Alimentatia dietetica in maladiile cardiovasculare

Ca intre alimentatie si sanatate exista o strinsa legatura, ca tratamentul multor

boli este legat de sistemul de alimentatie este cunoscut inca de pe timpul lui Hipocrate.
Insa ramine neclar de ce la noi este asa de greu de acceptat faptul ca alimentatia
rationala nu numai poate preveni dar si vindeca, si in cel mai rau caz, ameliora evolutia
unei boli.
Dietoterapia devine o arma de lupta impotriva bolii,atit in miinele medicului cit
si a pacientilor. Astazi nici un program de tratament medicamentos nu se poate bucura
de succes fara aplicarea chibzuita a dietei.
Americanii si europenii care alcatuiesc 1/3 din populatia globului pamintesc
foloseau ¾ din produsele alimentare. Rasplata era tradusa in sporirea maladiilor
cardiovasculare. Insa gratie alimentatiei chibzuite , suprimarea fumatului si
scaderea T.A. mortalitatea cardiovasculara a scazut de la 800/100000 la
330/100000.
In acelasi timp in Japonia unde regimul alimentar cerialier inca nu a cedat
celui de grasimi si zaharuri mortalitatea este de 110 cazuri la 100000 populatie.
Alimentatia dietica in maladiile cardiovasculare poate juca un rol de factor
care intervine in etiopatogeneza bolii, tabelul 1.
Tabelul 1.
Dietoterapia în maladiile cardiace
 Intervine în Factor curativ
etiopatogeneză simptomatic
1. Ateroscleroza + Cardiopatie ischemică
2. Hipertensiune arterială
3. Cardiopatii dismetabolice (obezitate, diabet...)
4. Miocardite
5. Endocardite
6. Pericardite
7. Cardiomiopatii
8. Insuficientă cardiacă
9. Aritmii
 Ateroscleroza cu C.I., HTA esentiala , cardiopatii dismetabolice (obezitate,diabet) sau
rolul unui factor de tratament simptomatic in celelalte maladii ( miocardite, endocardite,
pericardite, cardiomiopatii, insuficienta cardiac si a.)
Dieta de baza in patologia cardiovasculara o prezinta dieta traditionala N=10.Ea este
alcatuita in scop de a interveni in mecanismele principale de instalare a afectiunilor
cardiace si corespunde necesitatilor tratamentului tuturor bolilor in vigoare.
În tabelul 2 e descrisa component chimica caracteristica si scopurile urmarite; sint
enumerate indicatiile principale.
Tabelul 2.

Dieta 10 - baza alimentaţiei în maladiile cardiovasculare

Proteine 90 g, 60% animale
Lipide 80 g, 30% vegetale
Glucide 350-400 g â
Valoarea energetică 2480-2680 Kcal
Sare de bucătărie 2-3 g în producte, după 7 zile 3-5 g la mână
Lichid 1,0-1,21
Regim alimentar 5 ori în zi
Indicaţii pentru administrare
1 .Hipertensiune arterială I-II 2.Insuficienţă
circulatorie st.I-II 3.Valvulopaţii + insuficienţă
cardiacă 4.Alte boli cardiace în faza de
compensare
Caracteristica:
1. limitarea considerabilă NaCl şi a lichidului, produselor bogate în colesterol, substanţelor
care există apar. cardiovascular şi nervos.
2. îmbogăţirea raţiei cu săruri de potasiu, substanţe lipotrope, vitamine.
Scopul prescrierii:
ameliorarea activităţii cardiace, cruţarea moderată a organelor digestive,
rinichilor;
sporirea diurezei şi descărcarea metabolismului intermediar.
Prelucrarea culinară: fără sare de bucătărie.

Alimentatia dietetica in Ateroscleroza.

Aterosclerora depinde de relatiile dintre colesterol si starea peretelui vascular (disfunctia

endoteliala si a.) rolul principal in acest proces tragic il joaca colesterolul.Si cei mai periculosi
factori de risc sunt: hipercolesterolemia, H.T.A., diabetul si fumatul (tab 2a).
Fara colesterol nu exista aterocleroza(Anicicov).
Alimentatia de tip occidental (cu aportul de grasimi peste 35-40% din totalul caloric)
bogata in hidrati de corbon si zahar se insoteste de prevalenta C.I. si dimpotriva: in tarile cu
alimentatie de tip “mediteran” bogata in vegetale, fructe si sarace in grasimi animaliere
ateroscleroza si C.I. este semnificativ scazuta.
Asa deci ateroscleroza este un proces multifactorial complex in care sunt implicate atit
peretele vascular (celule endoteliale , muscular netede fibroblasti) cit si celule provenite din
curentul sanguine (macrofagi,limfocite,plachete)-(tab.2 b)
Tabelul 2a.
Factorii contribuitori la formarea aterosclerozei

1. Hiper β şi hiper pre Sporirea permeabilităţii

- β – lipoproteinemia vaselor către lipoproteine
2. Micşorarea β lipoproteinelor,
fostolipidelor activităţii
lipazei lipoproteice

Interacţiunea lipoproteinelor şi celulelor vaselor

sanguine

ATEROSCEROZA Cei mai

periculoşi factori:
1. Hipercolesterolemia
2. HTAES
3. Fumatul
4. Diabetul

Alimentatia dietetica in Ateroscleroza.

Aterosclerora depinde de relatiile dintre colesterol si starea peretelui vascular
(disfunctia endoteliala si a.) rolul principal in acest proces tragic il joaca colesterolul.Si
cei mai periculosi factori de risc sunt: hipercolesterolemia, H.T.A., diabetul si fumatul
(tab 2 a).
 Fara colesterol nu exista aterocleroza(Anicicov).
Alimentatia de tip occidental (cu aportul de grasimi peste 35-40% din totalul
caloric) bogata in hidrati de corbon si zahar se insoteste de prevalenta C.I. si
dimpotriva: in tarile cu alimentatie de tip “mediteran” bogata in vegetale, fructe si
sarace in grasimi animaliere ateroscleroza si C.I. este semnificativ scazuta.
Asa deci ateroscleroza este un proces multifactorial complex in care sunt
implicate atit peretele vascular (celule endoteliale , muscular netede fibroblasti) cit si
celule provenite din curentul sanguine (macrofagi,limfocite,plachete)-(tab.2 b)
Tabelul 2b.

Factorii care contribuie la formarea hipercolesterolemiei

I. excesul colesterolului în raţia alimentară:
- grăsimile de origine animală, bogate în colesterol şi acizi graşi
saturaţi (palmitic, butiric, stearic)
II. sinteza endogenă sporită în ficat din acidul acetic
(acetilcoenzima A)
- activ - produs intermediar al metabolismului proteic, glucide,
lipide
(Raţia alimentară cu conţinut bogat de glucide uşor asimilabile şi transformabile în colesterol)
III. descompunerea nesatisfăcătoare în muşchi (efort fizic limitat)
IV. dereglările eliminării din organism:
1. prin bilă (sub formă de acizi biliari şi mai puţin - colesterina)
- în patologia căilor biliare
2. prin intestinul gros (sub formă de coprosterină şi colesterol -
formate sub acţiunea microflorei) în cazuri de constipaţii şi a.
V. în unele maladii: hipotireoza, lipsa lipazei lipoproteice (congenital) gută, s-m.
nefrotic.

Ateroscleroza provine de la doua cuvinte grecesti: Athero-terci si Sclerozis-induratie si

este characteristic pentru aspectul placii de aterom avansate Lipide plasmatice-colesterolul si
trigliceridele-hiperlipoproteinele constituie factorul major pentru ateroscleroza. Deoarece la
formarea hipercolesterolului pe linga factorii : ca surmenajul nervos descompunerea lui
nesatisfacatoare in muschi(efort fizic limitat) sinteza sporita in organism(№ 2-3g/h), eliminarea
nesatisfacatoare –exesul colesterolului in hrana ( N pina la 0.5-0.7g) are insemnatate majora
(predominatoare). Sinteza endogena a colesterolului are loc preponderant in ficat din acidul acetic
activ ( acetilcoenzima A)- care este produsul intermediar al metabolismului lipidic, glucidic,
proteic.
La aceasta contribuie ratia alimentara cu continutul glucidelor usor asimilabile- zahar
si a., colesterol se elimina cu bila (prepond. sub forma de acizi biliari , fermenti din
discompunerea colesterolului in ficat si intr-o masura mica in forma de colesterina) si in
mare masura se axcreta prin intestinal gros, unde sub actiunea microflorei partial se
restabileste in coprosterina si colestanol.
De aceea dereglarea eliminarii colesterolului poate fi legata de dereglarile secretiei bilei si
constipatiei.
Principiile de baza a dietoterapiei vor urmari (tab. 3) impiedicarea patrunderii
colesterolului exogen , apoi reducerea sintezei lui endogena . Stimularea eliminarii din
organism corespunde dietei N-10 (tab.3a).

Tabelul 3.
Principiile de bază a dietoterapiei în ateroscleroza urmăresc:
1. împiedicarea pătrunderii colesterolului exogen
2. reducerea sintezei colesterolului endogen
3. stimularea eliminării colesterolului din organism
4. reţinerea colesterolului în stare dizolvată (emulsoid)
însemnătate majoră are excesul colesterolului în hrană (N - 0,5 07gr/24h.)
Tabelul 3a.
Dieta 10 „s" şi indicaţiile ei ţinând cont de tipurile Hiperliproteinemiilor

Variantele Proteine Lipide Glucide Valoarea Tipul Particularităţi

dietei 10 s g g g energetică hiperlipoproteinemie
Kcal i
A 100-110 60-70 300-375 2140- II a - hiper β Reducerea
2620 lipoproteinemie grăsimilor
(animale) şi
moderată a
glucidelor
B 95-175 80-100 240-260 2060- IV - hiper-pre-β- Se limitează
2400 Hpoproteinemie considerabil
glucidele mai
ales uşor
asimilabile
C 90-120 65-80 240-260 1905- II b şi III hiper-p şi Se
2240 pre-B hiper l.p. micşorează
lipidele şi
Indicaţii de administrare:
 1. ateroscleroza coronariană, cerebrală, periferică etc.
2. Cardiopatie ischemică
3. Hipertensiune arterială esenţială gr. II-III
Producte cu conţinut maximal de acizi graşi saturaţi: icre negre şi roşii,
gălbenuş de ou, creier, ficat, rinichi, carne de porc, gâscă, oaie apoi untul.
4. Raţia trebuie îmbogăţită cu polizaharide (legume,
fructe) care inhibă absorbţia colesterolul în intestine.
100 g celuloză elimină 100 mg colesterol.

Desigur ca noi mai urmarim si intarirea peretelui vascular si retinerea colesterolului

in stare dizolvata sub forma de emulsoid.
In primul rind valoarea energetica a ratiei se limiteaza pe contul lipidelor (60-80g) si
glucidelor(300-400g).
In ratia alimentara se reduc grasimele de origene animala bogate in colesterol acizi
grasi saturati-palmitic, butiric, stearic si colesterol (porc, gisca, rata si oaie dar si organele cu
continut maximal: icre de peste rosii si negre si galbenus de oua ,ficat, rinichi, creier).
Locul lor il ocupa grasimele vegetale ( floarea soarelui, porumbul) bogate in acizi grasi
nesaturati (linolic, linolenic si fosfolipide , licitina); sunt mai folositoare uleiurile nerafinate
(la rafinare se inlatura lecitina care mentine colesterolul in stare suspendata imiedicind
depunerea lui in peretii vaselor).
Actiunea hipocolesterolica a grasimelor vegetale se realizeaza pe mai multe cai:
(tabelul 4).

Tabelul 4.
Mecanismele Hipocolesterolemice a acizilor graşi
polinesaturaţi
1. Formează (în ficat) esteri ai colesterolului şi contribuie la descompunerea lui până la acizi
biliari.
2. Măresc peristaltismul intestinal şi accelerează eliminarea colesterolului
3.Se unesc cu colesterolul şi-1 transformă în formă solubilă
4. Intensifică acţiunea lipotropă a colinei, contribuie la sinteza ei
5. Micşorează activitatea tromboplastinei
6. Au si o acţiune vasculară (contribuie la normalizarea metabolismului mucopolizaharidelor
acide din pereţii vaselor mărind elasticitatea lor)
7. Uleiurile vegetale - (principala sursă de acizi graşi nesaturaţi) conţin şi o cantitate
considerabilă de tocoferol (Vit E) care reglează gliconeogeneza, permeabilitatea vaselor, reduc
hipercolesterolemia.
1. Acizii grasi polinesaturati formeaza in ficat esteri a colesterolului si contribuie la
descompunerea pina la acizi biliari;
2. Acizii grasi nesaturati se unesc cu colesterolul transformindul in forma solubila.
3. Acizii grasi intensifica peristaltismul intestinal si accelereaza aliminarea lui din
organism;
4. Intensifica actiunea lipotropa a colinei , contribuie la sinteza ei;
5. Micsoreza activitatea tromboplastinei singelui;
6. Contribuie la normalizarea metabolismului mucopolizaharidelor acide din peretii
vaselor mari, maresc elasticitatea peretilor –adica au si o actiune vasculara .
Se limiteza si glucidele usor asimilabile( miere,zahar, dulceturile) usor transformabile
in colesterol.
Absorbtia colesterolului in intestine e inhibata de polizaharide care se contin in
legume . fructe bogate si in pectina. Celuloza poseda proprietati laxative , stimuleaza
peristaltismul intestinal si contribuie la eliminarea colesterolului .
Proteinele in cantitati satisfacatoare (100g/zi) bogate in aminoacizi esentiali
(metionina) trebuie sa constituie 60-70 g din totalul lor (carne, peste, brinza de vaci, albusul
de ou) proteinele sunt necesare deoarece colesterolul se cumuleaza in singe sub forma
lipoproteinelor.
Este arhiimportant ca ratia alimentara sa contina cantitatea necesara de colina
metionina (cu propritati lipotrope) care participa la sinteza fosfolipidelor (mai ales a
lecitinei) , care formeaza complexe hidrofile a lipoproteinelor cu colesterolul. Ele previn
steatoza , normalizeaza functia ficatului.
Producte bogate in colina :brinza de vaci, soia,mazarea, crupele de ovaz: metionina se
contine in peste, mazarea, fasolea, crupele de hrisca.

VITAMINELE
Din vitamine (Tabelul 5)in primul rind se are in vedere acidul ascorbic care
stimuleaza descompunerea colestererolului in ficat si functia lui de eliminare a
colesterolului micsorind continutul lui in singe : previne depunerea lui impreuna cu
completele hipoproteice in peretii vaselor (cantitati insemnate de acid ascorbic contin
fructele , legumele si sucurile lor,aceasi actiune o are vitamina P.
Tabelul 5.
Acţiunea unor vitamine şi lupta lor cu ateroscleroza
Acidul ascorbic şi vitamina ,,p":
1. stimulează descompunerea colesterolului (în ficat) şi eliminarea lui din
organism;
2. previne depunerea colesterolului în pereţii vaselor.
Piridoxina (B6):
1. reglează metabolismul acizilor graşi nesaturaţi (în ficat);
2. participă la transformarea acidului linoleic în a. arahidonic, Ia asimilarea
metioninei;
3. stimulează acţiunea lipotropă a colinei, prevenind depunerea grăsimilor în ficat;
4. majorează conţinutul lecitinei în sânge;
5. stimulează transformarea colesterolului în acizi biliari şi eliminarea lor.
Acidul nicotinic:
activează lipaza lipotropă şi intensifică sinteza heparinei, micşorând coagularea sângelui.
 Un rol important in lupta cu instalarea aterosclerozei il joaca si piridoxina (B 6) care:
1. regleaza metabolizmul acizilor grasi polinesaturati in ficat.
2. participa la transformarea acidului linolic in acid arahidonic la asimilarea
metioninei.
3. stimuleaza actiunea lipotropa a colinei , prevenind depunerea grasimilor in ficat.
4. majoreaza continutul lecitinei in singe si a coeficientului lecitino – colesterol.
5. stimuleaza transformarea colesterolului in acizi biliari si eliminarea lor cu bila.
Acidul nicotinic activeaza lipaza lipoproteica si prin intensificarea sintezei heparinei
incetineaza coagularea singelui. Se contine in bere,drojdii alimentare, piine neagra, ciuperci,
crupe de hrisca si ovas.
Ciancobalamina contribuie la utilizarea rationala a colinei si amelioreaza coieficientul
lecitin – colesterol.
Trebuie limitate sarurile: calciferolul (galbenusul de ou, ficat, rinichi, untul,untura
naturala de peste) care contribuie la hipercolesterolemie si dezvolta ateroscleroza.
Sarea de bucatarie (9-10 g zilnic) care inhiba activitatea lipazei hipotropice si
provoaca ateroscleroza ; se limiteaza ,,Ca” care inhiba lecitina care retine colesterolul in
stare coloidala , in schimb dieta trebuie imbogatita cu iod, magneziu, cabalt.
Magneziul micsoreaza colesterolul , intensifica peristaltismul , elimina colesterolul cu
masele fecale, mareste proprietatile lecitinei de a retine colesterolul in stare coloidala.
Iodul stimuleaza sinteza glandei tiroide , care contribuie la descompunerea
colesterolului si are proprietati antisclerozante.
Mai intensifica secretia heparinei , majoreaza activitatea lipolitica si fibrinolitica a
singelui.
Manganul si cobaltul contribuie la eliminarea sodiului din organism care inhiba
activitatea lipazei lipotropice in singe.
Deci se exclud produsele bogate in colesterol si calciferol (galbenusul de ou , creier,
ficat, carne grasa , salamuri, slanina, carne de rata , gisca, sunca,bucatele sarate, marinate,
cacao, cafeaua, bulionul concentrate, gustarile picante).
 ALIMENTATIA DIETETICA IN CARDIOMIOPATIA ISCHEMICA
Principiile de baza ale alimentatiei dietetic corespunde cu ale aterosclerozei (dieta
N=10) cu unele adoptari , corespunzatoare perioadei de evolutie a bolii si duratei , regimului
in privinta componentei chimice, valoarei energetic ,NaCl, lichidului. Se va asigura aportul
necesar de saruri de potasiu deoarece continutul lui in focarul necrozei este redus; mai tinem
cont si de propritatile lui antiaritmice si diuretice.
Dieta in infarctul miocardic
In primele 48 ore se va adminisra un regim hidric alcatuit numai din ceaiuri , apa,
sucuri( afara de cel de struguri, care provoaca balonari). Valoarea energetica 500-600kkal,
cantitatea de lichid 400-500 ml zilnic. Incepind cu ziua 3 si mai departe timp de 5-6 zile
valoarea energetica se mareste pina la proteine 50 g, lipide 30-40g, glucide 170-200g.
Bucatele se pregatesc fara sare (tabelul 6). Se permite 800 ml lichid, hrana se consuma calda,
6-7 mese pe zi.

Tabelul 6.
Dietoterapia in infarctul miocardic Dieta 10 “I”

Perioada Varianta Proteine Lipide Glucide Valoarea NaCl Lichid

Infarctului gr gr gr Energetica gr l
ccal
Primele Sucuri de fructe 500- 400-
48 ore I ¼ de pahar de 8 ori 600 500
in zi ml
3-9
Acuta

Sutca 50 30-40 170- 1150- 800

200 1360 ml

Subacuta 3 gr
II 60-70 60-70 230- 1700- la 1000
(2-3 sapt) 250 2110 mina ml

Cicatrizare 300- 2280- 5 gr

III 90 80 350 2480 la 1000
mina ml

E necesar de intrebuintat cautitati majore de saruri de Kaliu, pentru ca cantitatea de ioni de

Kaliu in focarul necrotic este considerabil micsorat.
La externarea pacientului se prescrie dieta 10 “I”, care se recomanda si in alte forme de
cardiopatie ischemica in dependenta de gradul insuficientei cardiace.
Se permite: terciuri pasate de hrisca si ovas, chefir, iaurt, brinza de vaci degrasata, omleta
de albusuri de ou ingerata la aburi , carne, peste slab bine tocat sau in forma de pireu sau copt,
morcov ras, conopida fiarta, pireu de svecla , sucuri de fructe , de legume , compoturi pasate,
pesmeti de piine de griu(50-60) unt 10-15 g, zahar 30-40 g.
Pe parcursul urmatoarelor 3-4 saptamini bolnavul va respecta dieta N-10, hrana se prepara
cu 3 g sare, se alimenteaza 5 ori pe zi. Dieta se extinde pe contul carnei , pestelui, supelor de
legumelor, crupelor, laptelui, fructelor, piine alba 150g, untul 20-25g, zaharul 40-50g.
Incepind cu saptamina 4 dieta devine mai nutritiva pe contul proteinelor, lipidelor,
glucidelor, sare 5 g, hrana se serveste 5 ori pe zi, in dieta se adauga fructe si legume crude tocate
carne slaba de pasare fiarta si putin prajita sau coapta, se mareste cantitatea de zahar(50g).
Pentru ameliorarea calitatilor gustative ale bucatelor pregatite fara sare se foloseste sucul
de lamie , sol. slabe de otet , mararul , patrungelul proaspat.
Se vor exclude bucatele care provoaca proces fermentative in intestin (dulciuri , lapte
integral , suc de struguri, produsele bogate in sare de bucatarie), acele care maresc coagularea
singelui (frisca, smintina, gelatin) si excita activitatea cordului (bulion de carne, peste, ceaiul tare,
cafeaua).

ALIMENTATIA DIETETICA IN HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

H.T.A.E.-starea patologica de crestere a valorilor TA peste cifrele considerate normale in

lipsa unor cauze evidente de aparitie. In sens larg H.T.A.E. reprezinta o tulburare a mecanismelor
responsabile de reglarea T.A. Dereglarea oricaria din multiplele mecanizmul poate initia fie o
crestere a V.C. (volum circulant) fie a rezistentei vasculare , care depinde de echilibrul dintre
elementele vazoconstrictoare si vasodilatoare arteriale. In prezent se considera ca H.A. este o
consecinta a supraincarcarii S.N.C. ( a scoartei ) cu formarea focarelor de exitare stagnanta,
care se raspindeste la centrul vasomotor situat in subcortex si prin partea simpatica a sist.
nervos vegetativ provoaca cresterea generala a tonusului arterelor mici sustinuta de factorii
endocrine , hormonali (producerea sporita a aldosteronului reninei de catre rinichi).
In T.A. pot fi antrenati si ceilalti factori in evolutia si progresarea bolii. Schematic
scenariu patogenetic permite evedentierea a 4 factori majori(tab.7):neurogeni, sodiul,
genetic si reactivitatea vaselor de rezistenta.

Tabelul 7.
Schema globală a factorilor implicaţi
în patogenia H.T.A.E.
 4

2
1 Stres Aport de Na Predispoziţii
în exces genetice
Centrii nervoşi
superiori
Retentia 9

renală de
Centrii vasomotori Na şi apă
bulbari

Creşterea activităţii
S.N.S
Na şi apă
Deficienta vaso- în peretele Vp şi
depresorilor şi/sau arterial
niveluri crescute VLEC
de R-AG -II
DC
3 Reactivitate
Aldosteron vasculară şi Rezistenta
(creşte) vasoconstricţie periferică

presiunea
arterială
Vp - volumul plasmatic
VLEC - volumul de lichid extracelular
DC - Debitul cardiac
 Mai luam in consideratie ca H.T.A.E. ca regula este insotita de dereglarile
metabolismului colesterolului - ateroscleroza.
1. Deci alimentatia dietetic va fi alcatuita tinind cont de mecanismele principale
etiopatogenetice si in primul rind a Na-ca factor etiopatogenetic:
- limitarea sarii de bucatarie in acutizare se exclude complet in cazurile cu H.A.
persistent complicate cu insuficienta cardiaca(I.C.) , se va indica dieta fara sare (tab.8) ratia
hiposalina este legata de functia marita a suprarenalelor (hiperproductia aldosteronului)
care retine sodiului si lichidului.
Tabelul 8.
Dieta 10a
Proteine Lipide Glucide Valoarea NaCl Lichid Regim indicaţii
g G g energetică g litre alimentar

70 50 300 1680 0,6 5-6 ori/zi Insuficienţă

65% cardiacă III

animale -IV
(NYHA)

Caracteristica :
1. reducerea valorii energetice pe contul p.L.g;
2. limitarea pronunţată a NaCl, lichidului celulozei, productelor bogate în
colesterol, substanţelor bogate în excitanţi;
3. îmbogăţirea raţiei cu potasiu, vitamine, substanţe lipotrope.
Periodic (1-2 zile / săptămână) se recomandă cure de descărcare.
 Regimul hiposalin diminuiaza excitabilitatea SNC, sporeste diureza si
micsoreaza volumul plazmei sanguine.
Mai mentionam ca limitarea sarii de bucatarie stimuleaza activitatea lipazei,
lipoproteice si duce la hipocolesterolemia, prevenind ateroscleroza.
2. Cantitatea de lichid in acutizarea bolii se limiteaza la 1-1,2 l lichid liber.
3.Imbogatirea dietei cu saruri de potasiu , magnesiu, iod. Potasiul e antagonistul
fiziologic al sodiului , mareste diureza si are proprietati depresorii asupra peretilor
vaselor. Mareste functia de contractie a miocardului . De mentionat ca K se elimina din
organism intr-o cantitate mai mare pe fondul dietei limitate in sare.
Alimentatia dietetic in insuficienta dardiaca cronica(IC)
IC este definite ca un sindrom clinic (sau stare patologica) determinat de
incapacitatea inimii de a asigura debitul circulator necesar activitatii matabolice tisulare.
Prin urmare IC se caracterizeaza prin staza (pulmonara sau si sistematica) si debitul
cardiac scazut aparut in cele mai multe cazuri in evolutia unei boli cardiace: factori cauzali
primari sau precipitanti (agravanti).
Debitul cardiac ca expresia a functiei pompei cardiace este dederminat de
interrelatia intre 4 parametri fiziologici: frecventa cardiaca, presarcina, postarcina si
contractilitatea.
Asa dar IC este expresia sumei scaderii eficientei parametrilor fiziologiei
determinate a DC care au in consecinta activarea intensa a unor mecanisme compensatorii
: vazocontrictie, crestere a presiunii nervoase (de umplere periferice) retentia hidrosalina.
Intelegerea acestor macanisme permit atit intelegerea clinicii IC cit si un abord logic
terapeutic, deoarece tratamentul vizeaza in mare masura corectarea mecanismelor
compensatorii excesive.
Mecanismele de compensare a scaderii D.C.
A.Mecanismele immediate (rapide)
1.Centrale (tahicardia)
2.Periferice (redistributia debit cardiac,cresterea desaturaii
hemaglobinei,metabolismului anaerob).
B. Mecanisme tardive (lente)
1. Centrale (hipertrofia)
2. Periferice (retentia hidrosalina).
In conformitate cu tema prelegerei de astazi ne oprim mai detaliat la mecanismul de
retentie de apa si sare.(tab. 9)
 Mecanismul retentiei de apa si sare in IC

Tabelul 9.
Scaderea volemiei (DC)eficace

Redistribuire Scaderea Ischemie

a filtratiei intraglomerula
Circul glomerulare ra
intrarenal

Irigare preferenti Renina

nefroni juxtament

Angiotenzina

Concentrarea urinei Aldosteron

Rezorbtia Na

Retentia Na Retentia apei Hipersom.serica

ADN

Scaderea Debitul Cardiac este preceputa de organism intr-un mod similar cu scaderea
volemiei care declanseaza o cascada de macanisme care determina retentia renala de H2O si Na
Scaderea Debitului Cardiac si redistributia duc la o reducere a debitului renal, cu
scaderea filtratului renal. Redistributia sanguina intrarenala face sa fie irigati preferentiali
nefronii juxtraglomerulari cu capacitate de concentratie mare (anse Henle lungi).
Rinichiul tinde sa formeze un volum redus de urina concentrata, deci sa retina apa si Na
insa scaderea Debitului renal (si prezenta unei concentratii mai mare de sodiu la macula densa),
duc la cresterea eliberarii de renina cu cresterea formarii de angiotezina si stimularea secretiei
suprarenale de aldosteron cu retinerea sodiului, retentia Na duc la stimularea secretiei de
hormon antidiuretic cu retentia de apa.
 In aceste conditii de staza si hipoxie circulatorie a organelor interne se acumuleaza
produsele oxidarii incomplete ale metabolismului glucidic (acid lactic, piruvic) si lipidic (corpi
cetonici) echilibrul acido-bazic deviaza in directia acida si micsoreaza rezervele alcaline ale
singelui.
Alimentatia dietetica se prescrie luind in consideratie mecanismele patogenetice de baza,
gradul decompensarii cardiace starea organelor digestive si urmareste: lichidarea dereglerii
metabolismului si deshidratarea lui ceia ce usureaza activitatea sist. cardiovascular, mareste
contractilitatea miocardului si reduce insuficienta circulatiei, mareste actiunea medicamentelor
in special a diureticilor si glicozidelor cardiace.
Dieta de baza ramine № 10. In insuficinta cardiaca gr. I-II (N.I.H.A.) –(tab.10) dupa cum
am aratat mai sus valoarea energetica 2480-2680 Kcal si limitarea considerabila a (Na 3-5 g la
mina) si a lichidului 1 – 1,2 <24 ore; odata in 7 zile (timp de 1-2 zile) se include dieta № 10 sau
a curelor de descarcare . In IC II – IV se prescrie.
Tabelul 10.
Alimentaţia dietetică în insuficienţa cardiacă

ST. MI (NYHA) DIO (valoarea energetică 2680 Kal, Nacl - 3-5 gr

la mîna lichid - 1,2 1)
Odată în 7 zile se include Dieta 10a (timp 1-2 zile) sau cure de
descărcare.

St III-IV D - 10 pînă la dispariţia manifestarilor de stază , apoi trecem la

DIO pe sistem de zigzag: de la inceput pe 1-2 zile apoi pe mai mult timp în aşa
fel ca DIO să devină cea de bază dar 10a să fie folosită periodic (o dată în 7-10
zile)

Dieta № 10. Valoarea energetica se limiteaza considerabil (1680 kcal timp de 6- 10 zile)
pe contul lipidelor si mai putin a glucidelor si proteinelor.
Mai tirziu (dupa 6-10 zile) valoarea energetica a ratiei creste treptat : cantitatea grasimilor
– din contul celor vegetale , proteinelor bogate in colina, metionina (brinza de vaci, lapte, albus
de ou,terci de ovas) si a glucidelor usor asimilabile (dulceata, miere,zahar).
Sarea de bucatarie merita o atentie deosebita, toate bucatele se pregatesc fara sa se
adauge sare (1,5 g se contine in producte ).
Insa s-a dovedit ca limitarea sarii (dieta desodata) timp indelungat poate deregla functia
rinichilor cu dezvoltarea azotemiei cloropenice, hiperaldosteronismului (se activeaza sistemul
renin-angiotenzima aldosteron), edemelor, care nu se supun tratamentului cu diuretice.
 Din aceste considerente odata in saptamina bolnavului i se permite 2-4 g sare ; dupa
disparitia edemelor zilnic 3-5 g pentru sararea unor bucate.
Dieta trebuie imbogatita cu saruri de potasiu din cauza ca:
Continutului lui este redus (se perde cu urina).
Hipocalcemia se poate agrava dupa utilizarea diureticilor (furasemid,brinaldex).
Trebuie de avut in vedere ca potasiu intra in componenta actomiozinei, deaceia deficitul
intracelular de K micsoreaza functiile de contractie a miocardului potasiul mai poseda si de
functie antagonist a Na contribuind la eliminarea lui din organism ; sporeste actiunea
tiazidelor.
Sunt bogate in K legumele, fructele ascate. Paralel cu limitarea Na se micsoreaza si
cantitatea de lichid (nu mai mult de 1 litru / 24 ore).
Dupa ameliorarea considerabila a starii generale , disparitia manifestarilor de staza se
trece la dieta № 10, care se introduce dupa sistemul de “zigzag”:de la inceput dieta № 10 pe
fonul № 10 (1-2 zile), pe urma dieta № 10 pe mai multe zile micsorind termenul dietei № 10; si
in dieta №10 se foloseste pe timp scurt 1-3 zile pina se trece definitiv la №10.
Ratia trebuie sa contina cantitatea necesara de magneziu, fosfor – factori stimulanti a
multor fermenti - participind in metabolismul proteic, lipidic, glucidic si calciu (satisface
eficitabilitatea neuromusculara ).
Corelatia Ca magneziu este, cea mai favorabila in castraveti, salata , usturoi, fasole, pere,
mere, struguri, ciuperci albe; a Ca si fosforului in - brinza, usturoi, struguri.
Riboflavina, piridoxina si acidul ascorbic contribuie la resinteza proteinelor.
Bioflavinoizii (vit.P) si acidul scorbic intaresc peretii vaselor si micsoreaza
permiabilitatea lor – prezinta importanta in patogeneza edemelor. Necesitatea aportului de
retinol este lagata de dereglarea sintezei lui in ficat din carotina.
Pacientilor cu IC III – IV anasarca, edeme masive, ascita, hidrotorax, i se prescrie ratia
de Kaliu care include producte cu continut inalt de K si redus de Na in raport 8:1 – 14:1 caise
uscate, stafide, nuci, cartofi, varza, macies, mandarine, cerne fara grasimi, coacaza neagra, crupe
de ovas, griu, orz pe un termen de 2 – 3 zile
Mai jos urmeaza exemplu unei diete de potasiu.
Dejunul Cartofi copti 200 g
Cafea cu lapte 200 ml

Dejunul 2 Casa din crupe de griu 150 g

Suc din varza 100 ml
 Prinzul Supa pireu din varza si cartofi 200 g
Pirjoale din cartofi 200 g
Jelantin din suc de fructe 100 ml

Gustare Decoct din macies 100 g

Cina Plov din orez cu fructe 120

Decoct din macies 100 ml

Inainte de somn Sol. Glucosae 20% cu suc de lamiie 100 ml

Kcal – 1237
Proteine – 23
Grasimi - 29
Glucide – 228
Pacientilor cu IC se indica cure de descarcare (dieta de contrast) (N 11).
Tabelul 11.
Diete de contrast (cure de descărcare)

Denumirea Prescriere Indicaţii

I Preponderent proteice
1. de lapte
2. de brânză (vaci)
3. de carne şi legume
II preponderent glucide
1. de mere
2. de cartofi
3. castraveţi
de lapte, brânză, carne legume
100mlx6 ori/zi. Alte alimente: insuficienţă cardiacă
pesmeţi 25g. 2ori zi II-III
150 g 4 ori Se permite 2 ph
ateroscleroza obezitate
de ceai de măcieş fără zahăr
60 gr carne fiartă +100-150
gr^garnitură de legume 6 ori; obezitate
2 ph de ceai de măcieş
HAE
Zahăr, mere, cartofi, pepene, Ateroscleroza,
castraveţi, dovleac, orez. glomerulonefrită
cronică
300 gr de 5 ori pe zi (merele
se dau prin râzătoare)
300 gr cartofi copţi sau fierţi
Insuficienţă cardiacă
fără sare 5 ori pe zi
2 kg castraveţi proaspeţi se Hipertensiune
consumă pe parcursul zilei arterială, obezitate

Dietele de contrast se prescriu odată în 7-10 zile. Valoarea lor energetică redusă.
 Ele contribuie la normalizarea metabolismului intermediar, la eliminarea produselor
metabolice, surplusului de Na şi lichid.