2018 03 29 TDR Design LT Holercani Ce Final

TEMA DE PROIECTARE
cu privire la elaborarea documentației de proiectare în domeniul eficienței energetice

pentru Liceul teoretic „Holercani” din s. Holercani, raionul Dubăsari
Chișinău 2017
Tem a de proiectare pent ru LT Holercani din s.Holercani, raionul Dubăsari
Conținut
1. Context ................................................................................................................................. 5
2. Informații sectoriale .............................................................................................................. 5
2.1. Generalități .............................................................................................................................................. 5
2.2. Planificarea și programarea regională sectorială ..................................................................................... 5
2.3. Eficiența energetică a clădirilor publice ................................................................................................... 7
3. Scop ...................................................................................................................................... 7
4. Domeniul de activitate .......................................................................................................... 9
5. Descrierea proiectului............................................................................................................ 9
6. Sarcini și activități cheie....................................................................................................... 10
7. Anvelopa clădirii .................................................................................................................. 12
7.1. Izolarea Pereților Exteriori ..................................................................................................................... 13
7.2. Izolarea acoperișului .............................................................................................................................. 14
7.2.1. Analiza șarpantei acoperișurilor ............................................................................................................ 14
7.2.2. Renovarea acoperișului cu aplicarea sistemului compozit de izolație termică din vată minerală......... 15
8. Sisteme de ventilare ............................................................................................................ 16
8.1. Sistemul de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii pentru clasele de studii................................. 16
8.2. Sistemul de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii în sala de sport.............................................. 16
8.3. Sistemul de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii în sală pentru evenimente ............................ 16
8.4. Sistemul de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii în cantină ...................................................... 17
8.5. Măsuri de protecție contra zgomot ....................................................................................................... 17
8.6. Sistemul de aspirație mecanică la bucătărie .......................................................................................... 17
8.7. Strategii de proiectare pentru ventilația naturală ................................................................................. 17
9. Sistemul de încălzire ............................................................................................................ 18
9.1. Instalarea punctelor termice reglabile automat .................................................................................... 18
9.2. Modernizarea instalației interioare de încălzire .................................................................................... 18
9.3. Termoizolarea conductelor agentului termic în spațiile neîncălzite ...................................................... 19
9.4. Reabilitarea rețelelor termice exterioare și a centralei termice............................................................ 20
9.5. Instalații sanitare, alimentare cu apă rece, apă caldă și sistem de canalizare....................................... 20
10. Sistemul de iluminat .......................................................................................................... 22
10.1. Renovarea sistemului interior de iluminat............................................................................................. 22
Pagina 2 di n 36
10.2. Instalarea reglării automate a nivelului de iluminat interior ................................................................. 26

10.3. Realizarea unui sistem nou de iluminat exterior ................................................................................... 27
10.4. Reabilitarea cablului de alimentare cu energie electrică a clădirii ........................................................ 28
11. Modernizarea echipamentului de bucătărie ....................................................................... 28
11.1. Echiparea bucătăriei cu echipamente tehnologice noi .......................................................................... 28
11.2. Instalarea hotei de bucătărie cu sistem extractibil si de alimentare cu aer .......................................... 29
12. Masuri de protecție ........................................................................................................... 29
12.1. Înlocuirea rețelelor de grupă existente cu rețele electrice din cupru. .................................................. 29
12.2. Managementul apelor pluviale. ............................................................................................................. 29
12.3. Instalația de paratrăsnet și priza de pământ ......................................................................................... 30
12.4. Instalarea copertinelor ........................................................................................................................... 30
13. Măsuri relevante din perspectiva egalității de gen și a drepturilor omului .......................... 30
13.1. Accesul persoanelor cu dizabilități în clădirea instituției....................................................................... 30
13.2. Renovarea blocurilor sanitare cu echiparea unui bloc sanitar pentru persoane cu dizabilități ............ 31
14. Măsuri privind utilizarea surselor de energie regenerabilă (SER) ......................................... 32
14.1. Instalarea unui sistem fotovoltaic .......................................................................................................... 33
14.2. Caracteristicile sistemului fotovoltaic .................................................................................................... 33
15. Alte măsuri ........................................................................................................................ 34
15.1. Managementul energetic ....................................................................................................................... 34
15.1.1. Sistemul de măsurare a consumului de energie și apă ..................................................................... 34
15.1.2. Înregistrarea datelor contoarelor de energie și apă ......................................................................... 35
Lista anexelor:
 Design TOR LT Holercani_Anexa 1 Documentarea fotografică
 Design TOR LT Holercani_Anexa 2 Schițe tehnice (numai varianta engleză)
Ambele documente servesc doar pentru îndrumarea ofertanților. Indicațiile cu privire la
proiectare din aceste documente nu fac parte din termenii dați de referință.
Pagina 3 di n 36
Tem a de proiectare pent ru L T Holerca ni din s.Holercani, raionul Dubăsari
Lista abrevierilor
BMZ Ministerul German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare

DLC Deviz de lucrări de construcție
Ex Executare
EE Eficienta energetică
RCEE Raport privind proiectarea conceptuală în domeniul eficienței energetice
CG Contractant general
GIZ Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei
APL Administrație publică locală
MSPL Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova
MADRM Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului
CNCDR Consiliul National de Coordonare a Dezvoltării Regionale
ADR Agenția pentru Dezvoltare Regională
CRD Consiliul Regional pentru Dezvoltare
TdP Tema de proiectare
Pagina 4 di n 36
1. Context
Proiectul „Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova” (MSPL) este un

proiect de asistență tehnică implementat prin intermediul Agenției de Cooperare
Internațională a Germaniei (GIZ) în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării
Regionale și Mediului (MADRM), la comanda Ministerului German pentru Cooperare
Economică și Dezvoltare (BMZ).
GIZ a inițiat proiectul „Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova” la
începutul anului 2010, acesta fiind implementat în colaborare cu părțile interesate din rândul
autorităților locale, regionale și centrale. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și
Construcțiilor (MADRM) constituie partenerul principal al GIZ în realizarea proiectului. În
2016 proiectul MSPL a fost extins pentru încă o perioadă de trei ani (2016-2018) cu
următorul obiectiv general: „Condițiile cadru pentru implementarea politicii de dezvoltare
regională orientate spre cetățeni în sectoarele prioritare de prestare a serviciilor publice
locale sânt îmbunătățite”.
Grupul-țintă al măsurilor de cooperare pentru dezvoltare este populația din comunitățile
rurale/urbane, selectate din cele patru regiuni de dezvoltare - Nord, Centru, Sud și UTA
Găgăuzia.
Proiectul se axează pe patru domenii de intervenție: (1) Consultanță și suport în promovarea
și implementarea politicii de dezvoltare regională, (2) Îmbunătățirea coordonării și
monitorizării strategiilor de dezvoltare regională, (3) Îmbunătățirea elaborării și implementării
strategiilor de dezvoltare regională, (4) Instituționalizarea modulelor de instruire și a
măsurilor de dezvoltare a capacităților.
Selectarea proiectelor de investiții, inclusiv a proiectelor privind serviciile publice locale
finanțate prin intermediul GIZ, revine în responsabilitatea Consiliilor Regionale pentru
Dezvoltare și a Consiliului Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale. Aceste proiecte
vizează îmbunătățirea sectoarelor-cheie ale serviciilor publice locale, inclusiv sectorul de
eficiență energetică.
2. Informații sectoriale
2.1. Generalități
Proiectul este strâns legat de dezvoltarea regională, precum și de situația în materie de EE,
ce constituie unul din sectoarele prioritare. În cele ce urmează sânt prezentate mai multe
detalii despre acest sector.
2.2. Planificarea și programarea regională sectorială

Temeiul juridic pentru dezvoltare regională este definit prin lege și urmărește să reducă
dezechilibrul în nivelul de dezvoltare socio-economică între regiuni și în cadrul acestora și să
sprijine autoritățile publice locale (APL) și comunitățile în dezvoltarea localităților și
coordonarea acțiunilor din cadrul programelor și strategiilor de dezvoltare regionale,
sectoriale, naționale.
Pagina 5 di n 36
În acest scop și context, în 2009, Guvernul Republicii Moldova a instituit Ministerul

Dezvoltării Regionale și Construcțiilor (MDRC), reorganizat în 2017 ca Ministerul Agriculturii,
Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM), Consiliul Național de Coordonare a Dezvoltării
Regionale (CNCDR), trei Consilii Regionale pentru Dezvoltare (CRD) și trei Agenții de
Dezvoltare Regională (ADR-uri). ADR-urile reprezintă instituții executive la nivel regional,
responsabile pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare regională și a programelor
regionale sectoriale, ce reflectă prioritățile de dezvoltare socio-economică ale APL-urilor.
ADR-urile sânt responsabile, de asemenea, de facilitarea investițiilor sectoriale și
promovarea cooperării intercomunitare.
Strategiile de Dezvoltare Regională pentru anii 2016-2020 au fost elaborate de ADR-urile din
regiunile de dezvoltare Nord, Centru, Sud și UTA Găgăuzia, și au fost aprobate de către
CRD respective. Strategiile de Dezvoltare Regională cuprind diverse sectoare, inclusiv
eficiența energetică (EE) în clădirile publice.
În cadrul proiectului „Modernizarea serviciilor publice locale”, ADR-urile au elaborat o serie

de proiecte în patru sectoare-cheie cu impact asupra dezvoltării regionale, printre care și
eficiența energetică în clădirile publice (EE). Proiectele au fost identificate în baza
metodologiei ce a permis elaborarea unor programe regionale sectoriale pentru fiecare
regiune de dezvoltare (Nord, Centru și Sud) în cadrul unui proces transparent, participativ și
repetabil (a se vedea http://serviciilocale.md/
pageview.php?l=en&idc=35&id=1130&t=/Regional-Planning-and-Programming/Regional-
Sector-Programs/). Programele regionale sectoriale au fost aprobate de către Consiliile
Regionale pentru Dezvoltare și urmează a fi implementate în parte de către Agențiile de
Dezvoltare Regională.
În total, a fost examinată o listă de 124 de idei de proiecte, care a fost treptat redusă până la
33 concepte de proiecte, după aplicarea criteriilor de identificare a proiectelor prioritare în
baza metodologiei de elaborare a proiectelor. În noiembrie 2014, Comisia interministerială în
domeniul EE a aprobat o listă de 13 proiecte prioritare pentru dezvoltare ulterioară până la
etapa de concepte de proiecte viabile.
Toate proiectele au fost elaborate în conformitate cu o metodologie cuprinzătoare, în care au
fost luate în considerare următoarele aspecte:
 clădirile renovate trebuie să corespundă standardelor de performanță energetică a
clădirilor cu consum redus de energie (reducerea substanțială a consumului de
energie calculat);
 efectuarea unor renovări de înaltă calitate a clădirilor, asigurând o durată de viață
tehnică lungă a clădirii (durata de viață preconizată a măsurilor de renovare
depășește 20 de ani);
 sporirea nivelului de confort pentru utilizatori și personal;
 proiectul trebuie să respecte toate standardele naționale relevante, precum și
standardele și practicile din Europa de Vest, ce sânt esențiale pentru asigurarea unui
proiect durabil de renovare a clădirilor.
Pagina 6 di n 36
2.3. Eficiența energetică a clădirilor publice

Un număr mare de clădiri publice, în special, în zonele rurale, se află într-o stare proastă din
punctul de vedere al eficienței energetice. Luând în considerare vulnerabilitatea din punct de
vedere al securității energetice a Republicii Moldova și nivelul ridicat de intensitate
energetică, în cadrul Strategiei Naționale de Dezvoltare Moldova 2020, eficiența energetică
(EE) a fost identificată drept un element-cheie pentru reforme. În conformitate cu Tratatul de
instituire a Comunității Energiei, sporirea EE, având ținta de a reduce cu 10% consumul de
energie în clădiri față de anul de referință – 2009, este definită ca una dintre cele șapte
priorități de dezvoltare ale Republicii Moldova. Ministerul Economiei (ME) reprezintă instituția
competentă în acest sector. În ultimii ani s-au înregistrat progrese în implementarea legilor
cu privire la EE în clădiri. Agenția pentru Eficiență Energetică și Fondul pentru Eficiență
Energetică au contribuit la crearea premiselor pentru îmbunătățirea EE și a performanțelor
energetice ale clădirilor, prin finanțarea proiectelor relevante.
Implementarea măsurilor de eficiență energetică în instituțiile publice va îmbunătăți condițiile
pacienților / elevilor și ale angajaților prin:
 îmbunătățirea igienei și a confortului termic interior;
 reducerea pierderilor de căldură și a consumului de energie;
 reducerea costurilor de încălzire și de producere a apei calde menajere (ACM);
 reducerea emisiilor poluante în procesul de producție, transport și utilizare a energiei,
rezultând în utilizarea eficientă a resurselor energetice.
Implementarea măsurilor de intervenție propuse în auditurile energetice are drept scop de a
spori performanța energetică și de a reduce consumul de energie pentru încălzire și
electricitate, obținând și menținând mediul termic interior și îmbunătățind aspectul urban al
localităților.
3. Scop
Pentru Liceul Teoretic „Holercani” din s. Holercani raionul Dubăsari a fost realizat un audit
energetic, în conformitate atât cu standardele locale, cât și cu cele europene. Rezultatele
auditului energetic includ un pachet de măsuri eficiente din punctul de vedere al costurilor și
al consumului de energie. Măsurile, care au fost aprobate de către MSPL/GIZ și avizate de
echipa de experți, vor servi drept bază pentru elaborarea documentației de proiectare.
Scopul acestei licitații este de a identifica compania de proiectare corespunzătoare
pentru a elabora documentația tehnică de proiectare și documentația de licitație în
baza căreia poate fi contractată o companie de construcții pentru renovarea sub
aspectul EE a Liceului Teoretic „Holercani” din s. Holercani raionul Dubăsari.
Compania va avea acces la auditul energetic al instituției menționate mai sus, după
depunerea unei scrisori de intenție la biroul de țară GIZ. Documentația de proiectare se va
elabora pentru clădirea instituției date de învățământ. Suma licitată (sumele licitate) urmează
Pagina 7 di n 36
a fi prezentată(e) pe loturi. Un lot este format din obiecte identificate în fiecare regiune de
dezvoltare în mod separat (Centru, Nord și Sud).
Recomandările generale privind soluțiile tehnice sânt descrise în termenii de referință.
Lucrările de proiectare trebuie să fie executate ținând cont de documentația normativă și
legislativă în vigoare din domeniu.
Mai jos este prezentată lista de măsuri propusă spre implementare la clădirea instituției
auditare. Toate compartimentele din documentația de proiectare trebuie elaborate în baza
legislației, pentru fiecare din măsuri în parte. Se solicită ca verificarea documentației de
proiectare să fie urmată de elaborarea devizului de cheltuieli și verificarea acestuia.
Anvelopa clădirii:
 Îmbunătățirea protecției termice a pereților exteriori ai clădirii prin montarea unui strat
termoizolant suplimentar:
 Izolarea pereților exteriori la blocul 1b (sala de sport) cu vată minerală MW bazaltică
de fațadă;
 Renovarea acoperișului cu aplicarea sistemului compozit de izolație termică:
 Termoizolarea planșeului din cerdac cu vată minerală MW;
 Lucrări de curățare, reconstrucție și/sau tinichigerie a canalelor de ventilație naturală.
Sistemul de încălzire interior:
 Modernizarea instalației interioare de încălzire;
 Izolarea termică a conductelor cu agent termic.
Sistemul sanitar:
 Instalații sanitare, alimentarea cu apă rece și apă caldă și sistem de canalizare până
la rețeaua exterioară a localității.
Modernizarea utilaj Bucătărie:
 Reutilarea cu echipament tehnologic nou a bucătăriei;
 Montarea sistem hotă de bucătărie extractibilă cu alimentare cu aer.
Iluminat:
 Înlocuirea corpurilor de iluminat interioare pe corpuri tip LED;
 Instalarea reglării automate a nivelului de iluminat interior;
 Crearea sistemului de iluminat exterior nou cu aplicarea tehnologiilor LED.
Măsuri de protecție:
 Înlocuirea rețelelor de grupă existente cu rețele electrice din cupru.
 Sistem de drenare a apelor pluviale;
 Instalația de paratrăsnet și priza de pământ.
Pagina 8 di n 36
 Instalarea copertinelor.
Măsuri de utilizare a surselor de energie regenerabilă (SER):

 Instalarea unui sistem fotovoltaic.
Alte măsuri:
 Accesul persoanelor cu dezabilități în clădirea instituției;
 Renovarea blocului sanitar și instalarea unei cabine de toaletă pentru persoanele cu
dezabilități;
 Instalarea unui sistem de management energetic pentru monitorizarea performanței.
4. Domeniul de activitate
Principalul produs al activității va cuprinde desenele tehnice de proiectare ce urmează a fi

utilizate pentru autorizare, contractare și construcție în cazul fiecărei din cele 8 clădiri ale
școlilor publice. Lucrările de renovare a clădirilor includ măsuri de EE ce se referă la
anvelopa clădirii, la sistemul mecanic, electric și sanitar. În activitatea sa, Compania de
proiectare va respecta următoarele reglementări legislative și tehnice:
 Legea nr. 142 din 02.07.2010 cu privire la eficiența energetică;
 Legea nr. 160 din 12.07.2007 a energiei regenerabile;
 Legea nr. 1525 din 19.02.1998 cu privire la energetică;
 Legea nr. 124 din 23.12.2009 cu privire la energia electrică;
 Legea nr. 128 din 07.11.2014 privind performanța energetică a clădirilor.
Actele legislative și reglementările tehnice stipulate nu vor fi interpretate și aplicate în mod

restrictiv.
Prezentul document conține o listă de detalii tehnice ce trebuie să stea la baza proiectării
ulterioare. Această listă de detalii și procese tehnice constituie un rezumat al unei părți din
raportului inițial de proiectare conceptuală în domeniul EE, pregătit pentru fiecare obiect în
parte. Raportul respectiv a fost elaborat în perioada 2014-2015 și finalizat în decembrie
2015.
5. Descrierea proiectului
Acest capitol servește drept bază de informare pentru ofertant. Pentru informații
suplimentare despre proiect, consultați Anexele 1 și 2. Anexa 2 este disponibilă doar în limba
engleză dar este disponibilă atât în format PDF cât și în format DWG care poate fi obținută la
solicitare.
Pagina 9 di n 36
Figura 1: Plan de amplasament
Anvelopa termică a clădirii (adică anvelopa care înconjoară spațiul încălzit al clădirii) este
reprezentată pe schițele tehnice prin linii roșii și albastre (a se vedea Anexa 2).
6. Sarcini și activități cheie
Până la executarea documentației de proiectare, proiectantul va efectua expertiza tehnică a

complexului de clădiri a instituției de învățământ și va include costurile suportate în lista de
prețuri. Raportul de expertiză tehnică va fi întocmit în limba română cu un sumar în limba
engleză.
Documentația de proiectare trebuie să fie pregătită pentru autorizarea lucrărilor de renovare,
care includ măsurile menționate în următoarele capitole, dar nu se limitează la acestea.
Adițional, în cazul în care firma de proiectare pregătește TdP pentru contractantul general
(CG), trebuie inclusă și informația despre practicile corespunzătoare de instalare.
Documentația de proiectare trebuie să țină cont de:
Pagina 1 0 din 36
 Respectarea reglementarilor locale și / sau europene;

 Utilizarea doar a materialelor aprobate și certificate la nivel național;
 Riscurile seismice și reglementările locale aferente;
 Respectarea reglementărilor locale privind siguranța în caz de incendiu.
Documentația de proiectare trebuie să conțină desenele/schițele tehnice arhitecturale și

detaliate, care includ:
 Planurile etajelor;
 Altitudini și secțiuni, care indică localizarea;
 Marcarea tipurilor componentelor clădirii, precum și indicarea straturilor și grosimii
componentelor.
Se solicită livrarea cel puțin a documentelor descrise mai jos:
1) Planul de amplasare, cu indicarea clădirilor principale, a centralei de termoficare, și a
rețelelor termice;
2) Planurile etajelor:
a) Etajele sub nivelul solului;
b) Etajele deasupra nivelului solului;
c) Mansarde (dacă există);
d) Acoperiș.
3) Altitudini;
4) Secțiuni;
5) Detalii:
a) Soclul pereților exteriori cu indicarea cotei de adâncime, până la care va fi
aplicată izolarea pereților exteriori sub nivelul solului;
b) Balustrade pe pereți exteriori și acoperiș cu indicarea joncțiunilor;
c) Elementele de construcție, precum scările, gurile de acces și altele, care străbat
acoperișul plat (indicarea acestor detalii este necesară în vederea reducerii
punților termice);
d) Joncțiunea plafonului subsolului cu pereții exteriori/interiori;
e) Sistemul de scurgere a apelor pluviale.
6) Încălzire:
a) Localizarea tuturor țevilor, care urmează a fi izolate;
b) Calcule detaliate privind dimensionarea și amplasarea țevilor sistemului bitubular
de încălzire;
c) Calcule pentru echilibrarea hidraulică a sistemelor noi.
7) Managementul energiei
a) Schema amplasării contoarelor;
b) Descrierea sistemului de înregistrare și transmitere a datelor despre consumul de
energie (data logging system), precum și descrierea componentelor sistemului
dat.
Pagina 1 1 din 36
Notă! Lucrările care vor afecta aspectul și starea fizică inițială a componentelor
clădirilor instituției de învățământ vor fi urmate obligatoriu de lucrări de
restabilire(finisare) care vor fi incluse în proiectul tehnic și devizele de cheltuieli.
Desenele și schițele tehnice pot fi utilizate ulterior pentru pregătirea devizului de cheltuieli al
lucrărilor de construcție, care, de asemenea va fi inclus în documentația de proiectare.
7. Anvelopa clădirii
Pentru executarea proiectului tehnic pentru anvelopa clădirii sunt necesare următoarele:
 Lista specificațiilor tehnice ale componentelor de izolație a clădirilor (grosimea și
parametrii tehnici ai conductivității termice, difuzia vaporilor de apă, rezistența la foc,
rezistență la compresiune)
 Valorile U specificate în TdP trebuie menținute!
 Alte specificații sunt doar pentru orientare. Abaterile (din cauza disponibilității
materialelor sau a normelor aplicabile) de la cele specificate aici trebuie discutate cu
clientul.
 Factorii de rezistența la transmiterea căldurii (Rse [m2K/W]) trebuie să fie setați
conform DIN EN ISO 6946 atunci când se calculează valorile U:
o Pentru acoperișul plat a mansardei se va utiliza valoarea 0,04 m2K/W;
o De la tavan spre subsolul neîncălzit trebuie folosit valoarea 0,17 m2K/W.
 Valoarea U calculată nu trebuie să fie înmulțită cu un factor de 0,1 pentru a lua în
considerare punțile termice;
 Valoarea lambda pentru parametrii tehnici ai materialului trebuie să fie λБ la o
umiditate medie de 5%, după cum se aplică în cazul Moldovei.
 Pentru structurile acoperișurilor se calculează debitul de căldură și difuzia de vapori
pentru a evita condensarea în anvelopa clădirii. (Valoarea sd1 pentru fiecare material
din fiecare componentă trebuie să fie de asemenea furnizată. U-wert.net
(https://www.u-wert.net) este unul din instrumentele ce poate fi utilizat ca referință sau
pentru a finaliza calculul);
 Detalii care minimizează punțile termice.
Specificațiile tehnice de proiectare pentru anvelopa clădirii sunt prezentate mai jos.
Specificații/prescripții Standard de
Parametru
tehnice referință
Pereții exteriori
Material Vată minerală bazaltică (MW)
1 Valoarea sd descrie rezistența unui material de construcție la difuzia umidității/vaporilor de apă.
Pagina 1 2 din 36
Valoarea U ≤ 0.24 W/m2K (± 0.2)

A fi calculată în conformitate
Grosimea SM SR EN 1602
cu standardul
Densitatea p ≥ 135 kg/m3 SM SR EN 12667
Conductivitatea termică λБ ≤ 0.039 W/(m*K)
Rezistență la compresiune CS(10) ≥ 50 kPa SM SR EN 826
Rezistenta la tracțiune (în engleză
≥ 25 kPa SM SR EN 826
TR)
SM SR EN 13501-
Reacția la foc Clasa A
1+A1
Acoperișul plat sub șarpantă
Material Vată minerală bazaltică (MW)
Valoarea U < 0.20 W/m2K (± 0.2)
cu standardul
Densitatea p ≥ 190 kg/m3 SM SR EN 12667
SM SR EN 13501-
Reacția la foc Clasa A
1+A1
Dușumeaua/podeaua deasupra subsolului neîncălzit
Material Polistiren extrudat XPS
Valoarea U < 0.30 W/m2K (± 0.2)
cu standardul
Densitatea p ≥ 26 kg/m 3
SM SR EN 12667
Rezistență la compresiune CS(10) ≥ 200 kPa SM SR EN 826
Rezistenta la tracțiune (în engleză
≥ 170 kPa SM SR EN 826
TR)
SM SR EN 13501-
Reacția la foc Clasa E
1+A1
Alte instrucțiuni de proiectare cu referire la anvelopa clădirii sunt prezentate mai jos.
7.1. Izolarea Pereților Exteriori

Documentația de proiectare trebuie să ia în considerare următoarele (după cum se consideră
necesar):
 Eliminarea tuturor cablurilor, firelor, țevilor și a altor echipamente montate pe pereții
exteriori și reinstalarea țevilor și a echipamentelor pe pereții exteriori.
 Înlocuirea scărilor de serviciu existente cu altele noi.
 Eliminarea elementelor de construcție improvizate în acoperiș.
 Demolarea tunelurilor de lumină, dacă se consideră adecvat.
Pagina 1 3 din 36
 Reinstalarea unor tuneluri de lumină noi cu ziduri din beton armat, cu etanșare
exterioară. Instalarea unei platforme noi pentru tunelul de lumină, cu pantă integrată
și drenaj (evacuare) pentru apele pluviale.
 Instalarea unor scări de intervenție în caz de incendiu, dar după caz, conform
reglementărilor naționale;
 Pervazul de cărămidă existent trebuie îndepărtat (perimetrul ferestrelor de la sala de
sport – bloc 1b).
Materialele termoizolante care urmează să fie utilizate la reabilitare trebuie să îndeplinească

următoarele condiții:
 condiții privind rezistența mecanică: materialele termoizolante trebuie să prezinte
stabilitate dimensională și caracteristici fizico-mecanice corespunzătoare, în funcție
de structura elementelor de construcție în care sunt înglobate sau de tipul straturilor
de protecție astfel încât materialele să nu prezinte deformări sau degradări
permanente, din cauza solicitărilor mecanice datorate procesului de exploatare,
agenților atmosferici sau acțiunilor excepționale;
 condiții privind siguranța la foc: comportarea la foc a materialelor termoizolante
utilizate trebuie să fie în concordanță cu condițiile normate prin reglementările tehnice
privind siguranța la foc, astfel încât să nu deprecieze rezistența la foc a elementelor
de construcție pe care sunt aplicate/înglobate.
Luând în considerare toate cerințele enumerate mai sus, se propune izolarea pereților
exteriori cu vată minerală bazaltică de fațadă MW de <0,24 W / m2K (± 0,2) amplasată pe
suprafața exterioară a pereților existenți, protejați cu o masă de șpaclu cu grosimea minimă
de 5 mm fiind armată cu plasă din fibră de sticlă și tencuială acrilică structurată cu o grosime
minimă de 1,5 mm.
Izolarea termică va fi efectuată doar pentru clădirea sălii de sport (bloc 1b din anexa 2
la tema de proiectare) Proiectantul trebuie să găsească o soluție adecvată care să asigure
următoarele:
 Menținerea expresiei arhitecturale a fațadei;
 Evitarea punților termice.
7.2. Izolarea acoperișului

Complexul de clădiri al liceului este alcătuit din blocuri cu acoperiș înclinat și plat și cu izolare
aplicată de asupra podului.
7.2.1. Analiza șarpantei acoperișurilor

Proiectantul trebuie să evalueze dacă structura existentă a acoperișurilor (șarpanta) poate fi
menținută. Se propune ca acoperișurile în șarpantă să fie înlocuite cu altul de exemplu din
tablă din oțel zincat.
Lucrări de demolare / demolări:
Pagina 1 4 din 36
 desfacerea învelitoarei de pe acoperișurile șarpante;

 desfacerea stratului bituminos de pe acoperișul plat;
 desfacerea stratului de termoizolație din argilă expandată de pe acoperișuri;
 desfacerea învelitorilor de la copertină și/sau copertinelor.
Lucrări noi:
 pentru asigurarea iluminatului natural, se vor folosi ferestrele din lemn ale lucarnelor
existente;
 prevederea peste fermele metalice de la copertine a unor șipci din lemn in vederea
montării unei învelitoare din tabla multistrat vopsita in câmp electrostatic - in acord cu
învelitoarea de pe clădirea existentă;
 se va asigura, de asemenea, o ventilare naturala a podului, prin inserarea unor grile
de aerisire de tip "jaluzea", produs-gata confecționat din aluminiu cu dimensiunile de
250x400 mm ce se vor monta de-a lungul perimetrului;
 inserarea unei lucarne din lemn în șarpanta pentru asigurarea iluminării naturale în
pod si prevederea în lucarne a unei ferestre din tâmplărie de lemn cu geam simplu si
cu ochi mobil;
 protecția acestei izolații termice care permite vizitarea mansardei/podului va fi făcută
cu plăci de schele, care vor fi prevăzute pe lamelele de lemn existente ale cadrului.
Calculul debitului de căldură și difuzia vaporilor pentru evitarea condensării în structura
acoperișului este foarte important! Proiectantul trebuie să pregătească o secțiune a
componentei anvelopei clădirii care să arate umiditatea relativă pe straturile componente, cu
indicarea punctului de condensare (100% condensare).
Instrucțiunile privind evacuarea apelor pluviale sunt descrise în capitolul privind măsurile de
protecție.
7.2.2. Renovarea acoperișului cu aplicarea sistemului compozit de izolație termică din

vată minerală.
Suprafața plată (sub acoperișul șarpantă) trebuie să fie curățită până la panoul de beton,
aplicarea stratului termoizolant luând în considerație recomandările producătorului. Plăci din
vată minerală trebuie să fie de cel puțin 160mm grosime, λ≤0,038[W/mK], ρ≥190[kg/m3].
Stratul termoizolant trebuie să fie acoperit cu o șapă de protecție pentru a asigura accesul
personalului tehnic pe acoperiș și a exclude pătrunderea umidității în stratul termoizolant.
Pagina 1 5 din 36
8. Sisteme de ventilare
Adoptarea soluției totale de înlocuire pentru opțiunea cu ferestre cu dublu geam implică
etanșarea spațiului interior și reducerea bruscă a numărului de schimburi de aer sub
valoarea necesară pentru micșorarea concentrației de CO2 și a umidității interioare. Astfel,
înainte de reabilitare, schimbul de aer avea loc prin zonele ne-etanșe ale tâmplăriei
ferestrelor. De aceea ventilarea încăperilor este foarte importantă atât pentru locatarii
clădirilor cât și pentru clădiri (de exemplu apariția mucegaiului în încăperi).
8.1. Sistemul de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii pentru clasele de studii

Este prevăzută proiectarea sistemelor de ventilare mecanică refulare-aspirație cu
recuperarea căldurii prin intermediul schimbătorului de căldură de tip placă pentru fiecare
clasă în parte.
Preîncălzirea aerului refulat după recuperator, în perioada rece a anului, va fi efectuată prin
intermediul schimbătorului de căldură (apă-aer) alimentat cu agent termic de la centrala
termică. Pentru perioada de tranziție va fi prevăzut sistem by-pass pentru a exclude
preîncălzirea aerului refulat în încăpere de la aerul aspirat.
Pentru fiecare clasă este prevăzută câte o instalație de 600m3/h care va asigura aer
proaspăt pe parcursul orelor de funcționare (reieșind din considerente 20m3/h pe persoană –
cerință obligatorie).
Instalația de tip bloc poate fi fixată de tavan în spatele încăperii, sau, amplasată în una din
încăperi tehnice adiacente. Pentru a reduce necesarul de investiții și nivelul de zgomot pot fi
utilizate canele de aer flexibile care vor fi conectate la difuzoare cu cutii (pentru refulare), și,
grile cu cutii la aspirație.
8.2. Sistemul de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii în sala de sport

Este prevăzută proiectarea sistemului de ventilare mecanică refulare-aspirație cu
recuperarea căldurii prin intermediul schimbătorului de căldură de tip placă pentru sală de
sport.
schimbătorul de căldură (apă-aer) alimentat cu agent termic de la centrala termică. Pentru
perioada de tranziție va fi prevăzut sistem by-pass pentru a exclude preîncălzirea aerului
refulat în încăpere de la aerul aspirat.
Pentru sala de sport este prevăzută o instalație de 2400m3/h care va asigura aer proaspăt.
Instalația de tip bloc poate fi fixată de tavan.
8.3. Sistemul de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii în sală pentru evenimente

recuperarea căldurii prin intermediul schimbătorului de căldură de tip placă pentru sală de
evenimente.
Pagina 1 6 din 36
refulat în încăpere de la aerul aspirat. Este prevăzută o instalație de 1600m3/h care va
asigura încăperea cu aer proaspăt. Instalația de tip bloc poate fi fixată de tavan în una din
încăperi tehnice adiacente. Pentru refularea aerului vor fi utilizate difuzoare cu cutii, și, grile
cu cutii la aspirație.
8.4. Sistemul de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii în cantină

recuperarea căldurii prin intermediul schimbătorului de căldură de tip placă.
refulat în încăpere de la aerul aspirat. Este prevăzută o instalație de 1200m3/h care va
asigura aer proaspăt. Instalația de tip bloc poate fi fixată de tavan în spatele încăperii, sau,
amplasată în una din încăperi tehnice adiacente. Pentru a reduce necesarul de investiții și
nivelul de zgomot pot fi utilizate canele de aer flexibile care vor fi conectate la difuzoare cu
cutii (pentru refulare), și, grile cu cutii la aspirație.
8.5. Măsuri de protecție contra zgomot

Pentru toate sisteme le de ventilare de mai sus instalațiile trebuie să fie cu un nivel redus de
zgomot, nu mai mult de 40dBa (întreg sistem nu mai mult de 37dBa), 4 atenuatoare de
zgomot (2 la refulare înainte și după instalație, 2 la aspirație înainte și după instalație).
Membrane flexibile trebuie să fie prevăzute între elementele de fixare a instalației și
atenuatoare de zgomot. Adițional pentru reducerea nivelului de zgomot instalația poate fi
învelită cu vată minerală cu densitate de 15kg/m3 cu o grosime de 100mm, acoperită cu folie
de aluminiu.
8.6. Sistemul de aspirație mecanică la bucătărie

Este prevăzută proiectarea a două sisteme de aspirație a aerului asupra instalațiilor de
pregătire a hranei și o instalație de refulare a aerului proaspăt care constituie 80% din aerul
aspirat. Preîncălzirea aerului refulat în perioada rece a anului va fi efectuată prin
aspirație este prevăzută o instalație de 1730m3/h care va asigura eliminarea nocivităților din
locul de producere a hranei. Aerul proaspăt va fi asigurat printr-o instalație de refulare cu
debit de 1390 m3/h. Instalațiile pot fi fixate de tavan în încăperea bucătăriei sau într-un
spațiu adiacent neutilizat. Canalele se recomandă a fi executate din tablă zincată.
8.7. Strategii de proiectare pentru ventilația naturală

Totodată cu implementarea sistemelor de ventilare descrise mai sus este necesar de
elaborat strategii de proiectare ce pun accentul pe optimizarea ventilației naturale, și anume:
Pagina 1 7 din 36
 canalele/gurile verticale existente pentru ventilația naturală trebuie menținute și

îmbunătățite;
 a se lua în considerație divizarea deschiderilor pentru ferestre pentru a facilita
ventilația naturală optimă și ventilația încrucișată pe coridoare în timpul pauzelor.
9. Sistemul de încălzire
Clădirea deja dispune de cazane pentru aprovizionarea cu energia termică starea și calitatea
cărora este satisfăcătoare.
9.1. Instalarea punctelor termice reglabile automat

Pregătirea agentului termic pentru încălzire va avea loc prin intermediul schimbătorului de
căldură pentru a separa conturul sistemului interior proiectat de rețele termice exterioare, la
fel punctul termic va dispune de un schimbător de căldură pentru sistemele de ventilare.
Punctul termic va fi echipat cu sistemul de automatizare a reglării debitului de agentului
termic în dependență de temperatura exterioară.
Toate elementele ale punctului termic (schimbător de căldură, țevile, pompele, fitinguri etc.)
trebuie să fie izolate cu polielifină expandată cu δ≥10[mm] și λ=0,035[W/mK].
9.2. Modernizarea instalației interioare de încălzire

Sistemul monotubular existent de încălzire, inclusive radiatoarele, trebuie să fie schimbate.
Soluțiile pentru modernizarea corpurilor de încălzire (radiatoare) și a sistemului de distribuție
a agentului termic trebuie să țină cont de sistemul existent de generare a energiei termice.
Proiectarea sistemului de distribuție și a corpurilor de încălzire trebuie să includă stabilirea
necesităților de energie termică după reabilitarea termică a anvelopei clădirii. Țevile și
corpurile de încălzire vor fi dimensionate în conformitate cu normativele naționale, având ca
baza de calcul următoarele date și criterii:
 planșele de arhitectură ( planuri, secțiuni, detalii, materiale etc. );
 temperatura exterioară de calcul (după caz);
 plan de situație - amplasament, orientare, expunere;
 temperaturile interioare de calcul în funcție de destinația încăperilor;
 zona climatica (după caz);
 coeficienți de transmisie termică a elementelor de construcție (pereți, ferestre, uși,
planșee, termoizolație etc.).
Determinarea necesarului de căldură pentru încălzirea spațiilor va fi efectuată în forma
tabelară, (după implementarea soluțiilor privind reabilitarea termică a clădirii). Adaosurile
trebuie să ia în calcul punțile termice, orientarea și amplasarea încăperilor clădirii.
Pagina 1 8 din 36
Încălzirea spațiilor din clădire se va realiza prin corpuri statice din fontă (radiatoare)
conectate la un sistem bitubular. Intrarea agentului termic în radiatoare se va efectua pe
partea superioară, iar ieșirea pe partea inferioară (transfer de căldură contracurent). Pentru
dimensionarea corpurilor de încălzire se va ține cont de temperatura de lucru a cazanelor.
Radiatoarele vor fi prevăzute cu robinete, ce vor avea capuri termostatice.
Echilibrarea presiunii consumate in circuitele de alimentare ale corpurilor de încălzire se va
realiza, pe lângă dimensionarea corectă a țevilor instalației interioare de încălzire, prin rotații
ale robinetelor/supapelor de reglaj de pe conductele de retur, în funcție de pierdere de
sarcină.
Tabelul 1. Grosimea minimă a izolației în funcție de diametrele țevilor sistemului de încălzire

centrala.
Diametrul exterior D al învelișului
Diametrul țevii conductei medii
termoizolant al țevii în mm
DN 20 110
DN 25 110
DN 32 125
DN 40 125
DN 50 140
DN 65 160
DN 80 180
DN 100 225
DN 125 250
DN 150 280
DN 200 355
Punctul termic și sistemul de control trebuie să poată efectua următoarele funcții de control:
 Controlul manual al fluxului de masă prin punctul termic cu ajutorul supapei de
echilibrare;
 Controlul automat programabil al temperaturii fluxului secundar prin reglarea fluxului
de masă primar în funcție de temperatura exterioară, cu ajutorul supapei de
comandă;
 Controlul automat programabil al temperaturii fluxului secundar prin reglarea fluxului
de masă primar în funcție de regimul de operare, cu referire la funcționarea în timpul
nopții și la sfârșit de săptămână.
9.3. Termoizolarea conductelor agentului termic în spațiile neîncălzite

Modernizarea dată va fi implementata pentru conductele agentului termic și echipamentul
termotehnic în încăperile neîncălzite din subsol. În condițiile tehnice existente, soluția
prevede materiale izolante cu o grosime conform cerințelor minime. În scopul izolării pot fi
utilizate materialele elastomerice, flexibile, fără halogen.
Tabelul 1: Grosimea minimă a izolației țevilor încălzite.
Pagina 1 9 din 36
Diametrul conductei (pe Grosimea izolației în

interior) în mm mm
< 20 20
21 – 34 30
35 – 50 40
50 – 80 50
> 80 80
Izolația trebuie acoperită cu folie din aluminiu armată și fixată cu o bandă din aluminiu.
9.4. Reabilitarea rețelelor termice exterioare și a centralei termice

La capitolul dat vor fi considerate următoarele lucrări:
Măsura Nr.1 Înlocuirea sistemului de încălzire cu izolarea termică a țevilor și fitingurilor în
centrala termică cu polielifină expandată.
Descrierea măsurii
Măsura dată prevede înlocuirea sistemului de încălzire cu izolarea termică a țevilor și
fitingurilor în centrala termică cu polielifină expandată.
Descriere succintă a aplicării/montării/exploatării corespunzătoare
Înlocuirea sistemului de încălzire interior existent, pe sistem bitubular din țevi de
polipropilenă. Instalarea a 190 corpuri de încălzire din oțel.
Țevile de distribuție, fitinguri etc. în centrala termică vor fi izolate cu polielifină expandată cu
δ≥10[mm] și λ=0,035[W/mK].
Măsura nr.2 Reabilitarea rețelelor exterioare de la Centrala termică la clădirea liceului.
Rețelele termice exterioare sunt fabricate din țevi din metal care sunt la un nivel înalt de
uzură. În sezonul de încălzire 2017-2018 au fost scurgeri care au fost înlăturate. Proiectantul
va prevedea lucrări de înlocuire a rețelelor exterioare vechi cu unele noi. Distanța de la
Centrala termică la clădire este de circa 20 m.
9.5. Instalații sanitare, alimentare cu apă rece, apă caldă și sistem de canalizare
Instalațiile sanitare interioare aferente obiectivului proiectat cuprind:
 dotarea cu obiecte sanitare, armaturi și accesorii;
 alimentarea cu apa rece si apă caldă a punctelor de consum;
 canalizarea apelor uzate menajere.
Se vor reabilita total 11 blocuri/încăperi sanitare și 3 încăperi de duș:
Bloc 1a: la etajul 1 - 2 blocuri din care la unul va fi prevăzut un loc pentru persoanele cu
dezabilități; la etajul 2 – 2 blocuri sanitare; la etajul 3 – 2 blocuri sanitare.
Bloc 1b (sala de sport): total 2 blocuri sanitare și 2 încăperi de duș.
Bloc 1c: la etajul 1 – 1 bloc sanitar; la etajul 2 – 2 blocuri sanitare;
Pagina 2 0 din 36
Bucătăria: 1 încăpere sanitară și 1 încăpere duș.

Dotarea cu obiecte sanitare, armaturi și accesorii necesare la punctele de consum se va
efectua în conformitate cu prevederile normativelor naționale, în funcție de destinația clădirii,
numărul de persoane, regimul de furnizare a apei, pentru a asigura condițiile de igienă și
gradul de confort cerut de standardele în vigoare.
Obiectele sanitare si accesoriile aferente grupurilor sanitare și dușurilor cuprind următoarele:
 lavoar din porțelan sanitar;
 vas de closet din porțelan sanitar;
 cadă de duș din polimetacrilat;
 uscător de ștergare;
 etajera din porțelan sanitar;
 oglinda din semicristal;
 porthîrtie din porțelan sanitar;
 săpunieră din porțelan sanitar.
Obiectele sanitare, armăturile și accesoriile aferente se vor monta pe elementele de
construcție, în conformitate cu detaliile de fixare prevăzute în tehnologiile de execuție.
Alimentarea cu apă rece a punctelor de consum se va realiza cu o instalație interioară de
distribuție proiectată din conducte din țeavă de polietilenă reticulată, îmbinată prin presare, la
rece, cu fitinguri aferente acestui tip de material. Alimentarea cu apă rece a punctelor de
consum se va face prin racordul de apă rece Dn40, la rețeaua de distribuție a apei reci
existentă în zonă.
Instalația interioară de distribuție a apei reci se va monta aparent la demisol și îngropat la
nivelurile superioare ale clădirii amenajate, iar coloanele de distribuție se vor monta îngropat,
în zidărie. Conductele de racord la fiecare obiect sanitar se vor instala îngropat în zidărie sau
în pardoseală.
Pentru alimentarea cu apă caldă a punctelor de consum se va proiecta o instalație de
distribuție realizată din conducte din țeavă de polietilenă reticulată, alimentata de la boilerul
de apa caldă din punctul termic. Având traseul comun cu instalația de distribuție a apei reci,
instalația de alimentare cu apă caldă se va monta îngropat, cu respectarea prevederilor
normative.
Conductele de alimentare cu apă rece și apă caldă menajeră se vor monta în tub de
protecție gofrat din PVC.
Apele uzate menajere vor fi colectate de o instalație interioară de canalizare prevăzută din
tuburi și piese de legătură din polipropilenă ignifugă, care se va racorda la rețeaua exterioară
de canalizare. Coloanele de canalizare vor fi avea piese de curățire. Se va asigura ventilarea
acestora. Iar colectoarele orizontale se vor monta cu panta necesară și cu piese de curățire
în puncte accesibile. Apele uzate de la nivelul pardoselilor la grupurile sanitare vor fi
colectate de sifoane de pardoseală cu ieșire laterală sau verticală, în funcție de sistemul de
colectare a instalației de canalizare menajeră.
Pagina 2 1 din 36
10. Sistemul de iluminat
10.1. Renovarea sistemului interior de iluminat
În sălile de clasă, sistemul de iluminat general este asigurat cu corpurile de iluminat de tavan
dotate cu surse de iluminat de tip LED. La utilizarea în sistemele de iluminat general în
încăperile clădirilor publice şi în procesul instructiv, corpurile de iluminat cu surse LED
trebuie să corespundă unor parametri calitativi şi cantitativi pentru iluminat care trebuie să
corespundă standardelor şi normelor de proiectare:
 SM SR EN 12464-1:2013 Lumina si iluminat. Iluminatul locurilor de munca. Partea 1:
Locuri de munca interioare - sunt stabilite cerinţele de iluminare a locurilor de muncă
din interiorul încăperilor pentru mai mult de 300 de tipuri de sarcini vizuale;
 NCM G.04.02-2017 Iluminatul natural şi artificial.
În fiecare clasă de studiu vor fi montate cel puțin 4 prize și 3 întrerupătoare. În clasele dotate
cu calculatoare numărul de prize trebuie sa coincidă cu numărul de calculatoare. De
asemenea, se va ține cont de echipamentul tehnic de la cantină etc.
Soluţii de Proiect pentru Diverse Zone ale Instituţiei de Învăţământ
Zona de Intrare
Cerinţe de bază pentru iluminat:
 nivelul de iluminare: minim 200 lux pe suprafaţa de lucru;
 indicele mediu de disconfort (UGR: nu mai mare de 19);
 coeficientul de pulsaţie: nu mai mare de 10%;
 indice de redare a culorilor: Ra nu mai mic de 80;
 temperatura de culoare recomandată: 4000 K;
 densitatea puterii de iluminare: < 5,0 W/m2.
Săli de clasă
Cerinţele de bază pentru instalaţia de iluminat:
 nivelul de iluminare: mediu 300 lux pe suprafața de lucru, cu două circuite paralele
fata de ferestre si operare separata pentru fiecare circuit;
 500 de lux în mijlocul tăblii, la o înălțime de 1,5 m, cu întrerupător de comutare
separat;
 coeficientul de pulsaţie: nu mai mare de 10%, nu mai mare de 5%, atunci când se
lucrează cu calculator;
Pagina 2 2 din 36
 indicele de redare a culorilor: Ra (CRI) nu mai mic de 80;

 densitatea puterii de iluminare: < 8,0 W/m2 ;
Figura 2. Diagrama monofilara de operare cu sistemul de iluminat
Încăperi pentru personalul pedagogic

Cerinţe de bază pentru sistemul de iluminat:
 nivelul de iluminare: 300-500 lux pe suprafaţa de lucru;
 indicele mediu de disconfort (UGR): nu mai mare de 19, nu mai mare de 14 pentru
încăperile de lucru cu calculatoare;
 coeficientul de pulsaţie: nu mai mare de 10%, nu mai mare de 5%, pentru încăperile
de lucru cu calculatoarele;
 indicele de redare a culorilor: Ra nu mai mic de 80;
Săli de Festivităţi şi Săli de Conferinţe

Cerinţele de bază pentru iluminat:
 nivel de iluminat nu mai mic de 200 lx la nivelul pardoselii sălilor de festivităţi, nu mai
mic de 400 lx pe suprafeţele de lucru a sălilor multifuncţionale;
 indicele mediu de disconfort (UGR): nu mai mare de 19;
 coeficientul de pulsaţie: nu mai mare de 10%;
 indicele de redare a culorilor: Ra (CRI) nu mai mic de 80;
Săli de Sport
Pagina 2 3 din 36

 Nivel de iluminare: 200 lux la nivelul pardoselii, iluminarea verticală nu mai mică de
75 lux la nivelul 2 m (pe ambele părţi ale axei longitudinale a spaţiilor);
 indicele mediu de disconfort (UGR: nu mai mult de 25);
 coeficient de pulsaţie: nu mai mare de 10%;
 indice de redare a culorilor: Ra (CRI) nu mai mic de 80;
 densitatea puterii de iluminare: < 6,0 W/m2 .
Cantine, Cafeterii
 nivel de iluminare: nu mai puţin de 200 lux pe suprafaţa de lucru;
 indicele mediu de disconfort (UGR: nu mai mult de 25);
Coridoare, Scări, WC
 nivel de iluminare: nu mai puţin de 100 lux pe suprafaţa de lucru;
Cerinţe pentru corpurile de iluminat cu LED-uri:

1) Unghiul de protecţie convenţional al corpurilor de iluminat trebuie să fie
nu mai mic de 90°. Parametrul dat prezintă cerinţe către particularităţile constructive
ale armaturii corpului de iluminat pentru limitarea efectului de orbire a lămpilor cu LED
şi se măsoară cu un raportor şi un triunghi.
2) Luminozitatea de gabarit a lămpilor nu trebuie să depăşească 5000 cd/m2. Din cauza
că luminozitatea de gabarit generală a LED-urilor deschise este extrem de mare,
utilizarea corpului de iluminat cu LED-uri deschise pentru iluminatul general al
Pagina 2 4 din 36
încăperilor este interzisă. Armatura corpului de iluminat trebuie să aibă în

componenţa sa reflectoare efective, care ar reduce luminozitatea generală la valorile
indicate mai sus. Acest parametru este măsurat cu aparatul de măsurat luminanţa.
3) Neuniformitatea admisă a luminozităţii din orificiul de ieşire a corpurilor de iluminat
Lmax/Lmin trebuie să depăşească valoarea 5:1. Această valoare poate fi estimată
prin măsurarea cu aparatul de măsurat luminozitatea ca raportul dintre luminozitatea
maximă măsurată către luminozitatea minimă.
4) Temperatura de culoare corelată a LED-uri cu lumină albă nu trebuie să depăşească
4000K. A estima temperatura de culoare a sursei de iluminat cu LED-uri se poate
conform inscripţiei pe soclu sau pe ambalajul lămpii. Temperatura de culoare este
temperatura corpului negru (radiaţiei lui Plank), pentru care radiaţia lui are aceiaşi
culoare, ca şi radiaţia obiectului examinat. Ea determină tonalitatea de culoare (caldă,
neutrală sau rece) a spaţiului iluminat de către aceste surse.
5) Nu se recomandă de utilizat în instalaţiile de iluminat a LED-urilor cu puterea unitară
ce depăşeşte 0,3W. Puterea LED-urilor montate în corpul de iluminat este indicat în
marcajul de pe lampă, de pe soclu sau ambalaj.
6) Nivelul de iluminare. Nivelul de iluminare de pe suprafaţa de lucru este principala
caracteristică cantitativă a iluminatului. Valorile normate ale iluminatului sunt stabilite
în funcţie de precizia şi complexitatea lucrărilor vizuale. Iluminarea poate fi în plan
(orizontală sau verticală) şi în spaţiu (cilindrică).
7) Distribuţia iluminării. La proiectarea sistemelor de iluminat pentru instituţiile de
învăţământ, pe lângă nivelul de iluminat este necesar să se acorde atenţie
uniformităţii distribuţiei iluminării, determinate de raportul dintre nivelul minim de
iluminare către nivelul maxim de iluminare. Parametrii necesari de uniformitate a
distribuţiei luminoase se realizează prin selectarea corectă a corpurilor de iluminat şi
a metodei lor de poziţionare.
8) Eficienţa energetică a corpurilor de iluminat. O atenţie specială la proiectarea
instituţiilor de învăţământ trebuie acordată eficienţei energetice a instalaţiilor de
iluminat (IL). Eficientă trebuie de considerat o astfel de IL, care creează un iluminat
de calitate şi îşi păstrează caracteristicile sale pe parcursul unei funcţionări de durată,
la cele mai mici costuri de capital şi de exploatare, inclusiv pentru un consum minim
de energie electrică. Parametrul principal care caracterizează eficienţa energetică,
este puterea specifică şi eficacitatea luminoasă lm/W a surselor de iluminat şi a
corpurilor de iluminat utilizate. Eficacitatea luminoasă a surselor de iluminat şi a
corpurilor de iluminat cu LED-uri, utilizate pentru iluminatul de interior, trebuie să fie
nu mai puţin de 70 lm/W. Valoarea puterii specifice pentru principalele tipuri de
încăperi ale instituţiilor de învăţământ nu trebuie să depăşească 25W/m2.
9) Utilizarea corpurilor de iluminat cu LED-uri şi a sistemelor inteligente de control al
iluminatului vor permite de a crea un sistem de iluminat maximal de eficient, care
îndeplineşte cerinţele de reglementare relevante.
10) Redarea culorilor. Redarea corectă a culorilor nu numai că are un rol important în
multe aspecte a educaţiei, dar şi contribuie la formarea unui mediu luminos
confortabil. Caracteristica, care indică nivelul corect de redare a culorilor de una sau
Pagina 2 5 din 36
alta sursă de iluminat, se numeşte indice de redare a culorilor. Pentru iluminarea

instituţiilor de învăţământ se recomandă de utilizat surse de iluminat cu indicele de
redare a culorilor Ra  80 .
11) Confortul vizual. Prezenţa orbirii directe şi indirecte (reflectate) în câmpul vizual
reduce concentraţia atenţiei şi provoacă o oboseală sporită. Reflecţiile complică
percepţia informaţiei pe ecranele monitoarelor şi pe alte suprafeţe lucioase. În acest
sens, limitarea efectului de orbire este una dintre cele mai importante sarcini la
proiectarea instalaţiilor de iluminat din instituţiile de învăţământ
10.2. Instalarea reglării automate a nivelului de iluminat interior
Birouri Închise
Utilizarea pir-senzorului de mişcare bazată pe tehnologia detectării infraroşii pasive pe o
zonă de 3600 , cu montare pe tavan şi conectat în circuit prin intermediul unui întrerupător
standard, instalat la intrarea în oficiu, lângă uşă. Conexiunea pir-senzorului este rapidă şi
ideală pentru acţiuni repetitive, fără a provoca declanşări false. Acest senzor este livrat cu
presetarea timpului până la 15 minute şi al iluminării până la 500 lx.
Săli de Clasă
Utilizarea PIR-senzorului şi a controlerului standard. PIR-senzorul monitorizează două zone.
Funcţia Daylight este activată numai pentru ieşirea 2, respectiv este monitorizată zona 2.
Senzorul trebuie montat în mijlocul camerei. Două întrerupătoare standard, instalate la
intrarea în încăpere lângă uşă, sunt utilizate pentru conectarea manuală a iluminatului şi
pentru deconectarea acestuia în timpul prezentărilor pe tablă. Acest senzor este livrat cu
temporizare până la 15 minute şi a nivelului de iluminat până la 500 lx.
Săli de Conferinţe Mici, până la 25 M2
Pentru comanda cu iluminatul în mici săli de conferinţe, sunt utilizate:
 DIN-controller cu 4 ieşiri dimmable, care vor dirija 3 circuite de iluminat de grupă:
comanda cu corpurile de iluminat (Dim) + comanda cu corpurile de iluminat al
ecranului (on/off) + comanda cu corpurile de iluminat a tablei (on/off);
 4 DIN- controllere care comandă 3 motoare de acţionare cu jaluzelele şi motorul de
ridicare a ecranului;
 2 linii multifuncţionale de comandă în baza controlerului cu 2 direcţii de operare (în
sus/în jos/stop) a motoarelor de ridicare/coborâre a ecranului şi a motoarelor
jaluzelelor;
 1 linie de comandă cu iluminatul în baza controlerului este utilizată pentru a comuta
on/off şi a regla manual fluxul luminos +/- a circuitului deasupra tablei;
 telecomanda are diverse funcţii rezervate.
Comanda cu Iluminatul Scărilor şi Casei Scărilor
Pagina 2 6 din 36
Casa scărilor are o planificare asemănătoare, care se deosebeşte în general prin dimensiuni.
Încă o deosebire importantă – prezenţa sau lipsa iluminatului natural. În dependenţă de
aceea, există la casa scării ferestre sau nu sunt posibile două metode de selectare a
automatizării iluminatului. La prezenţa iluminatului natural, pentru comanda cu CIL la casa
scării poate fi utilizat un senzor de iluminare pentru toate etajele casei scării. Principiul de
funcţionare a senzorului de iluminare este simplu: senzorul permanent monitorizează
iluminarea naturală. Dacă iluminarea devine mai mică decât nivelul de prag stabilit (este
setat manual sau de la distanţă), senzorul de iluminare va conecta automat iluminatul şi îl va
deconecta când iluminarea mediului înconjurător va depăşi această valoare de prag. Nivelul
iluminării de prag poate fi setată la senzor: de la 1 până la 300 lx (setare manuală) şi de la 1
până la 1000 lx, cu setare de la telecomandă, de la distanţă. Un senzor poate comanda în
regim automat iluminatul tuturor etajelor caselor scării ( P  3,6 kW ). Senzorul se instalează
într-un loc greu accesibil la casa scării (pentru a exclude vandalizarea), astfel, ca acesta să
poată măsura nivelul iluminatului natural fără influenţa directă a razelor solare. O astfel
metodă de comandă cu iluminatul scărilor oferă independenţa de factorul uman – iluminatul
va fi conectat seara şi deconectat dimineaţa, în dependenţă de stabilirea unui nivel al
întunericului. Cel mai des iluminatul scărilor reprezintă două circuite de CIL, conectate
consecutiv: unele CIL sunt amplasate la casa scării lângă ferestre, altele în adâncul casei
scării. Metoda descrisă, permite de a comanda în mod automat cu un circuit al CIL, în timp
ce cealaltă poate îndeplini funcţia iluminatului de avarie, iluminând calea de evacuare din
clădire. Când la casa scării nu sunt ferestre, sau când sarcina este de a comanda cu CIL pe
fiecare din casa scărilor separat, trebuie de utilizat senzori de mişcare. În afară de condiţia,
că senzorii de mişcare trebuie să acopere toată aria scărilor (în jos şi în sus), utilizarea lor
pentru scări trebuie să fie justificată economic. Pe scări oamenii pot atât să urce cât şi să
coboare. De aceea, senzorul instalat la casa scării din interior trebuie să monitorizeze
ambele scări şi simultan să măsoare nivelul de iluminat pe scară (în cazul prezenţei
ferestrelor pe scară). Această funcţie permite de a fi realizată de către senzorul incorporat de
iluminat: în orele de dimineaţă şi de zi la detecţia mişcării, senzorul nu va conecta iluminatul
la casa scării, când nivelul de iluminat va fi mai mare de valoarea de prag setată. Dacă la
casa scării nu există ferestre, senzorul de iluminat practic nu este utilizat. Soluţia optimă
pentru optimizarea iluminatului casei scărilor este instalarea senzorului de mişcare cu o zonă
mare de depistare a omului, care va acoperi cu siguranţă ambele scări. La amplasarea
corectă a senzorului, un senzor poate controla în acelaşi timp câteva zone: zona pe etaj,
scara ce urcă şi scara ce coboară, suprafeţele de lângă ferestre. Cel mai bine de amplasat
senzorul de mişcare deasupra uşii care duce spre casa scării. Aceasta va permite de a
controla persoanele care intră pe scară din uşă şi a celor care merg pe scară în sus sau în
jos. În clădirile cu un număr neînsemnat de etaje este posibil de utilizat schema de conectare
în paralel a senzorilor de mişcare pe scară. Indiferent, urcă sau coboară persoana, atât timp
cât cineva se află pe scară, lumina va fi conectată.
10.3. Realizarea unui sistem nou de iluminat exterior
Soluția prevede:
 Instalarea unui sistem nou de iluminat exterior complet echipat cu lămpi LED
(suporturi, brățări, conductori de alimentare etc.) cu garanție pentru întregul sistem;
Pagina 2 7 din 36
 implementarea unui sistem simplu de control prin cablu cu control temporizat(timer);

 montarea corpurilor de iluminat se va efectua în două moduri, în funcţie de locul de
amplasare şi poziţia pe plan de situaţie: pe faţada clădirii şi pe stâlpi de iluminat, în
cazul iluminării căilor de acces adiacente.
Nivelul de iluminare trebuie determinat și argumentat prin calcule în conformitate cu
reglementările locale.
10.4. Reabilitarea cablului de alimentare cu energie electrică a clădirii
Punctul de delimitare a energie electrice la clădirea liceului Holercani se află la stația de

transformare care este situată în afara terirtorului la distanța de circa 120 metri.
Proiectantul va examina starea fizică și parametrii tehnici ai cablului și la necesitate va fi
înlocuit cu unul nou.
11. Modernizarea echipamentului de bucătărie
11.1. Echiparea bucătăriei cu echipamente tehnologice noi
În scopul majorării eficienței energetice a procesului tehnologic din bucătărie, se propune

înlocuirea următorului echipament cu altele noi mai performante:
 Toate aparatele ar trebui să aibă o etichetă energetică care să conțină cel puțin un
rating B în conformitate cu Directiva UE 92/75 / CE care a stabilit un sistem de
etichetare a consumului de energie
 Lista utilajului cu specificațiile tehnice trebuie sa fie prezentata.
Echipamentul tehnologic a bucătăriei trebuie să respecte cerințele sanitare-epidemiologice,
standarde naționale, să fie fabricat din materiale aprobate pentru contact cu produsele
alimentare, și să fie în stare funcțională.
Echipamentul tehnologic trebuie să fie fabricat din oțel inoxidabil sau galvanizat, ce nu emite
substanțe nocive atunci când este expus la substanțe chimice agresive și produse
alimentare.
Echipamentul tehnologic trebuie să fie, prelucrat cu ușurință cu detergenți și dezinfectanți,
compact, ușor de operat, sigur în exploatare, rezistent la deteriorare mecanică.
Echipamentul care urmează să fie înlocuit trebuie sa includă, dar nu se va limita la,
următoarele elemente:
 Plită cu inducție;
 Cuptor cu 3 secții;
 Cazan electric de 160l;
Pagina 2 8 din 36
 Dulap frigorific cu 2 secții separate.
11.2. Instalarea hotei de bucătărie cu sistem extractibil si de alimentare cu aer

Sistemul(cotul) mecanic si sistemul de ventilare cu aspirație cu recuperarea căldurii prin
schimbător de căldura de tip plat urmează sa fie proiectat.
Preîncălzirea aerului aflat după recuperator în perioada rece a anului, trebuie sa fie
efectuată de schimbătorul de căldură (apă-aer) alimentat cu agent termic din camera
cazanului. Pentru perioada de tranziție sezoniera este necesar de prevăzut un sistem de
ocolire, pentru a exclude preîncălzirea aerului aflat in încăpere de la aerul aspirat. Un
dispozitiv cu productivitatea de 1200 m3 / h este planificat să furnizeze aer proaspăt.
Dispozitivele de tip bloc(monolit) pot fi fixate de pod in spatele încăperii sau amplasate in una
din încăperile tehnice adiacente. Pentru a reduce necesarul de investiții și nivelul de zgomot,
pot fi utilizate conducte flexibile de aer care trebuie conectate la dozatoarele cu cutii (pentru
evacuare) și zabrele cu cutii de aspirație.
Metoda de dirijare trebuie sa fie simpla, dirijarea manuala cu funcționare sunt moduri
diferite.
12. Masuri de protecție
12.1. Înlocuirea rețelelor de grupă existente cu rețele electrice din cupru.

La proiectarea noului sistem de distribuție a energiei electrice pentru alimentarea noului
sistem de iluminat, vor fi prevăzute cel puțin 4 prize per clasă de studii și un întrerupător,
pentru clasele de informatică numărul de prize în conformitate cu numărul de calculatoare.
Datele generale privind sistemul de distribuție a energiei electrice pentru toate spațiile la
situația existentă și situația proiectată sunt disponibile în raportul de audit energetic.
12.2. Managementul apelor pluviale.

Tipul acoperișului – Șarpantă, se aplică sistemul exterior de scurgere a apelor pluviale.
Sistem de drenaj
Se preconizează instalarea jgheaburilor semi-rotunde cu diametrul de cel puțin 150mm și
racord jgheab-burlan cu diametrul exterior de cel puțin 150mm, diametrul interior de 100mm,
burlane cu diametrul de 100mm. Jgheaburile și burlanele trebuie să fie echipate cu sistem
anti-îngheț pentru perioada de iarnă și tranziție. Întregul sistem compus din țeavă zincată
acoperită cu substanțe polimerice.
Canalizare pluvială
Pentru evacuarea apelor pluviale se preconizează instalarea căminelor pluviale cu
parafrunzar amplasate sub fiecare burlan, interconectate prin țeavă de canalizare din PVC
cu diametrul de 160mm amplasată în pământ la o adâncime de 1m. Scurgerea are loc în
cămin de vizitare.
Pagina 2 9 din 36
12.3. Instalația de paratrăsnet și priza de pământ

Loviturile de trăsnet pot fi sursa unor importante daune sau pericole pentru structurile aflate
la sol cât şi pentru instalațiile electrice conectate la aceste structuri. Sistemul antitrăsnet
trebuie să fie proiectat în conformitate cu clasa antincendiară a clădirii.
Sistemul antitrăsnet pentru acoperișul de tip șarpantă se recomandă a fi implementat cu
paratrăsnet tip funie.
12.4. Instalarea copertinelor

Copertina de la intrarea principală trebuie investigată și la necesitate înlocuită cu una nouă
luând în vedere evitarea punților termice.
Se vor construi copertine noi la sala de sport și blocul 1c considerând soluția evitării punților
termice.
13. Măsuri relevante din perspectiva egalității de gen și a drepturilor omului
Unul dintre principiile transversale ale Proiectului Modernizarea Serviciilor Publice Locale în
Republica Moldova este promovarea egalității de gen și drepturilor omului. În cadrul
activităților implementate, realizarea practică a acestui principiu este asigurată prin:
1. Implicarea efectivă a bărbaților și femeilor, dar și persoanelor din grupurile
vulnerabile2 în procesul decizional, și în special în luarea deciziilor ce se referă la
serviciile îmbunătățite de către Proiect;
2. Asigurarea corespunderii serviciilor îmbunătățite standardelor minime de calitate și că
de acestea beneficiază efectiv toți membrii comunității, fără deosebire de sex, vârstă,
venit, dezabilitate, etnie, statut familial, etc.
13.1. Accesul persoanelor cu dezabilități în clădirea instituției

Ca măsuri concrete se recomandă la înlocuirea ușilor să se ia în considerare normativele
privind adaptarea clădirilor la necesitățile persoanelor cu dezabilități, inclusiv în ceea ce
privește adaptarea intrărilor (care urmează a fi suficient de largi pentru a permite accesul
persoanelor care utilizează un scaun cu rotile3); direcțiile de deschidere a ușilor (care nu
2 Potrivit studiului ”Cine rămâne în afara dezvoltării locale”, elaborată de Programul Comun Dezvoltare
Locală Integrată (PCDLI) al Guvernului Republicii Moldova, grupurile care rămân de obicei în urma
dezvoltării locale și astfel nu pot să-și realizeze efectiv drepturile sunt: gospodăriile sărace, persoanele
în vârstă, persoanele cu dizabilități, minoritățile etnice, persoanele de etnie romă, minoritățile
religioase, tinerii șomeri, supraviețuitorii violenței bazate pe gen, supraviețuitorii traficului de ființe
umane, persoanele care trăiesc cu HIV și membrii grupului LGBTI. Mai multă informație poate fi găsită
la: http://descentralizare.gov.md/public/publications/810268_md_catalogul.pdf
3 În lipsa reglementărilor naționale, pot fi luate la bază ”Normativele privind adaptarea clădirilor civile și
spațiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ NP 051-2012- Revizuire
Pagina 3 0 din 36
trebuie să blocheze traseele de deplasare și vor permite suprafețe de manevră dimensionate

corespunzător) și faptul că acestea urmează a fi adaptate nevoilor de utilizare ale
persoanelor cu dezabilități (fiind dotate cu echipamente de acționare, precum clanțe,
mânere, trăgătoare, sistem de autoînchidere, balamale, și suprafețe virale în foile de ușă,
amplasare corespunzător, care vor permite sesizarea unor situații de posibilă accidentare).
În clădirea Liceului trebuie să fie asigurată cel puțin o intrare pentru persoane cu dezabilități
și a altor persoane cu mobilitate limitată pentru a asigura condiții egale de viață.
Pe scările exterioare va fi proiectată rampă de acces staționară, cu o pantă de <6%, în baza
normelor în vigoare, echipată cu balustradă în conformitate cu cerințele tehnice pentru
sprijinire la construcții staționare și mână curentă sau bare bilaterale (mână curentă pentru
maturi la înălțimea de 1 m și pentru copii la înălțimea de 60 cm). Conexiunile mînei curente și
capetele vor fi întoarse către pardosea pentru a exclude agățarea.
Suprafața rampei trebuie să aibă acoperire netedă cu rugozitate (contra-alunecărilor), fără
crearea vibrațiilor. Suprafața rugozității trebuie să fie bine vizibilă prin aplicarea culorii
corespunzătoare. Platformele orizontale de la începutul și sfârșitul rampelor vor avea o
suprafață de avertizare tactilă-vizuală de minim 60 cm pe toată suprafața rampei.
Pe toată lungimea rampelor longitudinal pe margini vor prevăzute elemente din cauciuc
pentru a exclude alunecări. De-a lungul rampelor perpendicular pe centru vor fi instalate
profiluri din aluminiu cu cauciuc pentru a exclude alunecarea în perioada de iarnă și tranziție.
13.2. Renovarea blocurilor sanitare cu echiparea unui bloc sanitar pentru persoane
cu dezabilități
Asigurarea că la echiparea blocului sanitar pentru persoanele cu dezabilități sunt luate în
considerare aspecte ce țin de respectarea normativelor privind intrarea în grupul sanitar,
înălțimea accesoriilor instalate, a lavoarului și bateriei alimentare; disponibilitatea spațiului
pentru manevre, etc4; la fel și repararea și amenajarea blocului sanitar din cadrul căminului
instituției, astfel încât acesta să fie accesibil persoanelor cu dezabilități/corespundă
normativelor privind adaptarea clădirilor la nevoile persoanelor cu dezabilități.
Renovarea blocurilor sanitare prevede reconstrucția capitală a blocurilor sanitare, cu
înlocuirea lavoarelor și closetelor. Echipamentul instalat trebuie să fie ales din randamentul
calitate și cost.
Sistemele de distribuție a apei și canalizării necesită a fi executate din țevi de PPR și PP,
înlocuite complet și interconectate cu fântâni. Sistemul de conectare la apă a robinetelor să
prevadă ieșirea la ACM prin intermediul căreia, cu timp poate fi interconectat un boiler
electric (de prevăzut locul amplasării boilerului electric, priză electrică pentru boiler și țeavă
cu apă rece pentru boiler).
NP 051/2000”, publicat in MO al României nr. 121 bis/5.III.2013. Mai multă informația poate fi
accesată aici: http://www.infocons.ro/wp-content/uploads/2014/08/NP-051-normativ-privind-
acesibilizarea-spatiului-urban.pdf
4 În lipsa reglementărilor naționale, pot fi luate la bază normativele specificate în capitolul V (V.1.2) din
”Normativele privind adaptarea clădirilor civile și spațiului urban la nevoile individuale ale persoanelor
cu handicap, indicativ NP 051-2012- Revizuire NP 051/2000”
Pagina 3 1 din 36
Stratul finiș a pereților va fi executat din materiale practice, ușoare în curățire și mentenanță,
care vor asigura durabilitatea măsurii.
Blocul sanitar la primul nivel al clădirii va fi adițional echipat cu o cabină pentru persoane cu
dezabilități. În cazul în care, la primul nivel al clădirii sunt blocuri sanitare separate pentru
femei și bărbați atunci cabinele pentru persoane cu dezabilități trebuie să fie executate
pentru ambele sexe.
De asemenea, trebuie să fie prevăzută lărgirea ușii (>90 cm) pentru posibilitatea accesării de
către persoanele amplasate în fotoliu rulant (fără prag). Spatiile sanitare trebuie să prevadă
un loc (de 1,5 m2) pentru manevra scaunului cu rotile, precum și un spațiu liber în lateralul
vasului WC-ului, pentru posibilitatea, în caz de necesitate, a acordării asistenței de către o
altă persoană.
Bare de sprijin trebuie să fie prevăzute pe ambele margini a vasului, capătul de sus a vasului
să fie la înălțimea de 20,5÷35 cm de la nivelul podelei. Bară de sprijin fixată pe perete trebuie
să suporte încărcări de 1,7kN în orice direcție și să fie amplasată la o distanță de 30,5-38 cm
de la vasul WC-ului. Suportul pentru hârtie de toaletă trebuie amplasat lângă scaunul WC-
ului astfel încât să fie accesibil.
Lavoarele în blocurile sanitare pentru persoane cu dezabilități trebuie să corespundă
cerințelor, spațiile în fața lavoarului (de 1,5 m2), sub lavoar (0,80 m - 0,85 m) și înălțimea
instalării (0,95 m - 1 m) pentru posibilitatea accesării cu fotoliul rulant. Oglinda să fie de tip
anti vandal și să fie echipată cu dispozitiv de înclinare variabilă.
Una din cerințele obligatorii în spațiile sanitare pentru persoane cu dezabilități este sistem de
alarmă sonoră, în cazul în care persoana a căzut sau are nevoie de ajutor. Alarma trebuie să
fie accesibilă cât pe poziția șezând așa și la nivelul pardoselii. Alarma sonoră va fi amplasată
la intrare în clădire lângă paznic.
Asigurarea că amenajarea blocurilor sanitare interne ale instituției este centrată pe
necesitatea deservirii întregului flux de utilizatori din timpul pauzelor dintre ore. De
asemenea, urmează a fi luat în considerare faptul că, de obicei, necesitatea de timp a fetelor
este mai mare decât cea a băieților (una dintre soluții ar fi oferirea posibilității fetelor de a
folosi blocul sanitar pentru persoanele cu dezabilități).
Implementarea măsurilor tehnice necesare pentru a asigura disponibilitatea accesul la apă
caldă menajeră, pentru necesități de igienă, anul împrejur tuturor elevilor, inclusiv celor
cazați în căminul instituției.
14. Măsuri privind utilizarea surselor de energie regenerabilă (SER)
Din multiplele surse de energie regenerabilă existente și aplicate în prezent în cazul școlilor
am optat doar pentru utilizarea elementelor fotovoltaice pentru producerea energiei electrice.
Utilizarea energiei solare pentru producerea apei calde menajere prin instalarea
colectoarelor solare nu a fost luată în considerație deoarece în perioada caldă a anului (vara)
școlile nu funcționează. Pentru producerea apei calde menajere va fi utilizată și energia
electrică produsă de panourile fotovoltaice.
Pagina 3 2 din 36
14.1. Instalarea unui sistem fotovoltaic

În scopul de a acoperi cererea de energie electrică în proporție de aproximativ 25% - 30%
din necesarul clădirii, însă nu mai mult de 10 kW putere instalată, se vor instala un sistem
fotovoltaic din panouri pe acoperișul clădirii (soluția tehnică de amplasare a sistemului
fotovoltaic o va da proiectantul).
Astfel, această energie va fi destinată alimentării unor sectoare cu un consum aproximativ
constant sau legat de cantitatea insolației diurne, boilerul cu rezistență electrică și
serpentină pentru prepararea apei calde menajere (acm) cu scopul de a acoperi cererea de
apă caldă menajeră și alt echipament electric.
Sistemul de alimentare cu apă caldă menajeră (acm) trebuie să aprovizioneze bucătărie,
nodurile sanitare din cadrul liceului și dormitoarele (după caz).
Consumurile vor fi calculate de către proiectant și în dependență de aceasta se va
dimensiona instalația.
Sistemul de apă caldă menajeră va fi încărcat de următoarele surse de căldură:
1) Sistemul fotovoltaic în regim de vară + energie electrică pentru a acoperi sarcina de vârf
2) Sistemul fotovoltaic + sistemul de termoficare pentru a acoperi cererea de vârf în timpul
sezonului de încălzire.
Managementul eficient al acestei energii se va realiza de sistemul de comandă al sistemului
fotovoltaic.
14.2. Caracteristicile sistemului fotovoltaic
Sistemul fotovoltaic trebuie să conțină cel puțin următoarele subansamble:

 Sistem panouri fotovoltaice cu montare pe acoperiș de tip terasa/șarpant;
 Sistem integrat de monitorizare și contorizare cu două direcții a energiei electrice
suplimentare produse fotovoltaic;
 Sistem de management integrat al energiei electrice.
Caracteristici tehnice și performanță:
Sistemul de panouri fotovoltaice cu montare pe acoperiș de tip terasă – trebuie să fie
compus din cel puțin următoarele subansamble:
 Panouri fotovoltaice;
 Suporți pentru montare panouri fotovoltaice;
 Invertor trifazat;
 Sistem de monitorizare și contorizare a funcționării ariei de panouri fotovoltaice;
 Cabluri și conectori de legătură.
Panouri fotovoltaice:
 Putere instalată totală: maxim 10 kW sau 25% - 30% din necesarul clădirii;
Pagina 3 3 din 36
 Tehnologie: celule solare monocrstaline / policristaline;

 Putere panou: minimum 260 Wp;
 Eficienta conversie fotovoltaica: minim 18,0 %;
 Domeniu temperatura de funcționare: (-40 …+85)°C sau mai larg;
 Gradul de protecție la umiditate şi praf: IP65
 Funcționare in condiții de precipitații intense:
- ploaie: maximum 60 l/m2/zi;
- ninsoare: 550 kg/m²;
- grindină: 80km/h pentru 25mm
 Eficienţă: peste 90% în primii 10 ani; peste 80% până în 20 ani.
Invertor trifazat:
 Tehnologie de fabricație: electronică de putere în comutație pe 3 faze fără
transformator;
 Tensiune de intrare: DC, minimum 150 V, maximum 1000V;
 Tensiune de ieșire: trifazată 230/400 V, frecventa 50 Hz;
 Eficienta la funcționare in regim nominal: minimum 98 %.
Cabluri și conectori de legătură:

Cablurile de legătură trebuie sa asigure:
 conexiunile DC a panourilor fotovoltaice intre ele si cu intrarea invertorului trifazat;
 conexiune AC trifazat de la invertor la panoul general electric al clădirii;
 conectorii de legătură trebuie să fie adecvați pentru cablurile folosite.
15. Alte măsuri
15.1. Managementul energetic

Pentru verificarea performanței energetice urmează să fie instalat un sistem de măsurare
pentru înregistrarea consumului de energie și de apă. Datele privind consumul de energie și
apă se vor colecta periodic pentru o analiză și optimizare a consumului ulterioară.
15.1.1. Sistemul de măsurare a consumului de energie și apă

Sistemul de măsurare a consumului de energie (contorizarea) trebuie să cuprindă
următoarele:
Energia electrică:
 Contorul principal pentru consumul total instalat de furnizorul de energie
Pagina 3 4 din 36
 Contor de control pentru bucătărie

 Contor de control pentru fiecare bloc;
 Contor de control pentru iluminat exterior
 În cazul în care iluminarea interioară se află pe un circuit separat, trebuie instalate
contoare de iluminat în fiecare bloc.
Pentru a asigura un management adecvat al energiei este necesar de prevăzut înregistrarea
automată a datelor privind consumul de energie electrică (data logger – a se vedea capitolul
următor). Datele contoarelor electrice vor fi citite de către persoana responsabilă.
Energia termica:
 contoarele principale pentru consum instalate de furnizorul de utilități (cate unul
pentru fiecare punct termic);
 Contor de control pentru fiecare bloc.
Colectarea datelor este descrisă în capitolul următor.
Apă:
 Contorul principal pentru consumul total instalat de furnizorul de apa;
 Contor de control pentru fiecare bloc.
Pentru a asigura un management adecvat al energiei este necesar de prevăzut înregistrarea
automată a datelor privind consumul de energie electrică (data logger – a se vedea capitolul
următor). Datele contoarelor de apă vor fi citite de către persoana responsabilă.
15.1.2. Înregistrarea datelor contoarelor de energie și apă

Datele contoarelor pentru consumul de energie și apă vor fi colectate periodic pentru a
implementa sistemul de management energetic conform planului de implementare a
proiectului. Înregistrarea datelor trebuie să se efectueze la o frecvență de înregistrare a unei
date de măsurare la fiecare 15 minute, cu o capacitate de stocare a datelor de 6 luni.
Măsurarea consumului de energie termică
Generatorul/sursa de căldura:
 Cantitatea de energie termică (Energie KWh, MWh; Volumul L/h, m³/h; Putere
MJ,KJ, KW, MW );
 Temperatura de lucru.
Distribuția de energie termică după schimbătorul de căldură:
 Temperatura secundară de alimentare și retur;
 Flux de volum;
 Flux de energie.
Pompe:
 Utilizarea pompelor de clasa A de eficiență energetic, dotate cu convertizor de
frecvență la fiecare pompă.
Pagina 3 5 din 36
Nu vor fi utilizate pompe duble!

Pompele vor fi fabricate din materiale calitative cu rezistență sporită la mediul de funcționare.
Gradul de coroziune nu va depăși 0.001mm pe an.
Senzor de temperatură exterioară:
 Temperatura exterioară atmosferică.
Având la dispoziție datele contoarelor de energie și apă descrise mai sus va fi posibila
evaluarea dacă:
 Modelarea temperaturii sistemului de încălzire în funcție de temperatura exterioară
funcționează corect;
 diferență de temperatură maximă între temperatura de alimentare și cea de retur se
realizează printr-un debit de volum redus a fluxului în sistemul de încălzire;
 Dacă se realizează o funcționare redusă a sistemului de încălzire în timpul nopții și în
week-end.
Măsurarea consumului de energie electrică și apă
Pentru a asigura evidența consumului de energie electrică și apă toate contoarele urmează
să fie dotate cu module interne solide de stocare şi comunicare a datelor pentru transferul de
date.
Proiectantul va identifica cea mai bună soluție privind evidența consumului de energie și apă.
Dacă contoarele de evidență a companiilor furnizoare de energie electrică și apă nu pot
asigura datele necesare pentru evidența consumului atunci pentru a satisface necesitățile
instituției privind evidenta consumului se vor instala contoare adiționale dar care la fel sunt
certificate în Republica Moldova.
Contoarele trebuie să fie dotate cu logger-ul de date interne a contorului capabil să colecteze
și să stocheze datele orare ale contorului pe cel puțin o perioadă de timp de 4 săptămâni.
De asemenea trebuie asigurată descărcarea/transferarea datelor cumulative a contoarelor.
Metoda de descărcare a datelor trebuie să fie sigură de exemplu manual cu ajutorul portului
(optic) infraroșu a contoarelor și un software dedicat. Software-ul poate oferi formate de date
(de exemplu, fișiere în format csv), care pot fi prelucrate ulterior în Microsoft Excel.
Pagina 3 6 din 36

2018 03 29 TDR Design LT Holercani Ce Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2018 03 29 TDR Design LT Holercani Ce Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEMA DE PROIECTARE

cu privire la elaborarea documentației de proiectare în domeniul eficienței energetice

10.2. Instalarea reglării automate a nivelului de iluminat interior ................................................................. 26

BMZ Ministerul German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare

Proiectul „Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova” (MSPL) este un

2.2. Planificarea și programarea regională sectorială

În acest scop și context, în 2009, Guvernul Republicii Moldova a instituit Ministerul

În cadrul proiectului „Modernizarea serviciilor publice locale”, ADR-urile au elaborat o serie

2.3. Eficiența energetică a clădirilor publice

Măsuri de utilizare a surselor de energie regenerabilă (SER):

Principalul produs al activității va cuprinde desenele tehnice de proiectare ce urmează a fi

Actele legislative și reglementările tehnice stipulate nu vor fi interpretate și aplicate în mod

Figura 1: Plan de amplasament

6. Sarcini și activități cheie

Până la executarea documentației de proiectare, proiectantul va efectua expertiza tehnică a

 Respectarea reglementarilor locale și / sau europene;

Documentația de proiectare trebuie să conțină desenele/schițele tehnice arhitecturale și

1 Valoarea sd descrie rezistența unui material de construcție la difuzia umidității/vaporilor de apă.

Valoarea U ≤ 0.24 W/m2K (± 0.2)

7.1. Izolarea Pereților Exteriori

Materialele termoizolante care urmează să fie utilizate la reabilitare trebuie să îndeplinească

7.2. Izolarea acoperișului

7.2.1. Analiza șarpantei acoperișurilor

 desfacerea învelitoarei de pe acoperișurile șarpante;

7.2.2. Renovarea acoperișului cu aplicarea sistemului compozit de izolație termică din

8.1. Sistemul de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii pentru clasele de studii

8.2. Sistemul de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii în sala de sport

8.3. Sistemul de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii în sală pentru evenimente

8.4. Sistemul de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii în cantină

8.5. Măsuri de protecție contra zgomot

8.6. Sistemul de aspirație mecanică la bucătărie

8.7. Strategii de proiectare pentru ventilația naturală

 canalele/gurile verticale existente pentru ventilația naturală trebuie menținute și

9.1. Instalarea punctelor termice reglabile automat

9.2. Modernizarea instalației interioare de încălzire

Tabelul 1. Grosimea minimă a izolației în funcție de diametrele țevilor sistemului de încălzire

9.3. Termoizolarea conductelor agentului termic în spațiile neîncălzite

Diametrul conductei (pe Grosimea izolației în

9.4. Reabilitarea rețelelor termice exterioare și a centralei termice

Bloc 1c: la etajul 1 – 1 bloc sanitar; la etajul 2 – 2 blocuri sanitare;

Bucătăria: 1 încăpere sanitară și 1 încăpere duș.

10. Sistemul de iluminat

10.1. Renovarea sistemului interior de iluminat

 indicele de redare a culorilor: Ra (CRI) nu mai mic de 80;

Figura 2. Diagrama monofilara de operare cu sistemul de iluminat

Încăperi pentru personalul pedagogic

Săli de Festivităţi şi Săli de Conferinţe

Cerinţe de bază pentru iluminat:

Cerinţe pentru corpurile de iluminat cu LED-uri:

încăperilor este interzisă. Armatura corpului de iluminat trebuie să aibă în

alta sursă de iluminat, se numeşte indice de redare a culorilor. Pentru iluminarea

10.2. Instalarea reglării automate a nivelului de iluminat interior

10.3. Realizarea unui sistem nou de iluminat exterior

 implementarea unui sistem simplu de control prin cablu cu control temporizat(timer);

10.4. Reabilitarea cablului de alimentare cu energie electrică a clădirii

Punctul de delimitare a energie electrice la clădirea liceului Holercani se află la stația de

11. Modernizarea echipamentului de bucătărie

11.1. Echiparea bucătăriei cu echipamente tehnologice noi

În scopul majorării eficienței energetice a procesului tehnologic din bucătărie, se propune

 Dulap frigorific cu 2 secții separate.

11.2. Instalarea hotei de bucătărie cu sistem extractibil si de alimentare cu aer

12. Masuri de protecție

12.1. Înlocuirea rețelelor de grupă existente cu rețele electrice din cupru.