Curs opfional

CURS L - Aspecte de prevenfie oro-dentari la femeia gravidl

1. Factori externi care pot influenfa dezvoltarea normali a frtului - enumerare

- carte pag.4Il- 412:

1. infeclii parodontale severe mateme

2. alte infecfii materne

3. administrarea unor medicamente

4. consumul abuziv de alcool

5. consumul de cocaind
6. consumul de heroind qi metadond
7. consumul de suplimente alimentare din plante

8. fumatul

2. Gingivita de sarcini

- carte pag.412-413

Cea mai semnificativd modificare se intdlnegte la nivelul lesuturilor gingivale. Swfi

modific5ri inflamatorii gingivale ca unnare a rdspunsului exagerat la acumuldrile de P.D. pe
fondul dezechilibrului horrnonal inregistrat (creqterea nivelului seric al hormonilor sexuali
feminini). Spre exemplu, nivelul progesteronului pe perioada sarcinii este de 10 ori mai mare
decAt obiqnuit. Clinic, se poate obsewa aSa-zisa gingiviti de sarcinl. Ea apare din luna a 2-a
gi poate prezenta un maxim al manifestdrilor in jurul lunii a 8-a de sarcin6. Gingivita de
sarcind diminud obignuit dupd naqterc, frrd a se inregistra insd vindecarea ei completd. Nu se
inresistreazd inflamalii gingivale severe in cazul in care femeia prezintd inainte de a rbmane
eravidd o sindtate parodontald. normald $i practicd. de-a lungul sarcinii. mdswi corecte de
control al pldcii dentare.

in gingivita, clinic observdm la nivelul marginii gingivale libere semne de inflamatie, cu

tumefiere, congestie, suprafald gingivald lucioasd qi sdngerare, mai ales la pa$area cu sonda.
in plus, la nivelul microflorei orale constat[m o creqtere carrtitativd a speciei Prevotella
intermedia, dar gi un nivel seric crescut al hormonilor de sarcind, a extrogenilor qi al
progesteronului.

3. Epulisul gravidei

- carte pag.4I3
 In
anumite circumstanle clinice putem sd lnregistrdm local, pe ldngd inflamatie
gingivald gi o creqtere de volum a marginii gingivale libere (hipertrofie gingivali -
parodonto zme). in asemene a aazurr, diagnosticul este de granulom piogen, ce reprezintd o
tumefaclie inflamatorie benign5. Leziunea respectivi mai poartd numele de epulisul gravidei,
granulomul gravidei sau tumora gravidei. Statistic, ea se inregisteazd intr-o proporfie de 2-
l0%. Obignuit, se produce o hipertrofie, localizatdla nivelul unei papile interdentare. Dacd
leziunea este extirpatd pe durata sarcinii, tumora poate recidiva. O asemenea leziune poate sd
apard in mod normal pi la b6rbat, dar gi la femeia care nu este gravid6.

Clinic, o asemenea formatiune tumorald apare lapalpare, de reguld, moale gi

nedureroasd., prezintl o suprafald netedd gi lucioasd, este variat coloratd, in functie de tipul
vascularizaliei (de la roqu-violaceu la albastru intens) gi sdngereazd ugor. Sunt situatii clinice
cdnd datoritd dezvoitdrii, tumora poate interfera cu planul de ocluzie. in func1ie de mdrime gi
localizare, tumora poate genera gi probleme estetice, in timp ce controlul eficient ai P.D. este
afecJat de volum. Prin volumul ei, tumora poate favoiza dezvoltarea unei flore microbiene
speciale, care contribuie la pierderea inserfiei epiteliale pi la producerea de distructii localizate
la nivelul osului alveolar.

4. Eroziunile in sma$ul dentar - descriere ;i mlsuri de prevenire

- curs - slide 52-56

- unRare a vdrsdturilor matinale repetate, caracteristice trim I sarcind

- demineralizdri acide ale smalgului dentar

- in special, pe suprafelele palatinale ale dinlilor maxilari

Pentru prevenirea apariliei eroziunilor in smalful dentar dupS un episod de vomd se

recomandd:

* cldtiri orale cu solulii de bicarbonat de sodiu (1 lg-rila/pahar apd), pentru neutralizarea pH-
ului acid;

i evitarea periajului dentar timp de 1 o16, in caz contrar se va accentua distrucfia smalfului;

* periaj dentar utilizAnd periufe cu peri soft sau extra-soft qi paste de dinli profilactice cu
fluor;

t periaj dentar blend, mai ales la nivelul suprafelelor dentare demineralizate;

* curdlarea limbii cu ajutorul rdzuEei, pentru reducerea aciditafii fluidului oral restant pe
suprafala dorsal5 a limbii;

t utilizarea gumelor de mestecat f.ar:d zahdr, in special cu xilitol, pentru creqterea fluxului
salivar qi echilibrarea mediului oral acid;

i regim alimentar necariogen, pentru reducerea riscului de aparilie a cariilor dentare

5. Particulariti,tile ingrijirii stomatologice Ia femeia gravidi - pozilia de lucru gi
radiografiile dentare

- crrrs - slide 66 + 77

Pozilia de lucru

Aleasd in funcfie de trimestrul de sarcin6:

& in trimestrul I gi II de sarcini - pacienta va fr a;ezatd. in pozilia semiqezAnd --+

dispneea de sarcini este accentuatA in pozi[ia culcat

% in trimestrul III de sarcind - pacienta aqezatd ir clinostatism, intoarsd pe partea stdngd

--+ se evit6 insuficienla circulatorie cu staz6, datoritd presiunii exercitate de uter asupra
AA+VCI. Se va plasa o perni mici sau o piturl pliatd sub bazin, in partea dreaptd,
cu ridicare de 10-12. cm (la un unghi de 5-15") --+ prevenire sindrom hipotensiv de
decubit (apare la l5-20o/o gravide)

Radiografrile dentare

Efectuarea acestora va fi evitatd pe durata sarcinii, in special in trimestrul I

Permise in situafii excepfionale, cu respectarea regulilor:

W qorf protector ce contine folie de plumb ;i prevdzut cu un guler care acoper6 inclusiv
regiunea tiroidiand

W pe spate - al doilea qo{ + proteclie abdomen de radialii indirecte

Wfr aparate cu filtrare optimd a radialiilor qi cu filrne ultrarapide

W numdr minim de radiografii --- diagnosticare satisfbcdtoare

Riscwile radialiilor ionizante asupra fbtului depind de v6rsta gestalionald la momentul

expunerii ;i de doza de radialie. Unitatea de m6surd pentru doza absorbitd de radia{ie - Gy.

Expunerea fdtului (S2-S8) la radialii de 200 mGy - anomalii oculare, scheletale, genitale.

Examenele radiologice cu doze foarte reduse de radialii < 0,001 mGy.

6. Particularitifile ingrijirii stomatologice la femeia gravid[ - programul de fluoriziri

- crus - slide 100-102

? la gravidele adolescente sau cele care prezintd tendinl[ accentuatd la carie, ca qi dupd
detartraj gi planare radiculari - fluorizlri locale profesionale cu solulii, geluri sau lacuri
fluorurate

? va fi evitatd utilizarea gelurilor de tip APF, ca parte a tratamentului profi.lactic al eroziunilor

in smalqul dentar
Uneori gelurile fluorurate pot produce grea{E, astfel ci lacurile fluorurate pot fi mai
bine tolerate!

? autofluortzdri:

- paste de dinli profilactice cu fluor - periaj dentar seara qi dimineala

- ape de gurd fluorurate, fard. alcool, cu 0,02o/o NaF (cldtiri orale de 2x/zi) qi 0,05% NaF (o
cldtire orald/zi)

- fluorizare locald la domiciliu - gel NaF 1,1% in conformator individual, seara tnainte de
culcare

- tablete fluorurate

Recomandate de cdtre medicul dentist in funclie de situalia clinicd!

7. Influenfa acrilamidei din alimentafia materni asupra fltului

- curs - slide 96-99

J Studiu prospectiv (2006-2010)

- Danemarca, Marea Britanie, Grecia, Norvegia qi Spania

- 1i01 femei gravide

- chestionare de frecvenfd a consumului alimentelor

J Femeile gravide care au consumat frecvent gi constant cartofi prnjifi au ndscut copii cu GJ
(-132 g),;i cu o circumferinlb redusd a capului (-0,33 cm), comparativ cu ceilal1i, datoritd
formdrii acrilamidei

Acrilamida --+ in procesul de pr[jire sau coacere a alimentelor, mai ales a celor bogate
in carbohidrafi.

J Expunerea tndelungatd a alimentelor la temperaturi inalte - nivel acrilamiddf

Dieta materni bogatl in acrilamidi se asociazi cu nou-nlscufi subponderali, dar qi cu o

circumferin{i redusi a capului

J Circumferinla redusd a capului nou-ndscutului - dezvoltare intArziat[ a creierului

CURS 2 - Aspecte de prevenfie oro-dentari la copilul mic pi prepcolar

1. Prima vlzitil la MD a copilului mic (sub 1 an)

- curs - slide 29-35

Academia Americani de Pedodonfie (AAPD) recomandi planificarea la 6 Iuni de la
na;tere sau dupi erupfia primului dinte temporar qi f[U mai titziu de implinirea vflrstei
de 1 an.

Medicul qi pdrintele stau fafd in fa!d, in poziJie qezdnd, cu genunchii in contact. Capul
copilului este aqezat pe picioarele medicului, cu fafa cdtre pdrinte, iar restul corpului std pe
coapsele pdrintelui, care incearcd s6-i lind mdinile qi picioarele.

d Se realize)a26. anamnezd qi exomen clinic complet

e9 Examen clinic extra- qi intraoral, cu mi;cdri bldnde, pentru a preveni agqta[iacopilului

d se oferd pdrintelui ghidul anticipativ

d disculii referitoare la eruplia dinlilor temporari

d se oferd pdrintelui un tabel cu tiparul erupfiei dinfilor temporari

d inforrnalii referitoare la manifestdrile care insolesc eruplia dinlilor:

o miscdri masticatorii in exces gi sialoree

o stare de iritabilitate

o reducerea poftei de mdncare

. tulburdri ale somnuiui

r episoade de pl6ns

o uneori, febr[ qi diaree

dmdsuri paieative

r mestecare obiecte dure qi reci - covrigilinele din material plastic/cauciuc

. masare glngii cu degetul curat

. masare glngii qi curdlare limbA - dispozitive speciale rdcite in apd

NU se recomandfl ufilizarea solufiilor/gelurilor anestezice - dificil de controlat ca efecte!

2. Recomand[ri cu privire la menfinerea SO a copilului mic (sub 1 an) - nutrifie qi tip

alimentatie

- curs - slide 36-4t

* copilul i;i formeazd obiceiul de a suge policele, alte degete sau suzeta - obiceiuri normale

* dupd erupfia dT se va evita aldptarea la sdn,,la cerere" qi, mai ales, dup[ ce copilul adoarme
-demineral izbti " carii dentare
Allptare prelungitl la sin - cei mai afectafi de aparifia s2liilor dentare sunt dinfii
frontali maxilari!

* aldptneacu biberonul - copilul va fi susfinut'in brale pe durata alSptnrii

Se va evita folosirea biberonului la consumui sucurilor sau al altor bduturi indulcite!

Se va evita aldptarea cu biberonul in pat, in pozilia culcat!

Biberonul va fi folosit discontinuu spre v6rsta de 1 an

ri in funclie de gradul de dezvoltare copilului qi in jurul vdrstei de 8-12 luni -inlocuirea

a
biberonului cu o cand micd din plastic, in scopul inlocuirii totale a biberonului dupd vArsta de
12luni

* se recomanda cldtirea cavitdlii orale dupi administrarea medicamentelor sub formd de

siropwi indulcite

i se va limita consumul carbohidralilor fermentabili qi retentivi

3. Recomandiri cu privire la menfinerea SO a copilului mic (sub L an) - igienizarea

orali
- crus - slide 51-60

r poate fi controlatd pozllia copilului

o copilul poate fi linltit cu ugurinld

o pentru a sugera copilului o activitate pl6cutd, pdrintele ii poate vorbi, zdmbi, c6nta

tifon

tip degetar

evantai

4. Recomandiri cu privire la menfinerea SO a copilului cu virste intre L-5 ani -

igienizarea orali
- curs - slide 64-75

e periaj dentar seara, inainte de culcare qi dimineala, dupd micul dejun

 e dupd vdrsta de 2 an - devine mai independent motor qi poate fi invilat sd execute miqcfi
de periere

e pirintele - model de menlinere a igienei orale

C pentru eficienfa periajului dentar - colorarea P.D.M

cpdrintele - instruit sd observe periodic dinlii qi gingiile copilului

e < 7 anr - pdr'rntele va efectua ;i supraveghea periajul dentar al copilului

e tehnica de periaj recomandatd - X'ones sau orizontali

C pentru igienizare supiirnentard - pdrintele poate utiliza dental-floss

C past6 de dinli pentru copii - conlinut redus de F - 500 ppm F

Atenlie! Copilul mic nu poite realizao cldtire orald corectd ;i poate inghili o cantitate
apreciabild de pastd de dinli

C pentru a evita aparilia fluorozei dentare:

o pAn6la vdrsta de2 aru- periaj fdrd pastd fluorurat[

r dupi vdrsta de 2 ani - cantitate foarte redusd de pastd (ll2bob mazdre)

o dup[ vArsta de 3 ani - cantitate echivalentd 1 bob maz1re

Chalitoza - datoratd microorganismelor de pe fa{a dorsald a limbiii interdentar sau polipilor

faringieni

Opirintele va efectua corect gi zilnic periajul dentar qi pe cel al limbii, cu bl6ndefe, inclusiv
curdlirea interdentari cu ajutorul a{ei dentare

5. Recomand[ri cu privire la mentinerea SO a copilului cu v6rste intre 1-5 ani -

alimentafie ;i obiceiul vicios de sugere

- curs - slide 76-79

Q se recomand1 zilntc 3 mese principale qi2-3 gust6ri

i gustdrile vor include cereale, fructe gi legume proaspete

*la copiii cu vdrste intre 1-6 ani, dulciwile gi biuturile indulcite vor fi consumate in timpul
meselor principale

Q consnmul sucurilor de fructe va fi limitat Ia 4-6 pizelzi

* se va evita consumul bduturilor carbogazoase indulcite --+ aparifie demineralizdri, obezitate

* se va evita folosirea alimentelor ca recompensd pentru modificarea comportamentului

Obiceiul vicios de sugere:

i regul[ copilul suge policele, dar poate prefera sugerea

de a doud degete sau a felei dorsale a
mdinii

i obiceiul poate fi abandonat spontan ?;lifire 2 gi 4 ani

i se evalueazd intensitatea, durata qi frecvenfa obiceiului vicios

i poate determina protruziadintilor frontali maxilari

i discufii cu pdrinfii despre efectele sugerii degetului

idaci obiceiul vicios continud dupS vArsta de 4 ani - intervenlii de stopare prin aplicare de
minuqi sau dispozitive speciale, timp de minim 14 nle

6.Recomandiri cu privire la menlinerea SO a copilului cu vffrste intre 1-5 ani - vizitele

periodice la MD

- curs - slide 80-83

rl de2 ori pe an pentru examen de specialitate -dispensarizare

? controale stomatologice periodice - in funclie de problemele clinice depistate gi de grupa

de risc ilr care este incadrat

? se consider[ cu risc sclzut Ia carie, copiii:

o ai cdror parinli nu prezintd tratamente dentare extinse

. care primesc fluor sistemic de la nagtere

o perfect sdndtogi

? cu risc crescut la carie sunt considerali copiii:

o ai ciror pdrinti prezintd,probleme stomatologice multiple

. care nu beneficiazd de fluorizare sistemicd

o cu malformalii ereditare sau congenitale

. care primesc frecvent preparate medicamentoase sub formd de siropuri'cu sucrozd

. care prezitudun tipar de eruplie precoce qi care la examenele efectuate prezintdmultiple

zone de demineralizare

? copil programat diminea{a - odihnit, ascultdtor, cooperant

? cAnd este necesar examenul radiologic - qor! de protecfie cu guler pentru regiunea tiroidiand

V efectuare tratament profilactic

 . colorare P.D.M.

r lndepdrtare biofilm dentar - periaj manual/mecanic, cu periule/cupe cauciuc

o detarhaj manual!

? cAnd copilul este obosit qilsau nu mai poate colabora --+ reprogramare

V pentru controlul anxietifii:

o fiecare instrument qi etapd a manevrei prezettate copilului, conform regulii ,raratil-

spune-executi"

o fiec6rui instrument ii vom asocia denumiri amuzante

r dupd vdrsta de 4-5 ani, copilului i se va oferi sd lind in m6nb o oglindi, cu ajutorul cdreia
va umrbri toate etapele manewei executate

CURS 3 - Aspecte de nreventie oro-dentari si ingriiiri speciale Ia pacientul

cu despicituri de buzi Fi/sau palat

1. X'actorii etiologici ai despiciturilor de buzi gi/sau palat

- carte -pag.430

:rL etiologie multifactoriali

k pot constitui parte a unor sindroame complexe (cca. 300), care se insolesc ;i de alte
manifestdri

# factorii de mediu qi cei genetici stau labazaproducerii lor

* trimestrul l de sarcind - perioada specifici influenlelor exercitate de cdtre factorii de

mediu

ak X'actorii de mediu includ:

o fumafirl qi abuzul de alcool

o agenfi teratogeni: fenitoin, hipo- qi hipervitaminoza A, corticosteroizii

o aportul inadecvat de vitamine qi, tn special, de acid folic

r medicamente administrate in trim I sarcin6: tranchilizante (talidomida), neuroleptice,

antibiotice (tetraciclina), sulfamide, anticonvulsivante

tk Dintre factorii favorizanti:

r vArstatatdlui

r ereditatea
 . gemenii univitelini - este specificd aceeagi form[ de despicdtur6

o perturbdrile dezvoltdrii embrionareinL2-L3 - strangulfui ombilicale, bride sau aderenle

amniotice

o tulburdri nutrifionale, endocrine qi traume psihice ale gravidei

o infeclii virale ale gravidei, mai ales rujeola, rubeola, gripa

o iradieri ale gravidei

2. Clasfficarea despicflturilor in funcfie de momentul producerii tulburirilor

- carte - pag. 431

Una dintre ele are la bazd momentul producerii tulburdrilor, pe parcursul formdrii
buzelor gi palatului. ln fu""1ie de momentui actiunii factorului perturbator 9i de durata
manifest5rii lui vor apdrea despicdturi localizate la nivelul oaselor care forrneazdpalafil,^a
mucoasei acoperitoare, la nivelul osului alveolar, al buzei superioare sau chiar a luetei. In
funclie de locul gi ampioarea modific[rilor, clasificarea aceasta propune mai multe clase, dupd
cum urmeazd:
- cuprind despic[turile localizate numai la v6rful luetei;
clasa I -
-
clasa a Il-a - cuprind despic[turile care intereseazd lueta pe toatd lungimea ei,
realizAndu-se aga-numita,, Iuetd bifi dd " ;
- clasa a III-a - cuprind despicdturile localizate numai la nivelul palatului moale;
- clasa a IV-a - cuprind despicdturilelocalizate la nivelul palatului dur gi moale;
- clasa a V-a - cuprind despicdturile care se intind de la palatul moale, la cel dur 9i se
continud pe creasta alveoiard unilateral de mugurele nazo-frontal, asociindu-se qi cu
despicdtura de buzd de aceeagi parte (,,buzd de iepure");
- clasa a VI-a - cuprind despicdturile care se intind de la nivelul palatului moale la cel
dur, care se continu[ gi la nivelul crestei alveolare de o parte gi de alta a mugurelui
nazo-frontal qi care se asociazd obignuit qi cu despicdtura bilaterald a buzei
superioare (,,gurd de lup");
- clasa a VII-a - cuprind despicdturile localizate submucos, la nivelul palatului moale
gi care conduc la t unire imperfectd a musculaturii locale. in aceste situalii palatul
' moale aratd scurtat, istmul buco-faringian prezintl o inchidere imperfectd, iar lueta
este obiqnuit bifidA
3. Particularitifi clinice orale, specifice pacientului cu diverse tipuri de despiclturi -
enumerare

- carte-pag. 432-433

€' modificdri ale morfologiei dentare

@. dinli supranumerari

@' anodonlii
& comgnicare oro-nazald - despicdtura include gi palatui -+ repercusiuni qi asupra
producerii sunetelor
 & malpozifiile dentare qi respiralia orald predispun la retenlia alimentelor qi incapacitatea
menlinerii buzeior in contact --+ dificultnfi in menfinerea igienei oro-dentare

Retenlia 9i acumularea P.D.M. determind

o carii de biberon - includerea pacienlilor in grupul celor cu risc crescut de producere a cariei
dentare

o retraclii gingivale gi de os alveolar

o parodontopatie marginali in adolescenli

€ datorita intervenliilor chirurgicale efectuate - cicatrici faciale vizibile, proteze dentare,

obturatoare

€, deform5ri faciale - buza superioard scurtd sau in retropozilie qi buza inferioard

proeminentA

& tulburari de fonaJie - dificult5li de pronunlare a anumitor sunete, cu producerea

tonurilor nazale

€, predispozilie la infecfii, frecvent ale cdilor respiratorii superioare, dar qi ale urechii
medii

@ cecitate auditiv6 sau surditate, cu incidenld crescutd la pacienlii cu despicdturi de

palat ---+ testare initial[ la vArsta de I luna" apoi la 3 luni!

@; tulburfi nutrifionale, incd de Ia nagtere: aidptare la s6n extrem de dificild, difrcultdli in

coordonarea miqcdrilor buzelor, limbii, obrajilor, plaryeului bucal, istrnului buco-
faringian, senme de subalimentare

@ tulburfi de personalitate --- sentiment de inferioritate

CIIRS 4 - Aspecte de prevenfie oro-dentari la adolescent

1.. Controlul PDM - puncte cheie de abordat la adolescent

- curs - siide 3I-32

Jt i4elegerea corectd arolului negativ al acumul5rii qi mineralizdrii P.D.M. asupra sdndtdlii

structurilor dento-parodontale

J{ necesitatea efectudrii periodice a detartrajului qi corelarea legdturii celor doud tipuri de

depozite dentare cu modul in care se efectueazdzill.ttc controlul P.D.M.

It educarea qi motivarea in sensul realizdii igienizdrii orale corespunzdtoare: metodd

periaj, tip periufi Ei consisten{d a frlamentelor, frecvenli periaj, vtilizarea mijloacelor
auxiliare periajului dentar, frecvenla schimbdrii periulei dentare

ti prevenireahalitozei
2. Piercingul oral - riscuri gi complicafii

- curs - slide 64-69

i infeclii

I hemoragii abundente, prelungite, dificil de controlat

i creqterea fluxului salivar

t tulburdri de masticafie, deglutilie

t leziuni ;i recesiune gingival[, resorbfie osoasE" mobilitate dentar[

i dwere, afectare pulpard qi fractura dinfilor

4 fractura restaurdrilor protetice total fizionomice

I pierderea sensibilitilii gustative linguale

i halitozl

i hrlburdri vorbire

i galvanism - durere vie

i formare cicatrici la nivelul lesuturilor moi

i dezvoltare hipersensibilitate la metalul utilizat

{ dificultdli in realizarea examenelor radiologice, datorit1.prezen\ei bijuteriei

Piercingul oral - vector de transmitere a unor boli infectioase - sifilis, herpes, hepatita
cu virus BrC,DrG!

3. Piercingul lingual - complicafii cu potenfial letal

- curs - slide 70

El Tumefacfie cu obstruc{ie CAS - asfixie - exitus

AJ Poate constitui un obstacolin caz de accidente ce necesitd manevre resuscitare (intubare)

6i Aspiralie ?n tub digestiv sau aparat respirator

Ei La pacientul cu terapie anticoagulantd ---' hemoragii fatale

trl lnfeclia cu stafilococ --+ sindrom qoc toxic

EJ Endocardite stafilococice sau cu Haemophillus aphrophillus ---+ afectare valvd mitrald --+
valvulectomie cu inlocuire valvd

El Rar - Angina Ludwig - exitus

4. Controlul alimentatiei la adolescent - recomandlri.

- curs - slide 80-81

Ein accentuarea importanlei respectlrii meselor principale

Etr accentuarea importanfei unui mic dejun hrinitor, fiind cunoscut faptul cd
adolescenhrl tinde sd-l evite

Eil disciplinarea consumului de hidrocarbonate - limitare consum alimente cariogene

doar pe durata meselor principale (flux salivarf) gi sA evite consumul acestora intre
mese (gustdri multiple)

Eil perierea dinfilor la sfirqitul meselor sau utilizarea unei gume de mestecat firi
zahilr,15-20'---+ stimulare secre{ie salivard + tamponare pH oral

Etr pentru o alimentalie echilibrati, adolescentul va fi consiliat sd aleagd alimente din

cele 5 grupe: cereale, fructe, legume, came de vitd, carne de pui ;i peqte, lapte, brdnzd
qi iaurt simplu

Eil selectarea gustdrilor constituite din alimente nutritive, precum: brdnza, fructe/legume
proaspete, iaurt simplu, lapte neindulcit, nuci sau alune

CURS 5* - insriiirea preventiv stomatologici a pacientului purtitor de

aparate ortodontice

f. inainte de aplicarea aparatului ortodontic - prima gedinf[ din cadrul programului de

igienizare oro-dentari

- crus - slide 6

- ConEtientizarea qi motivarea pacientului qi parin{ilor

- Exemplificarea zonelor problemd penku individualizarea igienizdrii - revelarea pldcii

- Cuantificareareztltatelor - indice API

- Demonstrarea tehnicii de periaj pentru momentul actual, folosind qi modeleie de studiu-

metoda ruloului/periufa electricd

- Instruire pentru autorevelarea pldcii dentare microbiene

- Igienizarea profesionald: detartraj, periaj profesional

- Fluorizare profesionald

2. inainte de aplicarea aparatului ortodontic - ;edinfa a doua din cadrul programului de

igienizare oro-dentari

- curs - slide 7
'Verificarea tnsuEirii tehnicii de periaj - in oglind[, cu periula proprie

- Cuantificarearenrltatelor - indice API

- Instruirea pentru utilizarea mijloacelor mecanice speciale de igienizare: Dental-floss, Super-

floss, Periufele interdentare, Periufa unitufe, Dispozitive de curilare a limbii, Duqwile orale

= Instruirea pentru atilizareamijloacelor chimice de control al pldcii dentare miorobiene

3. ingrijirea preventiv stomatologici a pacientului purt[tor de aparat ortodontic mobil

- curs - slide I 1

1. Igienizarea dinfilor pebaza instruirii anterioare

2. Igieniznea aparatului ortodontic:

- consJientizare gi motivare

- exemplificarea tehnicii de igienizare a aparatului: periufd speciald, apd qi sipun, tablete

efervescente, cutie special[ de depozitare

- frecvenla igienizdrii - dupi fiecare masd, dimineala Iatrezke;i seara inainte de culcare

3. Fluorizarea loca16, personali qi profesionald

4. Tratamenul leziunilor carioase nou apdrute

5. Dispensarizare

4. Controlut PDM la pacientul purtitor de aparat ortodontic fix

- curs - slide 13

o Folosirea periulei manuale

Tehnici de periaj pentru igienizarea aparatului fix, aborddnd diferite suprafele dentare

Tehnica Bass - vizeazd santul dentar

Tehnica Charters

Tehnica Stillrnan

o Folosirea periulei electrice

o Folosirea periulei ortodontice

. Mrjloace auxiliare: stimulator gingival, dental-floss in floss-holder, superfloss,

periulele interdentare, periula unitufh, irigatoarele orale
 o Periaj dentar dupd fiecare masd cu paste de dinli pro.filactice cu fluor

5. Comportamenful alimentar al pacientului purtitor de nparat ortodontic fix -

precaufii

- crrs - slide 17

- alimente de consistenfi mai scizuti pentru a evita desprinderea bracket-wilor;

se evitd cartofii prdjifi, alune, nuci, cowigei, floricele de porumb, etc.

- este absolut contraindicat sI se mugte din fructe - risc de desprindere a elementelor de pe

dinlii frontali; vor fi tdiate in bucdlele mici qi mestecate la nivelul dinlilor laterali

- se evitd qi alimentele lipicioase qi guma de mestecat

- pentru prevenirea cariei de.ntare se vor evita alimentele cu confinut crescut d,e zahdr

- pentru evitarea demineralizdrilor se vor evita biuturile acide.

CURS 5 Aspecte de preventie oro-dentari

- la pacienta care utilizeaz[
anticonceptionale

1. Particularitifi clinice orale la pacienta care utilizexzd anhconcepfionale

- crrs - slide 13-14

{} dupd ckca 18-24luni de administrare constantd - semne de gingiviti - in contextul unei

reaclii exagerate a lesuturilor gingivale la acumuldrile de P.D.M. sau la prezenla altor
spine iritative locale
{'l Manifestdrile gingivale - asemdndtoare cu cele din gingivita de sarcinS, dar reduse ca
intensitate:

I creqterea uqoard a volumului papilelor gingivale

I congestie gingivald

i sdngerdri gingivale reduse

PanA in prezent, nu existd corelalii dovedite qtiinlific intre consumul de anticonceplionale

orale qi aparilia semnelor de gingivitd

{.1 Hiperplazie gingivali - remitere dup[ tntreruperea administrdrii. Controlul PDM este
esential pentru menfinerea sdndtdtii parodontale pe durata administrdrii contraceptivelor
orale!

{'! Pigmentarea mucoasei orale - h estrogeni determind cortizol liber } in plasm5. ---+
hipersecrefie de ACTH Ei h MS

# Osteiti alveolari consecutivfl extracfiei dentare - h estrogeni activeaz[ fibrinoliza

2. AC cu confinut hormonal - contraindicafii $i efecte secundare

- carte -pag442

Contraindicatii
Anticonceptionalele cu conlinut horrnonal nu vor fi indicate pacientelor care prezintd:
- probleme circulatorii, tulburdri trombo-embolice, boli cerebro-vasculare, boli coronariene,
hipertensiune severd,
- afecliwri hepatice,
- cancer mamar,
- migrene severe,
- sarcind qi lactalie.
Efectele secundare sunt legate de folosirea incorect[ a medicamentului.
Pot sd apard:
- tulburdri de vedere, depresii, eczeme sau sdngerdri menskuale neregulate sau
- chiar manifestdri severe reprezentate de:
o simptome' cardio-vasculare - in principal, cregteri marcate ale tensiunii
arteriale,
o cregteri ale greutdfii, gi
o reducerea eficienlei contraceptivelor administrate, cdnd in paralel se
. efectueazd, alte tratamente medicamentoase, cum ar fi cele cu antibiotice,
anticonvulsivante gi rifampicind - medicament indicat in tratamentul
tuberculozei.
3. Considerafii preventive Ia pacienta care utilizemil AC

- curs - slide 16-19

Medicul dentist va avea in vedere unndtoarele aspecte:

e realizareaunei anamneze atente, din care sd rezttlle administrarea constantS-a

anticonceplionalului : tip, frecvenld, eventuale efecte adverse

O notarea in fiqa clinicd a tipului de anticoncepfional utlLizat

e inregistrarea efectelor secundare apdrute, in special a HTA, indicdnd consult de specialitate

O sublinierea importanlei men{inerii unei igiene oro-dentare riguroase

e planifi carea controalelor stomatolo gice re gulate

C la introducerea tratamentului cu antibiotice --r informarea pacientei cu privire la

necesitatea suplimentdrii cantitdlii de contraceptiv sau metodei contraceptive (contracepfie de
barierd)

O conqtientizarcapacientei fumdtoare cu privire la asocierea fumat-consum anticonceplionale

- FR pentru declanqarea afecliunilor cardiovasculare

c prevenire osteit6 alveolari - extraclie intre zilele 23-28 ale ciclului de administrare a
contraceptivului oral (tb placebo !)
CURS 6- Aspecte de preventie oro-dentari in cazul pacientei la
menopauzi
1. MenopattLa- simptome generale

- carte -pag.443

Simptomel e
acuzatese datoreazd reducerii funcfiei ovariene gi a producliei de estrogeni,
care se asociazd cu o serie de modificdri fiziologice specifice:
-
cu reactii vasomotorii, care se manifesti prin:
r congestie bruscd observatd in zona fetei, gatului gi a toracelui superior, aldturi de care
hanspiralii,
se constati
o episoadele de cdldurd incep cu dureri de cap. Continud cu congestia felei, cu palpitalii
cardiace, amefeal6 gi senzalie de frig.
- episoadele pot dura de la cAteva minute pdnd la mai mult de 30 de minute.
. iar transpiratiile nocturne pot deranja somnul.
- modificarea nivelului de estrogeni pot produce modificdri inexplicabile ale
dispoziliei, depresii gi dificultdli de concentrare. O mic6 parte dintre femei prezintd.
anxietate, tensiune, iritabilitate excesivd, cauzate de sentimentul de inutiiitate.

2. Particularitl clinice orale la pacienta la menopauzl

- carte - pag. 444 + curs - slide 1 0- 1 8.

Sunt rare gi nespecifice gi pot fi reprezentate de:

- gingivitd. Gingivita se poate manifesta rar. Ea reprezintd o consecinld directd a
controlului precar al P.D ca gi unui rispuns exagerat la dezechilibrele hormonaie. O asemenea
gingivo-stomatitd poate fi intAlnitd qi dupd ovarectomii sau dupd iradieri terapeutice efectuate
inzona ovarelor;
- apoi mucoasa orald, inclusiv cea a limbii suferi modificdri, ele apdrdnd subliri gi
uscate. Uscdciunea gi senzalia de arsur[ pot fi prezente (se intdlneqte sindromul de gurd
arzdndd - buming mouth syndrome). Unele femei la menopauzd, prezrntd modificdri ln
compozi{ia salivei datorate stresului psihic. Mucoasele devin subliri gi atrofiate, iar pe fondul
xerostomiei, purtarea protezelor devine o corvoadd. Perceplia gustativi poate fi afectatd.
Modificdrile structurale se datoreazd. qi dietelor inadecvate, constatdrile frind similare cu
acelea din avitaminoze,in special a acelora provocate de hipovitamrnoza grupului de vitamine
B.
- ca rezthat al osteoporozei sistemice se poate produce o rezorb{ie marcatd a crestei
alveolare ce favorizeazdpierderea dintilor. Maxilarele osteoporotice pot fi inutilizabile pentru
purtarea protezelor conven{ionale sau pentru tratamentul prin implant.
- Osteonecroza maxilarelor indusl de BF (BI.OI$
- patologia reprezentatd de ariile necrotice dureroase vizibile tn cavitatea ora16, aphrute
spontan sau induse chirurgical (de regul5., dupd extraclii dentare), clt o evolulie de peste 8
sdptdm6ni fhrd tendintd la vindecare, semnalatela pacienlii tratati cu BF qi care nu at) efectuat
radioterapie pe segmentele cap-gAt
- 60% dintre cazurile de BFON au apdrut dupd o extraclie dentard sau o altd procedurd
de chirurgie dento-alveolari
Infec{iile sau traumatismele locale (produse de protezele dentare incorect adaptate), pot
grdbi producerea BFON
3. Confrolul PDM la pacienta la menopauzl
- curs - slide 17
-+ reactivarea qi agravarea parodontopatiilor existente
Elaborare programe de control al P.D.M. :
C instruirea pacientei privind realizarca qi menfinerea unei igiene orale rigrroase
O stabilirea unor qedinfe periodice, frecvente, de igienizare orald profesionalS (detartraj,
urmat de finisarea qi luskuirea. suprafelelor dentare)
Pacienta care va unna tratament cu BF va fi consiliatd qi motivatd sE menfind o igiend
oral6 bund qi sd se prezinte la 2 controale stomatologice pe an (la intervale de 6 luni!)
In firnclie de gradul de xerostomie:
C se va evttarcaltzareaprotezelor adjuncte
O substituenli salivari --+ vor contribui qi la prevenirea cariilor dentare

CURS 7 - Aspecte de preventie oro-dentari la pacientul virstnic

1. Controlul biofilmului dentar la pacientul vffrstnic - recomandiri
- carte -pag. 454-455
- folosirea periutelor electrice, mai ales in cazul pacientului cu functia motorie
deterioratd sau realizarea de adaptdri la nivelul mdnerului periulelor dentare manuale,
- individualizarea metodelor de periere in functie de tratamentele fixe sau mobile
prezente,
- pentru prevenirea cariilor radiculare se indicd utiluareapastelor de dinli gi a apelor de
gurd fluorurate. Este ds amintit faptul cd, sunt studii care atest[ efectul benefic oferit de
consumul apei fluorurate, atdt in profrlaxia cariei dentare, cAt gi in cazul osteoporozei sau al
fracturilor osoase.
- utilizarea de paste de din{i cu o furazivitate redus6, pentru a reduce pierderile de la
nivelul cementului radicular,
- utilizarea agentilor desensibilizanti, prin carc rcahzdm inchiderea canaliculelor
dentinare,
- cum xerostomia este frecvent intdlnita, recomandbm folosirea salivelor prtificiale,
toate aceste fiirid legate de o instrucfie specificd gi o motivalie adecvatS, legate de problemele
prezentate de pacient.

2. Regimul alimentar la pacientul vffrstnic - recomandiri

- carte -pag.456.
Se recomand5 obligatoriu consumul echilibrat de proteine, vitamine, minerale qi ap6,
necesare funclion[rii, refacerii sau vindecdrii ]esuturilor gi se va reduce semnificativ aportul
de lipide gi hidrocarbonate.

Obiectivul alimentzrJiei la vSrsnici este acela de a intdrzia progresul bolilor cronice

induse prin diet6. Exemplele pot fi:

- aterosclercz4legatd de regimul alimetar bogat in colesterol,

- anemiile, legate de deficitul alimentar in fier, qi
- osteoporozq ca ren;Jtat al deficitului alimentar in calciu qi fluor. Suplimentar,
aportul constant de calciu qi fluor, de-a lungul viefii, sunt benefice in prevenirea
osteoporozei qi a fracturdrii oaselor.
Analizadietei (inregistrarea alimentelor consumate de pacient de-a lungul a 4-5 zile) pot
aduce informatii interesante. Dar trebuie s5. tinem seama de faptul cd, este extrem de diflcil sd
oblinem date exacte cu privire la acest subiect, persoanele in v6rst[ demonstrdnd cd memoria
recentd este deficitard gi chiar inregisfuarea alimentelor consumate in ultimile 24 de ore nu
este completd intotdeauna.

Din punct de vedere stomatologic, prima recomandare este aceea de a indica un regim
alimentir necariogen. Pacientul este motivat spre un regim alimentar echilibrat, frcdndu-l sd
inteleagd cd astfel se obline o rezistent6 superioard la boli qi se previne irnbdtrdnirea
prematurE. El va fi suslinut moral tn incercarea de modificare a obiceiurilor nes5ndtoase gi
periodic i se vor da diferite materiale educative.