Nos feria tertia in festo visitationis Btmae Vir-
crinis
b Mariae in Opido Fogaras una cum duodecim Juratis Boyaronibus
sedis nrae Judiciarae coassessoribus more huius Districtus pro audiend.
Causis pro tribunali consedissemur, Agilis Ladislaus Boyaro de Grid filius
quondam Koman Churylla Boyaronis de Gryd eadem in nram assurgens pru-
tiam debita cum instan. supplicavit : Quatenus de et super unvsis Bonis et
haereditatibus ejusd. aviticis, paternis, ac per eundem labori b. expensis, ac
servitiis part. et invent. Lraria instrumenta ac Lras privilegialit. confectas
dari ac conced. dignaremur. Idem autem Ladislaus de Gryd testatus est in
praedicta possesione Gryd sextam partem Boyaronatus eiusdem possessionis
Gryd ab avis sibi et filiis suis condescensam fore aliam autem. partem sex-
tam Boyaronatus eiusdem possessionis Gryd Koman Csurilla genitor suus a
Lud. Boyarone de Gryd fratre videlicet ejusdem carnali emit per duos Bo-
ves, florenos duos, et duas apes, verum idem Koman Churilla Ladislai
www.digibuc.ro
minim TAMA I TAMAsEL. 795
prenotati pater una cum Opreziche frtre suo carnali similiter boyarone de
Gryd a Myhancha et fratribus suis boyaronibus de Also-Venitze emit me-
diam partem istius boyaronatus ejusdem.possessionis Gryd pro arietibus sep-
tuaginta et uno equo . . . Cujus partis mediae dimidia pars eid. Ladislao
provenit pars autem media provenit Zygeche filio ipsius Opreziche una cum
frtbus suis. Haec autem emta una cum Alpibus Thamas et Thamassel vo-
eatis. Itaq. idem Ladislaus de Gryd in eadem possessione se habere testa-
turn tres partes et mediam unius sextae partis Boyaronatus ejusd. Posses-
sionis. Duae autem partes et mediam sextae partis habet Zygeche prae-
scriptus filius ejusdem Opreziche Boyaronis de eadem Gryd una cum fratribus
suis. Proinde idemq. memoratus Coman Csurilla pater videlicet ejusd. La-
dislai de Gryd in Possessione Porro sextam partem Boyaronatus eiusdem
Porro a Volkul Boyarone de eadem Porro emit flor. decem et Octo. Iterum
Roman Churilla in eadem possessione Porro a Nan Boyarone de Porro emit
tertiam partem sextae partis Boyaronatus ejusdem pro flor. Octo. Item idem
Ladislaus de Gryd in poss. Persan a Petro Hancha et Bib ac filiis eor. Bo-
yaronatus vdcet de eadem Persan emit tertiam partem Boyaronatus integri
pro flor. tredecim et duobus bobus. It. in ead. possessione Persan sextam
partem duorum partium Boyaronatus, partem videlic. Zyche Boyaronis de
ead. Persan qui ad Transalpina profugit. Nos eidem Ladislao tanquam be-
nemerenti pro servitiis contulimus in filios filiorum, ac haeredes et
posteritates ejusd. universos ita quod. idem Ladislaus de Gryd praescripta
in possessione Persan se se testatur habere tertiam partem et reliquarum
duarum partium sextam partem, haec autem una cum terris arabilibus cultis
et incultis, pratis, pascuis, fluminibus, piscinis, piscaturis, molendinis et mo-
lendinor. locis, montibus, Alpibus, Sylvis, rubetis et quarum lib. utilitatum
vocabulis vocitatis, intra veras metas earumd. possessionum hucusque pa-
cifice possedisse dixit et testatus est coram Nobis. Nos autem considerata
et accepta ejusd. vera supplicatione eidem Litteras nostras privilegialiter
confectas, sigillo nostro signatas, de et super universa bona et haereditates
ejusd. dandas duximus et conceden. imo damus, et concedimus in filios fi-
liorum et haeredes ac posteritates ejusdem universos. Quas Nos more hujus
Districtus in tribus sedibus judiciariis ac sermone interpretari fecimus, ne-
mine autem contradicente easdem eidem Ladislao ac filiis ejusdem extra-
dari fecimus. Praesentibus duodecim juratis Boyaronibus : Algya Byka de
Nagy Voivodeni, Radul de Lissa, Barbat de Dragus, Ztanchul de Also Arpas,
Radul de Also Vist, Sulka de Bethlen, Stephano de Voyla, Salamone de
Venetzia, Ladislao de Gryd, Stoyka de Vad, Alde de Rusor, Ztelitza de
Dezan. Datum loco et Termino praenotatis Anno Domini Millesimo Quin-
gentesimo vigesimo septimo. Nos igitur premissa suplicatione dicti Nobilis
www.digibuc.ro
796 OAN t5e$tArtiu
et Agi lis Ladislai de Grid hobis mode qtiO sup raporecta benigne exaudita
et dementer admissa, praescript. Lras Nicolai et Laurentii Thomori Castel-
lahor. Castri Fogaras non abrasas nec in aliqua sui parte suspectas prsentib.
Lris NostriS privilegialib. verbotenus sine diminutione et augmento aliquali
insertas quoad ornnes earum continen. clausulas et Articulos eatenus qtnuS
ettedem rite et legitime existunt emanatae, viribusqe eorum veritas sufragatur
acceptamus, approbamus, ratificarnus, ac pro annotato nobili Ladislao de
Gryd et suis haered. he posteritatibus perpetuo valituras confirmamus.
In cujus rei memoriatn firmitateque perpetuam prntes Ltas Nras pendefi.
Sigille Nostro roboratas duximus conceden. Datum ih Fogaras fetia setunda
proxima ante restum exaltat. S. Crucis, Anno Domini Millesimo Quingente-
simo Tricesimo Quint°. Erantque Sigillo pfati Vaivodal. in Zona Serica pen-
denti in cera nava ordinaria cerae rubrae ductili impressa communitae et
roboratae patenterq. hi pergameho confectae, emanatte. In margine autein
inferiori versus dextrarn ad inflexionem pergameni Mee apparebat scripttu'a
inscriptat Presentes Lrae boyeronales per Praefectunt et elcadtorem fiscates
ac Ilequisitores Alben. Commisarios Ifirriae Dime Principissae ad examinand.
Boyaron. terrae Fogaras jlira exmissos revisae, tedtae, ad hi Vigore relittae.
In Fogaras Die Martii Anno 1671. Unde hos petitione annotator. Popa
Sztan Latzkn, Latzkir Latzku, Popa Bucur Lattku Vaszilie Latzkti et Sztati-
esul Latzlitt, coram nobis hunfillime facta, Clementer exaudita et raventer
admissa, praescriptas Literas ut in qtfibus flexuris laceras et attritas exloq.
ibident ifiegibiles et ideo lineolis suppletas, tamen non abrasas non Can-
cellatas, nec in utra ear. parte Auspectas et vatiataS1 sed omni ptorsus vitio
et sttspicione carehteg, de verbo ad verbum sine dithinutione et augment)
variationeque prorsus aliqtiali transsumi et transscribi praesentibus Lris Ntis
patentibus Verbotenus inseH et inscribi facientes, eisdem exhibentibus pro
futura bortimdem Cautela necessarias fhb Sigille Nostro judiciali et authentic()
Trannico extitdandas duximus et cOnceden. Communi justitia et aequitate
svadehte. Datum in praefata Libera Regiaque Cititate Nra Marus Vrisarhely.
Die quinta Mensis Iutiui Anno Domini Millesimo septingentesimo quinqua-
gesimo Octavo. Lecta, Collata, Cortecta et extradata per
Mgrum AdahThm Comitem Nemes de
Hidvegh Protonotarium in/pr.
www.digibuc.ro
DINASTIA LUI RADU NEGRU VODA
IN UNGRO:VLAHIA (VALAHIA MARE)
13i
DINASTIA BASARABILOR
IN OLTENIA (VALAHIA MICA) SI IN VALAHIA MARE
DE
Dr., ATANASIII M. DIARIENESCU
ldembru al Academiei Române.
PARTEA PRIMA.
www.digibuc.ro
798 DR. ATANASIII M. MARIENESCII
www.digibuc.ro
DINASTIA Lin RADII NEGRII VODA 131 DINASTIA BASARABILOR. 799
www.digibuc.ro
800 DR. ATANASIII M. MARIENESCII
www.digibuc.ro
bINASTIA LtrI RADII NEGRU VODI lia DINASTIA ilASARA13/1.011. 801
www.digibuc.ro
8og bit. ATANASItt M. MARIgNESCII
numit Transalpina, iar sub Radul Negru i sub dinastia lui s'a numit
Ungro-Vlahia, care era Valahia mare.
b) S'au colonizat foi colonii sase§ti In Ungro-Vlahia. Papa Hono-
riu al III-lea, la 1223 (Hurm., 60, pag. 83), scrie episcopului din Tran-
silvania, c5, Cavalerii teutoni au inceput a se arza, §i In tam
Transalpina, §i vorbe§te despre o colonizare a SaOlor In Transalpina
(Ungro-Vlahia). Papa Honoriu al III-lea, (Hurm. 63, p. 83) scrie Cava-
lerilor teutoni, ca. Papa a luat In posesiune Transalpina 0 apoi
zice : Nova plantatio (colonizarea noug, a acestui ordin) de Cavaleri
teutonici, cu atat mai fericit a sporit, etc. Astfel Sacii au fost colo-
nizati cii In Transalpina. La 1224 Papa Honoriu al III-lea (Hurm., 63,
pag. 85), scrie Cavalerilor teutoni cä Papa a luat in posesiune tara
Transalpina, 0 cä poporul, pentrurecunoa§terea domeniului ca al scau-
nului apostolic, are sä prateascä doua märci de aur pe an. Apoi la 1224
papa Honoriu al III-lea (Hurrn., 66, p. 88) sank) clerului din Transalpina,
cä clerul e supus numai scaunului apostolic ci astfel papa a exclus
dela toata influent& pe episcopul din Transilvania i astfel pe regele.
Regele Andreiu atunci s'a saturat kli de papa, care voia la spa-
tele Ungariei BA fach o tarä a papei, §i s'a säturat §i de Cavalerii
teutonici, cari Transalpina au inchinat-o papei §i pentru acestea re-
gele la 1225 (Hurm., 67, p. 89) scoate pe Cavalerii teutonici din Tara
Barsei 0 din Ungro-Vlahia sau Transalpina, iar papa la 1225
(Hurm., 67, p. 89) invitá pe Cavalerii teutonici ca sä nu parAseasca'.
Tara Barsei nici Transalpina :
Papa a incercat o pace, dar regele nu s'a invoit §i la 1225
(Hurm., 71, p. 94) se plange papei, ca. Cavalerii teutonici au ocupat
mai mull deal el le-a conces. Cavalerii teutonici s'au dus, dar Sa0i
au rämas 0 in Ungro-Vlahia, precum mai tArziu s'a aflat, cA in
magistratul din Campulung Sa0i erau in majoritate.
Din cele ad inkiirate se poate deduce, ea regele, care a avut dreptul
ca pe Cavaleri sh-i scoata, din Ungro-Vlahia, va fi avut qi dreptul, ca
In atare mod Ungro-Vlahia sa o tina In dependenta de regele.
Voivozii din dinastia lui Radu Negru de bunä seam& au fost In
contelegere cu regale, care i-a läsat sa domneasa, in Ungro-Vlahia.
Dar ce relatiuni au fost Intro ei, se va mai ramuri In viitor.
3. Radu Negru Vodel in traditiunea din Tara Feigclraqulud.
Cavalerul Joan PLwariu, in Fragmente istorice din Tara Fd-
geirafului, Sibiu 1907, pag. 10, arat'a o inscriptiune In limba latina
www.digibuc.ro
IMNASTTA MT RA1:011 NEG1t1:1 VODX $1 DINASTIA 13ASA1ABILOtt. 803
www.digibuc.ro
804 tott. AtANASIU M. MARIESCtt
www.digibuc.ro
DINASTIA LIN RADII NEORIT VON. SI DINASTIA BASARABILOR. 805
www.digibuc.ro
PARTEA A DOUA.
www.digibuc.ro
DINASTIA Lin NADU NEGRII VODA. I DINASTIA DASARABILOR. 807
www.digibuc.ro
80 8 DR. ATANASIII M. MARIENESCIII
www.digibuc.ro
DINASTIA LUI RADU NEGRU VODA EI DINASTIA BASARABILOR. 809
www.digibuc.ro
810 DR. ATANASIII M. MARIENESC17
Dupa Fotino (II, p. 7), lui Radu Negru Voevod, boierii au ales de
mostenitor al tronului pe fratele sau Mihaiu. Despre Mihaiu se vorbeste
ha Cronologia tern, Insa cu greseala de data, ca si despre venirea
fratelui sau Radu Negru (adeca la 1241) din Transilvania.
Dar dupa istoria bizantina, In timpul lui Mihaiu, faimosul Corda-
tuba, de &atm Greci numit Laxanas (versariul), a trecut peste Du-
flare, a batut pe Schitii (Mari) Nogeri, si a ocupat Bulgaria uci-
zand pe despotul ei, Constantin fiul lui Tihu. Mihaiu find orn pa-
cinic si mai mult batran, s'a ocupat de imbunatatirea si ocarmuirea
terii, domnind 19 ani, si a murit la 1258. (Gheorghe Sincai, I, 420).
Tot la anul 1239, anonimul rornânesc pune moartea lui Radu Negru
Voda si zice ca acestuia i-a urmat In scaunul Valahiei (mai bine Un-
gro-Vlahiei) Mihaiu cel dintaiu, fratele lui Radu, si Mihaiu a domnit
pana la 1258. Gheorghe Sincai (I, 436) la anul 1258 zice, ca dupa
Radu Negru a urmat fratele sau Mihaiu.
G. Sincai (I, p. 435) la 1257 scrie: Pentruca regele Bulgariei,
Mihail, Intelegand c5, s'a Indepartat Imparatul bizantin (Theodor),
a trimis la Românii de peste Dunare (In Ungro-Vlahia) pentru un
ajutor, si caH i-au si trimes, ca la 4.000 de ostasi, cari slobozin-
du-se in Macedonia, si trecand Odriul, targurile cari sunt pe langa
Regina si pe langa Didomitic, le prädau si jafuiau, cand povatui-
torii oastei imparatesti, nebagand seama de poruncile imparatului,
au nävalit peste Romani (Ungro-Vlahi) find ei (Bizantinii) cu arme
mai grele Incinsi, iara Romanii cu usoare si cu sagati, Bomâni de
departe sdgetau pe Romei (Greci, Bizantini) 0 din calcireti faceau
pedestri, pdna cdnd i-au fugdrit pe Romei. Astfel Mihaiu, fratele lui
Radu Negru, a trimis 4.000 de ostasi romani (din Ungro-Vlahia) In
ajutorul Bulgarilor si in contra Grecilor.
Mai intaiu sä urmarese pe Fotino (II, p. 7). Dan era fiul lui Radu
Negru Voda, precum se arata si la manastirea Campulung, unde se
vede poriretul lui. Dupa Simeon Cronicarul istoriei sarbesti, se vede
ea Dan a domnit pe la capatul secolului al XIII-lea In urma unchiu-
www.digibuc.ro
DINASTIA LIM RADII NEGRII VODA V DINASTIA BASARABILOR. 811
www.digibuc.ro
812 DR. ATANASIII M. MARTENESCII
www.digibuc.ro
tontASTIA Lin RADII NECIRIT VODA, al DINAATIA BASARABILOR. sta
Deci unele sunt repetiri, dar sä ne intoarcem la Sincai (I, p. 46)
§i In materia aceasta. Despre Stefan craiul Serbiei scrie Nichifor
Gregorac, ca, cerea pe Evdochia sora impáratului Andronic celui ha,-
team, ca sä fad, pace cu Romeii (Greci), dar Evdochia nici a auzi nu
vrea, aci cAsátoria aceasta ar fi a patra, pentrucA craiul cu mu-
ierea cea dintAi, fata printului Vlahiei, tfaise vreo cAtiva, ani, apoi
trimitand-o in patria ei, se asátorise cu sora muierii fratelui s'au.
Sincai zice c5, ach scrie ci Pachimer (I, 163, cap. 26), dar mai pe
larg. La anul 1323 tara munteneascA la Joan Cantacuzen se chiama,
Ungro-Vlahia. De cumva. prin Vlahia lui Gregorac se intelege tara
munteneasck print intru aceastä taxa', pe acea vreme a fost Dan I,
flu! lui Radu Negru. Stiindu-se Insa, &á Dan a cAzut in luptá la
1298, Sincai In acest an ar fi trebuit sà pun5, inceputul domniei
lui Stefan Mai lat.
Fotino (II, p. 8) zice: Dupä moartea lui Dan, boierii au ales Domn
(in Ungro-Vlahia) pe Stefan Mailat, fiul lui Dan. Stefan Mailat
(II, p. 10) in cronologia terii nu se amintecte, dar cronologia s'ar-
bease6 zice, c5. el a adus iaràc In bunk stare domnia Fhgáracului,
reinnoind ci cetatea de acolo. A avut rásboiu ci cu Andreiu al IILlea
regele Ungariei (1290-1301) ci dupá ce a Invins pe rege, a fácut
pace cu el.
Pe timpul domniei lui Stefan Mailat au venit multime de Schiti
(Mari) din pArtile nordice ci s'au revärsat asupra Iliricului ci altor
provincii slavone. Stefan despotul Serbiei având destula putere
ci cu ajutorul lui Mailat s'a dus asupra lor, i-a invins si, i-a alun-
gat. Atunci despotul Serbiei a facut frumoasa nAnästire. Deja in
Serbia, cu numele Sfântului Nicolae, aproape de rânl Bistrita.
Stefan Mailat a domnit 27 de ani, dela 1298 !Ana, la 1325 ci
intárindu-ci tara In contra vecinilor, a murit. Pe timpul lui domnià
In Constantinople Andronic cel t'anär (1).
Gheorghe Sincai (I, p. 4631)ne spune: La anul 1300 scrie anonimul
romanesc : Al 4-lea Domnitor Stefan Maital la 1300.
In Letopiset nu se af15, despre el, iar In cronica sapâmitorilor
sArbecti 11 aratà ca la acest an domnind a Mout cetatea Fagäracului.
(1) Andronio al II-lea dela 1283 a domnit singur, la 1328 a fostdetronat, la 1332 a murit.
www.digibuc.ro
814 tR. ATANASITI ta. MAMENEBOO
Dar Haner zice, cä cetatea FAgarasului s'a Mout din randueala lui
Ladislav, Voevodul din Ardeal, la anul 1308. Fiindc6, s'a dovedit ca
Dan la 1298 a cázut In luptä, pe lang5, toate cele zise de anoni-
mul românesc, ramâne anul 1298 ca inceputul domniei lui Stefan
Mai lat.
Indatá ce Stefan Mai lat se pune in legátura,' cu cetatea (ori taxa)
FAgärasului, ce poate deduce eh regele Ungariei si lui i-a dat titlul
de dux de F5gäras si de Omlas, ca si lui Radu Negru. Regele In
cetatea (castrum) F5gAras si In castele aye& ostasii sa",i unguri, ca
si garnizoanele regelui si ale terii,titlul se referià, la onoare si la
folosinta unor sate,si pentru aceasta adevárul e cä Voevodul din
Ardeal a reparat cetatea Fágkrasului.
La 1309 In Ungaria Carol Robert se alege rage, si la 1310 se
incoroneazA. Acesta pregateste un evenirnent In vieata Românilor !
Ioan Filtsch (In Schemata istoric la Sincai I, p. 474) scrie:
Lui Negru Vocla in 1330 i-a urmat Vailado, precuin zice Hormie
(in arca lui Noe, p. 428). Asernenea la Sincai (I, pag. 430) se amin-
teste Vailad Vodá.
Numele Vailad e schimonosit din Mailat, strArnutandu-se M in V
si T in D. Vailad darä, despre care se zice cä a domnit la an. 1320,
a fost Mailat.
Gheorghe Sincai (I, p. 481) cu provocare lui Ioannes Cantacuzenus
I, p. 106-108, ne spune : La anul 1323 murind Tertere al II-lea
craiul Bulgariei fárà de mostenitori, a chemat pe Mihail al IV-lea
fiul lui Strantimer despotului din Vidin si 1-a ridicat craiu. Acesta
strângandu-si la olalta, ostile si ludndu-si ajutor dela Ungro-Vlahi
si dela Schite (Moldoveni), impáratul Romeilor (Grecilor) Andronic,
carele bate& cetatea Filipopole, gAndind ca este mai slab decal el
(regele Mihail), nu s'a apucat de craiu, ci bate& cetatile, cari se
inchinase Romeilor si era la munti O. le präda tinuturile, si apoi
impáratul s'a reintors.
Engel (I, p. 150, iar la Sincai I, p. 483) pune ajutorul dela
Românii din Dacia veche, dat lui Mihaiu craiului Bulgariei, la anul
1324. Zicând Engel: Mihaiu Basarab intru atata isi IntArise tars.,
Inca la 1324 a trimis ajutor lui Mihail Strasimiroviciu, printului
Bulgariei. Oastea aceasta o numeste Cantacuzen oastea Ungro-
Vlahilor, ca sg. Fate &á si Grecii au tinut Valahia de o provincie
ungureasca. La aceasta ráspunde Sincai, ca, zisa lui Engel nu e ade-
varatä, caci Grecii nu pentru aceea au numit tara munteneasa,
Ungro-Vlahia, pentrucsa ar Intari ca este provincie ungureasa, ci
www.digibuc.ro
bINASTIA L1ITI RADII NE61113 WM& li3i 1)114ASTIA 11ASARAIMLOR. 815
(1) Die Tragoedie der Familie Mailath, de contele Iosif Mailath. Viena 1883, p. fl.
(2)Islicolae Densusianu in Monumente pentru istoria Terii Fagdrafului, Bucuresti 1882,
citeadt documente.
www.digibuc.ro
816 bk. AtANABItt M. MARIENESett
Dan » » 40 » » . . . 1258-1298
Mailat V » 27 » D . . . . 1298-1325
La olaltá 110.
Socoteald dupd anul 1241.
Diferinta Intre 1215 si 1241 e de 26 de ani, astfel se schimba
socoteala cu 26 de ani mai mult; de regulä toate inamplarile sunt
puse cu 26 de ani mai thrziu.
Radu Negru a domnit 21 de ani . . . . 1241-1265
Mihaiu » D 19 » » . . . . 1265-1281
Dan » » 40 » D . . . . 1281-1324
Mailat » a 27 V V . 1321-1351
.La olaltil 110
Socoteald dupci anut 1290.
Diferinta Intro 1215 si 1290 e de 75 de ani, astfel se schimbá
socoteala cu 75 de ani mai mult de cum e adevArul, de regula, toate
intamplaxile istorice sunt puse cu 75 de ani mai tArziu.
Radu Negru a domnit 24 de ani . . . . 1290-1314
Mihaiu » » 19 » » . . . . 1314-1333
Dan » » 40 » » . . . 1333-1373
Mailat a V 27 » » . . . 1373-1400
110
www.digibuc.ro
DINASTIA Lin RADII NEGEV VODA $I DINASTIA RA SARABILOR. 817
Astfel dinastia lui Radu Negru a domnit 110 ani, dela 1215 pAnA
la 1325. Celelalte douà socoteli, adecA dupA 1241 si 1290, sunt niste
minciuni istorice, niste prostii, niste falsitati si dusmanii RomAnilor
le-au introdus, si istorich le-au suferit si In parte pArtinit, peste
700 de ani.
In acest mod dinastia lui Radu Negru a domnit dela 1215 pAnA.la
1325 In Ungro-Vlahia, In taxa dintre Carpap si Dun Are, si dintre Olt
si Siret, adecA In Muntenia sau Valahia mare de mai thrziu. Acestia
n'au _stApAnit nimic in Oltenia; DupA stingerea dinastiei lui Radu
Negru, Basarabii din Oltenia tree cu domnia lor in Ungro-Vlahia.
Acestia din dinastia lui Radu Negru au fost domnitori Ain Ardeal;
acestia au Inceput Intemeiarea Terii-RomAnesti. Pegtru ce unii isto-
rid pare cA cu deaclinsul au sters istoria dinastiei ltii Radu Negru
din istoria Terii-Romanesti ? Pentru ce ? pentru eel r
Acolo la CAmpulung si la Argos sunt locurile cele mai sfinte ale
istoriei si poporului romAn., Acolo s'a Inceput istoria RomAniei, Inteun
mod ash, de maiestos si asa, deplin, that rani popoare sunt inlume,
cari sä aibA atAta material istoric despre Inceputul istoriei lor, cAt
au Romtnii, dar fArà a pricepe sh-1 pretueasca! .
62
Ana 1de A. R.-rons. XXXt1I.-2f1ensora1e &cf. $tiinfifloe.
www.digibuc.ro
PARTEA A TREIA
Dinastia Ba&arabilor.
11. lntroducerea in istoria dinastiei Basarabilor.
tefan Mailat a domnit dela 1298-1325 §i dinastia lui Radu
Negru in Ungro-Vlahia, dup5, o domnie de 110 ani, s'a sfax§it la
anul 1325.
In Oltenia acum a Inceput a se Inflinta un voevodat qi o dinastie
a Basarabilor. Carol Robert regele Ungariei, la 1324, a trimis sol
la Intaiul Basarab, la Ivancu, purees din Oltenia. D. Fotinol II, p. 10,
pe primul Basarab cu numele loan (identic cu Ivancu) II plum foarte
bine dela anul 1325 p'anä la anul 1340. Astfel In Oltenia s'a fon-
dat dinastia Basarabilor originari din Oltenia, §i Inceputul domniei
dinastiei cu siguranlä se poate pune Ia 1324, 1325.
Acuma trebue sa', prezent un dat istoric de InsemnAtatea cea
mai mare pentru inceputul istoriei Basarabilor. Pesty Frigyes (in
A szörényi bansag, I, p. 27) zice: «Carol Robert nu a putut suferi
uniunea acestor doua principate (Ungro-Vlahia i Oltenia) In mana
lui Ivancu, astfel de barbat carele a dat destule semne despre
ambitiunea sa. i aceasta (uniunea) a fost cauza pentru ce Carol Ro-
bert la 1330 a purtat rasboiu In contra lui elvancun.
E Intrebarea ca uniunea Ungro-Vlahiei cu Oltenia, Mild qi cum
s'a fAcut? Uniunea s'a putut intampla Intro 1325, anul Incetarii di-
nastiei Radu Negru §i a Inceperii dinastiei Basarabilor de o parte,
iar de alta parte anul rasboiului din 1330, pentruc5, in anul acesta
pe Basarab Il dram In Argeq cu reedinta, unde era ci scaunul de
domnie al dinastiei Radu Negru, adecá uniunea s'a putut Intampla
In cei cinci ani dintre 1325 qi 1330.
Despre modul uniunii nu se afrá nici un dat istoric, caci daca
s'ar fi Intamplat prin rAsboiu, adeca ca Oltenii sa, se unease& cu
dinastia lui Radu Negru, sau, dupa sfarcirea dinastiei, Oltenii sa
cuprindä Ungro-Vlahia, verisimil s'ar afla, vreun dat istoric.
www.digibuc.ro
DINASTIA MI RADII NEORII IrODA $I DINASTIA DASARADILOS.
.... 819
www.digibuc.ro
820 DR. ATANASIII M. MARtENEACt
www.digibuc.ro
DINASTIA LUI RADII NEGRU VODA I DINASTIA BASARABILOR. 821
Basarab, dar din documente mai ta,rzii s'a .dovedit ca, acest Basarab
era. Ivancu, (Iancu, Joan).
La anul 1327 papa loan al XXII-lea trimite scrisori lui Toma,
voevodul Transilvaniei, lui Solomon comitelui din Brassó §i lui Ba-
zaras, cu adresa: Iubitutui fiu, barbat nobil Bazaras, voevodului tran-
salpin, §i-i multume§te pentru exterminarea natiunilor necredincioase.
(Hump. No. 476, pag. 600, an. 1327). Din aceasta, scrisoare ar trebui
nfl deduc c5, Ivancu s'a Mout catolic qi papei i-a racut atare serviciu.
www.digibuc.ro
822 DR. ATANASII1 M. MARIENESCII
www.digibuc.ro
DINASTIA LUI RADU NEGRU VODA I DINASTIA BASARABILOR. 823
www.digibuc.ro
821 DRP ATANASIU M. MARIENESCU
www.digibuc.ro
D1NASTIA LUI RADII NEGRU VODA SI D1NASTIA DASARABILOR. F25
www.digibuc.ro
826 DR. ATANABIII M. MAREENESCII
(1) Hurmuzaki I, p. 697. Nicolae Densu0an face o not& : De car in Bulgaria's. an, 1331
a fost ales Joan Alexandru, un nepot al tarului Mihail 0 glnerele lui Ivancu Basarab,
al principelui roman.
www.digibuc.ro
DIN/MIA LIU RADII NEORIT VODA -DINASTIA _BASARABILOR. 827
www.digibuc.ro
828 DR. ATANASIII M. MARIENESCII
Dionisiu Fotino (In Istoria generalet a Daciei, Torn. II, pag, 10)
aratá : Domnul al V-lea loan Basarab I. Eu Inca citand pe Gheorghe
carele vorbeste de at qincilea Basarb, am explicat cä cei 4
domnitori sunt Radu Negru, Mihaiu, Dan si tefan Mailat din dinastia
lui Radu NPgru, cari ml an fost Basarabi, si al cincilea domnitor
a lost Ivancu Basarab, dar primul Basarab. La Fotino se afla loan,
www.digibuc.ro
DINASTIA LTM RADtr REGRU VODA I DThlialTIA BASARABILOR. 829
www.digibuc.ro
830 DR. ATANASIU 31. MARIENESCU
www.digibuc.ro
DINASTIA LIT/ RADII NEGRII VODA 13I DINASTIA BASARABILOR. 831
www.digibuc.ro
832 bft: ATAhASIII lit MARIEREACtl
www.digibuc.ro
taNASTIA LUI RADU NEGRU VODA I DINASTIA BASARABILOR. sa8
Mate dupá domnitorii din Bulgaria t;;i Serbia, dinastia lui Alexan-
dru a stat In vaza.
b) Festy Frigyes si Gheorghe ?neat&
I-am In0rat la olaltä, pentruca ambii s'au folosit §i de alti isto-
rici din Ungaria.
Pesty Frigyes (A Szörényi bcinscig, I, p. 27-28) zice : Regele
Ludovic cel Mare In 1342 a mers in Ardeal, ca s lini§teasch tre-
bile de acolo. Atunci Voevodul Alexandru Basarab, urmätorul lui
Ivancu, a trimis solie la Ludovic §i nu peste mult s'a arktat i in
persoanä Inaintea regelui, i-a adus daruri pretioase §i aci a jurat
credin i supunere. Dar credinta lui Alexandru a avut pret numai
ca §i credinta antecesorului s'au. Alexadru s'a rasculat in contra su-
veranit4ii coroanei ungare, pe Bulgari, cari erau credincio0 Ungu-
rilor, i-a silit s'a se scape. Rascoala aceasta a fost In 1346, ori mai
curând, dar nu se poate calcula timpul, când Ludovic eel Mare
iara a silit Valahia la ascultare. Dar §i Pesty Frigyes se indoe0e
c5. Ludovic §i-a restaurat suveranitatea, deoarece pe boierii ro-
mâni, cari lui Ludovic au fost credincio0, i-a adus In comitatul Ti-
mi§ului i pe langá Rekas, le-a dat bunuri, pentrucä Ludovic In
Valahia nu a putut sa-i räpun5. In demnitatile lor §i sa-i tina in
bunurile lor (1).
Gheorghe Sincai (Cronica Romdnilor, I, p. 499) zice : Anonimul
românesc la anul 1340 iars4 a§a, scrie: Al aselea domnitor Ladislau
Voclä Basarab dela anul 1340-1345.
La Letopiset nu se afla, dar se dovede0e dintr'un hrisov al lui
Mircea VodA, ce este la mAnästirea Tismana, in care se zice cá
la acest veleat domnià unchiul sau Vladislav Vodá Basarab. In is-
toria ungureasca sá scrie ch, la acest an, Ludovic craiul Ungariei,
bätându-se §i cu domnul Terii-Romane0i la Bran la Aputurtu i s'a
biruit craiuL PAná aci anonimul românesc, ale cAruia zise nu mi
se v'ad a fi adevarate (zice Sincai), pentrua istoricii ungure0i la
anul 1342 zic c5, In anul acesta in Tara-Romaneasca domniâ Ale-
xandru Basarab.
Din cele de Oa, ad se explie i rectificA: 1) c5. al §aselea dom-
nitor se lntelege acela, care a urmat dupá Radu Negru, Mihaiu,
(1) Acestea sunt adevhate, pentrucg In Hurmuzaki I, 1, 2, se afll mai multe documento
despre astfel de boieri, cari s'au mutat deosebi In Banatul Severinului, acl au cApfitat
bunuci l nobilitate i apoi s'au catolizat i maghiarizat.
Analele A. R.Tom. XXXIII.Memoriile Sect. Istorice. 58
www.digibuc.ro
831 bit ATANASIti M. MARIENESdif
Dan, Stefan Mailat din dinastia lui Radu Negru ; 2) c5, al saselea dom.
nitor nu e Ladislav, precum s'a dovedit i pan5, acuma, ci e Alexandru
tata lui Vladislav (Vlad, Vlaic, Laic). 3) Adeseori am experiat ca
hrisoavdele de pe la manastirile din tará nu au nici o valoare istoria.
Sincai (I. c., I, p. 503). Istoricii unguresti la anul 1343 zic, c5,
Alexandru Basarab obladuitoriul Terii-Romanesti ar fi venit la mar-
ginea Ardealului i s'ar fi inchinat i supus regelui Ludovic, eu
(Sincai) aceasta nu o cred, si c5. regele s'a Intalnit cu Alexandru,
ca amici i ca cu bun vecin.
Gheorghe Sincai (I. c., I, p. 504) zice: La anul 1345 anonimul ro-
manesc a$h, scrie: Al saptelea domnitor Alexandru Voda, anul
1345-1360. Aci rectific pe scurt: c5, al saselea domnitor e Alexandru
tata si al saptelea domnitor e Ladislau fiul, cum s'a aratat si mai sus.
Dupá letopiset, la anul 1345, Alexandru a avut rasboiu cu regele
Ludovic. Anonimul nostru bine zice cä Alexandru, domnul Terii-
Românesti a bätut pe Ludovic craiul Ungariei, pentrucä i Petru
de Reva marturiseste aceastacum voiu arAta la anul 1380, macar
ca nu spune anul in care s'a intamplat rasboiul acesta. Asa dar
cum s'a supus Alexandru lui Ludovic la anul 1343 ?
c) Dionisiu Fotino.
www.digibuc.ro
DINASTIA tIII RADD NEGRO VODI $I DINASTIA BASARADILOR. 886
www.digibuc.ro
886 DR. ATANASIII M. MARIENESCD
www.digibuc.ro
DINASTIA LIU RADII NEGRU VODX I DINASTIA BASARABILOR. 837
www.digibuc.ro
838 DR. ATANASIII M. MARIENESCIT
contra lui Lash5 nu s'a purtat rasboiu, ba din acest timp se mar-
turise0e ca, credinciosul regelui, carele In anul acesta a cuprins
Bodonul (Vidinul), iar In anul 1366, Laski in rasboiul In contra
Bulgarilor qi a Turcilor a petrecut pe regele §i 1-a sprijinit pe Lu-
dovic in victoriile sale. In acest an, adeca in 1366, Koroghy LaslO
§i. Szecsényi Konya au fost banii Banatului Severin.
Dar credinta lui Lash5 sau Vlajk nu a tinut mult. Ludovic, Inca
la anul 1367 a fost silit ca voevodului valah cu armele sa-i a-
ducá aminte de credinta. Regele din doua parti 1-a atacat pe Vlajk.
De o parte Lash5 voevodul Ardealului a pornit din tara sacueasca
ispre prejurul din sus de Ialomita (1), a cuprins §anturile valahe, §i
(1) Dupg izvoarele maghiare, rAul. se numeste Moncza.
www.digibuc.ro
DINASTIA MDT RADII NEGRII VODA I DINASTIA BASARABILOR. 839
www.digibuc.ro
840 DR. ATANABIII M. MARIENESCII
www.digibuc.ro
DINASTIA MI RADII' NEGRII TODA k3I DINASTIA BASARABILOR. 841
www.digibuc.ro
842 DR. ATANASIII M. MARIENESCII
www.digibuc.ro
DINASTIA Lill RADII NEGRII VODA I DINASTIA BASARABILOR. 843
www.digibuc.ro
844 DR. ATANASITY M. MARTENESCII
www.digibuc.ro
DINASTIA tIII RADII NEGRIT VODX 1 DINASTIA 13ASARADILOIL 845
www.digibuc.ro
846 Mt ATANASIII M. MARIENtSC11
www.digibuc.ro
PARTEA A PATRA.
1. Traditiuni rdteicite.
a) In privinta limpului desceileceirii lui Radu Negru. Fotino
pune descAlecarea la 1241, cu ocaziunea navalirii Mon golilor sau a
Tátarilor; manuscrisul din Chisinau pune descAlecarea la 1290,
dintr'un motiv istoric fals, ce 1-oiu arata, vorbind despre pArerea
lui B. P. Hasdeu. Eu am dovedit cä desalecarea a fost la anul 1215,
si cä socoteala cronicelor numai pe anul 1215 se poate 'Huh.
b) in privinta societeitii altor neamuri la descdlecare. Nu e
adevarat cä cu Radu Negru au venit papista0 (catolici), Latini (ca-
tolici) 0 Sa0 sau Saxoni §i tot felul de oameni, pentruc5, numai Ro-
www.digibuc.ro
848 DR. ATANASITI M. MARIENESCIf
mann au fost scosi din posesiuni si siliti sa fugh; aceia cari In Fa-
garat au ocupat vetrele Românilor, n'au fost siliti sa porneascA cu
Românii la 1215. Am dovedit Ca pe la anul 1224 si mai tarziu,
s'au adus colonii säsesti ca «novae plantationes» ale Sasilor In Cu-
mania (Transalpina sau Ungro-Vlahia).
c) In privinta numirii lui Radu Negru fi, a urmatorilor lui,
de Basarabi. Aceasta nu e adevarat, dinastia lui Radu Negru nu
s'a putut numi Basarab, dar nu e adevarat nici aceea, c5. la 1215,
banul Craiovei, qi anume cu Basarabii si toat'a boierimea, a yenit
la Radu Negru si i s'a inchinat, pentruca in istorie numele Basarab
mai Intaiu apare la 1324, astfel atunci Inca nu existau Basarabi,
0 e o prostie istorica a face pe Olteni ca sa se inchine färä nici
o cauza. Oltenii la 1215 Inca dormiau in letargie.
d) In privinta titlului lui Radu .Negru de duce de Fcsigaras si
de Am las, Inca In Ardeal §ti la descalecare. Regele Andreiu al II-lea
in decursul domniei lui Radu Negru In Ungro-Vlahia, a onorat pe
Radu Negru cu acest titlu.
e) in privinta stergerii numelui de Ungro-Vlachia din inscriptiu-
nea despre Radu Negru. Numele Ungro-Vlahia s'a tradus pe roma-
neste u domn a toatä Tara-Romaneascan, and sub domnia lui Radu
Negru 1215-1239, Inca n'a existat Tara-Romaneasca. Mare slabi-
dune a istoricilor no0ri, ca In 785 de ani, nici aceasta inscriptiune
nu au adus-o In curat, ca sa se stie ce a fost Ungro-Vlachia.
f) In privinta proprietectii lui Radu Negru la Câmpulung, Inca
pana era In Ardeal. Fotino, p. 4, zice : Rada Negru s'a aqezat la
Campulung, fiindca locul acesta si mai nainte era proprietatea lui.
Proasta traditiune e aceea, In care se tese minciuna istorica si
imposibilá.
www.digibuc.ro
DINASTIA LUI DADU NEGRI:1 vopA i DINASTIA BASARABILOR. 849
www.digibuc.ro
§5o DR. ATANASITI M. MARIENESCII
www.digibuc.ro
DINASTIA LIU RADU NEGRI! TODit t DINASTIA BASARADILOR. 851.
www.digibuc.ro
852 DL ATANASITI M. MARIENESCII
www.digibuc.ro
DINASTIA Lin RADII NEGR1D VODA V DINASTIA BABARABILOR. 853
tonic) tot mai bine lucrata. De- si-ar revizul Inceputul istoriei sale!
Dimitre Onciul (Originile principatelor romdne, pag. 31) zice:
Cu acest Nêgru Vocia al traditiei poporale, legendar Intemeietor tl
statului Terii-Romanesti, cronicarii au confundatctim se va vedea,
mai in urma, pe Radul Basarab dela 1373-1381, atribuind acestui
Radul intemeierea statului i Impreunarea arribelor 4nume, Radul
Negru.
Slabi cronicari pot fi Aceia, bail pe Radul Negru Veda. dela
1215-1239 au putut sa-I confunde cu Radul al II-lea, caruia tlin
Intampiare i s'a dat numele Negru,. i arele a domnit Intro
1366-1376. Onciul pentru ce nü citeazá pe croliicarii Etceia bari
au confundat istoria E pentru e nu1 corege, cad unde e confun6
dare, acolo e si greseala, i aceasta trebue coreasa. Dar Brat-08111'de
Hasdeu (M. Etym. Romaniae, IV, pag. 103) zice, cá Radii! Negru
din Fagaras s'a fuzionat en alt Radu Negru, de astädata itutentioul
Intemeietor al etatului muntenes.O. Onciul trebuia s tie corege.
Tot Onciul, la paz. 33, zice: Negru Vodá al traditiei, ta personi-
ficare a originilor Negrilor Romani, in partea de rasarit de Olt, nu-
mita Vlahia neagra, este clomp roman, venit din altá parte, dar
nu din Oltenia; el Intemeiase Statul roman in partea rasariteana
a Terii-Romanesti, dar nu dinastia, liii Inchinânclii-se Basarabii din
Oltenia, cari ii urmeaza In dinastie ; el (Negru Voda) devine In acest
inteles si intemeietorul statului a toato, Tara-Romaneasca.
Vedeti pe Onciul ea scrie istorie fara cronica i Mr& geografie. Negrii
Romani au inceput a se numi Valahi din Valahia mare, pe timpul
navalirii Tatarilor i dupa aceea el arunco, idea de Negri Romani,
far& explicatie; e a confunda pe cetitori, ci acuma Radu Negru din
1215-1239 cum poate fi personificarea Negrdor Romani) caii
au capatat numele dupa anul 1241? In partea de rasarit de Olt a
lost pe atunci Ungro-Vlahia, i numai prostii do tronicari, tarziu,
tarziu au numit-o Valahia neagra. Astfel Onciul aei recunoaste cä
taus Radu Negru e intemeietorul statului roman, adeca al Ungro-
Vlahiei i prin aceasta al Terii-Romanesti. Inaintea unui om cu ra-
tiune, chiar i (IRO, Onciul, mai poate fi cineva ca sà creaza ca Negru
Voda e o persoana a traditiei populare, o persoana legendara? D-nule
Onciul, de ce nu edifici istoria neamului) ci In toate partite ei co
distrugi?
Onciul, la pag. 226, zice : Asanestii 1180-1241i Domnia repre-
zentata prin Negru Vocla, in personificare mistica a originilor in
Vlahia Neagra (pentruca din rasarit de 0101 cand Tara-Romaneasa,
www.digibuc.ro
854 DR. ATANASIU M. MARIENESCU
www.digibuc.ro
DINASTIA LW RADII NEGRII VODA §I DINASTIA BASARABILOR. 855
www.digibuc.ro
856 Dit. ITANASIU M. MAIIIENESCU
www.digibuc.ro
DINASTIA LIU RADII NEGRO VOBX I DIBASTIA BASARABILOR. 857
www.digibuc.ro
858 DR. ATANASIII M. MARIENESQD
www.digibuc.ro
DINASTIA LEI! RADII NEGRI:I VODX g DINASTIA BASARABILOR. 859
www.digibuc.ro
860 DR. ATANASIII M. MARIENESCII
www.digibuc.ro
DINASTIA LIJI RADII NEGRIJ VODA I DINASTIA BASARABILOR. 861
www.digibuc.ro
862 DR. ATANARID IC MARTENESCU
www.digibuc.ro
DINASTIA Lin RADII NEGRU VODA $1 DINAST1A BASARAB1LOR. 863
www.digibuc.ro
864 DR. ATANASIII M. MARIENESCU
www.digibuc.ro
DINASTIA LUI RADU NEGRU VODX kit DINASTIA BASARAIGLOR. 865
www.digibuc.ro
866 bR. ATANASItT M. MARIENESCU
www.digibuc.ro
DINASTIA LIR RADII NEGRI! vODA VI DINASTIA BASARABILOR. 867
www.digibuc.ro
868 DR. ATANASIU M. MARIRNRSOU
www.digibuc.ro
DINASTIA MITI RADII NEGRII VODA SI DINASTIA BASARABILOR. 869
www.digibuc.ro
870 DR. ATANASIII M. MARIENESCII
www.digibuc.ro
DINASTIA LUI RADII NEGRU VODA giI DINASTIA BASARABILOR. 871
www.digibuc.ro
872 DR. ATANASIII M. MARIE/4E13CD
www.digibuc.ro
DINASTIA LUX RADII NEGRII VGDX air DINASTIA BASARABILOR. 873
www.digibuc.ro
874 DR. ATANASIII M. MARIENESCII
www.digibuc.ro
PARTEA A V-ea. ADAUSURI.
Iji
I-iul A daus.
losif Comeinescu, paroh in Cod lea, neiseut in Venetia de jos,
despre starea de azi a bunurilor lui Radu 1Vegru.
Iosif ComAnescu la unele Intrebb.ri In 9/28 Oct. 1910 Imi räspunde:
1. Afar& de inscriptiunea familiei Mono, cä Negru Vod5, a dAruit
lui Grigorie I vistierului situ bunurile sale, adecá cele 4 Arai, alte
documente nu se aflà. Moqii 0 i stramo0i no§tri, Inca pe unii i-am
ajuns ci eu, ne spuneau 05. toatä Tara Oltului Incepand dela Turzun
(o comuna In partea ostic5., a comitatului FIgaraq, aproape de Co-
halm, lânga. statiunea &Ali ferate AlsO-Rákos) pLià la Turnu-Rocu,
odinioará a fost pam'Antul stramocilor lor, c aceia erau boieroni
cb. au avut posesiuni, au recunoscut principii Ardealului, prin recu-
noac4terea diplomelor lor. Astfel la anul 1628, Gabriel Betlen despre
familia Comanics, descendenta dela Grigorie at II-lea, afirma.' urrn5.-
toarele : totales quoque et integras portiones ipsorum possesionarias
Boeronales aviticas in possesionibus Alsó-Venetzie et Kutulata ha-
bitatae in quarum quieto et pacifico dominio tam progenitores ipsurum
quam etiam ipsi ab antiquo perstitisse. Precum au recunoscut top
domnitorii ulteriori ai Transilvaniei.
2. In Venetia, familie cu numele Grigorie nu se ctie sg. fi fost,
afar& de aceea din anul 1260, dupá inscriptia despre : Genealogia
autentica monestick carea a avut de fii: pe Mailat, ComAna i pe Gri-
gorie al II-lea, Intro cari s'au Impartit i cele 4 OA, donate de Negru
Vodä tezaurarariului sau Grigorie I Venetianul. Nume istoric vechiu
In Venetia, recunoscut §i de popor 0 de autoritati, Co. domn terestru
a fost numai familia Monea illo tempore, din care se ramificá fa-
miliile de azi: Comaniciu, Stoica, Penciu, Popeniciu. Si la segre-
garea pädurilor In secolul trecut, afar& de familia Monea, numai
www.digibuc.ro
876 DR. ATANASID M. MARIENESCII
www.digibuc.ro
DINASTIA 1.11/ NADU NEGRI/ VODA. tg DINASTIA 13ASARADILOR. 877
Al .II-lea Adaus.
(1) Ven 1nseamnä api, et e diminutiv, tnseamna mica, qi ia loc, deci Venetia 14-
seamna locuinta la apa micas Venetia dela Adria Inseam* Von apa, et teren, prejur
(ea et Fag-et, 13rad-et) ci ia Joe, tara. AnAndouli nume stud tot dela 0 populatiune.
www.digibuc.ro
878 DR. ATANASID M. MARIENESCII
www.digibuc.ro
DINASTIA Lin RAM/ NEGR17 VODA fg DINASTIA BASARABILOR. 879
Al III-lea Adaus.
Numele Romani tor in veaourile dela inceputul istoriei romdne.
Penttu aceia cari pricep ce insemnatate mare are cunoqtinta
numelui poporului nostru dup& limbile popoarelor str&ine In decur-
sul timpului, de bun& seam& e de mare interes istoric ; pentru
aceasta am compus acest adaus, in deosebi pe baza documentelor lui
Hurmuzaki.
La anal 1222 (Hurm. 54, p. 74) Andreiu al II-lea d& diploma sa
Smilor, ca aceOia sk nu plaaeasch vam& trecand prin terram
Blacorum (tara Blachilor, adicA Fagáraq). Tot la anu11222 (Hurm.
55, p. 76) Papa Honoriu III confirm& diploma lui Andreiu al II-lea
0 zice: ad terminos Blacorum §i mai in jos Valachorum, adicá
nominativ singular Blacus, nom. plural Blaci k3i Valachus, Va-
lachi(1).
La anul 1213 (Hurm. 57, p. 79) Andreiu al II-lea zice: PArrian-
tul ce 1-au luat dela Blacci adic& terrain exemptam de Blaccis
in donatiunea pentru manastirea Kerch (arta). La 1224. (Hurm.
62, p. 83) Andreiu al II-lea zice, ca Sa0i s& foloseasc& In comu-
nitate Silvam Blacorum et Bissenorum, adic& : padurea Blacilor §i ,
a Bisenilor. La 1228 (Hurm. 84, p. 108) Teodosie episcopul Cuma-
nilor sfátue0e pe Sacui, ca s& nu se supere pentru episcopia Cu-
manilor, chci biserica lui Cristos cuprinde pe Skui, pe Cumani §i
(1) Germanii, cari au ajuns pe teritoriile ce aveau spre apus pe Fraud, Francezi,
spre ameazi pe Italiani qi pe Gall 0 alte semintii celtice, i-au numit Gal-aoh (om gal,
viVi de gal) si oh din ach strimutându-se in §, i-1 format numele GAlch=.-Galt; Ge1q.2G
stAmutAndu-se In v, w, s'a format Wal-oh, Wel, adicii italian. Din bal-ach e numele Va-
lach; 0 flinch:A g, v trece In b, e numele Blach, BIao.
www.digibuc.ro
880 Dn. ATANAIMIT M. ILAIMVNESat
(I) Limba maghiara nu sufere la Inceputul numelui pe BI, VI, Wl, el pe b, v, w Te-a
stramutat In 0; de aci din Blach, Vlach,yVlach a flout 0-lach, si apoi pe eh 1-a Immuiat
numai in h, de aci 0-lah, numele ungurese pentru Roman. Ask fac i alte popoare tu-
ranice, p. e. Tfitarii si- Tamil, etc,
(2) In Elurm. (Nr. 17 p. 234), la anul 1246- cálugarul loan de Plano, carele a cercetat
pe Tätari, a aflat un popor Kara-Kitaj (Nigri KytaDsi Kara Kythaf. Dar nu spune cauza
04 pentru ee se names(' Negri. Azi nicf eu. nu pot sera& eauza, pentru ee RomAnii
s'au numit negri.
www.digibuc.ro
DINASTIA LUI RADII NEGRII VODi SI DINASTIA BASARABILOR. 881
www.digibuc.ro
882 bit ACINAATtr M. MARittiESCtr
Iirii TAtarilor, sei face amintire despre trei comune cu drept roma-
nese in Transilvania, villae Macales (adica, Olachales, sate roma,-
necti, In text mai In jos Olacales. Deci In numele Alacales e grecealä
de ortografie).
La 1341 (Hurm. p. 699) se amintes6 mai multe comune cu drept
românesc. Villas Olakales, adeca Fiizeszeek, etc. Villam Olakalem
Chyzer; villam Olakalem Bogdan háza. Olachil ad eandam terram.
La 1345 (Hurm. 547, p. 694) se amintesc Vlahi din tara Bosina
(Bosnia) i Blachii cari au venit la Raguza. Astfel Romanii la po-
poare diferite aveau numele Blach, Vlachi, lar in Ungaria la Un-
guri de regulä Olachi, Olahi.
Acuma ajungem la un punct de Mai-e Insemnatate; Ia numele
nostru de Romani.
La 1349 (Hurm. 551, P. 607) Papa Clement VI-Iea informeaza, pe
Ludovic regale Ungariel, ca mai multi: Olachi-Romani din Ungarial
Transilvania i Ultralpina (dincolo de Alpi, adick de Carpati, In Val
lahia) au trecut la legea catolich. Aceasta era pe cand domnik AIei
xandru; al II-lea Basarab. Aci e de Insemnat ca. papa pe Romani,
Olachi numiti la Unguri, Ii identifica cu Romanii (cei vechi). De
bunk seam& preotii catolici, tmpractiati printre Romani, au fost ci
Italieni; acestia au aflat, recunoscut romanismul nostru, au raportat
la papa, acesta 3 recunoscut Romani In Ungaria, Transilvania ci
Valahia. I poporul nostru i pan& azi poarta, numele s'au cel vechiu,
roman.
www.digibuc.ro
DINASTIA LUI UADU NEGRD YOB/ 131 DINASTIA BASARABILOR. 883
www.digibuc.ro
884 DR. iTANASIIT N. MARIENEESCII
www.digibuc.ro
DINASTIA LIU RADII BEGIRT VOD. f DINASTIA BASARABILOR. 885
www.digibuc.ro
CUPRINSUL
Partea prima.
Pagina
1. Precuvantare . . 797
2. Introducerea in istoria epocei lui Radu Negru . . . .. 799
3. Radu Negru Voda n traditia din Tara Fligaraplui 802
4. Trecerea lui Radu Negru peste Carpati . 805
Partea a doua.
Domnitorii din dinastia lui Radu Negru.
5. I. Negru sau Radu Negru Voda 806
6. Inca unele date pentru anul 1215 808
7. II. Mihaiu Voda } 810
8. III. Dan Voda .
9. 1V. Stefan Mailat Voda 813
10. Socoteala anilor dupa diferite cronice 816
Partea a treia.
Dinastia Basarabilor.
11. Introducere in istoria dinastiei Basarabilor 818
12. I. Ivancu sau loan, primul voevod Basarab . 820
13. II. Alexandru Voda, al doilea Basarab 831
14. III. Ladislav Voda, al treilea Basarab 835
15. Notite de lips& pentru unele explicatiuni 843
16. Ca de incheierea partii a treia 845
Partea a patra.
17. Observdri critice 847
1. Traditiuni ratacite
2. B. P. Hascleu mistifica istoria n privinta vechimii Basarabilor. 848
www.digibuc.ro
888 DR. ATANABUT M. MARIENESCII
Partea a cincea.
Adausuri.
1-iul Adaus.
Dela Iosif ConAnescu despre starea de azi a bunurilor lui Radu Negru 875
Al 11-lea adaus.
Dela Eugen Brote despre drumul ce 1-au facut Românii din Rigäras
'Ana, la Câmpulung r 877
Al .41-lea adaus
Numele Românilor in veacurile dela inceput . . . ...... 879
www.digibuc.ro
INSEMNATATEA
DIVANURILOR AD-HOC DIN IASI SI BUCURESTI
IN ISTORIA RENASTERII ROMANIEI
DE
DINITRIE A. STURDZA
Secretar general al Academiei Române.
V. Anul 1858.
CAIMACAMIA DIN MOLDOVA
A DOMNILOR
www.digibuc.ro
890 DIMITRIE A. STURDZA
«0 r d i n.
«D-lor Stefan Catargiu, sef al Departamentului din Launtru,
Vasile Sturdza, Prezidentul Divanului Domnesc,
Anastasie Panu, Loctiitor de Logofat al Dreptatii.
«In conformitate cu stipulatiile art. 49 din Conventia care, precum este zis
in celalalt Ferman al meu, investit cu Hatul imperial, s'a incheiat in 19 Au-
gust 1858 intre Imperiul meu si cele sase Puteri garante, in ceeace priveste
organizatia fundamentala a ambelor Principate, v'am numit la Caimacamia
Moldovei.
«Prin urmare, Printul Nieolae Konake Vogoride, pana acum Caimaeam al
Moldovei, urmand a trada indata in manile voastre administratia generala
a Principatului, care din ceasul acela va este data vona escluziv, vointa mea
hotaritoare este ca in exercitiul provizoriului ce -A este inerezut, linistea
t5.rii, siguranta si buna petrecere a populaiiitor sa fie mantinute, si ea sti-
pulatiile electorale a nouai organizatii ce aveti a executa si a face de a exe-
cuta direct si indirect, sa, fie in totul si cu lealitate puse in practiea.
«Ordonez ca sa tintiti toata serioasa voastra Imre aminte asupra exactei
aplicatii a regulamentului electoral, in ceeace priveste pe acei cu insusiri de
a fi alesi la domnie si la adunare, cum si pe alegatorii membrilor acestei
adunari. .
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN Ltsr I BIICURE$TI, V. 891
precum mai sus s'a zis, pentru pastrarea linistei n tarl i pentru buna exe-
cutie a regulamentelor norkS, vä fac. stiut c sunteti autorizati a scoate, sub
raspunderea voastra, din functiile lor si a inlocui provizoriu, prin altii ce s'ar
socoti de cuviintS, pe toti acei din functionarii Principatului, cari s'ar abate
din aceastS stare de lucruri ; ins& sunteti datori, in toate cazurile, a subor-
dona aceste schimbAri unor stricte nevoi si unor consideratii vklite de ran-
duealä publicA.
«De aceea s'a slobozit fermanul meu imperial de fata..»
Acest Ferman a fost trimis Gaimsacämiei Moldovei cu urmAtoarea
scrisoare a Marelui Vizir Ali Pasa din 9 Octomvrie 1858 :
«Am onoare a vá face cunoscut crt din porunca M. S. Sultanului, Ex. Sa
Afif-Bei, Mare Cancelar al Divanului Imperial si functionar de gradul 'MUM
al Imperiului, este insarcinat cu misiunea de a duce la Iasi Hatiseriful con-
form cu stipulatiunile Conventiei din 19 August 1858 si destinat a promulga
dispozitiunile cuprinse in acea Conventie, relativ la organizarea fundamentals
a celor doua Principate, precum i Fermanul Imperial pentru numirea D-voastre
in mod colectiv Caimacami ai Moldovei, conform cu art. 49 al numitei
Conventii.
eva, rog deci a primi pe acest Comisar Imperial cu toath. cinstea ce i se
cuvine personal si o compoarta misiunea sa inalth si a binevoi sl-i faceti
toate inlesnirile pentru a-i asigura. succesul.
(ss) cA al iD.
www.digibuc.ro
892 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANITRILN AD-HOC DIN IrtkII t3I DUCIIRETTI, V. 893
www.digibuc.ro
-894 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAV V BUCIIRE5TI, V. 895
www.digibuc.ro
896 D1M1TRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IA*I tit BDCURESTI, V. 8q7
«Se atinge de tot ce are cineva mai scump pe lume : de vatra pärintilor eti,
de viitorul copiilor, de tara noastra.
«Functionarii de toate ramurile administratiei sunt chemati ali implini da-
toria lor. PAzirea legilor, nepartinirea, dreptatea sh-i pova-cueasc b. in toate
lucrärile. 0 emulatie de merit, de zel, de onestitate ii de subordinatie A
fie deviza tuturor acelor cari servesc patriei.
ellasplata lor va fi mare, caci in ziva intru care Adunarea terii va fi in-
trunitä, Comisiunea interimarà, depuind mandatul säu §i da,ndu-§i seam& de
lucrarile sale, va zice inaintea a1e0lor terii : iat,1 functionarii cu cari am
lucrat la implinirea misiei ce ne-a fost incredintata ; tot meritul este al lor,
cAci noi le-am arätat numai dorinte, §i ei au lucrat spre binele patriei.
«Pe at&ta insh raspunderea va fi mare pentru toti aceia cari se vor abate
din datoriile lor; nici un fel de consideratie nu va pute& preschimba, both,-
rirea legii ; Caimacamia o va aplica pentru toti deopotrivá.
«Sentinele devotate la postul lor, membrii Comisiunei interimare se Mgli-
duesc inaintea lui Dumnezeu, a Tarii §i a Europei a-0 implini cu nestra-
mutare datoriile ce-i privesc.
«Dela concursul dar al luminilor, al bunelor cugetari ale compatriotilor
atArnä ca sit ne a§ternem calea catre mântuire. Soarta Orli AA in intelep-
ciunea lor.
«Dupa articolul 47 din Conventie, toate legile tarii i0 au deplina lor lucrare
panit la noua reorganizare.
(ss) «Stefan Catargiu, Vasile Sturdza, Anastasie Panu.o
In 21 Octomvrie (2 Noemvrie), Membrii Cáimacamiei adreseazA
Marelui Vizir Ali Paa, urmhtoarea sorisoare:
.)
www.digibuc.ro
898 DIMITRIE A. ETURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IA§I §I BIICURE§TI, V. 899
«Domnule Administrator,
a Conventiunea, incheiatA la Paris in 7 (19) August trecut, a deschis patriei
noastre o er& noul4 un viitor. Tara este chemat& astAzi a exercita un
drept mare, ce 1-a avut din strAvechi, dreptul alegerii. Domnia-ta esti chemat
prin functia ce ocupi a cooper& la aplicarea lui. Domnia-ta urmezi a face
lista fetelor, cari au a compune colegiurile electorale in acel district. Gu-
vernul a fAcut instructii povAtuitoare in asemenea. Ele vi se trimit acum in
alaturare. Dintr'insele vei cunoaste modul care este adoptat pentru indepli-
nirea Conventiei si a Legii Electorale, comunicate administratorilor pe Wig&
oficia Departamentului din lAuntru. Spiritul de nepArtinire, de lealitate
si de sinceritate este conditia principal& a acestor instructii. Domnia-ta te
vei Strunde de acest spirit si vei face a se simti in toate lucrArile ce
vei inaintà. Domnia-ta esti intru aceasta indatorit de patria Domniei-tale si
de guvernul dela care atarni. Tara intreag& stA acum si asteaptA lucrArile
noastre.
«Orice priviri personale si de interes privat trebue cu totul indepartate.
Chemarea noastrA este cu totul alta; ea este de a da patriei o Adunare na-
tionalA, o Adunare compus& de fiii cei mai alesi, de !hi aceia cari sunt ho-
tAriti a se ridic& mai presus de toate consideratiile secundare si a nu ave&
in privire cleat interesul cel mare, cel sffint, interesul national.
«LucrArile dovedesc totdeauna, oricAt de imrejdite ar cerc& cinev& a le
face, scopul la care au tintit.
«CA,imAcAmia nu va suferi nici decum a se profan& sacrul mandat ce i s'a
incredintat : acela de a chem& Ora sa, se rosteascA liber in alegerile depu-
tatilor sai.
cOcupAndu-vA dar, indat& dupA primirea acestui ofis si a instructiilor MA-
www.digibuc.ro
900 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IASI 51 BIICURgSTI, V. 901
www.digibuc.ro
902 DIMITRIR A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IASI ttu BUCURE$TI, V. 903
mai mare luare aminte asupra tuturor lucrtrilor contrare numitei legi, si
asupra uneltirilor inselatoare, faptuite spre a insu§i cuiva drituri neadevtrate
de alegator sau de ales, uneltiri cari mai cu seamt ar fi putut st se fact
dela subscrierea Conventiei incoace. Administratiile dar, precum §i judect-
torille, urmand in asemenea cazuri dispozitiilor Legii Electorale, spiritul de
nepArtinire, de lealitate i de sinceritate O. le povritueasca in toate lucrit-
rile bor.
u(Subscrigi:iMemBrii Consiliului administrativ: V. Ale csandr i, I. A. Can tacuzi no,
A. Cuza, I. Pruncu, D. Meleghie, G. Dulcescu, P. Donici.D
E interesant a cunoa§te cu aceasta ocaziune opiniunea Comitelui
Walewski, trimis5, in instructiuni confidentiale d-lui V. Place in
24 Octomvrie (5 Noemvrie), asupra unora din cestiunile hotarIte de
CaimAcArnie:
«Am primit comunicarile ce mi-ati adresat §i in cari cereti ltmuriri asu-
pra unor cestiuni privitoare la aplicarea Conventiunii din 19 August.
«Guvernul Imparattitui nu poate decide, fart concursul celorlalte Puteri
semnatare, cestiunile cari dau na§tere la interpretarea Conventiunii. Nu pot
dar sit va exp rim acum cleat o simpla opiniune personalt.
«Mi se pare hist cit cele mai multe cestiuni ce indica* se pot decide dela
sine fArt dificultate, dupt cum ele se vor prezinta, fie inaintea Caimaca-
miei, fie inaintea Aduntrii.
«In ceeace priveste mai inthiu puterile ce are a exercita Ctimactmia, este
evident ca Conventiunea din 19 August a instituit un guvern. Acest guvern
este compus de trei membri, dar ace§tia formeaza un singur trup si prin
urmare ei trebue sa lucreze in bunt intelegere si prin deliberare colectiva.
In caz de disingimânt intre ei, e natural cei majoritatea decide.
«Mi se pare drept, ca Membrii Cdimàc4miei set primeascd o remunera(ie
pentru durata func(iunilor bor. S'ar putet imparti intre ei lista civill a Cai-
macamului actual, sau sit li se atribue o remunerare egala cu aceea care o
aveau in functiunile ce ocupau sub ultimul Hospodar.
«Adunarea, având a face alegerea noului Hospodar, conformindu-se dispo-
zitiunilor stipulate de Puteri si promulgate de Sultan, e natural et ea are
dreptul a verifict titlurile candidatilor cari se vor prezinta sufragiilor sale
si a se asigura, daca ei indeplinesc toate conditiunile cerute.
«Dispozitiunea dela articolul 13 aratt cit intre conditiunile ce candidatii la
Hospodarat trebue st indeplineasa e i aceea de a fi facut parte din aduntri.
Aceasta dispozitiune mi se pare et trebue inteleast in sensul cel mai larg
si prin urmare si pentru ultimele Divanuri ad-hoc.
«Cred inst din contra, ca articolul 18 care hotare§te eh «Episcopii dioce-
www.digibuc.ro
904 DIMMIR A. STURDZA
zani vor face parte de drept din Adunare», trebue sA lie inteles in sens re-
strictiv. Simplii geranti, cari adininistreazA in Moldova diocezele in urma
mortii titularilor, i cari stint revocabili, nu pot, de vreme ce Conventiunea
nu face nici o mentiune, sA lie investiti cu o atributiune importanta i cu
totul exceptionala.
«In cat priveste modul alegerii Episcopilor, cad s'ar putea numi inainte
de intrunirea Adunitrii, en nu vAd cA se poate procede altfel, decat confor-
rnandu-se obiceiurilor i prescriptiunilor Regulamentului Organic».
www.digibuc.ro
DIVA242TRItt AD-120C TM4 2A$I $2 III:Mx:MEM, V. 905
www.digibuc.ro
906 tukttittz A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANCRILN AD-HOC DIN LW Fia BCCIIRV§ITI, V. 007
www.digibuc.ro
908 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANDRILE AD-HOC DIN IAI I BIICURE§TI, V. 909
www.digibuc.ro
910 DIMITRIR A. STURDZA
tentä. Toate usile s'au incuiat apoi, d-1 aghiotant luand cheile cu sine. 0
asemenea infractie a ordinului legal si o lovire in dignitatea postului ce
Ina lta Caimacamie a incredintat iscalitului graben a supune Inaltei Caima-
camii, asteptand dela spiritul de dreptate, de legalitate si de pazirea ordi-
nelor legale apreciatia dreapta unei masuri atat de scandaloase si de arbitrare.
Scrisoarea I a logofatului Stefan Catargiu, membru al CAimcá-
miei Moldovei, cAtre vornicii Vasile Sturdza si Anastasie Panu, mem-
brii aceleiaq Cainfacamii, prima& in (3) 15 Noemvrie.
aDomnilor i colegii mei,
«Cand cu respect am primit din manile Ex. Sale d-lui Comisar al M. S.
Sultanului Fermanul Imperial, prin care s'a incredintat onorabila administrare
a taxii noastre in cursul periodului lucrarilor electorale pregatitoare a forma
noua Adunare, de acelas sentiment am fost cu totii insuflati, si am simtit
aceeas recunostinta catre Ina lta Poarta Suzerana si sincera dorinta a fi uniti
catre un comun devotament in interes sfánt al patriei ; i pentru ca nimic
el nu turbure in viitor o intelegere completa at& de trebuitoare in regulata
indeplinire a indatoririlor ce ne sunt impozate catre tarn, am onoare a va
adresa cateva mici consideratii.
«Am observat cu adanca, mahnire el in lucrarile noastre din urma nu am
fi de aceeas parere, lucritri atingatoare de un mare interes administrativ.
Deci ma vad anevoit a va expune deschis cari sunt cugetarile i hotaririle
mele persbnale, intru aceea ce priveste atributiile mele in puterea interimara
ce exersez. Asemenea hotariri sunt intemeiate pe o neaparata nevoie i o
strictä legalitate.
«Actul prin care ne-am angajat a primi cu d-voastra dimpreuna opinia ma-
joritatii in sfatul nostru nu vadeste decat prea mult dorint3, cea mai sincera
de a ramânea strict uniti cu d-voastre in tot cursul misiei ce purtam, i ur-
mand unei hotariri de acest fel, nici odata nu am recunoscut ca Caimacamia
ar putea sanctiona, prin asemenea majoritate, lucrari contrare legilor si re-
gulamentului in vigoare in Ora ; deci impotriva cazurilor prevazute de legi
si regulament, orice majoritate cade pierzand a sa putere, cad art. 49 din
Conventie hotaraste ca a noastra Caimacamie este constituita conform cu
dispozitiile Regulamentului Organic.
«Asemenea dispozitii fiind indestul de lamurite, in ceeace priveste atri-
butiile Ministerului din Launtru, a caruia diriguire este incredintata mie, apoi
nici pot catus de putin a ma inlatura dela ele si a nu le urine. intocmai.
«Am putut primi impreunä cu d-voastre o mai intins a. rastalmacire a seri-
sorii si a duhului ce cuprinde Imparatescul Ferman, care ne-a incredintat
www.digibuc.ro
DIVANTIRILE AD-ROC DIN IA$I I DIICIIRWI, V. 911
www.digibuc.ro
912 DIMITRIR A. STURDZA
gándire decal aceea de a ma uni strâns cu ambii mei colegi, spre a servi
cu un intreg devotament cauza sfAnt& a terii noastre.
«Din cele intai zile ale intrebuintarii puterilor noastre, eu m'am primit a re-
cunoa§te cu dan§ii, pentru ca buna noastr& armonie s& nu fie un moment
turburata, c& hotäririle noastre vor fi luate cu majoritatea glasurilor; §i m'am
plecat la schimb&rile ce d-lor au socotit s fac& in interesul general, prin
o tAlcuire prea 1arg& poate a literei Fermanului, care las& s& atarne asupra
noastrA r&spunderea schimbärilor cerute de o neapärati nevoie, sau de con-
sideratii vederate de ordin public.
«Cu toat& aceastA marturisire a unui concurs atát de devotat §i atilt de
neinteresat, cu toad scrisoarea pe care le-am adresat-o de indata, cu scop
de a feH o neintelegere dintre noi, vrednic& de cAinat, ace§ti domni au st&-
ruit a intrà pe o cale de partinire §i de o hotarire nestramutatk in care eu
nu-i pot urma, Para a compromite interesele cele mai pretioase ale terii mele.
«Contrar stipulatiilor lämurite ale Regulamentului nostru Organic, invocat
de insu§ Hati§eriful, contrar deliberatiei noastre din 20 Octomvrie, in care
este anume prescris ca actele decurg&toare din drepturile majoritatii vor
trebui ins& a fi subscrise de al treilea membru neunit, §i a chruia opinie va
trebui sä fie inscrisA intr'un proces verbal special, contrar privilegiilor ne-
prescriptibile de cari m& bucur cel putin cu titlul de Ministru din launtru
§i Pre§edinte Consiliului Administrativ in Principat, ei au pä§it oarecum
in temeiul puterilor acestei majoritAti la schimb&ri radicale in personalul
propriului meu minister, §i aceasta far& primirea mea, far& §tirea mea, §i
tara a asistat la trista privelicle a unui director a§ezat in t&rie §i cu aju-
toml poliiei intr'un post pe care-I ocup in puterea unui Ferman Imperial.
«Din acest moment, Inaltimea Voastra, noi ne aflam sub un regim nere-
gulat. Mi s'a oprit insu§ mie de a trimite depe§i telegrafice la Curtea Su-
zeranit; ispravnicii s'au dep&rtat militäre§te, Mr& primirea mea personath.,
chiar in cursul noptii §i in nefiinta mea; acei cari s'au refuzat de a incre-
dint& functiile lor, nevazAnd figur&nd subscrierea mea in ordinul ce le era
dat, s'au pus :in stare de arestatie ; un ofiter ce insärcinasem numai cu un
ordin, ca Ministru, a fost arestat; másuri s'au luat pentru ca politia, isprav-
nicii, telegraful, jandarmeria ce atarn& de postul men, in puterea art. 139
§i 141 din Regulamentul Organic, s& nu mai fie in dispozitia mea. Noi suntem
in dezordinul cel mai far& sf&r§it.
«In fata acestor fapte, InAltimea Voasträ, este de datoria mea de a pro-
test& intre puternicile voastre mAni, in numele mandatului ce am primit
prin Fermanul Curtii Suzerane, in numele Regulamentului pe care nu voesc
a nu-1 cunoa§te, in numele Orli spaimantate, in contra unor uneltiri de
aceasta fire, la care pentru nimic in lume nu a§ pute& a m& asocia, si
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-1100 DIN IAI I BUCIIRE5TI, V. 913
www.digibuc.ro
914 DIM1TRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-FIOC DIN IAt3I X BIICUREIrI, V. 915
www.digibuc.ro
916 DIMITRIE A. STURDZA
din 20 Octomvrie ?
«Subscrisii au inceput atunci a vedea curat starea lucrurilor care ii astepta.
Inadusind insa, in pieptul lor aceasta trista i mult plina de ingrijire rove-
latie, hotarira. a-si implini datoria pantt la capAt.
«Dupa. ce instructiile povatuitoare pentru facerea listelor electorate se des-
batura si se adoptarl in unanimitate, subscrisii venira asupra masurii nea-
parate de a se face schimbari in administratori. Ai propus schimbarea ad-
ministratorilor de Roman, de *Iasi, de Falciu si de Ismail, si fetele propuse
de D-voastra s'au adoptat cu unanimitate.
«Indatoririle noastre nu se opriau insrt numai asupra acestor tinuturi; tara
intreaga are dreptate sit reclame ingrijirea noastra i sa ne faca rAspunzatori
pentru toata intarzierea i nebitgarea in seama cu care ne-am purta in aceste
mari imprejurari. Subscrisii abia au pronuntat numele administratorilor de
Putna si de Tutova i D-voastra ne-ati declarat cit nu avem nici o treaba
in administratie, cit ea va este incredintata excluziv voua, ca yeti face ce
yeti vroi in acel ram si ca se vor schimba numai aceia din administratori
pe cari singuri yeti vroi.
«Dar oare Conventia i Fermanul de instalare subordineaza raspunderea
subscrisilor la vointa Domniei Voastre? Suntem oare colegii vostri in drepturi
si in raspundere deopotriva, sau niste subalterni plecati vointei ce v'ar place&
sa aratat' ? Cu mahnire vedem argum-ntatia ce faceti, prin scrisoarea voastra,
in privinta unui rol de subalternitite ce credeti cl putem accepta. Digni-
tatea noastra i partea cea deopotriva la mandatul pe care Inaltele Puteri
au binevoit a ne acorda nu ne iarta a va urmari pe campul acestei discutii.
«Ministrul din launtru, in ale caruia indrituiri citutati articole din Reglementul
Organic pentru a -14 sprijini argumentatia, are, tot dupa acest Reglement, in-
datorirea de a asculta de guvernul superior, si acel guvern astazi e Caima-
eAmia. Conventia din 7 (19) August si Fermanul de instalare nu desparte
www.digibuc.ro
DIVANDRILE AD-110C DIN LW t3I BlICURErT, V. 917
www.digibuc.ro
918 DIMITRID A. STURDZA
aDomnilor qi Colegi,
www.digibuc.ro
DIVAKCHILE AD-HOC DIN IW 131 BIICUREM, V. 919
tocmai a acestei responsabilitati, ar fi fost mult mai intelept din partea D-v.
ca s. fiti in legalitate.
«A instal& cu putere un director in nestiinta Ministrului, totodata si co-
legul D-v. in Departamentul pe care-1 ocupa, cu dreptul rezervat de insus
acel. izvor, din care si D-v. trageti drepturile deopotriva cu dansul ; a des-
tau& cu mijloace militare ispravnicii ; a inchide pe aceia cari, nevazand in
poronci iscalitura sefului lor, s'au opus cu legalitate ; a ridica cu dela sine
putere i cu calcarea legilor din manile acelui Minister politia, jandarmeria ;
a-1 opri dela lucrarea telegrafica, si a aresta un ofiter care indeplinia po-
roncile acelui Ministru ; si de atunci a poronei, a decreta, pe temeiul a
doug iscalituri numai, avand pretentii de a reprezenta o Caimacamie de trei
membri ; cu toate a s'a fost hotarit (jurnalul din 20 Octomvrie) a toate
lucrarile, acute in majoritate, nu pot aye& puterea executiva decal sub trei
iscAlituri. Toate aceste, Domnilor, pot fi prea regulate, ins& binevoiti a re-
cunoaste impreuna cu mine, ca niste asemenea cu nimica nu pot aye& ase-
manare decat cu silnicia.
'«Prin urpare eu am cugetul lini§tit ; apelul D-v. putin m atinge, ma
departez a recunoaste in acest apel patriotismul pe care alcátuirile D-v.
nirnicesc ; i parelnica stäruinta, a D-v. de a-mi intinde mama nu va sluji
de acum inainte cleat a-mi dovedi ca ecutremurul», de care ziceti cä v'ati
cuprins dela cea dintai zi, inaintea gravitatii misiei D-v., astazi II aveti in
privirea consecintelor, ce vor da mai in urma acturile ce ati Mout.
«In cat priveste ingrijirile D-v. cele man i Para interes in privirea feri-
cirii sau a nenorocirii Orli, binevoiti a ma crede, Domnilor, ca am indes-
tule titluri la impartasirea lor. Eu n'am intrat de ieri in trebile administra-
tive ale rii, i daca m vad, dator unei neasteptate hitamplari, a fi chemat
acum la impartäsirea guvernului, cu toate aceste indelungate, loiale ale mele
slujbe trecute, nu ma tine asa de departe dela acest Malt post, pentru ca
sa flu tentat a abuza de dansul astazi, ca i and ar fi pentru mine o mare
noro ci re.
«Nu va siliti, Domnilor, a talmaci pe conta amanarii mele secretul intar-
zierii publicatiei conditiilor i a listelor alegatoare ; constiinta publica este
foarte pätrunsa i convinsa, in aceasta ; publicul stie foarte bine ca v'ati pus
in nevoie, spre a ajunge la telul D-v., de a avea in toate districtele oameni
de increderea D-v.; el cunoaste dar foarte bine ca voiti a castiga vreme,
spre a va intelege in conlucrare.
«Nimic mai natural, si norodul moldovean este deprins cu asemenea fel
de lucrari, pentru ca sa se arnageasca un minut macar asupra intentiilor D-v.
in aceasta imprejurare ; precum foarte bine ziceti: «compatriotii nostri vor
sti s pretueasca devotamentul D-v.»
www.digibuc.ro
920 DIMITRIE A. fITURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAV V DUCIIREtITI, V. 921
www.digibuc.ro
922 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANDRILE AD-HOO DIN "Alp I 1313CUREFII, V. 923
www.digibuc.ro
924 b1MITRIt A. t3Ttftb2A
cAmia find instalati, vi se face cunoscut di, pe temeiul art. 9 din Conventie,
functiile d-voastre de Capukehaia la Constantinopole au incetat din ziva de
19 Octomvrie. Onorariul D-voastrA Hind dar numai pAnA in arAtata zi, sunteti
poftiti ca sA tineti in pAstrare pAnA la altA instiintare, sub inventarul cuvenit,
toate hArtiile atingAtoare de InsArcinarea ce ati avut.
.Secretarul Statului (s.) V. Al ecsandr 1.)
www.digibuc.ro
DIVANIIIIILE AD-HOO DIN IA§I 13I BUCIIRETTI, V. 925
www.digibuc.ro
926 DTMITRIR A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOO DIN IA6I 13I BIICUREt3TI, V. 927
www.digibuc.ro
928 DIMITRIE A. STURDZA
din urma, prin care Secretarul Vostru ne-a instiintat ca misia Ex. Voastre
nu ar fi alta cleat acea insemnata in sus citata carte viziriala. Ne folosim
de aceasta ocazie, pentru a exprima, Ex. Vuastre sentimentele de inalta con-
sideratie, cu care avem onoare a fi ai Ex. Voastre prea supusi servi.
g(s.) V. Sturdz a, A. P a n u,D
Logofätul tefan Catargiu a pus in executare declaratiunea sa,
«a nu Incape deliberare, &and urrneazá poroncä», prin atitudinea
sa violent 5. fata, de d-1 Teriakiu, precum se constatà de acesta prin
Raportul adresat CalmäcAmiei in 9/21 Noernvrie:
«Onorabilei Caimacamii a Principatului Moldovei.
«Directorul Departamentului din Launtru.
«Astazi, la 3 ore dupa amiaza, ca.nd subscrisul se Oa exersand functiile
sale in camera Departamentului, a intrat domnul Ministni; m'am sculat in-
data, i-am cedat cu tot respectul biurour. D-lui, adunand pe toti amploiatii
Departamentului, in fata unui public numeros, a declarat a, dupa o depesa
viziriala, toate lucränle Caimacamiei aunt anulate i ca, prin urmara, en nu
mai aunt director Departamentului. Am raspuns a nu am nici o comuni-
catie oficiala, ca, acestea sunt acte privitoare pe Caimacamie, iar nu pe De-
partament; o numirea mea este in puterea decretului Caimacamiei, si cli
numai dela Caimacamie pot primi destitutia mea : «Eu Bunt Caimacam», a
raspuns domnul Ministru cu energie, «si-ti poroncesc sa iei. Asemenea a po-
roncit sefilor de sectii a nu-mi da ascultare, a nu-mi prezenta nici o hartie.
Vroind a ma retrage din cabinetul d-lui Ministru in cancelaria Departa-
mentului, cu hartiile ce aveam in mai* d-1 Ministru, smulgandu-mi hartiile,
a strigat ea n'am voie sa ieau nici o hartie si a poruncit sa-mi opreasca in-
trarea in orice odaie a Departamentului i sa ma dea afar& din Departament.
Jandarmii, alergand in camera, s'au oprit inaintea acestui ordin arbitrar; atunci
d-1 Ministru insus, lasand biuroul, m'a apucat de mana, repetand jandarmilor
ordinul de a ma da afara. ,
«Subscrisul, ca sa nu dea loc unui scandal regretabil, i patruns de da-
toria sa de a se tinea in cea mai stricta legalitate, s'a retras. Acestea cu res-
pect le supun onoratei Climacamii, spre a 'regula cele de cuviinta».
Aceast5, situatiune s'a accentuat Inca mai tare prin o a doua
convorbire in camera Caimacamiei intre aceleasi persoane, constatata
prin Procesul verbal XVI din 14/26 Noemvrie.
cLa 12 ore amiazi, d-lui aghiotantul colonelul Mavrodin s'a infatisat in ca-
mera Caimacamiei, si a anuntat subscrisilor ca Exc. Sa Afif-Boy are a veni
la 2 si jumatate ore. La timpul insemnat, Exc. Sa a sosit, si gasind numai
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOD DIN IAI I DIICURE$TI, V. 929
www.digibuc.ro
930 DIMITRIR A. STURDZA
usitatea lor, aci sosirea succesiv b. a depesilor din Constantinopole d4 loc, din
«nenorocire, la tot felul de interpretäri räuvoitoare ; c5. prin urmare Gu-
evernul, care este rAspunzator pentru ordinea publia, crede ca e de nevoie
«a ipcunostinta despre aceasta pe Ex. Sa, rugAndu-I A iea mäsurile ce va
«socoti de cuviinp., pentru a face sa, inceteze aceast6, stare a lucrurilor, care
«aduce spiritele inteo agita4ie necompatibil6 cu linistea cerutA, pentru O.-
avarsirea actului solemn al operatiilor electorale ; si O. Guvernul aduce
«acestea la cunostinta Ex. Sale in privirea cAtre respectul ce se cuvine
«sfintei legi a ospitalitatii».
«Subscrisii incheie totdeodata publicarea acestui Proces verbal in «Moni-
torul Oficial».
a (Subscri¢h) V. Sturdza, A. Panu.
eSecretarul Cfihnkiimiei, (s.) D. Sturdza.D
Autoritatea Portii slabise intru atMa, Incat Fuad s'a vazut silit
a invent& pentru Afif-Bey o comunicare direct& gi special& catre
Caimacamie, cerând un raspuns categoric de a a0, sau nun; Logo-
MAW tefan Catargiu a Insotit §i de asta data pe Afif-Bey §i pe
secretarul acestuia Adossides, intrand 0 ie§ind din camera Caima-
c&miei odata cu danqii. Aceasta s'a constatat prin Procesul verbal
XVII din 18 (30) Noemvrie.
gAstazi intrunindu-se subscrisii la timpul obicinuit in camera CAimädtimiei,
au primit urmatoarea depes& telegrafid. dela Constantinopole, din 17 (29)
Noemvrie :
«Marele Vizir, Climäcämiei Moldovei la Iasi.
a Constantinopole, 29 Noemvrie.
«Afif-Bey este insArcinat din partea Inaltei Porti a vä face comunicatii in
«numele si din partea Guvernärrantului Imperial. Sunteti invitati a va con-
«formA lor.
«Pentru Marele Vizir, Ministru trebilor stritiine.
a(s.) Fuad.b
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IttI *I BIICURETI, V. 931
www.digibuc.ro
932 DIMITRIE A. STURDZA
cii chipul cu care E. S. a infatisat subscrisilor cerbrile sale, supt euvant cit
sk i se raspunda gash sau nu», este un chip care ar semana, cu o violenta
si dar subscrisii intreaba sa raspunda si E. S. «a0, sau nu», daca voeste a
intrebuintit violenta in cererile sale.
E. S. Afif-Bey declarl ca a executat numai ordinele guvernului sau si
aste,apta raspuns.
«Dimpreuna cu E. S Afif-Bey, s'a retras i d-lui logofatul Catargiu ; iar
subscrisii au hotarit a insarcina pe d-lui Ministrul Secretar de Stat sit mearga
la E. S. si sa-i declare verbal : «Ca guvernul, eu toata bunavointa de a
«pune un cupat neintelegerii ce exista intre d-lui logofatul Catargiu si ma-
ajoritatea Caimachmiei, el nu poate face nimic, kcal numai pe aratari mr
0?scrise, citci, raspunzator de actele sale, guvernul nu poate lua vreo decizie
«asupra unor simple comunicatii verbale ; ca numai avandu-le in mami, le
«vor puteit examina, cumpaninci drepturile i indatoririle %aril ; cit, prin ur-
«mare, guvernul ft insarcineaza a cere dad. E. S. va voi sa dea o comuni-
«care in scris, pentru a sti cum sit faca mai potrivit cu raspunderea ce are
«inaintea rii, caci, in c.tzut contrar, guvernul nu poate decht s. ramaie
«in cea mai mare rezerva, inaintand lucrarile sale pe calea legala, in pu-
«terea Fermanului de instalare». Drept care s'a incheiat acest proces-verbal,
care se va insera in «Monitorul Oficial».
(SubsCriqi ;) V. Sturdza, A. Panu.
aSecretarul Cim.cmiei, (s.) D. St urdza.D
Par tidul national a crezut oh, in asemenea grele imprejurari, e
clatoria lui a adresa tarii in 26 Noemvrie (8 Decemvrie) urinAloarea
Profesio de Credinta.:
«Circulara din 24 August trecut a comunicat amicilor nostri politici re-
zultatul luerarilor Conferintei de Paris, in privirea reorganizarii Principatelor-
Unite. Tot atuncea am facut i profesia noastra de credinta in privirea liniei
de purtare, ce alegatorii de opinia noastra trebue sit pazeasca in fata apro-
piatelor alegeri. Aceasta linie de purtare se explica prin urmatorul princip:
Respectarea i desvoltarea Constitutiei prin neatarnarea Adunarii obstesti.
«Publicarea Conventiei din 7 (19) August trecut, formarea listelor electorate,
astazi date la iveala, si mai ales neconstitutionalele tendinti cari se incearca
de a intoarce tam dela adevaratele ei interese si de a-i absoarbe toata ac-
tivitatea in singura cestie a numelui Domnului, toate acestea nu fac deal
a ne intari in vechea noastra convictie ca : totul, totul atarna dela compu-
nerea viitoarei Adunari legislative si ca, prin urmare, toate staruintele, toata
energia, tot patriotismul nostru trebue sit se concentreze in singurul si man-
tuitorul scop, de a izbuti a avea o Adunare obsteasca capabila nu numai de
www.digibuc.ro
DIVANUMLE ADHOC DIN IAI t DUCIIREM, V. 933
www.digibuc.ro
931 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IASI SI BUCIIRESTL V, 935
www.digibuc.ro
936 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
biVatittnItE an-kee Dig IA0 kid 13tramEtyn, V. 987
www.digibuc.ro
088 IAMITRiE A. STVIIMA
www.digibuc.ro
MANI:MILE AD-HOC DIN IA5I I BIICURE5TI, V. 939
www.digibuc.ro
940 MMITRIt A. STIIIIDZA
--
pe d-1 Pruncu si-1 inlocueste prin d-1 Teriachiu. Aceastä destituire fusese
de altfel mai dinainte considerat& ca necesar& de insus d-1 Catargiu ; i
numirea d-lui Teriachiu a fost primit& de el pentru cazul c&nd d-1 Lascar
Catargiu, nepotul Ministrului, nu va sosi la timp din strainatate, ca s& ocupe
postul de director al Departamentului de Interne. (Proc. verb. VIII).
«La 2 Noemvrie d-1 Teriachiu se duce la Ministru s& primeasa ordinele
si-i prezintä ofisul guvernului prin care este chemat s& inlocueasc& pe d-1
Pruncu. La vederea acestui act oficial d-1 Catargiu declara, c& nu-i recunoaste
nici o valoare si opreste pe noul director s& se dud, la postul saw In acelas
timp el d& ordin unui adjutant, care era din intimplare acolo, s& mearg&
la palat si s& inchida cu cheia cancelaria Departamentului de Interne, pentru
ca d-1 Terachiu s& fie impiedicat de a intra in cancelarie.
a TAnarul adjutant necunoscandu-si datoria, se grAbeste s& execute acest
ordin verbal si se expune astfel, prin cooperare la un fapt neregulat, sli
sufere un arest de 21 ore. Numai decat in urm& d-1 Catargiu se duce in
persoan& la birourile Ministerului si a, ordin functionarilor s6. nu recunoascii.
pe Directorul nou numit de majoritatea CAim&camiei. Nu insemn& oare a-
ceasta a excita la nesupunere o parte din functionarii Statului si a le porunei
A nu respecte actele autoritatii ?
«Dup& acest incident regretabil, atribuit de guvern unui acces nesocotit
de manie, I:1-1 -Catargiu trimite colegilor sAi o prim& scrisoare de protestare
in contra m&surilor luate Pk& conlucrarea sa.
«In timpul acesta E. S. Afif-Bei, a cärui misiune se terminase inc& din ziva
cetirii Hatiserifului Imperial, iea pe fat& partea d-lui Catargiu si vrea A se
serveascl de linia telegrafica, inoldoveneascI pentru a expedia, note cifrate
la Constantinopole. Directorul telegrafului, care, in baza instructiunilor sale,
nu poate primi cleat telegramele cifrate ale Guvernului si cele ale Agen-
tilor Consulari rezideati in Iasi, refuz& cererea E. S. Afif-Bei, and ca motiv
legal faptul c& E. S. Afif-Bei nu are caracter oficial.
aTotus E. S. reuseste s& transmit& la Constatinopole plangerile d-lui Ca-
targiu si curand in urm& (la 9 Noemvrie) E. S. se prezinta la Palat, adu-
and o telegram& a Marelui Vizir, dup& care las& un rezumat d-lor Sturdza
si Panu. D-1 Catargiu sosit la palat dup& E. S. Afif-Bei si urmat de persoa-
nele cari 1-au felicitat pentru ruptura &cut& cu majoritatea Caim&c&miei, se
retrage din sala de sedinte in acelas timp cu inaltul ftinctionar al Portii si
se duce la Ministerul Mai.
«Acolo el reinnoeste cu mai mu1t6, vehement& scena dela 2 Noemvrie. In-
trunind intreg personalul Ministerului le declar& ca el este singurul Caima-
cam si ordon& d-lui Teriachiu s& paraseasc& biroul. La refuzul acestuia Mi-
nistrul mitnios chem& in ajutor jandarmii. Acestia ezit& sit asculte de ordinul
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN TAsI IN BUCTIREETL V. 941
sAu. Atunci, d-1 Catargiu, pierzand orice simt de demnitate, se arunca asupra
cl-lui Teriachiu, ii smulge Mrtiile si cauta sa-1 dea afara cu propriile sale
puteri. Acesta isi pastreaza insa, spre marea hii cinste, sangele rece si pen-
tru a evitA, agravarea unui scandal ca acesta printr'o rezistenta mai indelun-
gata, el päraseste biroul pentru a veni sa se planga guvernului.
«Guvernul dupa ce a desaprobat in termenii cei mai cuviinciosi purtarea
d-lui Catargiu, a luat masuri serioase pentru mantinerea ordinei publice i
discutand apoi asupra cuprinsului comunicarii facute de E. S. Afif-Bei, ras-
punde E. Sale, ca nerecunoscandu-i un caracter oficial, este in drept sa nu
acorde acestei note decat valoarea unei opiniuni personale.
«Toate aceste incidenter complicate numai cleat prin amestecul E. S. Afif-
Bei in afacerile tOrii, au produs natural o anumita agitatie a spiritelor. Dar
majoritatea Caimacarniei, incredintata de drepturile sale si credincioasa man-
datului sau, continua in liniste mersul lucrarilor, asteptand reintoarcerea d-Jui
Catargiu la postul sau. Zadarnica asteptare! Acesta incunjurat de cativa prie-
teni nepriceputi in calea pkoare a plecat, ajutat de E. S. Afif-Bei in cererile
sale de interventie adresate Inaltei Porti, sustinut in indärätnicia sa neno-
rocita de vreo influenta oculta, ramane surd si la indemnurile compatrioti-
lor sai si la sfaturile oficiale ale acelor agenti consulari, cari doresc sa vada
terminat acest diferend atat de regretabil.
«La 11 Noemvrie E. S. Afif-Bei se duce din nou la palat, insotit de c1-1
Catargiu, pentru a ceti doua depesi ce primise dela Constantinopole. D-nii
Sturdza si Panu ii cer côpii de pe ele. El refuza pretinzancl ca nu este au-
torizat si se retrage, luand cu dansul, ca si prima data, pe d-1 Catargiu.
«Aceste depesi cuprind in esenta, ca majoritatea Caimacamiei poate hotari
in afacerile curente; ea pentru interpretarea Conventiei trebue sa refere Inaltei
Porti; ca Inalta Poarta considera schimbarile de functionari ca nelegale si
ca ea desaproba noua formula adoptata pentru actele guvernului local.
eA doua zi d-1 Secretar de Stat se duce la Ex. Sa Afif-Bei pentru a-i trans-
mite, in numele guvernului, urmatorul raspuns: «Guvernul nu stie in ce ca-
litate E. S. i-a comunicat pentru a doua oara depesi din Constantinopole,
ce-i Bunt adresate personal, deoarece n'a primit incA vreo scrisoare vizi-
riala, care sa-1 acrediteze pe Wig& guvern ca Agent Oficial. In afara de mi-
siunea ce avea de a ceti Fermanul Imperial de instalare, misiune care a
incetat in ziva de 19 Octomvrie, guvernul nu crede ca poate intl.& in rela-
tiuni diplomatice oficiale cu E. Sa. In acelas timp guvernul a vazut cu regret
grupandu-se in jurul E. Sale, Inca dela sosirea sa in Iasi, un anumit partid
rasvratitor, care cauta peste tot locul mijloacele de a raspAndi in public
svonuri nelinistitoare si de a intretinea o anumita agitatie. Acest partid a fost
vazut ducandu-se in massa la Palat, in suita E. Sale, cu ocazia comunicarii
www.digibuc.ro
942 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IA13I I BUCIIRESTI, V. 943
«2. Ca daca a destituit anumiti functionari, n'a luat aceasta masura decit
in vederea nepartinirii ce trebue sa prezideze la operatiunile electorale,
fo§tii prefecti, numiti de fostul Cairnacam Vogoride, find pe fata devotati
persoanei i partidului sau;
«3. Ca destituirea d-lui Pruncu, recunoscuta ca necesara de d-1 Catargiu,
§i inlocuirea lui cu d-1 Teriachiu in postul de Director al Departarnentului
de Interne, au fost motivate de trei cauze plauzibile : refuzul d-lui Catargiu
de a lua parte la lucrarile guvernului; refuzul d-lui Pruncu de a lua parte
la deliberärile Consiliului ; i urgenta lucrarilor, cari nu puteau suferi nici
o intarziere.
«4. Ca toate schimbarile au fost %cute in baza autorizatiunii acordate Cai-
macamilor prin Fermanul Imperial §i conform cu art. 403 ¢i Anexa Regu-
lamentului Organic.
«5. Ca aratandu-so scrupulos fata de incercarile de ingerinta ale E. S.
Afif-Bei in afacerile administratiei locale, Guvernul a dat dovada de respect
fata de Conventie, care consacra Autonomia Principatelor.
«6. Ca in toate incidentele cari au caracterizat diferitele faze ale diferen-
dului dintre majoritatea §i minoritatea Caimacamiei, cea dintai a riispuns cu
cea mai mare moderatiune acceselor de violenta regretabila ale d-lui Ca-
targiu.
«7. Ca d-1 Catargiu, rau inspirat i sfatuit, a sacrificat propriile interese
ale Orli sale pentru un simtimant exagerat de amor propriu, ca el nu §i-a
indeplinit mandatul, refuzand sä iea parte la lucrarile guvernului i ca ce-
rand o interventie el a comis un act de les-Autonomie i prin urmare de
les-Conventie.
«Pentru a completa acest Memoriu, e necesar a adaoge doua &pie, cari
au fost mentionate in mod special in ultimele depe§i comunicate de E. Sa
Afif-Bei: destituirea d-lui Fotiade i adoptarea unei noua formule pentru ac-
tele oficiale ale guvernului.
«Mai intaiu destituirea d-lui Fotiade este un fapt, care rezulta din art. 9 al
Conventiei. Guvernul s'a crezut dator sa-i anunte aceasta oficial pentru a
preveni reclamatiuni pentru onorariu din partea fostului Kapukehaia ; dar
n'a avut niciodata intentia de a se gandi la inlocuitorul lui, de a incalca
astfel prerogativele viitorului Domn.
«Iata ca dovada textul depe§ei trimise d-lui Fotiade de Ministrul Secretar
de Stat al Moldovei :
«Conventia din 7 (19) August find promulgata §i Caimacamia instalata in
«19 (31) Octomvrie trecut, sunteti informat ca in virtutea art. 9 al Conventiei
«functiunile D-Voastre de Kapukehaia la Constantinopole au incetat din nu-
«mita zi de 19 (31) Octomvrie. Retributiunea cuvenita insarcinarii D-Voastre
www.digibuc.ro
944 DIMITRIE A. STURDZA
«incetand la sus zisa data, sunteti invitat a 'Astra, pang la un nou ordin, sub
«inventar toate hartiile si actele privitoare la functiunile ce v'au fost lucre-
0 d intate. a
«In cat priveste noua formula adoptata de guvern in toate hartfile oliciale,
ea se afla inscrisä in primul articol al Conventiei, care constitue Moldova
si Valahia sub denumirea de «Principatele-Unite ale Moldovei si Valahiein.
Guvernul adoptand aceasta denumire, a uzat de un drept castigat de Moldova
din ziva promulgarii Conventiei. Dealtfel aceasta formula consta in cuvin-
tele: «Principatele-Unite al Moldovei si Valahiei Caimacamia Moldovei».
a Toti agentii consulari rezidenti in Iasi si Galati au recunoscut Para greu-
tate validitatea acestei formule, vizand pasapoartele liberate de guvernul
local cu inscriptia de mai sus. Singur Agentul Austriac a manifestat scrupule
in aceasta privinta si refuzul sau de a urma exemplul colegilor sai a pus
in suferinta nu numai interesele indigenilor earl aveau afaceri in strMnatate,
dar si ale supusilor M. S. Imparatului Austriei, caci d-1 agent refuza, WA
sa le ceteasca, toate notele oficiale ale autoritatilor locale purtand inscriptia
«Principatele-Unite.a
Pentru a larnuri mai bine amanuntele ultimei cestiuni privitoare
la titlul de a Principatele-Unite al Moldovei 0 al Valahiei», ur-
meaza aci textul celor patru note preschimbate intre Secretarul
de Stat al Moldovei, Vasile Alecsandri 0 Consulul Austriei d-1 Gödel
de Lannoy, precum 0 Ofisul CA,imácamiei Moldovei adresat Depar-
tamentului Justitiei In aceasta privire.
Nota Secretarului de Stat al Moldovei, Vasile Alecsandri, adresata
d-lui Gödel de Lannoy, din 31 Octomvrie (12 Noernvriej 1858.
«Mai multi Evrei indigeni, carora li s'au liberat pasapoarte de datre Se-
cretariatul de Stat pentru a merge in Austria, au adus la cunostinta, sub-
semnatului, printr'o petitiune colectivä, cu data de astazi, ca Onor. Agentie
si Consulat general ar ft refuzat sa vizeze aceste pasapoarte.
«Semnaland aceasta plangere Onor. Agentii Imperiale .si Regale, subsem-
natul am onoare a o rug& sa binevoeasca a-mi comunica motivele cari au
indemnat-o sa adopteze o mitsura care lasa in suferinta interesele indivizilor
prevazuti cu pasapoartele sus mentionate. Vor fi oarecari reclamatiuni im-
potriva lor sau poate vreo neregularitate ce Onor. Agentie si Consulat ge-
neral ar fi observat in forma acestor pasapoarte?
«*i intr'un caz si intr'altul subsemnatul e indreptatit a spera, ca Onor.
Agentie Imperiala si Regall va binevoi sa lamureasca, cat mai curand po-
sibil, Seeretariatul asupra acestei cestiuni, deoarece orice intarziere ar putea
fi prejudiciabila persoanelor interesate sä faca uz de pasapoartele ce au.»
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IA5I SR 1313CURE5TI, V. 945
www.digibuc.ro
946 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAk Ur 131 BUCURERTI, V. 947
www.digibuc.ro
948 DIMITR1B A. OTIIRDZA
www.digibuc.ro
ts/VANDRILg AD-110C DIN Mg 131 I:WM/REM, st. 940
www.digibuc.ro
MO brisittRig A. sTtrnb2A
www.digibuc.ro
biVeiiinur.h An-noc JAR rAsr st nrctritEsTr, V. 951
eir
www.digibuc.ro
952 bOAITRIE A. .8-tin:1A
"MOM
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IA$I I BUCURE$TI, V. 053
a Cat priveste pe noii alei, n'am fost calauziti decal de dorinta de a pune
in functiuni oameni patrunsi de simtimantul legalitl4ii i neptirtinirii, care
trebui a. sit le reglementeze purtarea.
«Neavand intentia de a face sa triumfeze vreo candidatura, necautand
decat sa asiguram libertatea i sinceritatea alegerilor, nu puteam sit dorirn
decal prefecti intelepti i judecatori integri.
«In vederea greutatiloz, nenumrtrate ce prezinta formarea listelor electo-
rale intr'un termen atat de scurt i cand era vorba sa se aplice pentru intaia
oara un sistem cu totul necunoscut in aceasta Ora, noi am immultit instruc-
tiunile i circularile., pentru ca agentii nostri sa poarte cea mai mare grija
in niste operatiuni atat de delicate.
«Dela publicarea acestor liste nu sciipam nici o zi sit nu recomanditm
prefecturilor si tribunalelor cea mai mare atentiune in lucrarea de rectificare.
«In sfarsit credem in constiinta, ca nu am neglijat nimic pentru a inlatura
din aceste operatiuni preparatoare tot ce ar fi prezintat aparenta de &audit,
partinire ori spirit de partid.Intrebam dacit pana aici am facut ceva, pentru a
merit& reprosul de a ne fi depasit puterile sau de a nu ne fi inteles misiunea ?
«Am fost acuzati cit n'am dat consideratia cuvenita Curtii Suzerane in per-
soana reprezentatului ei.
aOricat ar fl de delicata aceasta cestiune, tinem sa ne explicam precis.
«In ochii nostri misiunea oficiala a E. S. Aftf-Bei, perfect definita prin
scrisoarea viziriala ce ne-a remis, se terminase chiar in ziva cetirii Hati-
serifului i Fermanului de instalare. Daca, el a ramas si mai departe, nu mai
era pentru noi cleat un oaspe, important prin pozitiunea sa i caruia ii
datoram consideratia impusa de legile ospitaIititii, dar far s. de nici un ca-
racter oficial, atat timp cat o noua scrisoare viziriala nu ne face& ctmoscut
ca are de indeplinit i alt.& misiune in Moldova.
cdntaia oar& cand el a voit sa intre in relatiuni oficiale cu guvernul, a fost
cu ocazia unei depesi ce i-a fost adresata personal de Curtea sa si in care
a incercat sit gaseasca o regula de purtare pentru Caimacamie.
«El §i-a reinnoit curand in urma incercarea in aceleasi conditiuni, dar luand
fata de noi i fata de actele administratiei noastre aere de stapan.
«Cum in aceste depesi era cestiune de scisiunea atat de nenorocit decla-
rata intre caimacami, am axut la inceput toate motivele de a fi surprinsi,
cit nu s'a informat mai bine de adevarul faptelor cari au dat ocazie acestor
comu&cari. Pe urma fat& de abtinerea deplina a Consulilor Puterilor Garante,
eram in drept sa ne intrebitm pe ce se intemeia interventia Portii, cand
lucra numai ea singura.
«In sfarsit in ce privia personal pe Afif-Bei, nimic nu ne arata ca si-a
reluat caracterul de agent oficial.
www.digibuc.ro
054 DIMITkIg A. 51URD2A
«Noi stim c& s'au adus inainte cestiuni stricte de drept si de procedura,
zicAndu-se c& unii trebuiau s cedeze altora, mai ales cu privire la o tele-
gram& cifrat6 a carei expediere a fost refuzata.
aDac& cu toate acestea neced&nd, noi nu ne-am temut cä ne abatem dela
vechile traditiuni de ospitalitate moldoveneascä, aceasta se datoreste faptului
c& atunci am fi depasit inteadevár puterile noastre.
«CAnd a fost vorba de o apropiere cu d-1 Catargiu, desi eram convinsi de
dreptul nostru strict si necontestat, totus facându-i primele avansuri, am
dovedit c& tim s& trecem peste susceptibilitatile personale, cand e cestiunea
de binele patriei noastre. Dar aici situatia nu era &meas.
«Insdrcinati de Puteri cu intaia aplicare a Constitutiunii co ne-au acordat,
simpli depozitari ai unei puteri cu totul transitorie, consideram ca o datorie
de onoare s& pred&m Adun&rii i Domnului aceasta putere intacta, libel% de
mice precedent care ar pute&-o jell& in viitor.
«Prin urmare eram obligati la cea mai mare rezerva, noi can fAceam
primii pasi pe calea nou6 ce ni se deschidea.
«Nu mai erau in joc persoanele noastre, ci principiul fundamental inscris
in art. 2 al Conventiei.
aA recunoaste chiar i printr'un exces de politet& si de consideratie un
drept de ingerint& Inaltei Porti, mai ales prin intermediul unei persoane
far& caracter oficial, nu ni s'a pärut posibil in fata unui principiu ce nu
ne era. dat a-I modifica.
«Rugam pe Ex. Voastra s& scuze desvoltarea prea lung& in care am in-
trat, cu at&t mai mult c6. cele ce ne-au mai rämas de spus reclam& intreag&
bunovointa Ex. V.
«Ne este penibil ca trebue sä semnallm reaua vointá a unor Puteri, dar
se pare in adev&r, a o fatalitate apas& asupra nenorocitei noastre tAri.
«Dup& ce Turcia si Austria au incercat prin toate mijloacele posibile sl
nabuseasca, aspiratiunile noastre cele mai legitime, acum se pare ca, se pre-
g&tesc a impiedic& dela inceput aplicarea unei Conventii, pe care au sem-
nat-o dup& atatea greutati.
«Nu mai putem inchide ochii in fata faptelor Mat de dare; aci vedem pe Co-
misarul turc, cä dup& ce a pAndit primul fapt care putea, sa-i dea ocazia de a in-
cerca s& intervie, se pregateste, ajutat de Agentul Austriei,s& combat& rezultatul
alegerilor noastre apropiate, dac& acest rezultat nu va rAspunde dorintelor sale.
«Noi caH am inceput cu atáta bucurie i atMea sperante noua erA ce se
deschide& hiaintea noastra, simtim strangAndu-se inima noastra la privirea
piedicilor e ni se pregatesc.
«Dm& nu ne-ar fi team& el ar putea slabi r&bdarea generosilor Suverani,
caH ne-au ap&rat totdeauna drepturile, am privi viitorul cu mai putinA frica.
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAL3I I 13IICURE$TI, V. 955
«Ins& simtim c& le absorbim atentiunea de prea mult timp. Dusmanii no-
stri au observat aceasta numai cleat i dac& gram&desc incidente peste in-
ciclente, aceasta nu o fac decat numai cu gandul de a face si pe celelalte
Puteri, sätule de luptit, sä ne paraseasc& in manila lor.
«Aceste ganduri ne preocupa i ne nelinistesc mai mult decal urm&rile
unei certe, care, intr'un fel sau .intialtul, se va termin& in curand.
«Daca n'ar fl fost vorba decat de noi, am fi lasat s& treac& acuzarile §i
chiar desaprobarea cari ne-au lovit, far& a spune o vorbä. Dar am observat
adevaratele tendinte ale acelora, cari atacandu-ne pe noi, cautau mai ales
sä atinga, drepturile trii, acele clrepturi cu atat mai scumpe pentru noi Cu
cat nu ne-au fost restituite decat de curand. Noi am fost insärcinati sa le
aparam semnaland atingerile ce cautau a le aduce.
a De asemenea fiindca pozitiunea -noastra., oricat de transitorie ar fi, ne im-
pune datoria, dup& cum ne d i dreptul, de a vorbi in numele Orli, in-
dräznim a spera a E. V. va binevoi s& ne ajute a face ca sä ajunga pan& la
Imp&rat rugaciunea ce adreslm M. Sale de a binevoi s& mai veghieze asu-
pra destinelor unui popor care datoreste atat de mult inaltei sale protectiuni.
«Primiti, etc.
c(Ss.) V. Sturdza, A. Panu.)
Depep, d-lui Victor Place adresatA Comitetului Walewski In 3 (15)
Decemvrie.
«Majoritatea membrilor Caimacamiei Moldovei imm&neaz& o scrisoare all-
turata adresata ExceleMei Voastre. In aceasta scrisoare d-nii V. Sturdza si
A. Panu explica purtarea lor cu o liniste atat de mare si cu dovezi, ca nu
pot decat sa recunosc ea adevärat tot ce contine acest document.
«Acesti domni au fost atat de mult prezintati ca au comis acte de opre-
shine neiertate, condusi de un spirit de violent& si de partid, ca moderatiunea
din justificarea lor nu va face decat sa reiasä mai bine odioasele calomnii,
ale carora victime ei au fost.
eAceasta scrisoare a fost trimisa i Ministrilor Afacerilor straine al Angliei,
al Prusiei, al Rusiei si al Sardiniei. Alatur i scrisoarea adresata de majoritatea
Climäcämiei tuturor Consulilor, si in care declara ca sunt gata a se con-
form& memorandului dela Constantinopole al Reprezentarrtilor Puterilor Garante.
Aceasta este un nou raspuns. la acuz&rile mincinoase ce s'au ridicat in contra
d-lor V. Sturdza si a Pam»
Majoritatea Cäimacämiei publica, Procesul verbal XXI din 6 (18)
Decemvrie, privitor la interpretarea unor puncte din Conventie ftd
Legea Electorala.
www.digibuc.ro
956 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IW EI DUCURETI, V. 957
linerea 1ega1itaii i a 1initii publice, hotärit de a nu lás& cel mai mic pre-
text de recriminalii in contra listelor electorale, i povAuit mai inainte de
toate de principiul nepartinirii, gäseste de cuviin0 a lua, urmAtoarele mAsuri
atht in privirea reclamatiilor ce i s'au prezentat, ct i in privirea respectului
ce se cuvine legilor i ordinului legal :
al. Se recornandeaza cleadreptul tribunalelor respective cercetarea listelor
de persoanele ca ilegal netrecute in listele electorale, i altora ca ilegal in-
scrise, ce erau alaturate cAtre pomenitele protestatii ; aceasta spre rectifi-
carea gresetilor sau abaterilor ce s'au putut prileji, si de cari tribunalele
competente nu s'au pus in putintA a se ocup& de cAtre inii acei ce pro-
testeaza astazi, tocmai in ajunul alegerilor si in contra spiritului si a literei
stipulatiilor electorale.
«2. Domnii administratori i comandiri de jandarmi sunt ordonati ca, in
caz de incercAri din partea oH i cui, in timpul operatiunilor electorale, de
a turbur& linistea public& sau acea a alegerilor, caH trebue a se s&v&rsi
linictit ci pacinic, sä iea in contra asemenea incercri cele mai energice
rriäsuri.
«3. Domnii administratori i judecUori sunt chemali i acum a se con-
form& strict instructiilor i povAtuirilor date, a se feri sub cea mai mare His-
pundere de a da loc prin nici o lucrare la nici o legiuita tánguire, a se
incheià jurnaluri, anume pentru fiecare caz de reclama-tie in deosebi, inte-
meiate si motivate, precum aceasta ii s'a prescris. Aceste jurnale le vor tH-
mete, pe de o parte, judecAtoriilor in termenul incuviintat, iar pe de alta
parte, Departamentului, ca sa se incredinteze guvernul de legalitatea lucru-
rilor. Asemenea i judecatoriile vor gräbi a comunic& logofetiei jurnalele ce
vor incheia spre indeplinirea cuvenitei lucräri in asemenea.
«Se adauge iar spre stiinta tuturor, cA fiecare este datorit a se conform&
neabnut stipulatiilor electorale ; si tot acela care ar mai cerc& a se abate
dela acea regulA si nu s'ar infatisa la administratii si la judecAtorii spre re-
clamarea driturilor sale, acela considerându-se in contraventie cu rostirea
Conventiei, ramâne a-gi banui cie-ci pentru pierderea driturilor sale, dacá
nu le-a cautat prin drumul legal.
«Aceste dispozitii se vor publica, lu&ndu-se mAsurile cuviincioase pentru
grabnica lor aplicare.
u(Subsorish) V. Sturdz a, A. P a n u.
uSecretarul CimAcämiei, (s.) D. St urdz a.
www.digibuc.ro
958 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IAV 131 BUCIIREr3TI, V. 959
www.digibuc.ro
960 DIMITRIE A. STURDZA
«prin unul sau doi ministri dup& ordinul rangului lor,Si in caz de vacant&
«totall, administratia va trece c&tre consiliul minitri1or, dui:a analogia art.
«XI din Conventie».
«Pentru conform cu originalul
a(S.) A f i fo,
cDrept care acum de odata s'a incheiat acest Proces verbal, care se va da
publicitatii.
o(Subscrisi :) V. Sturdza, A. P a n u.
aSecretarul Caimaamiei, (s.) D. S turd. ao.
Proces verbal No. XXII din 7 (19) Decemvrie.
eAstázi a venit d-1 Adossides in camera Caimacamiei si a dat cetire me-
morandului adresat Inaltei Pox* de cätre Reprezentantii Puterilor Garante, in
28 Noemvrie a. c. Subscrisii cerand copie de pe acest act, d-1 Adossides a
zis ca o va comunica. Drept care s'a incheiat acest proces verbal.
o(Subscrisi:) V. Sturdza, A. Pan Li.
oSecretarul OJmáoämiei, (s.) D. Sturdza!).
www.digibuc.ro
DIVANITRILE AD1100 DIN IA5I 5I DIICURE5TI, V. 961.
www.digibuc.ro
962 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IASI 51 BUCURESTI, V. 963
www.digibuc.ro
964 DIMITRIE A. STURDZA
membri itmasi in func-ciune s5. corn- pieta, vacanta alaturAndu-si unul sau
pleteze vacanta aläturându-si unul doi ministri in ordinea rangului lor;
sau doi m'nistri in ordinea rangului si in caz de vacantA totala, admi-
lor, si in caz de vacantA total6, ad- nistratia va trece consiliului de mi-
ministratia provizorie a Principatului nistri, prin analogic: cu art. 11 al
el treacä de drept la Consiliul de ConvenOei.»
Ministri, prin analogie cu art. 11 al
Conventiei din 19 August.
a*i intr'un caz i intr'altul Citi-
mäcitmia astfel formata va trebui sit
refere Inaltei Po4i, care Ii rezervA
in mod expres pArerea, ca i Pute-
rile Garante.
«Reprezentantii exprimit dorinta, cit
guvernul M. S. Sultanului va bine-
voi a da instructiuni Comisarilor sai
din Bucuresti si Iai sa se inteleaga
cu membrii corpului Consular, cari
Tor primi la rAndul lor incunostin-
tare despre parerea unanim5, a Re-
pre zentantilor Puterilor Garante la
Constantinopole.»
In ziva de 8 (20) Decemvrie, mernbrii GadmAcri,miei constata,' in
unanirnitate c, intrunindu-se in camera CaimAcarniei, au luat in
deliberare Memorandul Puterilor. Discutia a urmat asupra celor 7
prime articole ale Memorandului, constatiindu-se opiniunea majoritatii
0 a minorit4ii.
Proces verbal No. XXIII din 8 (20) Decemvrie.
«Astilzi s'au intrunit subscrisii in camera Citirnaciimiei si au dat cetire
Mernorandului Puterilor co li s'a comunicat de cAtre E. S. Alif-Bey. Drept
care s'a incheiat acest proces verbal.
a(Subscrisi:) St. Catargiu, V. Sturdza, A. Panu.
eSeeretarul Cannacgrniei (s.) D. S tu rdz a.D
Proces verbal No. XXIV din 8 (20) Decemvrie.
«Se ceteste articolul I-iu.
aSocotinta subscrisilor este, a acturile CAimacamiei nu au tendintA de a
trece hotarele prescrise de Fermanul de instalare.
u(Ss) V. Sturdza, A. Panu.
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN 1A$I SI BUCURE$TI, V. 965
www.digibuc.ro
966 DIMITRIR A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANITRILg AD-TIOD DIN IA$I lilt EIICURgFTI, V. 967
Copia anexata.
«Reprezentantii exprima dorinta ca guvernul Sultanulai si binevoeasca a
da Comisarilor sai la Bucuresti si Iasi instructiuni, c& sii se inteleaga cu
kembrii Corpului Consular, cari vor primi fiecare opiniunea unanima a Re-
prezentantilor Puterilor Garante la Constantinopole».
Proces verbal No. XXVIII din 9 (21) Decomvrie.
«Se urmeaz& cu cetirea memorandului.
a Se ceteste articolul al V-lea.
«Subscrisii recunosc si ei prea bine aceast& doctrink ins& cazul de a re-
ferà nu s'a prezentat inck fiindc& singurul caz de interpretatie a Conventiei
adic& instructiile explicative ale Legii Electorale au fost facute in una-
nimitate, dup& cum dovedesc actele. In cat priveste numirile in functii, ei
se asociaza cu totul dorintei manifestate in acest articol, de a vede& aceste
numiri acute in unanimitate, pe cat va fi cu putintti, c& ei nu vor lipsi de
a lu& in deosehita privint& opinia minoritatii si de a o respect& dupl pu-
tintk mai ales cand aceasta minoritate este format& de c&tre acela dintre
Caimacami dela care atarna agentul ce are a fi numit sau destituit ; ins&
ea in cazul regretabil, cand argumentele majoritatii nu ar pute& convinge
pe minoritate si vice-versa, si cand va fi de nevoie a lua o hotArire, ei
incheie cit far& indoeal& opinia majorit&ii ar trebui A precumpaneasca, flindel
nu le este cu putint& s& admit& c& sfarsitul articolului ar fi in contra-
zicere cu termenii as& de formali ai inceputului sau si ca, dup& ce au asezat
intr'un chip categoric principiul majoritatii, d-nii Plenipotentiari ar fi voit a
incheia primind preponderinta minorita4ii.
i(Ss.) V. Sturdza, A. Panu.
«Articolul al 5-lea flind foarte lamurit, c& numai in pricinile curente se
adopteaz& majoritatea, iar in chestiile ce se trag din interpretatia Tractatului
sau a Fermanului trebue a se refera Inaltei Porti, precurn si pentru numi-
rile in functii cari se ating de principiul Fermanului, trebue a se p&zi una-
nimitatea, cu tinerea in seam& a socotintei CAimacamului de unde atarn&
persoana care are a se numi sau a se destitui ; apoi jos iscalitul nu poate
decat a se conform& cu acest articol, care slujeste de povAtuire pentru trecut
si viitor ; in cat ins& pentru instructiile acute de Sfatul Administrativ, de cari
nu se vorbeste in acest articol 5 din Memorand, ele pot fi bune, pe cat nu
se interpreteaz& Legea Electoral& anexat& c&tre Conventie.
u(Subscris:) St. Catargiu.
asecretarul CáiTnftelmiei, (s.) D. SturdzaD.
www.digibuc.ro
968 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVASURILIt AD-HOC DIN IA0 0 13t1CtiRt11, V. 969
www.digibuc.ro
970 DIMITRlt A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANDRILE AD-ROO DIN /A$1 tit BTICURNVI, V. 971
./1/A...:LILk
www.digibuc.ro
972 bIMITRIE A. sttiaDkA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IA§I I BUCUREOTI, V. 973
www.digibuc.ro
974 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IM3I F BIICURE13TI,, V. 975
www.digibuc.ro
976 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN IA§I §I BIICURE§TI, V. 977
«Acestea stint motivele cari au tinut panä acum pe d-1 logofat Catargiu
departat de colegii sai.
«Nici simtirea datoriilor catre Patrie, nici rugarnintele adevaratilor sai
amici, nici sfaturile oficioase a mai multi dintre domnii Consuli, nici eon-
cesiile propuse de colegii sal ca tel de impacare, nimic nu a putut invinge
indaradnicia d-sale logofatului, cu atat mai vinovata cu cat era vatamätoare
intereselor tarii.
«0 man& ascunsä il purta negre§it intr'o cale atat de nepotrivita cu digni-
tatea unui om de vársta 0 de pozitia sa ; aci d-lui a raspuns totdeauna
cu cea mai mare violenta la moderatia colegilor sat, 0 a opus necurmat o
resistenta indaradnica, daca nu calculata, la toate concesfile propuse de catre
subscri§ii, pentru a pune capat unei neintelegeri de putina important& D-lui
a preferat mai bine sa caute solutia unei chestii de simpla administratie
.
locala in interventia Inaltei Porti.
«Inaintea sosirii Memorandului, subscri§ii au dat o netagaduita dovada
de spiritul irnpacator ce-i insufla, prin declaratia adresata tuturor agentilor
inaltelor Puteri din la§i. De asemenea dupa cetirea Memorandului, ei au dat
dovada de deferinta catre d-1 logofat Catargiu, propuindu-i de a schimba
pe directorul Departamentului din Launtru, precum 0 pe ceilalti functionari
numiti in timpul abtinerii sale de bunavoie dela Caimacamie, dael purtarea
acestora ar infati§a motive de banueala. D-lui logofatul Catargiu a combatut
toate aceste propuneri prin pretentii cari erau cu totul contrarii dispozitiilor
Memorandului : d-lui a cerut reinstalarea Ministerului Vogoride, reintegrarea
fostului director al Ministerului din Launtru, d-lui Pruncu, departarea tuturor
functionarilor numiti Mr i. participarea d-sale, 0, in sfar§it, anularea tuturor
actelor majoritatii Caimacamiei, chiar §i acelora savar§ite mai inainte cu
invoirea unanima a tus-trei membri ai Caimacamiei.
«Dupa ce a dat ultimatul acesta, d-1 *tefan Catargiu a paräsit iara§ postul,
amenintand pe subscri§ii cu o noua protestatie catre Inalta Poarta §i, chiar
in aceea§ zi, d-lui le-a imparta§it hotarirea sa, prin o scrisoare care, pe
Mg& forma atacatoare pentru dignitatea ocarmuirii, cuprinde §i formala
declaratie de a se abtinea in viitor de toate lucrarile eu colegii ski.
«Nici o indoeala nu mai poate exista dinaintea acestor fapte. D-Iui logofatul
Catargiu a rupt insu§ cu manile sale valul ce acoperia proiectele sale 0
astazi oricine poate vedea telul adevarat al purtarii sale politice. D-lui este
organul unei partizi ostile majoritatii Caimacamiei, pentruca aceasta, res-
pectand 0 voind a face sa se respecte Conventia, §i-a luat de deviza nepar-
tinirea, 0 pentruca nepartinirea poate face nesigura probabilitatea candida-
turii pregatite de mai inainte.
«Exageratia pretentiilor d-sale are de scop de a legitima abtinerea sa, iar
Anaiele A. R.Toms. MM. Memoriile Seq. Istorke. 62
www.digibuc.ro
978 DIMITRIE A. STURDZA
www.digibuc.ro
DIVANURILE AD-HOC DIN Iii$I I3I DUCE/REM, V. 979
www.digibuc.ro
980 DIMITRIE A. STURDZA
«Iar d-1 Catargiu refuzand sa iea parte de acum inainte la lucrarile Guyer-
nului, subsemnatii s'au vazut obligati sa procedeze la completarea Caima-
camiei in vederea formarii listei candidatilor la Dornnie si pentru aceasta
s'au conformat dispozitiilor art. 8 din Memorand, numind pe d-1 Ministru de
Finante in postul de Caimacam, devenit vacant prin abtinerea fostului lor coleg.
«Subsemnatii spelt a E. V. va apreciit motivele cari 1-au slit sa cedeze
unei datorii atat de imperioase si va binevoi a crecle cu cat regret au tre-
buit sa adopteze o masura dictata de gravitatea imprejurarilor.
«In aceasta speranta ei maga pe E. V. sa primeasca, etc.
a(Ss.) V. Sturdza, A. Panu.D
www.digibuc.ro
btVANtiutLE ab-HOd DIN taut kit intatagm, V. 981
www.digibuc.ro
982 DIMITRIE A. STURDZA
din partea d-voastre decAt indaratnicire a cMca legea, iar din partea mea nu
ati vazut decAt o 1ini0ita abtinere, fixa a ma face organul unei inchipuite
opozitii a d-voastre, ci ca organ aparator legilor 0 Conventiei.
«Nu, d-lor, nu! Nici o inrAurire, nici o mana tainica (precum ziceti) nu
m'au putut abate din drumul legalitai; din potriva, este im mare adevar
de toti cunoscut, a o ma maul straina va impinge cu putere in lucrarile
d-voastre, povatuindu-va, cu duhul secret, care este condamnat din partea
tuturor puterilor Europei.
«Nu, d-lor, nu! Eu nu am dat demisia mea de membru al Comisiei inte-
rimare, pentru ca sa se socoteasca locul vacant ; eu m'am depdrtat numai
de a lua parte la lucrdrile pline de peirtinire si ilegaliteifi, dar am ar Nat
toate imprejurdrile la toate Puterile, cari acelea numai pot avea dreptul
a mei destitui, dacd near fi gdsit vinovat, si acum vdvind aceastd lucrare
arbitrard, voiu protesta, iards la toate Puterile, dela care atdrnel soarta
nenorocitei teiri ocarmuitd de o putere dictatoriald.
a(Subscris:) t. Catargiu).
www.digibuc.ro
DIVANURILD AD-HOC DIN IA$1 I BITCUREM, V. 983
www.digibuc.ro
Analele Aeademiei Romane. L. B.
Neconstiutul in istorie, de A. D. Xenopol -,30
Evolutia in istorie, de A. D. Xenopol . . . . . . . . . . . -,30
Traditia istoricA in chestiunea originilor române, de Dimitre Onciul. -,20
Dona Zamfire, domnite rornâne din secolul XVI, trecute in Tran-
silvania, de Ioan Puscariu . . . . . . . . . .
. -,30
Catevh osbervatiuni asupra indatoririlor militare ale Cnejilor si -
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
. 5.-
10.-
Patruzeci si doi de ani de domnie a Regelui Carol I, de D. Sturdza. -,20
Un proces de sacrilegiu la 1836 in Moldova, de Radu Rosetti . . -,50
Letopisetul lui Azarie, de I. Bogdan . . . . . . . . 1,60 .
de I. Tanoviceanu -,30
A rhiva senatorilor din Chisindu si ocupatia ruseascd dela 1806-1812. . 0
v
II. Negotierile diplomatice si operatiunile militare dela 1807-1812.
Amänunte relative la ambele teri, de Radu Rosetti 1,50
Unionisti si separatisti, de A. D. Xenopol -,50
,
*
-
XXXI/. Desbaterile Academiei in 1909-1910
XXXI/. Memoriile Sectiunii Istorice . . . . . . . . . .
5.-
14.-
*tiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupd corespon-
dente diplomatice straine. I, 1700-1750, de N. Iorga . . . . . .
Arhiva senatorilor din Chisindu si ocupatia ruseascd dela 1806-1812. ,
III. Amänunte asupra Moldovei dela 1808 la 1812, de Radu
Rosetti 1,60
- IV. Amänunte asupra Terii-Rornânesti dela 1808 la 1812, de
Radu Rosetti . . . . . .. . . . . .......... . 2,- ,
7
Docan . ....... .
Despre elementele cronologice in documentele românesti, de N.
. . .
Partidele politice in Revolutia din 1848 in Principatele Române,
. . . . . . . . . -,50
.
de A. D. Xenopol -,60
Studii privitoare la numismatica Terii-Românesti. I. Bibliografie
si docurnente, de N. Docan . . . .. . . . . 1,20 . . . .. , .._
*tiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupd corespon-
dente diplomatice straine. II, 1750-1812, de N. Iorga . . . . -,80
Conflictul dintre guvernul Moldovei si mânhstirea Neamtului. , it
I. Inainte de 1 Iunie 1858, de Radu Rosetti. . . . . . . . 1,60
Marele spätar Ilie Tifescu si omorirea lui Miron si Velisco
Costin, de I. Tanoviceanu . . . . . . . . . . . -,50
Luptele dela Ogretin si Teisani din zilele de 13 si 14 Septem-
..... . 'i
1
.
Conflictul dintre guvernul Moldovei si mândstirea Neamtului. II. 1
1
www.digibuc.ro
-_-00"
'1
- .44-
-
.Anale le Acadentiei Române L. B.
Torn. XXX/11.--Desbaterile Academiei in 1910-1911
, XXXIII.Memoriile Sectiunii Istorice . . . . . . . 12. .
4.
. .
S.
-
Francisc Ráltdczy al II-lea, invietorul constiintei nationale ungu-
resti si Romanii, de N. lorga .
_ _ -
.
_ V. Anul 1858. Cdimdcdmia din Moldova a domnilor ste-
fan Catargiu, Vasile Sturdza, Anastasie Panu
Partea Romfinilor din Ardeal i Ungaria in cultura rornâneasc5
. . ..... . 1,
.
.;
. ;
'
5/-
1
-c I 4
:4.
- .
.
. .
' .
- it
- "4:.`
www.digibuc.ro tt
:1.4"
www.digibuc.ro