Ortodo ţie şi ortopedie de to-fa ială

Ştii ţa are se o upă u diag osti ul, preve irea şi trata e tul a o aliilor de to-maxilare

Co po e etele s heleti e şi
de tare ale feţei î o luzia ideală:
A Maxilarul superior
B Procesul dento-alveolar
superior
C Procesul dento-alveolar inferior
D Mandibula
E Calota ra ia ă

Corecturi dento-alveolare: va fi odifi ată poziţia di ţilor pe ar adele de tare-alveolare.

A este deplasări su t posi ile pe toată perioada vieţii şi su t i luse î ter e ul ortodo ţie
Corecturi scheletice: va fi odifi ată poziţia azelor osoase axilar şi a di ulă . A este
odifi ări su t posi ile u ai pâ ă la î heierea reşterii şi su t i luse î ter e ul ortopedie
dento-facială
Ortodo ţia fu ţio ală: odelarea fu ţio ală a stru turilor oi şi dure ale siste ului
sto atog at su i flue ţa pro eselor de reştere
 ISTORIC
În antichitate
• Hippocrate î.Ch " eregularităţi ale de tiţiei
• Celsus 25- după Ch re o a da " î depărtatea di ţilor de lapte persiste ţi
• Fabricius e esitatea extra ţiilor î vederea ali ierii di ţilor
În Evul Mediu:
• Fauchard ar di fideş pe tru ore tarea poziţiei di ţilor
• Hunter ar di etal u ligaturi de sâr ă
• Secolul al 19-lea varietate are de aparate ortodo ti e, dar i iu ul are să realizeze toate
tipurile de deplasări de tare
• Carabellis la aparatele ortodo ti e a ataşat prese sau ri uri î i iatură
• Tucker ligaturi elasti e pe tru î hiderea reşelor
• Dwinelle şuru uri de tra ţiu e sau presiu e
• Schangé 1840 benzi de ancoraj, precursoarele inelelor
• Magill a i e tat i elele pe di ţi
• Baker tra ţiu i elasti e i tra- şi i ter axilare
•Kingsley pla a ortodo ti ă u pla î li at are per itea ore tarea poziţiei
a di ulei, pre ursorul terapiei fu ţio ale de azi
Î Epo a Moder ă
•E. H. Angle 1899-1910 " A o aliile de ocluzie ale di ţilor “
Teoria fixităţii olarilor de a i superiori
 Componentele scheletice şi dentare ale feţei î o luzia ideală
după M Na ara
Protruzie s heleti ă axilară, protruzia ex lusivă a osului axilar (maxillary
skeletal protrusion)
Protruzie dento-alveolară axilară (maxillary dentoalveolar protrusion)
 FORMAREA SI DEZVOLTAREA APARATULUI
DENTO-MAXILAR
Dezvoltarea u a ă:
1. Faza e rio ară: fe u daţie → săptă â a viu
2. Faza fetală: săptă â a viu → aştere

Dezvoltarea u a ă î pri ele săptă â i ale vieţii i trauteri e şi o preze tare ai

a ă u ţită a dezvoltării extre ităţii efali e.
 Viaţa i trauteri ă → săptă â i
I. Perioada II. Perioada fetală: se ter i ă orga oge eza u dezvoltarea stru turilor fi e ale
e rio ară diverselor organe

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 4 4 4
0 1 2 3 4 5 5 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2

I. Perioada e rio ară

1 2 3 4 5 6 7 8
Pri ele săptă â i: embriogeneza Ur ătoarele săptă â i: orga oge eza şi
For area e rio ului şi a pri ordiilor morfogeneza
organelor Totalitatea proceselor de morfo- şi
histoge eză
 Viaţa i trauteri ă → săptă â i
I. Perioada II. Perioada fetală: se ter i ă orga oge eza u dezvoltarea stru turilor fi e ale
e rio ară diverselor organe

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 4 4 4
0 1 2 3 4 5 5 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2

Sub a ţiu ea fa torilor

teratogeni (viroze,
medicamente)
→anomalii congenitale

Factori teratogeni:
•Medicamente:
•fu atul→defi it de dezvoltare fizi ă
•Al oolul→retardare i tală, defi it de dezvoltare fizi ă Sindromul alcoolic fetal)
•Medicamente anticonvulsive, tetraciclina, thalidomida, cocaina
•Factori chimici externi: mercur
•Factori infectiosi: vs. Citomegalis, Varicella, Rubeolla
•Radiaţii: ivele res ute
•Factori materni: diabet
•Factori de mediu: DLMP
 I. Perioada e rio ară
1 2 3 4 5 6 7 8
E rioge eza: pri ele săptă â i Orga oge eza şi orfoge eza:
ur ătoarele săptă â i

Din ovar se eli erează ovocitul î tro pa uteri ă pe u de a esta va ir ula pe tru a aju ge î uter. Î
ur a fertilizării apare zigotul. Zigotul este supus mai multor serii de diviziuni numite diviziuni mitotice
î ur a ărora rezultă blastomerele.
Blasto erele aderă u ele de altele şi for ează morula.
La sârşitul pri ei săptă â i orula pătru de î uter şi se difere ţiază î blastocist.

Dezvoltarea şi migrarea zigotului în trompa uterină şi uter

După Moore KL, Persaud TVN
La sârşitul pri ei săptă â i orula pătru de î uter şi se difere ţiază î blastocist.
•Masa elulară i ter ă sau embrioblastul din care se va dezvolta embrionul
propriu-zis.
•Masa elulară exter ă sau trofo laşti din care se va dezvolta placenta.
•Cavitatea lasto isti ă sau blastocelul

Blastocist de 6 zile
 La sârşitul elei de a -a săptă â i de sar i ă la zile după fertilizare edo etrul i vadează
lasto istul şi se produ ur ătoarele tra sfor ări:

Di asa elulară i ter ă e rio last se for ează discul bilaminar e o ţi e două tipuri de
celule:
1. Epi laşti
2. Hipo laşti
Di asa elulară exter ă trofo last se difere ţiază două straturi:
1. Extern: si iţiotrofo laşti
2. Intern: itotrofo laşti

Cavitatea lasto isti ă sau lasto elul

ulterior va deveni sacul Yolk primitiv
avitatea exo elo i ă .

Cavitatea a ioti ă este lo alizată î tre:

epi laşti şi itotrofo laşti

Blastocist la 9 zile după fertilizare

Blastocistul la 12 zile după
fertilizare

Blastocistul la 13 zile după

fertilizare
 I. Perioada e rio ară “pre sfârşitul elei de-a 3-a
săptă â i , blastocistul este
1 2 3 4 5 6 7 8 implantat superficial in mucoasa
Embriogeneza: primele 4 Orga oge eza şi endometrului.
săptă â i orfoge eza: ur ătoarele
săptă â i Se produce gastrulaţia şi eurulaţia
faza fi ală a gastrulaţiei, o e tul î
care începe organogeneza).
Dis ul ila i ar epi laşti
şi hipo laşti se tra sfor ă
într-un disc trilaminar.
Di epi laşti se for ează
ele foiţe e rio are:
•Ectoderm
•Endoderm
•Mezoderm

Diferenţierea mezodermului la 20 de zile după fertilizare

Celulele ectodermice din
porţiu ea a tero-ve trală a
e rio ului se i vagi ează
progresiv în mezoderm dând
aştere u ei depresiu i u ită
stomodeum sau gura pri itivă.

Este pri a porţiu e a tu ului

digestiv are î a eastă fază
ră â e separată de i testi ul
primitiv prin membrana buco-
fari gia ă.

Evoluţia elor trei foiţe e rio are î

jurul stomodeumului va duce la
constituirea arcurilor branhiale
separate de şa ţuri i ter ra hiale
Din arcul 1 branhial (mandibular)
se vor dezvolta:
•Mandibula
•Cartilagiul Meckel
•Mare parte din maxilar
•Mm masticatori
•Mu oasa u ală
•N trigemen
•Cio a ul şi i ovala di ure hea
medie
•Ju ătatea superioară a
pavilionului urechii

Din mezenchimul arcului 2

branhial se va dezvolta o tijă
artilagi oasă u ită „ artilajul
lui Rei hert , din care ulterior se
vor dezvolta:
•Coarnele mici ale hioidului Componentele cartilaginoase ale arcurilor branhiale
•Apofiza stiloidă
•“ ăriţa
•Musculatura mimicii
•N facial
•Coarda timpanului
 Structuri ale capului şi gâtului derivate din arcurile branhiale

Din arcul III branhial (tiroidian) se vor
dezvolta:
•Părţile oi şi s heletul di regiu ea
a terioară a gâtului
•Corpul şi oar ele ari ale osului hioid
•N glosofaringian
Din ar ul IV ra hial şi di ur ătoarele se vor dezvolta:
•Părţile i ferioare ale gâtului
•Părţile superioare ale tora elui
•N vag
Mm. scheletici derivaţi din arcurile branhiale
 I. Perioada e rio ară
1 2 3 4 5 6 7 8
Embriogeneza: primele 4 Orga oge eza şi
săptă â i orfoge eza: ur ătoarele
săptă â i

Î săptă â a a -a faţa este for ată di mugurii faciali:

Mugurele frontal (MF) (1)
Mugurii mandibulari (M Md) (2)
Mugurii maxilari (M.Mx.) (2)

Dezvoltarea feţei: săptămâna 4 1/2

Limba se dezvoltă di aterialul a ar uri ra hiale î săptă â a a -a.

“e for ează ai î tâi tuberculul primar are va da aştere vârfului limbii.
Di opulă proe i e ţă î tre ar urile II şi II se va for a baza limbii.
 Î ugurele fro tal apar două
î groşări epiteliale laterale
placode olfactive.
Ce trul pla odei se depri ă :
•narinele primitive
•doi muguri nazali externi (MNE)
•doi muguri nazali interni (MNI)

Î tre MNE şi MMx de a eeaşi parte se

află:
•Şa ţurile o ulo-nazale Dezvoltarea feţei: săptămâna 6
•Şa ţurile azo-lacrimale

La extre itatea dorsală a şa ţurilor

oculo-nazale : placodele optice

Dezvoltarea feţei: săptămâna 7

 I. Perioada e rio ară II. Per. Fetală...
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Embriogeneza: primele 4 Orga oge eza şi orfoge eza:
săptă â i ur ătoarele săptă â i

“ăptă â a -11:

*M.Mx. → ea ai are parte a

etajului ijlo iu al feţei şi părţile
oi orespu zătoare a estei
regiuni.

M.Md. → etajul i ferior al feţei

Dezvoltarea feţei: săptămâna 10
u părţile sale dure şi oi.

Limba se dezvoltă di aterialul a ar uri ra hiale î săptă â a a -a.

“e for ează ai î tâi tuberculul primar are va da aştere vârfului limbii.
Di opulă proe i e ţă î tre ar urile II şi II se va for a baza limbii.
Formarea palatului: î tre săptă â ile -12.
Perioada riti ă este ea upri să î tre sfârşitul săptă â ii şi î eputul săptă â ii .
“e for ează di două prestru turi:
•Palatul primar (premaxilla)
•Palatul secundar
Palatul primar se for ează pri u irea MNE u M.Mx. Da ă a eastă fuzio are u se produ e:
despi ăturile la iale. Pot fi uni- sau ilaterale şi se pot exti de şi la pro esele alveolare.

Palatul secundar se for ează di două prelu giri i ter e e ise de M.Mx de u ite pro ese
palati e. Mezoder izarea septului azal şi oales e ţa pro eselor palati e vor du e la
formarea palatului secundar. În caz contrar apare despi ăturile palati e.

Postnatal: palatul primar şi secundar Dezvoltarea palatului

Palatul format în urma fuziunii palatului primar cu cel secundar
 Creşterea feţei - Noţiu i i trodu tive
Me a is e de reştere
1. Creşterea e o drală artilagi oasă : ţesutul osos se dezvoltă pe sea a u ui artilagiu.
•Baza craniului,
•Mare parte a mandibulei
•Trunchiul
•Membrele
2. Creşterea des ală sau e do o ju tivă e ra oasă : ţesutul osos se dezvoltă pe
sea a u ui ţesut o ju tiv:
•Bolta craniului
•Maxilar
•Mandibula

3. Creşterea pri apoziţie şi

resor ţie: la suprafaţa osului
existe t are lo adiţie dire tă de
os ou. Osul reşte pri apoziţie
într-o a u ită dire ţie se
deplasează si ulta şi î dire ţia
opusă, pri reştere
di e sio ală.

După Enlow
 Cra iul este al ătuit di ele două o po e te de ar ate i perfe t î tre ele:
•Neurocraniul: situat postero-superior i lude olta ra ia ă şi aza ra iului
•Viscerocraniul sau craniul facial: situat antero-i ferior, i lude s heletul feţei şi stru turile
asociate acestuia.
Fie are o po e tă di ele două are stru turi for ate atât pri osifi are e o drală
artilagi oasă , ât şi pri osifi are e do o ju tivă des ală, e ra oasă .

NC cartilaginos sau condrocraniul:

•Este o s hiţă s hiţă artilagi oasă a ra iului.
•For area lui î epe î săptă â a a -a.
•Î săptă â a a -a apar e trii de osifi are î stru tura artilagi oasă pe li ia edia ă.
•Jo ţiu ile artilagi oase di tre oase se u es sincondroze.
•I lude: osul et oid, sfe oid, partea pietroasă a osului te poral, vo erul, septul azal.
NC membranos upri de: oasele plate ale olţii ra ie e fro tal, parietal, te poral, o ipital
VC cartilaginos i lude: io a ul, i ovala, s ăriţa,pro esul stiloidia al osului te poral, osul hioid,
cartilajul laringian.
VC membranos i lude: axilarul, osul zigo ati , partea s ua oasă a osului te poral, a di ula
ex epţie: o dilul a di ular şi porţiu ea edia ă a e to ului
Dezvoltarea craniului (săptămâna 12 IU)
Dezvoltarea craniului (săptămâna 20 IU)
 For area şi dezvoltarea o plexului azo-maxilar

Î eze hi ul di o dro ra iu apar două e tre

de osificare:
•Anterior din care se va forma osul incisiv (osul
premaxilar) A
•Posterior, su or ită are va da aştere osului
postmaxilar B
•Pu tele de osifi are se vor u i şi vor for a
palatul primar
•Î săptă â a a -a se va forma palatul secundar
•Cavitatea azală se separă o plet de ea orală.

Maxilarul devi e u o plex osos fixat de porţiu ea Puncte de osificare ale maxilarului
a terioară a azei ra iului de a ărui dezvoltare î are (după A. Mugnier)
parte.
Maxilarul va fi deplasat î ai te pe ăsură e reşte aza
craniului.
Dezvoltarea tra sversală:
•sutura medio-palati ă,
•sutura i ter axilară şi i terpalati ă,
•suturile zigomatico-maxilare.

Dezvoltarea verti ală:

•sutura nazo-fronto- axilară,
•sutura fronto-et oidală,
•sutura fronto-te porală

Dezvoltarea sagitală:
•sutura zigomatico- axilară,
•palato- axilară,
•incisivo- a i ă
•temporo-zigo ati ă
•pterigo-palati ă
 Creşterea axilarului
•Creştere des ală
•Creştere pri apoziţie şi resor ţie: la ivelul tu erozităţilor vor apare pro ese de apoziţie pe tru
reerea de spaţiu e esar erupţiei olarilor. Maxilarul va reşte î jos şi î ai te

Dezvoltarea este i te să după vârsta de a i, î perioada prepu erală, î eti eşte spre -17 ani.

Direcţii de creştere ale maxilarului

 Mandibula

•Este singurul os mobil al craniului visceral

•Legat de baza craniului prin ATM
•Creşterea a di ulei: artilagi oasă, des ală, apoziţie şi resor ţie
Pe ăsură e osul a di ular se dezvoltă, artilajul Me kel se dezi tegrează şi dispare.
Ră â a tive doar doar extre ităţile e vor da aştere la două di oasele i i ale ure hii edii
io a ul şi i ovala , si fizei e to iere se osifi ă la . a i .
În luna a 4-a apar trei artilagii de reştere:
1. Apofiza oro oidă: se osifi ă o plet î lu a a -a
2. Condilul: ră â e a tiv pâ ă la -18 ani
3. Unghiul mandibular: se osifi ă o plet î lu a a -a

La aştere a di ula este ai puţi dezvoltată de ât axilarul şi este for ată di două oase
separate pe li ia edia ă de artilagiu şi de ţesut o ju tiv di are se for ează os ioarele
e to iere . La sfârşitul pri ului a de viaţă os ioarele e to iere se u es u orpul
a di ular, de ase e ea se u es şi le două ju ătăţi a di ulare.

Pâ ă la vârsta de a i reşterea î zo a a terioară este atât artilagi oasă artilajul

e to ier , ât şi des ală la ivelul suturii e to iere.
Dezvoltarea a di ulei este i flue ţată de:
•Baza ra iului are du e la î depărtarea o dililor
•Fa torii fu ţio ali li ii, . pterigoidie i
Ma di ula este tra slatată î jos şi î ai te î ti p e reşte î sus şi î apoi.
Î opilărie: ra ura as e de tă la ivelul zo ei olarului de a i, pe tru a progresiv pri
resor ţie şi apoziţie să se deplaseze spre zo a M de a i şi apoi a elor de i te, reâ du-le
spaţiu de erupţie.
Pâ ă la vârsta de a i reşterea î zo a a terioară este atât artilagi oasă artilajul
e to ier , ât şi des ală la ivelul suturii e to iere.
 Maxilar/ Mandibulă
Rit ul de dezvoltare a axilarului şi a a di ulei este
diferit:
• În pri ele lu i de viaţă i.u, â d există o cavitate
buco- azală o u ă, o upată î î tregi e de li ă,
maxilarul pri eşte u important stimul de dezvoltare,
depăşi d î pla sagital a di ula → prognatism
maxilar embrionar.
• După separarea avităţii u ale de ea azală, limba
exer ită pres asupra mandibulei, iar începând cu luna a
3-a mandibula este mai dezvoltată → prognatism
mandibular embrionar
• Apoi maxilarul depăşeşte di ou mandibula → Raportul normal dintre maxilare
prognatism maxilar fiziologic al nou- ăs utului sau la nou-născut
retrog aţie a di ulară fiziologi ă. (după Schwarz)

Dezvoltarea proceselor alveolare

Creşterea pro eselor alveolară este î totalitate depe de tă de preze ţa şi de erupţia di ţilor.