Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ghiqhiu r addPostul
minfi"ilor de ldngaPloieqti
?nc*dirradoleseen{*, M*n*stirea
vizitan"l Ghighiu, atrasde lirligtea9i
apalzvorula:idin aprcpiere, dar nrrai*u s*arn5
fio****1ualoeului"Je
Maieii Dcn'lnuiuifdeatsarede mi:runi,euno:cut5 subnxnre-
eJeiesar:b
l* **l*ix,i*.*'igl l-ae5patateun"r*tiv"..e*eia fcstadusichiardln Sirie'
S-aint&rnplat ln anr;i?gSg, p* careonntllstrietrali*nal
tn inrpn*.iurrfrri
f* g-*i* in!*!ege.Miraeulcasaei rnislun*a ineeputde ?ndat*eea
-- *i***t3 aiotoGOe a *sr;t 5ir-rnde
g*t o regssinnEiast*zi'ir"rpnerent'-
la Ghighiu.l,** *.aulupiaznicelor inviereeil-om'lului,lzvorr-:lTds"!l5duirii'
EotezulDonrnuslui, Jdngleuaiteocazii,rtaSirri;epel*rinil*raiungsX,se
de * pqrtg;i d* altaa drumuNul. Fel*rini, ew
i*tiu-,X; p* k!l*metriintregi,
pentru
vivr a i se
;;;, ; *ir*, dir"rt*ate ju**gelegarii;i din str&in*tat*,
pe lwalca Domnu|ui'
o*g*,p*ntrua-lrr.lu|!t.lmi9iper:true 0 preaslavi
mic5,
Biserica
in caPeli
transformatd
H
F
:
ffi
F
fr
I
i
I www.lumeacredintei.con
1O iulie 2018 / l-llN'li-A CR II)INTEI
***,.*.-,.
REPORIA'
autenticitate, transmiland qi
emotion6nd orice Privitor.
Oarnenii sunt atraqi in mod
firesc de acest dar dumneze-
iesc. ce a poPositla Mdnds-
II tirea Ghighif de mai bine de
iumdtate de secol, Pentru ci
-este
vindecdtoq grabnic ajutS-
I tor. spriiinitor in nevoi qi ne-
It . , cazuii, mangdietor,arltdnd
indelunga lucrare a lui Dum-
nezeu de salvare a noastr6,
dusd de atAteamilenii... De
I laAvraam qi Moise la Isaia qi
David qi pAndin Prezent.
I Aulenticitatea acestei
II f
iensitaterevelatia divin6'
Nu Putine sunt mdfturii-
le de vindecdri miraculoase
I slvdrqite prin aceastl icoan6.
I
I
i
tr
- Astfel. slava dumne zeiascd
a imaeinii Maicii Domnului
inimi" (Luca 2, 35)' Iat dacd impre-un6 cu Domnul Iisus
I
I
micAa cimitirului, Pentruca
maitdrzi.u,in anul 1992' sd ne amintim ce scrie Profe- Hristos ajunge si se oglin-
I fle mutatdla loc de cinstetn tul Isaia... simbolic, sufle- deascl in inima rugdtorului,
bisericamare. tul stripuns al Maicii Dom- fbri echivoc, fixdnd inci din
i nului nu puteafi decdt lnsuqi aceastdlume comuniunea cu
Inestimabila
ieftfi Domnul nostru Iisus Hristos: fmpdrdlia lui Dumnezeu.Este
L
i
cd atunct
pentrunoi ,.Dar El fusesesfflPuns Pen- tot la fel de adevirat
Calitatealiturgicd qi con- tru pEcatelenoastf,eqi zdro- c6nd te afli in Preajmaei, toa-
bit pentru ftrddelegile noas- te eriiile si neliniqtile interi-
formitateaicoaneicu Sfdnta in fala icoanei
tre. El a fost PedePsitPentru oaie disp-ar.
Scriptur[ esteevidenliatdin
priniul rdnddechiPulMaicii mdntuirea noastrl qi Prin rd- Maicii Preacurate,once Pro-
bomnului. atinsde durerea nile Lui noi toli ne-am vin- blemd iqi gdseEtetezolvarea
decal" (Isaia 53,5). cdti weme omul vme cu ml-
sfbsietoarePrezisidedrePrul
Simeon:,,$i Prinsufletult[u Acest chip al Maicii Prea- m[ sfi[punsd qi credinti.
va trecesabie,ca sd se des- cutate realizat in secolul al
16-leaesteimPresionantPrin Laurenliu COSMOIU
copereg6nduriledin multe
wwwlumea(redintei'com
14 iulie2018/ LUMEA CREDINTSI
.#;,
MiscS-te in voie
flE atdnci c6nd ai nevoie.
,* 4*
Ar{roFlex eatttpus*:
./-r
F I erapta
. *' * ffF
-."."".ffi
i 5!:il 2ij+Rni& rcr:)any F
:9*tff?gl"&
'5
clo 632, Rffanb Msto .|tte n &t&ntdrt dinantaz Cttlf e @ Pasqefrtl e
Stt. Fabricii n 124" Odj_N3Po€
SAnunejucdmcuSfintul llie!
,,Vinogivezi",rniiespusatunc!Drago;Pislaru, viitorulpirinteValerian de
parbfraz6ndu-l
la Frislnei;i Fitrunsa, parci pe Andrei,eelint$i chemat si
arirnceplasade prinsoarneni, dar;i primacapturi a Pescarului',,5a vezi
ce locaparte,ce bisericSminunatistai!it5pe un gorganacolo,lnspate-
le Pr!mdriei'iDacdsufletulmeu pereehela aceavrernel"ni-aspusasta,ce
puteanrfaee?M-amdusintins,am urcattreptelede nrarrnurd albi ;i nu
i*-u* rnaicobcrfit,de fapt,niciodati.CSciacolo,in vdri rni a;tepta din
veacHristos, in Potir.Eramsuspe platou,la ob$r;ia
clipocind izvorului..'
lstotii, mituri' povegti valahe.Tipic estehramul care Carmelul ceva mai teqit al
Biserica Sfdntul Ilie Gor- aratdcu mAndrieci acolo,pe proorocului llie; tipici este,
sani estetipicd, dar 5i singu- acel tdpgandin lunca netedd oarecum,arhitecturaexteri-
iara printrb edificiile sacre a Ddmbovilei.poatefi chiar oar[, pridvorul impundtor, c[-
rdmizileplategi mici. a$ezate
cu me$telugbalcanic.AtiPica
esteforma de nav6, PerfectS,
careaducerizbit cu Biserica
Napterii din Betleemul ludeii.
Iar qi mai atipic esteiconos-
tasul, o capodoperdPictati de
cdlugdriaghiorili si carenu-
mdrd- dacatin bine minte -
I 94 de icoan6! Este, cu alte
cuvinte, cel mai bogat ico-
I
F nostas in scenebiblice qi in
chipuri sfinte din Bucureqti.
Icoanele mari, praznicale,
sunt semnatede iconari greci
triitori la inceputul veacului
al 19-leain Muntele Athos,
atunci cdnd dincolo de Du-
nire se ridica biserica de c[-
he neguldtoriicojocarilaolal-
ti cu Principele CarageaVodd
(1812-1818),unul dintreul-
timii fanarioli (avenhnier sa-
dea!)din Muntenia...
De arunci gi pana la ju-
mdtatea secolului 20, viala
a curs lin, pe fbgaqulei, insl
iarna anului 1937 a scos bi-
sericadin anonimat.Atunci,
inh-un ianuarie geros, au fost
prohodili Ionel Mola qi Vasile
mele tot aici a fost arondatd chiar) ale parohului - pirin- injectate fi surile structurale
liturgic, soacramea fiind bo- tele profesor Silviu Tudose-, din ziddria exterioard,.s-au
tezatd acurn 80 de ani de p5- cu toatd sus{inereacelorlalli inlocuit buiandrugii ferestre-
rintele de atunci...Aqadar ne preoli (Vasile Gordon, Ema- lor de la nivelul cafasului;i
leasd multe fire de biserica de noil Bdbuq,VasileCrefu- toli s-aure{esutzonele cu lacr.rne
pe Silfidelor5! Dar nu numai oameni subliri qi de carac- sau cu material puternic de-
pe noi, ci firele soliilaritSlii ter, profesori cu experientd, gradat din ziddrie;
duhovniceqti leagd sute gi minli luminate, o adevdratd - s-auintrodus tiranli ver-
mii de oameni. Deja comu- garnituri de elitd a clerului ticali qi orizontali in zidurile
nitatea este sudati qi intine- bucureqtean)gi cu toatd im- perimetrale;
ritd - lucru eseptial penku o- plicarea consiliului parohial, - s-auconsolidatsemica-
rice parohie. Insd gantierul dar qi a fiecdrui credinciosin lota qi arcul de ziddrie al tim-
carea inceput in 2012 qi pare parte, lucrurile pare cd s-au panului altarului;
ci nu se mai termini db re- impotmolit. Startul lucrdrilor - s-a decis tratareast6l-
ale dureri de cap enoriaqiloq atdt de necesare(era in peri- oilor de lemn din naos cu
produce insomnie.preolilor col viala oamenilor qi a edi- i a5i ni speci al egi folosir ea
gi bareazdcumva improiph- ficiului din cauzafaptului cd lor in continuare,ca elemen-
tarea elementului tdndr. Ne- bucdli mari din fresca de pe te structurale.Fiecare st6lo de
maispun6nd faptul cb la bi- bo{i incepusesb cadi) a fost lemn a fost ridicat individual
sericdau loc puline cununii foarte bun, astfel incdt: de pe pozif;e,tratatqi reaqezat
qi botezuri din pricina sche- - au fost realizatesubfun- pe o noud grindd de B.A. tur-
lelor gi a gantieruluiperpe- ddrile zidurilor exterioare in natdla parteasuperioarda zi-
tuu. Cu toateefortLrile(uriaqe zonele cu probleme. au fost ddriei vechi;
e
I
i
F
oizont si aoardsemneleunei
schmbanm bme.cahnantare
salvatoare.Mai mult, incerca-
rea de a depunedocumentalia
pentru oblinerea de fonduri
euroDenenu a dat rezultate.
[n aceastdsitua[ielimi-
t5, nu mai rdmdne decdt o
solulie: solidaritatea noas-
trd, a credincioqilor romdni.
Un edificiu cu o istorie glo-
rioasd qi o viald intensl (ri-
dicat pe vremea turcilor!)
strdjuieqte capitala de 200
de ani, iar noi, cei de azi, nu
putem sd il linem in via!6?!
Solidaritatea umanS ooate
multe, iar romdnul la nevo-
ie chiar iqi dd cdmaqapen-
tru aproapele..Or,. asta nu
ne cere nlmenl, cl Goaracea
micd jertfi care - insumatd
cu a celor mul{i - poate si
scoatdaceastSbisericd em-
blematicd la lumin[. Totoda-
t6, facem apel la cei care lin
in m6nd soartacomunitS{ilor
locale, spundndcd acestloc
{ aflat la 100 de metri de Pri-
{ mdria Capitalei qi pestedrum
r
t
de Ciqmigiu nu esteunul oa-
recarei;el are forld, are duh
I
F
u n e i s u D ra s tru cturi de viu qi esteun releu al vie{ii
p ro te c !i e d i n l e mn, care liturgice a Bucuregtiului.
E s d p o a t6 a c o p e ri i ntrea- Dar qi un releu de comuni-
5
I
,
a
ga bisericd dupi desfacerea
acoperiqului.La momentul
actual aceastdstructurdasizu-
rd protec{iazidurilor gl reiti-
care publicd, de formare a
opiniei publice prin oamenii
de excepliecareii trec,peri-
odic, pragul. Venili qi vedeji!
I
zeazdizolarea componentelor
din interior de factorii extemi. RdzvanBUCUROIU
infine, nu e locul aici pen-
tru o dare de seamdcomplet5,
ce vreau s5 spun estecd s-au
realizat foarte multe lucriri
careau scosbisericaqi inchi-
nitorii ei din stareade pelicol
iminent in care se aflau. Insi
lucririle sunt departe de a fi
gata,iar timpul tece fbri ca la
iulie2o18/LUNlEA CR.EDINTEI
Hep*ffiffi1ffiffi.
,' .E€g==
#lsrSe*hll{bs*€:S *€+€. ffi;e-*"ffm,,,ffiI:
I
laryiffiep€iffHwwr"
leiantibiotice?
i{+'ii;
:+:irt.i*
.-W-
ffi
Tt€
i i.Sr
REPORTAJ
-
laOradea
Centenar
biserncar[scumpdtfuli
c&tevaeveninrente ec!eziale marcheazS Anulcentenareareseva inche-
illrp-t--iic, [rin sfinlirea MariiCatedrale de la Bucure5ti'
Patriarhale
un*l dlntreacestea *rt*, f*ta indoialS, celeimaifrunroase
tarnos!rea
nidicate fn nom*nlaultirnilor Biserica
treidecenii: SfintuiApostcl
biserici pe
Aceasta a avutlocin Duminica Ronr6ni'
Sfinlilor
nnC'.*idin CIradea.
eparhiei
granilele oradiei!
datade I0 iunie,ouun fastcarea dep5git
prinjertft de stne'
APoitolitot! personal,
Evremea doud str[zi in forma... crucrt
Sfdntului Andrei. Aici,
Da, e vremea lor... Sundca o retetadeja qtiutd, betoanele blocurilor
in
Sau. dacd vreli, esle din insi - surpriz[ - din ce
intre
putini contemPorani comuniste, Vasile Bota a
nou vremea lor! Este ce mai luminat de Duhul Sfhnt
vremea in care fiecare suntdidpritisI o aPlice.La (asa cum frumos a mdrturisit
decis,
dintre noi trebuiesd ieqim Oradea ins6. un tandem de
i hi ar el ), ri di carea unei
la largul mdrturisirii, sd preoti aPlicd,,re!eta"cu
Parohul biserici vii, unice. Orldenii
aruncim mrejelecredinEei iuccesfulminant'
Vasile Bota, secondat de meritau aceast[ Podoabl, iar
ln apeletulburi ale veacului intretlierea pl Scilortectonicii
au
acestuia.Dar cum Putem Ion Alexandru Mizgan, confesionale(ne afl6m la doar
face asta.eficient, credibil instauratlegea frumuselii
cinci kilometri de granila cu
si smerit - totodatd?Prin imbisericite in cartierul
la intretlierea a creqtinismul aPusean)a dus
iapt[ concretS,Prin exemPlu Rogerius,
lerarhii,
Preotii
5icredinciogii
adunati
ffiL
E
lasfinlirea
din10iunie
u
..,'EiE
a
a
t
www.lumeaGredintei.com
22 iulie2o18/ Ll"tMEACREDINTEI
la o imbinare armonioasdde
stiluri. de;i riscantdla prima
vedere.A fost merirul (sd nu
zic geniul) arhitectuluiDorel
Cordoq.cel care empatizeazd
cu fiecare amplasamentpe '
care ridicd un edificiu sacru, '
sd aibd indrdzneala de a
planta o campanild aproape
florentind in fala unei cupole
1 0 0 % b i z a n ti n e , a i d o ma
celor de la Sfrnta Sophiasau
Chora din Constantinopole...
Cdrdmidaclincherizati adusd
din Austria a putut cuprinde
,,pdrinteqte" mozaicul de
12 mp reprezentdndu-lpe
SfdntulAoostol Andrei. scara
monumentalA(decorul ideal
pentru cununii, botezuri qi
alte evenimenteale familiei)
se smere$tepdnd pe trecerea
de pietoni, parcf, invit6ndu-i
s d o u rc e , s p a l i u l v e rd e
impresoard agezdmAntul,iar
tra n d a fi ri i i i a d i e m d re !i a .
Dar oovesteanu a fost nici
liniai[, nici fbri poticneli,
nici fErd ispite. Bunioari,
arhitectul a schitat liniile
de for{d ale edificiului, insd
tre b u ri l e p e a l te s a n ti e re
(catedraiadin Baia Mare,
BA rs a n a , R o h i a , Sd p 6 n l a
etc.) nu i-au permis sd fie
la absolut toate momentele
i mp o n a n tea l e c o n s tru c ti e i . unuimaestru
Penelul jilavi, cerul sfinlilor, Soare-
aqacE le-a revenit pbrintelui le dreptdlii qi constelaliile
Vasile Bota 9i lui neaPetricd Toateca toate,insd picfu- zilei a optal Nimic din ceea
(qeful de qantier)sarcinade ra meriti toatd atenfia noas- ce creqtiniivoiau s[ vadi cu
a ,,potrivi" lucrarea pe 1a trdl Remus Bradea, la acea ochi.i minlii ca fiind realita-
incheieturi, de a-si asuma vreme un artist care nu avea tea Impdriliei lui Dumne-
anumite solu{ii tehnice 5i nici statutul de zugrav gra- zeu nu scap6penelului a-
d e c o ra ti v e . U n e l e p e s te dul l l l - adi cade cal l h -, a cesruiiconar.Torulesteaici,
altele.lucrareaa ieqitpe de- reuqit, in pofida nereuqitei capturat pe pereli, prins in
a-ntregul.frumoasd.unic6. administrative de a-l omo- culori, adus cu forla pe p6-
s fi d d n d l e g i l e g ra v i ta l i e i . loga ca un mare talent, de mdnt, transpus in materie
dar qi ale normei de betoane a cobori cerul pe pdmdnt. $i cromaticS.$coala atho-
comuniste, ale cartierului Adic6 de a transpune in cu- nitd a lui Manuil Panseli-
aliniat esteticii anilor '80. lori, pe perelii netocmili qi nos,aici, la Oradea.i;i are o
.:3
Oradea: subsemnul
SfhntuluiApostolAndrer
* iunie.
Dun"lir-rie5,'i rog pe qofer sd agteptegi merg md int6lnesccu S{hntulNecta-
sd md inchin la Sfdntul Nec- rie, iar dupdintAlnireade taini
Sfin{ir*a Sf*ntul
Si**ricii tarie. Md intorc apoi la Bise- au aolrut semnelebune de sd-
An*Sreidin Oradea. La rica SfhntulAndrei.Slujbaera nltaie. Nu esteprima oardc6nd
*ra S,3fimApreg*tese tn plind desfbgurare.Solia md sfdntul acfl oneazd surpnrud-
sSi*sdine*meradc sun6 si imi spund cd a ajuns tor. legatde sdnitateamea 9i
la,,I\4ateiBalq", Sabinaareun a celor din jur. Cine gtie,poa-
h*te!pcntrlie merge rotavirus, dar acum estebine. te cd de data aceastasfdntul
l* sl*jbd,darprin:ese Rdsufluu$urat.Urc pe scend, era chiar qoferul care a apdrut
untel*f*n d* l* so1ie... imi spun cine gtie,poatega- brusc exact c6nderanevoie de
sesciconila, degipe acolo au el, m-a luat in maqini qi m-a
Sabina,fata noastrd care trecut zeci de persoane,putea intors la locul de unde am ple-
va implini qaseani in octom- fi orirnde, cineva o putealua... cat. Se spunecd in Greciao-
brie, dupd mai multe proble- Surprizi, o regdsescexact l6n- rice intervenliemiraculoasd a
me medicalein ultimele zile, gd scaunulpe caream stat.Cdt SfhntuluiNectarie esterelatatd
are feb15mare gi o doare sto- timp am fost plecat.nimeni nu in media pentru a {ine eviden-
macul.Ii spunsdmeargd'laur- a observat-oqi de fapt nici lip- Ia- ceeace fac la rdndul meu
genJe,la Spitalul,,GrigoreAle- s? mea nu a fost remarcatd.A pnn cele scnse.
xandrescu".Sun un prieten qi fost ca qi cum timpul s-a sus-
il rog sdle duc[ qi sdle aqtepte pendat pentru a-mi da voie si RaduCARP
pdnd se rezolvd.Plec sprebi-
sericdbulversat. Sunt invitat
1 pe scend,pe rdndul de scaune
t
din spatelesoborului de preoli.
a In buzunar am o iconitd luati
de la Craiova cu cdtevazile in
urmd,cdndSabinaavusese pri-
meleproblemede s5ndtate.So-
,
1iamI sunb,imi spunecd la ur-
E genle i-au fbcut o perfuzie, dar
3 trebuies5meargdcu maqinade
I salvare la Spitalul de boli in-
I
: feclioase,MateiBa19".Cobor
de pe scendgi incep sd dau te-
lefoane so{iei qi medicilor pe
careii cunosc.Md uit in buzu-
nar: iconila dispdruse!Brusc
imi dau seamacd sunt la Ora-
dea gi c6la Mdndstirea Sfin-
tei Cruci se afld o pdrticici din
moagteleSfhntului Nectarie.
Exact in acelmoment,prin fata
meatreceun taxi gol, il iau ra-
pid s[ mergemla m6nistire. il
Prima dint*mania
ccmbinatic d* simeticona*i
activcuefectdxhlri
cdrbune antihal*nar*
*t antiflatulent*.
I Kehene qj 300nrgcirbuneaetjv.Dozargeomandati
Pi*ersn{ine50 mgsimetrconi petrtruadultiostede4 cpr/zi,de
prineipal6.Acestaesteundisp0z,tiv titi$ cu atentiepr06pectul.
ft preleral2eamlrinatedupi ma$a modical.
f!
! $C TarapiaSA
Y
;:
guR
jF a PltAFirAcoqpary
S!. F&briciiir l24. aluiqaped
fishAnia
41:6412, ffirapia
ESTE!
VREDNIC
RizvanBUCUROIU
www.lumeacredintei.com
30 iulie20l8/LUlvllACR ID IN T EI
..r;,:rl r';":F Jrii ,#
;l:r'Iri.F=:r
r$
.:
ffi
r.,t,:l1'.].
'.-+:i
i:,1.",;;.. ,-.-1.11
':.,i:,;.q1,: :I
Prieteniistiude ce...
Pe 21 iunie, cdnd a fost
ceamai lungdzi a anului.am
lansatcarteade dialoguricu
TeodorBaconschi.Prezenta-
rea volumului a fbcut-o, in sti-
lul sdu inconfundabil, bunul
nostru prieten Radu Preda.
Prezenlaa fost pesteagteptbri,
iar faptul cd PS Timotei Pra-
hoveanul a trecut pragul T,i-
brdriei Sophia special pentru
acest eveniment ne-a umplut
sufletelede bucurie.Dar mai
ales inima mamei mele a tre-
siltat, atunci c6nd Episcopul
a binecuvAntat-ol
V[ mul{umesc tuturor
celor care a{i fost prezerrlr Preda, despre blestemdlia
in aceazi. dar mai ales pri- numitd comunism. Dar odnd
etenului Relu Cotoban, care una-al ta, a te afl a i n-sta-
ne-a adus din Chirnogi roa- re de dialog sincer, deschis
de bio ale mdnoaseiCdmpii cu Teodor Baconschi a fost,
dundrene:placintade mere5i de departe, cea mai pldcutd
vin de casd(roze).Cu aseme- experienl6a ultimilor ani...
nea prieteni qi susjinltori ili Cartea asta chiar meritd
v i n e i n i ma l a l o c . c a p e l ic u - citit6!
raj qi promili sdrecidivezi:ur-
mdtorul volum va fi cu Radu RizvanBUCURO!U
llli;,
;;:ill,lI,i';1:,i
/ , r: , \
((({,t))))
iit
t\
[**s,'ire
dr
mlr
&{ARTURii
?xcnucr$ars,
!f F1-.ii. ill,qlil i''.itn,a.ri\t!Ail:i':-rO$i
ITIARTURISITORI
in anul 1956esteluat de la
Aiud Ei dus sub escortdpen-
tru a fi deportat in c6mpiile
sterpeale Bdrdganului.Pdrin-
tele Dimihie Bejan nu a dez-
ndddjduitnici de aceast[datd,
deqip5reac[ seindreaptdspre
un orizont frrI de sfhrqit. Iatd
cdt de plastic descriapdrinte-
le acestpdmAntuitat:.Bdrdga-
nul uscat,vAndt,masbintins6,
, :,.. i:,. .,
Li.:lr'IEA alRElll{'l l l 'iulie 2018 35
FItE DE.,URl{At
fierbinte
Lungavard,
Varifierbintenu doarla propriu...in intreagalumeortodoxd, eve-
rrimenteleseprecipitdde la b zi la alta,,,terrnornetrel€"e(lezias-
peraturi"nemaiintff|nitein r"l
ticeinregistrSnd,,tem ltinruI deceni
u.
Cesevaint6nrpla in RdsiritulOrtodoxpSndspresf$r5itul aces-
tei veripareaproapecll neputin{ide intreziritin acestezile.".
13iunie
2018 in fiecarean, pe 13 iunie, in murit Eminescu...Din c6nd
A tre c u t o v e gni ci e Piald. Cu gdndul la Romdnia in c6nd, dispute aprinse pe
p a rc d d i n 1 9 9 0 ... P i al a visurilor mele, cu gdndul la tema creqtinismuluipoetului
U n i v e rs i td { i i e n e q chi m- Iaramea creqtinl din Carpali na{ional. Un domn elegantil
b a td . Md i n c e a rc d i nsd ;i de la Dundre.Ndddjduiesc ..plimb6"pe Eminescuprin
acelaqifior cregtin al anilor cd nu doar pentru mine a- Vede gi Upanigade.Incdntd-
de dupa noapteacomunis- ceastdzi e una aparte... tor lucru, imi spun. Dezamd-
td. Nu qtiu ce va fi m6ine, girea va fi insd una nespusde
qtiu doar cd a existat ,,Pia!a 15iunie
2018 mare cdnd va incerca acelagi
U n i v e rs i td l i i " ...M a i -mari i Am ajuns la mormdn- lucru cu Hristos, purtdndu-L
zilei au hotdr6t altfel pentru tul l ui E mi nescu spre pe Domnul - in timpul vielii
Romdnia atunci. Pentru a asfi nti t. Mereu acei aqioa- Sale pdmdnteqti,,,pe ctnd
nu mi pierde in vdrtejul lu- meni. De ani de zile, un avea cu pulin peste 20 de
mii, addstvreme de un ceas, discurs tot mai gri: cum a ani" - pe platoul Tibetului.
iulle2ol8/ I UhIFA ( RF D T \ ff I
Inutil sd-i atragi aten{ia asu-
pra unor date eronate legate
de pitrunderea budismulii si
dezvoltarealamaismului pe
,,Acoperigullumii". In za-
dar sd in{eleagd,de aseme-
n e a , c i a d o u a P e rs o a n da
Sfintei Treimi, Dumnezeu
Atot;tiutorul, nu ar fi avut
nevoie de vreo invd{dturd
,,secretd"a ,,ini1ia1ilor"tibe-
tani, hotdrAndu-Sesd le de-
vind ,,discipol"...
Dincolo de toateacestea,
..p e l e ri n a j u l "l a Emi n e s c u ,
pentru orice romdn, ar tre-
bui sd fie unul obligatoriu...
17iunie
2018
in urmd cu 15 ani (iulie
2003), sendqteala Bucuregti
Lumea Credinlei. Erau in toi
pregdtirile pentru cel dintdi
numdr, ce urma sd apardla
incepurulIui gustar.Luna ur-
mdtoare, aqadar,revista va
sdrbatoriun deceniuSiiumd-
tate de aparilie neintreruptd.
$ i p o a te c d n i mi c n u e
lpsit de purtareade grija a
Celui Preainalt.Nu sti-udaca
directorul revistei, Rdzvan
Bucuroiu, redactorul-pefal cale...Cu toate acestea,re-Ruse.Emisarii preqedintelui
acesteia,Rdzvan Codrescu, cunosc cd indrdznealalor dePoroqenkocolindd cabinetele
ori ceilallicolegide redaclie a publica o revistdcreqtini -
patriarhaledin intreasa lume
s_-au gdndit- o dardpomiqila la pesteun deceniude la cd-ortodoxd pentru a-obtine
drum - cd le va sta in outeri dereacomunismului-, care sprijin intru recunoa;terea
sd poartefrumoasapovard... c erea, pe l A ngd pri cepe-
autocefalieiBisericii Ucrai-
In urmd cu un sfert de re, credintd din destul. nu a
nene. Biserica Macedonea-
veac.cei doi jurnali5ti.,pld- fost deloc una mic[. Aces-nd - ce cuprindepeste95%
mddeau"sdptdmdnal, impre- tea au fost inceputurile Zar-
din credincioqii onodocsidin
und cu Sorin Dumitresiu - mii Credintei... tard- facedemersuriqi eape
intr-o Rom6nie aflatd inc6 in langa Patriarhiade Constan-
cdutareaidentitdfii pierdute- 20iunie 2018 tinopol pentru recunoastere.
o pagind cregtindin Romd- Rdsdritul ortodox, in a- Fanarul solicitd, la rindu-
nia libera (mai apoi ap6ru- cestezile. pare a-qi rescrie, i, intr-un ritm alert, puncte
td in Ziua), Colaborasemla d u pd veacuri de adormi - de vedereBisericiloiLoca-
cele doud publicalii cu tex- re, istoria. Presade la Kiev le in privin{a acorddrii au-
te adecvate anilor'90.$tiam, se dezldnfuie in atacuri fu- tocefal i eicel or doud B i se-
asadar.cu cine voi porni pe ribunde impotriva Bisericii rici. Gazetelepravoslavnice
www.lumeacredintei.com
t1\l l \i R tr i \tLi /i uti e2ots
FItE DEJURI{AL
I
,,
*
!
I
I
iu lie2 0 1 8/ L i- r t{ EACRED,NTE I
www.lumeaeredintei.com
STOP.CADRU
ARHIERESC
Roatavielii
Sopq Mica.un inferninti..mecat pe vremeacomunismului industria-
de fum a otre,)ittot: c6mpurisi tivezi,oameni
:f::,3::.:*::gly
;r anrm.are, apele,pietrele, cerul.oameniipe careii int6lneai erau
ne g ntr e r.L u .op ri vi retri s td...
copiiier auceim aiveseli,copilSr ia
vede
:i::llyfyj't.?y:S ateklmji,
vede
numai
tumina A._*i."pii--'
ar atezai'ir "i.a umilintei.
d,e.al,rnsdse zbat in altd negurS:a sSrdciei,
Maca.rie,
l:i:: :J_"..j:.:l-1p':.opu.r ind.emn6ndu_i
sdseroaseingeru_
j:iffin'Jil:,Tffi
i;:';:[:iltJH?',i[iJ::"'?::ltT,tl"JI
,'#i.i.
PedalSnd
pentru
viali
Bucurie mare la Consa
Micd, unde Preasfintitul'ph-
rinte Episcop Macarie Drd-
goi al EpiscopieiOrtodoxe
Romdne a Europei de Nord
a inmdnatpersonalcelor 100
de copii sdrmanibicicletele
achizitionatein urma ac[iunii
carita-bile,,Pedaldnd p6ntru
viatj".
C u a c o rd u l s i e ri -
ja
.i e ra rh -u l u i l rj c u l u i .
lnaltpreasfinlitulMitrono-
lit Laurentiu, preasfinlitul
Macarie s-a aflatjoi, 2t ru-
nie 2018,la CopgdMicd, re-
giune in care sunt derulate de
Episcopia Ortodoxd Rom6-
nd a Europei de Nord, in par-
tenenatcu ArhiepiscopiaSi_
biului, mai mult-eprograme
soclale,pentru a ddrui copii_
lor sdrmanicele 100de bici-
clete achizi{ionatede la o fa-
bricd din Romdnia, in urma
chetei organizate printre
credinciogiiromiini ti scan-
dinavi din Europade'Nord.
Preasfinfitul pdrinte Epi_
scop Macari e a i mpari i t
www.lumeacredintei.com
I-Uh,lEA LIREDIf,{TEI / igl;g 261t
STOP-CADRU
ARHIERESC
OrtodoxiaNorduluiExtrem:
ManistireaSolovi! de Nord,
DespreInsr"lla Solovi{,situatifoarteaproap€de {ercul.Folar
Fatericul spune:,,,Aceast* e
insula desparlitfrprin malurile Albede
M6rii
de celpulirr40 krn,marea ?nchide cu
ii"*i"rif * lbcuitegl,pe o ?niindere ei
ghetrarii ei pentruopt lunide zileconrunlearea cu {5rmul.vegetatla
Jar*Lx, larnade aproape opt intuneeoas6,
luni, eueea{5giumezeal6, sunt
neprielnice pentru.,lvialA,darp*trivitepentrufolosulretrageriiSiinstr*i- ,
n;rii de lume.S-ar p*rea,dup6tcatea€estea, ei numa!hot*r$rea de a tril
eaeinevas* doreasc$
aiciar fl de aji"llli'p*r"ltru sineersd*ptezepentru
*o**fia16.*"'Dac* via{aunulealugdr
vornn-irn"l3ri dirlSs8swe{, de
"li1*
la inrtrare*in mdnrfrstire vom
pAnSla r"!"loarte, eunoagte inrsSgiviata
efr lui
Nulrnaihst*r*rea sineerd giferrn*
ob;gnuit*estec luptfrdulrovnieease5,
de i sluj;?ntru totui lui Dumnezeu, per"ltru
rnsntuire*sxfl*tuluis*u,poa-
te d*t*im?nap*'ein*v*s6ses*iaSuiasca ?npustiadin insulaSolov*t'i
I
I
I
I
T
I
=
www.lumeacredintei.(o -
iulie2018/ LLIM€A aREDINTEI
\
""i;.;:ffi'%
i
& & ffi ffi & ffi
ficitorde minunialSofiei
Sfhntul
ortodox,odati ajunsla Sofia,
Pelerinul in capitala ?;i
veciniiorbulgari,
puneadeseoriintrebarea: undesuntsfinliioragului? Undene putern
lnchinala sfinteielor moagte?...
Catedralele din centrulurbeisus-dun5-
renepar,celmaiadesea, goale,lipsitede cildurabisericilor
de la noi...
(entrulsonei ftffifi:::.""ff'L"Titii,'"'*:
[:tt t ;:1'i::[?]i'ui;u
$i, totuqi, pdrticele de trul oraqului- acolo^rurdear- fdrd prea mul1i inchindtori,
sfintemoaqteseintdlnescmai hitectura bdilor turceqti se moagtele unor mari sfinfi
pestetot: la Sfbntul Aleksan- intersecteazd cu ceadin inter- din primele veacuri ori din
dr Nevski, la Sfbntul Nicolae belic, din epocastalinistdori epoca otomand sunt prezen-
de Ianina (patrohal Sofiei, de ceaa clddirilor de beton qi sti- te, agadar, in multe din bi-
origine aromdnd),la Catedra- cld din deceniilede pe urmd... sericile din capitala bulgar6.
la Sedmoscislenifi, la Sfanta Chiar dacd aproape as- Uneori, chiar qi in bisericile
Duminicd... Am enumerat cunse* prin comparalie cu de la periferie...
46 iulie2018/LUl\,fEAC&EDINTEI www.lumea(redintei.<om
Biserica
SfintulNicolaestrdns viala de oragul de la iubit gi pl6ns deopotrivd atdt
poaleleVitogei... de emigranlii ruqi, c6t gi de
Desigur, num5rul biseri- mii de fii duhovnicegti din
cilor din Sofia nu este unul Arhiepiscopul emigrantBulgaria.
prea mare, in perioada co- Sfdntul Serafim Sobolev
munistd, in orag, sfintele (in lume. Nikolai Borisovici Sfinliinumornidodati
locaquri in care se slujea pu- Sobolev), Arhiepiscop de Cu pulin inainte de tre-
t6nd fi numdratepe degete. Boguciar,e unul dinhe ei. Va cereala cele vegnice,Dum-
Printre acestea,Biserica pdrdsi Rusia la sfdrqitul anu- rezeu a binevoit s5-i desco-
Sfdntul Nicolae, cedatl de lui 1920,plecdnd din Sevas- pere Arhiepiscopului ziua
miile de emigranli ruqi, in topol cu putin inainte de in- propriului sfdrgit. Astfel, cu
1947,Paftiarhieide la Mos- vazia bolqevicilor in orag.Cu cinci zile inainte de pleca-
cova. O bisericdinceoutdla un vapor ce avea sd fie ulti- rea sa din aceastdlume, abia
sfarqitulveacului a l9-lea qi mul l6satsd iasddin port... qoptit, ierarhul a spus celor
sfinlitd in l9l4 - pe cdnd in Va ajunge la Sofia in ziua din jur: ,,Doar cinci zile". A
Rusia incS nu se asternuse pomenirii Sfhntului qi Drep- douazi, a spus iardqi: ,,inci
te ro a re a b o l g e v i c d c e v a tului Iov, trdind in Bulgaria patru zi l e" . Iar dupd pa-
face. in cur6nd. milioane de ortodoxd (iar mai apoi co- tru z7le,iqi va da obgtescul
victime. munistd)weme de 29 de ani. sfArqit.
Printre emigranlii rugi ce Va pleca din aceastdlume Strdmutareala cer a arhi-
se vor stabili in Bulgaria - pe 13126februari e1950... episcopului Serafim Sobolev
peste care ciuma roqie se va Un om cu viatl sfdntS, ase- a insemnat o mare nierdere
abateceva mai tdrziu - dupd menea celei a unui alt mare pentru fiii sdi duhovnicegti,
Al Doilea Rdzboi Mondi- emigrant rus, Sfdntul Ioan insd tristelea lor va fi alun-
al se vor aflamai multe fe{e Maximovici (ce va alege,in- gatd,indatd, ierarhul cu via{d
bisericegti- ierarhi,preo{i, datadupdplecareadin Rusia, sfdntdardt6ndu-sein vis unui
cdlugdri -, mulli legdndu-gi Belgradul). Un Arhiepiscop monah, ucenic al sdu, care,
www.lumeacredintei,com Ll.tMEACREDINTEI/ iulie2018 47
A'UIOAREtE
DESUS
, 4a.t'
www.lumeacredintei.com
IUl,tEA CR!Oti.iT!ti / iutie 2018
ortodoc$ii,am dewe*n$
urffiffmfi, -
*mrynic
!?tolici,inspecf;etr
+E**'Ecii, piqprot'este
f i un *EE=
;=
i'nipeciil niirenii"
INTERVIU
CUPROF.
EMERITDR.DIMITRIOS
TSELENGHIO
UNIVERSITATEA
ARISTOTTTIcA
DINSALoN
Ic
' Profesorul emeritDimitriosTselenghidis a oblinuttitlulde doctorinteo-
logieal universitiliiAristotelice dinsjionicin t 9g4cutezi,,leologia imaginii
g importanlaei antropologici'i in acela;ian a devenitleitor la?atedride
Dogmatica a Facultalii deTeologiedin iadrul universitSlii Aristotelice
din
Salonic. in 1995,a devenitprofesiruniversitar titularlaaceeagi catedri.De-a
lungultimpuluifost profesollnvitatde multeatteuniveisitSli. n participat
gi.conferenliatla numeroase int6lniriteologicein Greciagiin strainatate,
fiindin generalconsiderat cermai maredo{matistorioJoxin viald,uriii
unuldintreceimaimarispeciali;ti ortodocgiinteologiesirnbolicd romano-
catolicigiprotestantS. A publicatnumeroase lucririJe referlngddintrecare
amintim:,,Har ;i libertate in traditiapatristicia secolului (1gg7),
al Xlv-lea',
,,Doctrina mSntuirii la Luther. Contrlbufii la studiulteologieilui Lutherdin
perspectiviortodoxi!'tl6gl),,,soterlologia creqtinismrilui occidental.o
abordare.teologic.i .l'j'.!lu soteriologiei rornano-catolice protestantedin
perspectivd ;i
ortodoxS" tza12).Afostucenicdirectal sfsntuluipaisieAghio-
ritul;i al cuviosuluiEfremKatunakiotur. A fostprofesori nu*"ro;i ierarhi
ortdoc;i,inclusiv al actualului patriarhal Antiohieiloanal X-lea. Esiemem-
bru permanent atit al comisieisinodare pe problemedogmaticea Bisericii
Cipruluicit al celeia Bisericii Ortodoxea Greciei giestecoisultatfrecventin
problemedogmatice;idealteBiserici ortodoxelocale$iierarhi.
Stirrret* pr*fcs*r,
d*rnnrule v*i qi citre trecut.Nu esteceva 1920, prin cunoscuta Enci-
intraxbrupt in**fui*rt"
{unrv*d*!i care a apdrutbruscin isto- clicd a Patriarhiei Ecume-
*ceast4put*rniefi
tc*ding*damini- ria Bisericii.Esteun demers nice. Pe baza acesteiEnci-
m*lirare* imp*rtaxfei
v*l*rBfcr
d*g- cu un scopbine definit, care clice qi a filosofiei care se
mati<estlearenecenfruntirn
astiaii in mod incontestabilaoare afli in spatele ei - pentru a
O analizda situafiei de institulionalin spaliulliise- se putea realiza unirea dintre
astlzi trebuie frcutd privind ricii Ortodoxeincepdnddin ortodocqi,romano-catolici gi
52 iulie20lE/LUM IACRED IN T j II
www.lumeacredintei.com
"' tti
I
credinld fa{i de El ca Dum-
putere. Vedem cd,acestpdn- de serioase evitdndu-se cu nezeu". Cu alte cuvinte. cri-
tece care poartl embrionul atenfie definirea sensurilor teriu al lui Dumnezeu insusi
qi naqte continud sd existe cuvintelor, care in felul aces- qi, prin extindere,al Bisericii
in secolul 20 pinactivitilile ta ar vddi direcfia in care se qi al SinoadelorEcumenice,
institu{ionale ale Consiliu- indreapt[ lucrurile.
I
estecredinp Bisericii defini-
lui Mondial al Bisericilor. Nu este vorba de o inca- t?icu toat[ exactitatea.Acest
infiinlat in 1948.Apoi ve- pacitate academici a celor lucru il vedem la Sinoadele
oem $t cum romano-catoli_ responsabili, ci de o opliune Ecumenice.Acolo, dupd ce
cismul, care la inceput a res- roafte_con$tlentd, care le per_ se definegtecu toat[ exactita-
plns acestedemersuri, apare mite de fiecare datd sd rede- tea ciedin{a Bisericii, p[rinfii
qi el colaborator in secblul fineasci sensurile in functie acelor Sinoade care sunt de
54 iUIiE2Ors/LI;MEACRE}INTII
www.lumeacredintei.com
Dumnezeupurtdtori li il tra_ in esenfd,
dacbst.iimSi discu_ 5ea*r$"a*# {refuuie
lescnansmaticpe Dumneze_ tiim, s*c,gx?*s"di
nu putem sdne punem de {e&*rqffirgt*
ul Treimic, hot5rdscsd taie acord. {# ff*g'+#+qsii,
*qj*sea
din Trupul sacramentalal Bi_ $i chiar;i atuncicdnd €trffitr#4sF*e.**, {}*** * {aEpeavr*?
pntgm de acord,putem sAnu Atunci c6nd ne concen_
sencii pe cei carenu primesc hm
cleacord labaza lucruri_ trdm pe
rn tg .a tAa m l n u n fi m e a gi lor. Dumnezeul Treimic,
Gu.alte cuvinte, folosim gi anume
exactftatea aceastd credinfi. pe DumnezeuCu_
expresn care par de comun v6ntul,
o.-, ce credincios intreg Care ni L-a descope_
9" acord acceptate,dar fiecare rij pe
la minte ar putea sd ii acuze le acordd Dumnezeul Treimic,
un alt infeles.$i a_ ulAT
pe P5rinlii SinoadelorEcu_ 99rn si trdim qi cum
ceastapentru cd dragostea sd g6ndim
menice cd erau lipsi{i de dra_ esle latoate niveluri_
ceacarene uneqteca oa_ le. Spune,
goste atunci c6nd ii elimi_ aqadar,Hristosur_
nau din Trupul Bisericiipe mdtorullucru ucenicilorina_
cel care nu erau de acord cu inte de IndlfareaSa,cd acum,
credinla Bisericii? Lucrurile, cdndpleacd la Ceruri, uce_
pnn ufinare, sunt c6t se.poa_
,
..uaca dragostea, nicii Lui sd meargd sd pro_
te de clare ;i foarte exacie si povdduiascdin to;tA lumea
care este virfutea tot ce El a invdfat, porunci_
te cunoaqtem.
{ri sril".*; :e**fla}{11
- -"' lp-'
ertrrt ni." ceamai ?matrt&, te Lul, toate,iar nu doar cele
h r r*+c{n"crr{r,.* ,,lig '"" mai importante lucruri din
nll estedefinitx, cele ce le-a spus,la alegere.
. Dacd dragostea, care este
vlrtutea cea mai inaltd, nu afunciin nul:releei Dr ca sA nu zicd,cineva:
estedefinitd, atunci in numele pot alreetrsetoate toate.cele Cum igi vor aminti ucenicii
el pot avealoc toateincdlcd_ ce a spusHristos?,
rile voii lui Dumnezeu fie in incbiclrilevoii lui le-a dat fhgdduinlaTatdlui cd
ce.priveqtecredin{a,fie in ce Dumnezeufie in ee va veni Duhul Sf6nt la Cinci_
zecime. $i le va aminti toa_
pnve$tevrafasociald.Vedem
acest lucru foarte evident, prive$tecredinta, te cdte a spus gi ei nu erau
/\^
adicd practic $i clar, din ceea ne rn ce prrveste rn stare si cuprindd si chiar
ce afirmi tinerii de astizi des_ $l cele vrrtoarele va desco_
pre dragostepentru a iustifi_ via{asocial6.,' peri lor Duhul Adevdrului.
ca psihologicqi socialdesfrd_ $i pe baza_aceea ce presu_
pune acestlucru, adicdbote_
Tr93 s?uadutterul.i1i spune zul in numeleTatdlui si al Fi_
cl-dp dr?gosteseducedupd
altn,fepei_e, depildd,9i alteie, meni la toate nivelurile _ ului qi al Duhului Sfhnt (deci
qraltele.Cddin dragoste si rntegrareain Trup incepe sa_
face ;ipsihologic, ;i du_ cramental),pune o condilie
desfranare. Celcareajrurgesd IruRe.sc, hovnlcesc.Pitn urmare.dra_ aDSotut
anrrneasemenea lucrurinu_ gosrea a aJunsun instrument necesard: ,,qisd lind
$i define.gte mai intdi sensul carepoatefi folosit oricum toate cete v-am poruncit
qragostel. si voud". Este o poruncd,nu o
acelasilucru il vedem in epo_ optlune.
Consider ci dupd cele ce ca noastrdqi
in sferaseculad.
am spuspoatefi inleleasda_ De pildd, . " 5pm*gdt*eeesit*ecastfr
se folosesteterme_ *eg*e
r4*€*d*-
ceastd abordare ne$tiintifi cI, *sf*gr*5i{*__,
nul de dragosle in pian social,
pe care aScaracteriza_ogi ca sau
termenulde democraliein . $i^din punct de vedere
vrcleand,pentru ci at6t timp plan politic. $rlmffic esteeronatAaceastd
Dar demoiralia metodologie,
cdt un lucru nu este definii. are atAteavariante, inc6t fie_ punct darmai alesdin
esteca un fluid carede fiecare care de vedere bisericesc,
iqi are propria sa versiu_ ounovnrce$te,
dgrp rg migcd in altd direclie ne de pentru cd de
democrafie,care. desi_ la Hristos.qtim
gi dupd voia fiec5ruia. Fiecare nu alegem
are propriile salepremiseqi, trmpului. C-ur,sg$imodificd de-ahurgul cele mai importante
lucruri
care ne unesc -d nici in ce-L
www.lumeacredintei.com
LUMtiA CRtiDLi\iltiI / iutie2ots
ss
IT{TERUIU
t
II
ce se discuta daci Hristos
este,deofiinf'" (6poo6005)
sau
"asemeneaca fiinf d"
(6poro6or,os)
cuTatil.cuNe-
ii,ril, pdnaru,iia,i.-'#_" ii"
df"."nt;firi!rd;;
";yru firi qi 6nergii
vointe,
il-i"-
;':#r*:b", vour,,.Toare!Nu
a"?, p5"."r. mai importan_
;,;] ;; ioatergi acest,,toa_
rouoir-i"iEiirt"r, i!1sm"nir i"ri,rSJrpune qi adevdrul,
c storiesediscutadesoremo- Grigoriei;6; si
t, orn cauza viala, gimodur.
'*ii#rituugi*
dul de unirea firilor in Hris-
I' 19:: 9" 1lt1guyiqie,u"g"I
"";';;;rri;cieat
ar haru-
lui. vedem ce plntru aceqti ast&xi?lriqri,
sunrern
agadar
I tnsrstenla Pirinfilor nu $iserica#rt*do-
sfinli acesteaspectenu eriu x*, m* ne*er.pc.ltagi
I
I
ceeace ne une$te
eipeceea ""
de ei, pentu
^pe
cu ereticii, cevamarginal.'d
oLdir",",,ffi i,;iffi::'#;*",#,x1"jj:
c6 acest,pulin" ;;i;; ;'b,;o;.r"u,
**B,g::uf:
amspusdes_
care pre minimalismuldogmatic
i*eanr*c
s6 iulie20ta/LUN{E. CREDINTEI
www.lumeacrcdintei.com
Vliddreanu
Silviu-Andrei alituride
profesorul
grec,in biroulacestuia
Marius Vasileanu
Pogorf,rea Sfdntului D uh
,PROGRAMELE
ANULUT2018
UCRAINA (Kier,.poceaev.Cernigov). ISRAEL cu SINAI, ISRAEL cu
9- I 5 iulie (7 zile), 240 euro toRD.{NI.4.,
RUSIA MARE, 24 tutie-9august(17 zile,
2-l I noiembrie,in lucru
avion) SAU EGIPT: DE SFMINA LAALEXANDRIA,
2l iulie-I2augusr(22 zile, autocar),| 150euro
+ avion optional 1-11q": t 6*r!.),440 euro* avion
GRECIA: DE SFSPIRIDONIN CORFU.
RIISIA Nordului Extrem,
l0- I6 dec.( 7 zile),380euro
2liylie - 2 august( I0 zile), 750euro+ avion ALASKA& SUA
RUSIA, lnelul deAur (la Sf Serafimde ORTODOXA: SanFrancisco, platina.
Sarov),
Arizona.(l 2 zlle).I 550euro+ avion
2-12august2018 (8 zile avion), SRI LAI{KA, MunteleluiAdamo (6 zile),
620 euro* avion +
R U S IA.In e l u ld e A u r (l a S f S erafi mde J2:qrg avion(grupde I0 pers)
L\DIA la SfAp foma,fe pAl e
Sarov), TIBET (16 zile),2800euroi avion
26 aug-3sept(avion 8 z sauautocar12z\, 599 La cerere:$gi:{*gi{" €i{iS{}*,*{}_
euro ltA{ L bc}5€.c" ALEA\t \.
15-24octombrie(avion 8 z sau autocar12 z), tlE .\ f'tLL {;ftl',"CR{.s.q-!
g\- b{}A.\f,\$ h
599 euro (l4 zile),840euro;,{C{#SH.$'F}A.
C RECIA : KEFA LO.\IA (Adormirea P\T.\{;G\t4.[ F\:58L \ Ph5r fls i ! (16
lllaicii Domnului, Bisericacu serpi),avion.
zlle), aprox4000euro+ avion
12-16august(5 zile),2j\ euro+ uuit* 5 {}q q ; 6 X t \ " r r ; l r g {Ef.ir*tl *a j l r r r y r +1 6 r (r 1
!0
ISRAEL, Schimbareala Fata pe }lt. Tabon
zile),dela 1550euro* avion:$#${g}.q-.zu{A
!ge!;end l7-2 | august(4zile.1.i50 euro
GEORGIA si AR\IENIA, lSLliliA (5zile)'
CREqj
440erno+ avion;
q"f,
iilA &' Afi Fi i-1 { en,.rnrinte!t,St
23 sept- 4 oct (13 zile). 1600euro(avion Ap $!xn*:l Eil*{Ei} s!,€f I*an *llr* d*;t*lr.}
I
inclus) In lucru:
FUGAIN EGIPT, pe urmele Sfintei
Familii. !J"{53, \ftqB8,\r\ (5zile).
.Q.zite).
1g{}!-t}{J\A
"i €_{9'{.\3\
c t l0 zilej,
14-27 Oct(13 zile), 1080euro * avion T€tANSn;frEHgaCFtH(12z)_ in lucru
I1{TERYIU
Hmtrs
vocalie;i statornicie
TNTERVIU pAnrrurE
cu nREASFINTITUT GALAcIoN
Eraun inceputde toamnr blindi, 1 septembrie 1g96,csndla catedra-
la SfintulAlexandrudin Alexandria preasfinfitul,
aveasi fie ?ntronizat
PdrinteEpiscop Galaction, in cadruluneiimpresionante slujbearhieregti,
oficiatide un soborde arhiereiin fruntecu preafericitul pirinteTeoc-
tist,PatriarhulRomdniei de la aceavreme.Mr aframsieuacolo.?n
calitatede consilier
personal allnaltpreisfinlitului
Nestor,Mitropolitul
olteniei,iarin bcea'zicu o incdrcituri aparteaveamsi-l cunoscpe
vl5dicaGalaction. Degiam avutintotdeaunao colaborare frumoasi,
niciodatin-amreuqitsi aflutaineleinceputului de drumaleierarhului,
pSniintr-ozi candi-ampropussi depinim impreuniamintiripri-
vinddrumul,cu suiguri ;icobo16;uri, al.desivdr;irii
saleduhovnice;ti.
ministire
,,Dorulde mi cupdndea ,,A9"..9,.la rdndul s[u, m-a prezentat p6rin-
maitottimpul" tplui Nicodim Dimulescu de la M6nfstirea
Cfasna dinjudeful Prahova, c6ci acolo era
$tiuEipar$Jrffxl prearfinli*i
duftec$ireffal reastre nevoie de un seminaristcare s6 ajute ob$tea.
afostunuiminu$os,a5€/at,teneiniqdarn-am aflatni Incd din primele zile de vacant6, am dat o
rirdaticur*s-aeorftratdrrmalrpr*min*stiregi*uiii fugd pdnl acasdgi am plecat imediat la m6-
datora$ viepirea
monahafi ". . a$acum promisesem.Aqa am ajuns la
Studiam la Seminarul Teologic din l{$ire, Mdnistirea Crasna, acesta fiind primul meu
Bucuregti.Potrivit unei rdnduieli a famili- contact cu via{a monah'al[. Chiar dacdvizita-
ei noastre,eramnevoit sdlucrezin vacanle, sem gi alte m6nlstiri din Moldova sau din Ol-
.pentru a cdgtiga banii necesaripentru tenia, aveam doar infonnafii istorice, neqtiind
susfinereafinanciar[ a studiilor.Parinlii mei Ia wemea apeeatn ce consti adevdrata viaf5
nu aveauposibilitateasi sust'ndintegraltoa- monahald.in vara anului 1975, am ramas ia
te cheltuielile.La un momentdat. unul din- mdndstire pe toatii perioada vacanlei de vard,
tre colegi mi-a spuscdurmeazdie plecela incadrdndu-md in rdnduiala specifice vielii
Mdnistirea Rdme!,la munc6.Inilial mi-agfi monahale. La wemea aceea,obgoeaera foarte
dorit s6plec gi eu imediat,dar fiind vorbade micd: pdrintele starel GhedeonBunescu,p[-
cosit,aceastaerao indeletnicirenecunoscuti rintele Nicodim Dimulescu, pirintele Panie-
d9mine gi amrdmasoarecumpe gdnduri.Un limon qi incd doi cdluelri mai tineri. R6ndu-
alt coleg careera de fa{i la disculia noastri iala mdndstirii, cu slulbele, cu ascultlrile de
mi-a spusci gtieel un plrinte, care,pe tim- fiecare zi, m-a acapaiatgi mi s-a pdrut foar-
pul vacanfeidevar6,ar aveanevoiedecineva te potrivitd felului meu de a fi. astfel inc6t.
caresi suslini stfana,in timpul slujbelordin la sfhrgitul verii, simleam cd nu mai *eau ti
mdnlstire.Aici monahiieraufoartepufini, iar plec de acolo. Plrintele Nicodim mi-a pro-
vara,fiind multe ascultdri,intotdeaunaaveau mis cd imi pdstreazdun loc in obgtea de la
nevoiede ajutor.In urmaacesteidiscutii, co- Crasna,dar mai intdi trebuie si imi definiti-
legulmeum-arecomandat pentruaceastIas- vez studiile. Ivf-am intors la qcoald.Dorul de
cultarepirintelui spiritual,DamianIonescu. m6ndstiremd cuprindeamai'tot timpul, ceea
62 lulle2018/LUMEACREDINTEI
www.lumea(redintei.com
LLri\,18..\CR E]}iNTUt / iutie 2Ol 8
tilrtRvtu
iulie2018/ LLM i r .\ ( R LD l \ tr l
rdbdare! De-a lunsu1r.remii au mai existat care nu le pot da uitirii. Ag putea compara
astfel de perioade.pentru cd gi viala mona- sim![mintele care md leagd de Mdnlstirea
hal6 are urcusuri 5i cobordquri,ca toate ce- Crasna cu siml6mintele pe care orice om le
l e l a l ted o rn e n iai l ev i e l i i . are pentnr locul natal. Sincer vorbind, par-
cd nu mai esteaceeaqiatmosferdin61{dtoare
.rd S n i tri m6 n e a anilor c6nd viefuiam eu in mindstire, par-
fianestirea
meadesuflet" cd Mdndstirea Crasnanu mai esteca altdda-
t6, parcd nu mai simt acelaqiduh ca odinioa-
.::i::-ili:i.,ir't.l.ri.ii::t|:::tt:-t.'::i:.,:,,irr-:;r:r:i:';i :,".. 16.$i totuli, locul acelava rdmdnein sufletul
...:tl:tri::i:,:.-.,:,,rr:,.:, rtri,-t:'Jr:;i.iii:-i,.tl:,:::i::,:,.,:,., meu pentru totdeauna.
:l: .::l ':. i r' !l :l:: -: rr::i r.: :
ii1
&"
,1,
s
b*
s'$,
ii!
i
?
t
E
F.
.l
1
+j
PirinteleArhimandritMinaDobzeu:
spreveqnica$,!dreaptd
pomenire
PirinteleArhirnandrit
MinaDobzeu- trecutla Dornnulpe 7 iunie
c6treora3 dup6-amiazi, 20.rg,
in chiriasacrincadrurMsn;siirii;SfinliiApos_
toli Ferru;rpavef"de per3ngicrt*uiiL reir.oe*u Ji" #irr'-
intr-adevdr,inaintetoare,b;tez&torur a fosr
iui*r ftei;ha;dl,J*ii*.; pr*,
putinistiuci nua fostnurnaiatat. 5chi{6nou-r
respects ,.erid;;;* sumarsi
ndu-ipropriacp!!une,voidagi prrorxite'ep'r"a
cina,darfdri a rnsrezuma "eu rr,'lr'pru
raer;i f;ra a-ri"uirln **#i*ri -superfrue.
Nicu-Aureliu Steinhbi.dt din inchisoare(1964).N.
(1912-1989),a fost delinut inhardt Sre_ Iar monahul cu ochi albastri
igi consolideazastatu_ nu pdrea deloc
po_litic.intre1960 t964, tul de deraniat.ci
Si convertit (mirungerea a mai.degrabd
mdrturiseqteintr-o Auto b io _ awt loc la onorat.desigur
Schitul Darvari din gi dintr-un lung
grafie din 1987: ,,Eram sisur Bucuregti), exerciliJal
iarin l9g0 apuca smereniei.De altfet,
cdnu voi rezistadoisprez6ce drumul mdndstirii, el insugi
devenind se fhceabucurosconlucrdtor
anr gr cd voi muri in puged_ monahul
Nicolae de la Rohia. al acesteianexlri
rie. Nu voiam si moinebo_ identitare,
Pind in 1991, cdnd a a- fiind gata
tezat.Domnul din nou mi_a pdrut postum oric6nd sdrelateze.
Jurnqlul fe_ cgm cu aceleagicuvinte,
venit in ajutor.in prima celu- ricirii al ire_
lui N. Steinhardt, zistibila poveste
ld in care am intrit la Jilava, ieromonahul a celuilalt,
Mina Dobzeu in a cdrui plasd de paing
primul om care mi-a vorbii abia de era cunoscut,in me_ geresc in_
a fost un ieromonah basara_ diul monahal ii placeasd-sesimtd
sauin cel al fog_ prins. cu voia Domnului,
bean,Mina Dobzeu; de inda_ tilor.delinugi ca
politici (a foit o gAzdcuminte.
td ce i-am destdinuitdorinfa rnchrs intre
1959 Si 1964,
mea. nu a stat mult pe gin_ pentru cd protestase .Prin vara lui 199g, am
duri. Acolo. la Jilava,in ca_ va Decretului impohi_ trdit emolia de a-l cunoas_
410/1t59 _ te fa(d cdtre fatd pe pdrinte_
mera I8 de pe secfiaa doua reforma
abuzivd, a vietii le Mina Dobzeuin iarne qi
(undein doudriinduri curse_ mdndstiregti).
O datl cu Jir_ oase:rtn bdtrin frumos gi ne_
se singe),am primit Sf6ntul nalul
Botez(15 martie 1960).pa_ aveasd fericiril, numele sdu sofisticat.parcddesprinsdin
capeteo tdrziepopu_ vechile paterice,
rintele Mina a {inut sddeabo_ laritate.ba cu o rivnd
chiar 9i o aurf,de misionard qi mdrturisitoa_
tezului acestuia,care s-a ase_ legendd:
botezdtoruldin in_ r.eincd vie, degi poate
muit mult unui hold-up, un chisoareal pu{in
lui N. Steinhardt_ dlstomnt5cu paradigma
caracter.ecumenic Ai i_a pof_ harismaticul evreu convertit complexd mai
ut la mrca ceremonieclan_ la Ortodoxie gi a vremurilor noi.
devenit cdlu_
destindpe cei doi preoli gre- gdr in inima
Maramuresului. {rd.ea, mai presusde toate,
co-carolici afla{i-in celila. de dragosteaBasarabieina_
Incrucigarea drumului tal e (s-a ndscut,cu numele
Am fost botezai- valabil - sducu cel al lui N. Steinhardt de botez
in mare grabd cu apa dintr_ pare a-i Mihail, Ia 5 noiem-
fi marcat fatal viala, bri e.l 9^21. i n pd4i l e Ldp uq_
un ibric cu smalEulsarit.wag privdndu-l
intr-un fel de au_ nei. la^Grozegti)
r-am.avutpe un coleg de lot. tonomia propriei
persoane. $i era impli_
tostclrectorde cabinetal ma_ C and-spui -D obzeu, cat sufleteqteca nimeni aitul
Mi na in drama lui Ilie Ilaqcu gi a
regaluluiAntonescu,Emanu- toatd lumea
avizatd,se g6n_ grupului sdu sdlbaticprigo_
el Vidraqcu".Dupd eliberarea deqtereflex
la N. Steinhardt. ni t. Tocmai i i adresaselui
68 iulie2ots/t_l-l,j{:4CIitjO{Nl.ill
www.lumeacredintei.com
Igor Smirnov acea teribi-
l[ qi memorabilS scrisoa-
re, in care cerea,printre al-
tele: ,,DacdIlie Ilaqcu e in
temniJd grea, cu lanfuri la
picioare 9i cdtugi la mdini,
lipsit de masd suficientdgi
privat pe viagdde liberta-
te, sau condamnatla moar-
te. primili-md pe mine, c[-
lugdrul Mina Dobzeu, sd
fac schimb cu el. Del El sd
fie eliberat qi si rdmdn eu
sd fac mai departedetenfia,
cd aqa se ajutd oamenii in-
tre ei la nevoie...".
Cine a fost lesenda-
rul Mina Dobzeu, farinte-
le basarabeance l-a botezat,
in condilii atit de neobisnu-
ite gi sub semnulunei seni-
oriale Ortodoxii ecumenice,
pe marele,,rdzboinicintru
cuvint"? O semnifica{ie a- trnde spre aceastd sursd a predeaceeace nu-i trebuie si
parte au avut-o in biografia ra{iunii 3upreme, indreptin- nu-i firesc..."(din scrisoarea
sa cele gaptescrisoritrimise du-se cdtre ea asa cumbio- a cincea).
lui Nicolae Ceaugescu, intr- logicul se indreaptd.cu sim- Din taina pilduitoare a
o perioadd in care forta de lire gi dorinli de via{d, cdtre acestei lupte jertfelnice vor
reaclie a Bisericii Ortodoxe soare- sursafizicd a lumi- qti poate sd se cuminece,in-
parea aproapecomplet ani- nii, cdldurii gi energiei. Oare tru Cuvdntul cel mai presus
hilatd de totalitarismulateu ce-i nefirescaici? De ce vrei de cuvinte, crucialii gi rug6-
al regimului. Ideile sau sar- sd omori ce-i firesc in om si torii vremurilor noi. Lin luiru
jele verbalepot pdreaasidzi sd-i impui in loc ateismui, rimdne cert: cdlug5rul Mina
simpliste, dar angajareae au- ce nu-i firesc?" (din scrisoa- Dobzeu, frrd a avea altitudi-
tentic5, iar curajul aproape rea a doua). Sau: ,,Dar acum nea intelectualda lui Stein-
slnuclgag,oarecum din spe- ce_vremsd facem din popo- hardt saua celorlalli din,,lo-
!a ,,nebunieipentru Hristos" rul acesta?Cd il defEimdm tul Noica", pe ldngi care a
(a gi fost arestatde altfel pen- pentru credinla lui strdmo- gravitatin inchisoare,si-abi-
tru-eledin nou, in 1988,timp geascdgi curat5, gi-i desfi- nemeritat, prin inheg iraseul
de 8 luni). Nu cred sd-i mai fi in{dm ziua de odihna si sdr- unei vieli de luptd propovd-
adresatcineva lui Ceau$escu bdtorile sfinte.;i-i preddm, durtoarein numelelui Hris-
(poate doar pbrintele Calciu, in locul credinlei lui firegti, tos, alegereade sus ca bo-
dar indirect, in cele $apte ceeace vrei tu - om pdcd- tezdtor al viitorului monah
cuvinte cdtre tineri) rdnduri tos! Credinlapoporului-aces- legendar de la Rohia, dar gi
ca acestea:,,Cine vede ra- tula.,careesteun popor prin o fatald posteritatealAtuii
liune in lucrurile omului gi excelenlacregtln,are cunos_ de acesta,spre mereu inno-
nu vede rafiuneasuperioa- tinla gi con$tiintaexistentei ita prefuirea inepuizabilului
rd in lucrurile naturii, acela lui Dumnezeu,afirmdnd-one ,,miracolortodox".
esteorb. Religiozitatea,prin temeiurile rafiunii sdndtoaie
simtul natural al omului, gi lucide. qi n-arerost sd i se RizvanCODRESCU
www.lumeacredintei.com
l-Ulil::'\ CRllltN'l!1 / iutie 20r8
EUROPA
CHRISTIAl{A
Europanoastri t o.tuturor
Gsrk!'"'
Alecsandri.".'[
rin$trt*re6nu suntconternporanur
tor povestiridin
tin"ipuri?n aces-
eare**riino, unornevrnovali se
ndruiaprlnvoinla,rdutat*a einiinrur
5r art*ra..5i,
adaugirnedi-
at,e hinesdfntefesenrscr;eiire
aceicrtrrnpurieaun c*mpasal
y:u*'id* acc.rn'r,
pJ.*r* ineercimsac r1c[m*-i?r_JeuA,
t* r*aisigurd,
earaeteris*e*noudrri*ealurirc," *.__
n**lrr"l'"'
_ Intr-una dintre povestiri_ a
le lui Maxim Gorki, undeva f.qdei. Filmul a primit pre_ g,ial lui Gorki pentru a pune
mrr rntemafionaleimportante degeful pe rand, pentru a re_
in Basarabia.pe ldngdCeta_.
9t a rdmasin memoriacolec_ para ceea ce nu merge sau,
teaAlba. un berbatgi o feme_ tivi
ca o realizarc cinema_ mat ales,pentru a avea in_
re dorescsi-qi gdseasciun vi_ tograficd
de exceplie. Vasi_ credereunii in at1ii.Idealu_
rtor al lor, visandla o via{i pe le
Alecsandriscriaprin lg44 nre nu se lasdusor concreti_
caresd o kdiascdagacum db_ rsro.na
unui galban. $i aici zate, dar am fost atdt de des
ei Nu vor reugi,zdrobili rubirea
1es9 Zamfirei pentru Ne_ victoriogiin implinireaaces_
oe rmpre.;ur5n,de rautdlilepe detcu
se termind tragic, Ne_ tora incdt, cu rdbdare,cu te_
carele indurd qi de imposi6i_ oercu
omordndu_lpe boierul nacrtate;i cu un dram de se_
ra, pentnr er, normalitatede care
er4 proprietarul roabei nrndtate,mai schi mbi m o
zi cu zi. Mai tdrziu,resizorul Lamtffa.
de film Emil Loteanui ecra_ dataroata viefii in favoareaa
Fvident,avem nevoiesi
nzat povestirea lui Zobar si azi credemcd estedrepr,
de curajul lui Alecsandri :::u
srant"9
Sl bun.
Noiaparifiifa
M.i Dan Ciachir
i : .
Agalh de I€sin+ ,Tm1calna\d, r,dinviH
sdpaticpqi f" r pO*+ A.,
Cn€ci4 pstu a r.dhrua de iGh€a in n$drnd
* Crr"rt'ltd qi d"
pcpcnnrffiu. I{trfie de rrui inpcrkde fo"i
n-,pograr}
anir*im Ftsia SfrXulD[nnihie din &lcniq,ir qe"=$crl*
e Xe
N6dside din Arsarrtfi.:l]tztnatnl\.&hd_4]vEddirea -c"q*
mn ,fur" -""tirl
aL
snr nusde Sfrtuhi bah f.ecaiq x=-a-SAmf
Tt Py?*d" far
Id-lsi de h lld<cp!,ar hdrinae h moafdeto g
lv6*fi* Br" V.db d"
h l\ka ]vfalcii:r cae s d; nnasde Sftt}.li \,ir*i.
fAr" J frn
BRAsov- .ENTRUL,,SFANTULIERARHNIC'IAE": piafa sfaturui,
Nr.5, Tel./fax:+ 4026t.sr2.673
srBru
-CENTRUL.,sF. MAR' MUCENT. opHl;H.";?,ffrr:Iil"j;,"i1,:,1:rurT;li;i
ARAp-.ENrRUL,,sFANrur, Aposrol
^ffili::T:r@.,?il*ijil:il:;:n:,l#ll.*.';3:
oRApEA -.ENTRUL *"**
,,sF. .m$j:;*:ij
&E$ITA . CENTRUL ,'SF.AP. PETRU$I
-"#..;$;iti,gfffx'J,:il:*j::
Tel./fax: +40259.236.038,_Enail:
oradeagnasiUcatr"ii."o, r"og""_: 09.00 _
17.00
IIJEr,"' SIN]NNPUNiiN, TEL./FAX: +40255.255.135
_jMAIL: resira@basiticatravet.ro,
pROGRArvf: OSl0--ii.06
www.pelerinaj.ro
I I pelerinaje Basilica tavel
www.basilicatravel,ro
BA$L|CA "BASlLlcATRAVEL"
AGENTIADE PELERINAJE
t
I
I
i;tii'ji !iiti,{,i1i't.liif1 :,ij}rili.Ii
i:ia1t.1.ilj:iji i.:1li#Fij'lj
:i:,ii ''.Ii:{ljl
$l !.::;ir4.EFii
ia.+r,,+i*. ii{i+:::+,itl=ii::":;=
i';:,;'-,i1r,tti,r,;,
*r-}1:+iir-i:.
j,iil..,:zit;:ijr-.::":itt:ikri*rrti*
i'.r'i+?li,r:+c,ri.:ui*il'tr+F:
Perioada:
12August-l6August 2018
5zile/4nopti
t;.+]il;;i';i1i.
i:_t;;il={"i;rzj!:..=:.!:, I Pentru
fogticlienli:229€lpers
'"i
+,|4iits7* r' i r.+!,
t:' i | =;:= Tarif:249€/pers
-:._.-.;
Fja;g1$'**F;it jl;.ji:;71L't;-.:.i"?':;i;':1
DacI we{i sd profita{i de zilele libere din
minivacanla de SfdntaMaria qi vreli sd vd 16-
Perioada:
19lulie-22,lulie
2018 cori{i pe litoral sau la munte, dar incd nu v-
4zile13 nopfi ati rezewat o vacan\d, puteli profita de oferta
Pentru
fogticlienli:169€/pers noastri Mini-Vacanld de SfdntaMaria la mare
Tarif:189€/pers si la munte in Grecia
Vino aldturi de noi sa descoperio plajl
Kavala este al doilea oraq ca mdrime din largd cu nisip fin mai pulin cunoscutdde tu-
nordul Greciei, un ora$port superb,aqezatin rismul de masd qi rocile impresionantedin
amfiteatru, unde toate clSdirile au o vedere Meteora,fiind unul dintre cele mai uimitoare
locuri din Grecia. Cu multe secolein urmd. oe
spectaculoasila frumoasa qi albastraMare
acesteroci gigantice,cu peisajululuitor.ajun-
Egee. Cunoscut ca qi ,,Oragulmagic" sau
g6nd la indl{imi de peste600 de metri, s-a for-
"Oraqul de azur", grecii suslin cd esteun oraq
mat una dintre cele mai importantecomunitili
modem, care iqi respectdistoria. Frumoasaqi monahale
din Grecia. CuvdnhrlgrecescMete-
impdduritainsulSThassos,cearriai nordicd in- ora inseamnd ?naer" qi aceastifra-
,,suspendat
suld greceascd,va fi qi ea pe lista obiective- zd descriecu exactitateacestemdndstiri ortodo-
lor noastre,impreund cu Halkidiki sau Mun- xe greceEtiremarcabile.
tele Athos. Pretul excursiei include: Transoortcu au-
Pretul excursiei include: Transport cu tocar3-4* cu AC; 4 cazdi cu mic dliun ta ho-
autocar3-4* cuAC; 3 cazdi cu micdejun la tel 4*in Edessa,Aigai 4* , in cameredpble; ex-
hotel3*in Kavala. in camereduble:lnsolitor cursie de o zi pe Riviera Olympului InsoJitor
de grup cunoscdtorde limba romdndqi greac6. de grup cunoscdtorde limba rom6ndqi greacS.
rji.ililjl1iti r,,j
rr!iti,!{{T li.Suntemsingura
agenlie dintaricarenuanuleazA excursiile
programate. Deasemenea nusecilitorette
noaptea cuautocarul.
Nestau mirturie suteledecredinciogi
care
au
participat lapelerinajele organizate
denoi,
::ilH11:1*ffi9
maicompleti,
serioasi
gidocumentati
pubficalie
deprofif
Ester€laxant
gicalmant
iltffifltrl
(auti revista
acumladriogcurife
depresidinfari I