Școala gimnazială nr.

1 Buturugeni

Jud. Giurgiu

RAPORT TESTE DE EVALUARE INIȚIALĂ

2017-2018

Comisia metodică de științe umaniste

 IMPORTANŢA EVALUĂRII INIŢIALE

Evaluarea iniţială este indispensabilă pentru a stabili dacă elevii au pregătirea necesară creării
premiselor favorabile studiului noilor discipline de specialitate. Acest tip de evaluare oferă
elevului şi profesorului o reprezentare a potenţialului de învăţare, dar şi a eventualelor lacune ce
trebuie completate ori a unor aspecte ce necesită corectare sau îmbunătăţire (programe de
recuperare). Evaluarea iniţială nu îşi propune aprecierea performanţelor globale ale elevilor şi
nici ierarhizarea lor, fapt pentru care se recomandă raportarea la bareme de evaluare / apreciere.

Şansa atingerii scopului evaluării iniţiale este cu atât mai mare cu cât noi, educatorii (profesori,
părinţi), reuşim să-i determinăm pe elevi să fie receptivi şi să înţeleagă importanţa evaluării
şcolare, tratând cu seriozitate rezolvarea sarcinilor propuse, prilej de verificare a cunoştinţelor şi
confruntare cu situaţii noi de învăţare, care trezesc motivaţia cunoaşterii şi ambiţia soluţionării
corecte a problemelor enunţate. Fiind anunţaţi de la început că notele la evaluarea iniţială nu vor
fi trecute în catalog, elevii au avut ocazia de a se concentra în mod expres asupra rezolvării cu
succes a subiectelor fără a considera, efectiv, că este o evaluare propriu-zisă, ci un exerciţiu util
activităţii de învăţare (rezolvarea corectă a subiectelor, încadrarea în timpul de lucru, ansamblul
cerinţelor privind redactarea unei lucrări scrise, concluziile evaluării fiind premisa pentru
progresele ulterioare.

A învăţa nu doar pentru notă ci, în primul rând, din dorinţa de A ŞTI, A CUNOAŞTE, este un
real progres în dezvoltarea psihică şi activitatea şcolară a elevului! Un interval mai larg de timp
pentru desfăşurarea evaluării cu aplicarea testelor şi corectarea lor ar fi binevenit atât pentru elevi
cât şi pentru profesori, cu posibilitatea evitării aglomerărilor şi atenuării stresului.

În cadrul Comisiei ,,Limbă şi comunicare” s-au aplicat teste la toate disciplinele care se subscriu
acesteia: limba română, limba engleză, limba franceză.

La clasele a V-a elevii întâmpină următoarele dificultăţi / probleme:

 de ortografie şi de puncţuaţie – sesizarea rolului semnelor de ortografie şi de punctuaţie

într-un text şi utilizarea corectă / adecvată a acestora;

 de identificare a părţilor de vorbire şi a părţilor de propoziţie;

 de discriminare a părţilor de vorbire de părţile de propoziţie;

  exprimarea incoerentă, greoaie, inadecvată şi neliterară a ideilor;

 de organizare coerentă, logică şi expresivă a ideilor în scris;

La clasele a VI-a, elevii întâmpină următoarele dificultăţi / probleme:

 de fonetică, de vocabular şi de semantică – identificarea corectă a sunetelor dintr-un

cuvânt, recunoaşterea categoriilor semantice învăţate, sinonime;

 de identificare a părţilor de vorbire şi a părţilor de propoziţie, identificarea funcţiilor

sintactice ale diferitelor clase morfologice;

 de explicare a unor secvențe dintr-un text la prima vedere;

 de organizare coerentă, logică şi expresivă a ideilor în scris;

 de redactare a unor texte narative, dialogate, descriptive;

La clasele a VII-a elevii întâmpină următoarele dificultăţi / probleme:

 de identificare a părţilor de vorbire şi a părţilor de propoziţie – identificarea cazurilor

substantivului, identificarea funcţiilor sintactice ale diferitelor clase morfologice etc.;

 de recunoaştere a categoriilor gramaticale studiate la fiecare parte de vorbire, a

algoritmului de analiză a părţilor de vorbire;

 de comentare / interpretare sumară a unor secvenţe textuale;

 exprimarea incoerentă, greoaie, inadecvată şi neliterară a ideilor;

 de organizare coerentă, logică şi expresivă a ideilor în scris;

La clasele a VIII-a, elevii întâmpină următoarele dificultăţi / probleme:

 de identificare a părţilor de vorbire şi a părţilor de propoziţie, identificarea funcţiilor

sintactice ale diferitelor clase morfologice

 de identificare a valorii expresive a procedeelor artistice şi a semnificaţiei unor figuri de

stil;
  de comentare / interpretare sumară a unor secvenţe textuale;

 de redactare a unor texte narative, dialogate, descriptive;

 de exprimare a unui punct de vedere argumentat sau a propriei opinii în raport cu o temă
dată;

 de integrare adecvată a unor argumente în exprimarea unui punct de vedere;

Remedierea situaţiei la învăţătură a elevilor din ciclul gimnazial

OBIECTIVE

 Cognitive

– de comprehensiune

- menţinere trează a impulsul cognitiv şi motivaţia activităţilor de învăţare;

- organizarea cunoştinţelor sub formă de scheme care să permită evidenţierea legăturilor dintre
concepte;

-de aplicare- stabilirea legăturilor între un domeniu pe care elevii îl cunosc bine şi altul nou;

-de analiză

- distingerea relaţiilor, argumentelor, concluziilor;

- deducerea ipotezelor;

- evitarea unor situaţii competitive;

-de evaluare

- controlarea şi dirijarea sistemul motivaţional specific activităţilor de învăţare;

- utilizarea celor mai potrivite metode de instruire;

- evaluarea eficienţei strategiilor utilizate;

- verificarea progresului şi corectitudinii rezultatelor;

  Afective

-reacţie-răspuns

- manifestarea interesului pentru reuşitele elevilor;

-receptivitate

- acumularea cunoştinţelor minime sau maxime;

- de caracterizare

- completarea cunoştinţele minime ale elevilor;

 Psiho-motorii

-reacţie dirijatăobservarea motivaţiei elevilor pe parcursul derulării activităţilor propuse;

-automatism

- executarea corectă a tehnicile de citire, scriere, analiză gramaticală;

GRUP ŢINTĂ PROCEDURA OPERAȚIONALĂ

Elevi;

Profesor;

Conducerea unităţii şcolare PREGĂTIRE

SUPLIMENTARĂ

RESURSE

De timp: an şcolar 2017-2018

Umane: Profesor
Lb. Română – luni 14:00 -15:00

Lb. Engleză – marți 14 – 15:00