Stereotipurile de gen ale părinților în cărțile cu imagini pentru copii: Tatăl invizibil

Studiile arată că portretizările din literatura pentru copii pot influența atitudinea și
comportamentele cititorilor. De exemplu, Trepanier-Street și Romatowski au aflat că atunci când
cărțile au fost selectate cu atenție în prezentarea genurilor de rol, rezultatul a fost scăderea
atitudinii stereotipurilor de gen a preșcolarilor expuși la aceste cărți. Fox a discutat despre
importanța portretizărilor de gen în cărțile de copii în termeni de transmitere a culturii unei
societăți către noua generație.

Weitzman, Eiffer, Hokada și Ross au studiat ,,18 câștigători de medalii de la Caldecott” pentru a
determina prezența relativă a femeilor și a bărbaților în cărțile pentru copii, și au descoperit că
femeile erau subreprezentate în titluri, roluri centrale și imagini.

Studiile subsecvente ale cărților pentru copii de Kolbe și La Voie, Heintz, Williams, Vernon, și
Malecha, Purcell și Stewart, Allen și Sigler, Kortenhaus și Demarest, Turner-Bowker, și
McDonald, au demonstrat că stereotipurile și reprezentările nejustificate au început să se
îmbunătățească în anii 1970, deși încă mai există un important dezechilibru ale genurilor de rol.

Cercetările anterioare au demonstrat că există un dezechilibru general al genurilor în favoarea

personajelor masculine în cărțile populare pentru copii, în timp ce înjoseau stereotipurile de gen
ale femeilor și ale copiilor. Am examinat gradul și forma de dezechilibru în portretizarea
femeilor și a bărbaților în rolurile de părinți; ipoteza noastră generală a fost că mamele și tații din
aceste cărți afișau comportamente și calități stereotipice. În special, am ipotetizat că:

1. Comparativ cu mamele, tații aveau să fie deseori absenți și menționați mai puțin.
2. Mamele aveau să fie portretizate mai des decât tații, ca fiind mai afectoase, iar tații aveau
să fie portretizați ca părinți relativ absenți.
3. Mamele exprimă deseori emoții stereotipice feminine precum fericirea și tristețea și
deseori fiind ignorate, în timp ce tații aveau să menționeze banii, furia, și să își
disciplineze copii.

Metoda

Eșantionul

Eșantionul total a consistat în 200 de cărți de copii, printre acestea incluzându-se: 30 Caldecott
winner și Honor books din anii 1995-2000, 9 cărți Little Golden Books, și altele.

Procedura

Proiectarea instrumentului de codare

1
Pentru poriectarea instrumentului de codare s-au alăturat o femeie profesor, un bărbat profesor,
două studente și un student care au contribuit cu itemi pe care i-am editat și îmbunătățit pentru
testările preliminare.

Conținuturile instrumentului

Instrumentul de codare conține 43 de itemi depre prezența fizică, acțiunile, emoțiile și

menționările mamei și tatălui.

Rezultatele

Codările au înregistrat același răspuns de date peste toate cărțile din eșantion.

Apariția și menționările

Prima ipoteză privea numărul de apariții fizice și menționări ale mamelor și taților. Pe cele 200
de cărți studiate, 139 includeau figuri parentale. Pentru susținerea ipotezei că tații erau
subreprezentați, mamele apăreau în 128 de cărți (64%), iar tații apăreau în 95 de cărți (47,5%).
100 de cărți conțineau numai scene cu mame, iar 55 de cărți (27,5%) conțineau scene numai cu
tații.

Comportamentul iubitor

Rezultatele confirmă ipoteza că mamele sunt portretizate mai des decât tații ca fiind mai
iubitoare. Bebelușii sunt de 10 ori mai iubiți de mamele lor decât de tați. Copii mai mari sunt
iubiți de două ori mai mult de mame decât de tați.

Mama Tata Valori

Apariții 6,15(9,16) 3,30(5,06) 3,27
Apariții fără soț 4,59(9,19) 1,74(3,99) 3,27
Apariții cu fiu 1,32(3,26) 0,69(2,63) 1,75
Apariții cu fiică 1,93(7,27) 0,40(1,14) 2,43
Apariții cu fiu și fiică 3,25(7,74) 1,09(3,07) 2,99
Menționați de fiică 0,67(2,73) 0,22(1,63) 2,23
Menționați de fiu 0,30(1,86) 0,17(0,91) 0,76
Menționați de orice 0,97(3,30) 0,39(1,84) 2,20
copil
Menționați de 7,87(10,31) 5,70(11,13) 1,62
oricine

2
Emoții, disciplină, bani și obediență

Descoperirile arată că ipoteza că mamele deseori plâng sau că sunt fericite este adevărată, dar nu
arată că tații oferă mai multă disciplină copiilor sau că își exprimă furia. În cele 139 de cărți cu
părinți ca personaje, mamele își exprimă emoțiile mai des ca tații, mamele țipă de 5 ori mai mult
decât tații.

Subiectul este bebeluș Subiectul este un copil mai mare

Acțiune pe Mama Tata t-Valoare Mama Tata t-Valoare
părinte
Atingere 0,07(0,35) 0,01(0,07) 1,99 0,56(1,21) 0,24(0,58) 3,05
Protejare 0,50(1,62) 0,06(0,30) 3,29 0,25(0,68) 0,27(1,03) -0,20
Îmbrațișare 0,01(0,06) 0,00(0,04) 0,58 0,14(0,37) 0,07(0,28) 2,38
Pupici 0,03(0,18) 0,00(0,00) 1,90 0,07(0,28) 0,01(0,10) 2,40
Alt contact 0,04(0,22) 0,00(0,00) 2,30 0,25(0,74) 0,11(0,36) 1,95
Conversație 0,065(0,37) 0,004(0,04) 1,96 0,93(1,97) 0,37(0,94) 3,19
Hrănire 0,05(0,24) 0,00(0,00) 2,52 0,12(0,33) 0,03(0,23) 2,68
Altă formă 0,77(2,18) 0,08(0,39) 3,78 2,32(3,43) 1,09(2,45) 3,63
de iubire

Discuții

Rezultatul susține cu tărie ipoteza noastră generală a reprezentării dezechilibrate a portretizării

stereotipice parentale. Tații au fost puternic subreprezentați, și au fost prezentați ca neafectivi și
indolenți în termeni de hrană, grijă și conversații cu copii. Mamele au făcut cel mai mult contact
cu copii în hrană, exprimarea emoțiilor, mult mai des ca tații. Contrar ipotezei noastre, mamele
au disciplinat copii și și-au exprimat furia mai des decât tații.

Concluzia

În prezentul studiu, am examinat rolirile parentale prezentate de cărțile ilustrate pentru copii.
Rezultatul indică un dezechilibru semnificativ în portretizarea mamelor și a taților. Mamele au
fost portretizate mai des ca tații ca fiind mai iubitoare și căîși disciplinează copii și arată o gamă
mai variată de sentimente și emoții. Weitzman căuta mama invizibilă, dar acum noi suntem
preocupați în căutarea tatălui invizibil.