Sunteți pe pagina 1din 181

Premiile concursuluide debut "Ioan

Petru Culianu" pe anul 2005'


Troc
Gobriel
de StudiiEuropenea Universitllii
Gabriel Ttoc estelector la Facultatea gi
unde predi cursuri de antropologie politicd
,,Babeg-Bolyai", filosofie (1991-1995) si
de
filosofie contemporand'n utrnut studii
master
'Jit in antropologieculturald la aceeagi
iOo+, esteioctor in filosof,re'A beneficiat
universitate

C-en5al
la YaleUniversiry,Universiry of Sussex' jurulPuropean
(1997-1998)'
debursede cercetare
Universiry'
Postmodernismul
Preocuplrile sa" t"or"ti"" s-'- "oo"""o"t
in temelor modernitElii
9i reconfrgurdrii
tArzii, al ritualurilor marginale' al stratificlrii.sociale in comunittrli
locuirii in postsocialisml e itt'"ptittt studii de.teren
in ontropologio
J"-[i"J oitnp"seni li incomunitdli
articole gi studii in Caieiite franziliii'
Europaea,Web, Apostofgi
"#;;i-d"r"
in noto-"
a-eoitat
de rromi din Strlaj' A publicat
St1an1'Noema'Idea' Studia
colective' impreundcu Eniko
intahirimuttipte'
culturold
sicori'i<i"ierev, 11l1al
)trTii"er"ccidentatii"--':'"podeEst'EAitutaEFES'Cluj'2000'

O 2006 bY Editura Polirom

www.Polirom.ro

Editura POLIROM
i^i S-OufCarol I nr' 4, P'O' BOX-266'7N5O6
1' ap'33' o'P'37;
ii,i"*-"uii,sd"t t'c' sietianunr' 6' et'
P.O.BOX l-728,030174
a Rominiei:
DescriereaCIP a Bibliotecii Nafionale

TROC, GABRIEL
culturall / GabrielTroc' - Iagi:
Postmodernismulin antropotogia
Folirom,2006

ISBN (10) 973-46-0238-1;ISBN


008(498)
(r3) 978-973'46-0238-4 ;:1,:rl.
i
ililililil|l|ilil|ilIilI[l
39(498) POLIROM
2006
Printed in ROMANIA
Moto:
Etnografia postmodernd - o formi conflictuald ?
Fdrd tndoiald. Insd nu o formd violentd, precum
itiinla, $ nici un instrument al violenlei, precum
politica... Lipsindu-seatdt de cdutarearaliunii, care
na;te puterea, cdt si de puterea care nafte raliunea,
ea tSi tmpline1tevocafiaprin ascultareaceluilalt Ei
prin comunicareacu el.

StephenA. Tller
fu st-Modern Ethnography :
FromDocumentof the Occult to OccultDocument

I 9.1U11.2006
Cuvdnt inainte

Cartea de fag stI programatic sub semnul intermedierii. $i


ncoastadin mai multe motive. Subiectulei principal, in primul rAnd
ltostmoderaismzl,impuneclarificareaunor legtrturigi filia1ii, a unor
gcnealogiigi inrudiri intre fenomeneculturale, istorice, politice gi
sociologicedintre cele mai diverse.Atunci cAndsurvine, conceptul
de ,,postnodernism"evcci automat.modernul", cu intreagasa suiti
concepuali gi terminologicE.Apelat de postmodernismpentru a se
explica din nou, modernul, odatd supusinterogaliei, devine pro-
blematic,chemAndla ramp[, pentru delimitare, termeni vagi, ca
,,tradilional" sau ,,premodern",ori termeni ce apa4in succesiunii
clasice in studiereaistoriei sau artei: ,,Renagtere",,,Baroc",
,,Iluminism",,,realism",,,romantism",,,modernism",,,arangardism"
g.a.m.d. insI, daci in mod convenlionalcontinudm str crediti.m
acestedelimitlri - cel mai adeseadin motive pragmatice-, in
schimb,supoziliaprofunddcarele subintinde- ceaa rupturii radicale
a modernului fali de vechi gi a innoirii infinite - a fost puternic
gubrezitdde cdtre postrnodernism.Mai puginunivoc decAts-ar fi
dorit (gtim astlzi, dupl ce voga sa initiaH s-a consumat),postmo-
dernismulestecurentulde gAndirea cdrui menire estetocmaiaceea
de a intermediasau,mai precis, de a reintermediaintre semnihcalii
ce tin de acelaginex cultural specific culturii europenemoderne,
prin careaceastas-aperceputca unicdin istorie- ba chiar, la limiti,
prin filosofiile saleasupraistoriei, ca istoria insdgi.incercareacd4ii
de fap, in raport cu aceasti migcare, este de a unna - gi de a
clarifica pentru cititor - firul acestornoi delimitEri (dar gi supra-
puneri, joncliuni gi excluderi)intre semnificafiileculturii gi istoriei
europenie, intreprinseodati cu implicareaconceptuluide ,,postmo_
dernism". Mai general, inten[ia ctr4ii este de a clarifica ce este
postmodernismulgi care este logica lui de reevaluarea datelor
culturii europenemodernegi ale extensiiloracesteia.
GABRIEL TROC I,()S'I'MODERNISMULINANTROPOLOGIA
CULTURALA 9
8

O a doua intermediere este cea intre cititorul romAn 9i domeniul Irrsjl curtca nu este destinatd doar specialigtilor. Datoritl relativei
rrrlrrrrorrriia fieclrei sectiuni, precum gi datoritE particularitdlii
antropologiei culturale - o disciplind mai pu(in cunoscute in spaliul
rilgililtcntillici care a fost structuratipe diferite niveluri de generalitate,
nostru gtiin[ific Ai cultural. Ceea ce nu presupune cd domeniul in
cauzE, cunoscut sub acest nume in special in Statele Unite, este Itrrrunrlu sc mereu de la ,,fundamente", cartea se adreseazEin
rrrr'orgi rnllsurtr9i studenlilor de la facultdlile de gtiintresociale.
scutit de controversele specifice azi oricdrei discipline academice
tradilionale. in acest sens, am urmirit ca lucrarea noastri sEintroducd
in domeniu (prezentind sintetic teoriile, paradigmele, curentele lui
specifrce) gi, deopotrivi, sd clarifrce afinit[1ile, suprapunerile, ca gi
Nu putem incheia ftrE a mullumi gi aici profesorului gi omului
punctele de divergenld ale acestuia cu alte arii disciplinare sau
rh't'rrlluril Andrei Marga, care a contribuit substan(ialla conceperea,
domenii care gi-au luat ca sarcind studiul culturii 9i societilii: I
antropologia sociali, antropologia filosoficd, etnologia, etnografia,
Ntr uctulilroa gi ducereala bun sfArgita acestuiproiect. De asemenea,
rrrrrllurrrirrrprofesoarei Eniko Magyari-Vincze de la Universitatea
r",
c
folcloristica, sociologia.
llnl n g llolyai, care, prin propria pasiune, ne-a trezit interesul pentru g I
Nu mai pu{in importanti este intermedierea la nivelul tipurilor ( Anrl,ulantropologiei culturale. Nu mai pu1in, mullumim eminentului
de discurs care se intdlnesc in lucrare. Este vorba, in principal, ;n
despre discursul filosof,rc, implicat de postmodernism pentru critica
rut'iokrg lvan Szelenyi, care ne-a sprijinit in scopul ob(inerii unei g
Irrrrsc tlc cercetare la Institute for Comparative Studies de la Univer- z
modernului cultural, gi discursul antropologiei culturale, considerat m
rllulcil Yalc, in 2001, fari de care documentareaasupra postmoder-
aici, prin expunerea datelor sale esenliale, ca ,,obiect" (ca unul a)
trlrrrrrrluiantropologic american ar fi rd.masincompletd. c)
dintre discursurile proprii modernului) de aplicare a criticii specifice C.z
postmodernismului. Mai exact, am urmirit si realizlm acel decupaj
al discursului filosofic care sd facd inteligibil speciltcul general al
Autorul <n
criticii de tip postmodernist gi acel decupaj al discursului antro-
pologic care s[ ilustreze edificator modul in care critica postmodernd r
t
a fost aplicati la un discurs particular. Speranta noastrd este cd, prin
aceastdstrategie, am reugit si clarificdm deopotrivd ,,in sinele" critic
propriu postnodernismului - ce poate fr ,,aplicat" de cititorul interesat
pe orice alt discurs modern particular - 9i specificul postrnodernismului
in antropologie, ca exemplu de reevaluare postmodernd a cAmpului
de semnificalii ale unui domeniu anume.
Revenind la tema intermedierii, prezertla inlinguitE a celor doud
discursuri - cel frlosofic qi cel antropologic - ridicd speranla unui
interes mutual din partea specialigtilor gi a celor interesali de cele
doui domenii. $i anume, speranta cd filosofii - indeobgte pulin
preocupati de ceea ce estepropriu antropologiei culturale : empiricul
gi ,,localul" - vor gdsi provocatoare problemele ridicate de episte-
mologia antropologiei culturale gi ci antropologii (dar gi etnologii,
folclorigtii) vor sesizaatAt innoirile teoretice pe care postmodernismul
filosofic le face posibile, cAt gi consffangerile pe care reevaluarea
posfinodernd a antropologiei le impune practicilor de cercetare a
culturii.
Introducere
Antropologiaculturall intre modern
Ei postmodern

A puncimpreuni,in cadrulaceleiapi lucriri, criticamodernrlui,


Hqllcumesteintreprinsi aceastain filosofie, cu metamorfozele
ellistcrnologicedin cadrul unei discipline particulare - este
vrtrhadespreantropologiacultural[ - ar puteaplreahazardat,
cul putrinla o primd privire. insi, din perspectivape care
nc-ilm propus sd o dezvoltdm aici - cea a postmoder-
nisrnului-, o seamide corelatriidintre celemai semnificative,
intre modern, postmoderngi antropologie, sunt scoasela
lumind.Acestecorelaliiurmdrimsdle expunemin introducerea
noastrl gi, pe seamalor, sf, facem clard logica lucrdrii -
structuradupd care a fost alcituitd.
Intentriainiliald a c5rtriise mlrginea la elucidareaproble-
melor pe care postrnodernismulle-a pus pentru teoria gi
practicaantropologici.Ceeace pdreasimplu - identificarea,
intr-o schemdkutrriand,a ,,anomaliilor"ce rlmdn nerezolvate
in cadrul ,,stiintei normale" a antropologieigi, pornind de
aici, evidenliereaproducerii unei schimbdride paradigmd-
s-adoveditinsda fi mult mai complex.PenbucI posftnodernismul
(in antropologiaculturald,cel pulin) nu esteo noudparadigmi :
estemai putin, dar gi mult mai mult, ca si folosim expresia
preferatda lui Ldvi-Strauss.Nu este o paradigmdpentru cd
nu propune noi teorii care sd rezolve probleme ce stau in
suspensiegi nici nu deschideun nou cAmpde probleme.ln
schimb,postmodernismul aducetn antropologieo deturnarea
t4 ( lAlll{ ll:t- I' ROC POSTMODERNISMULiN ANTROPOLOGIACULTURALA 13

Hl€Hltclql n iltttt(i l(,,sihilitate - implicl o altd.structurd a putin vine dintr-o disciplinl sau poate fi localizat intr_o
tcntlulltflllt, (=ilil1
sl)uneaRaymondWilliams. disciplind anume. Ce esteatunci ? Ne limitdm, peilru moment,
llelrrrlurreiratcnliei, in primul rdnd, trimite la o deplasare la o caracterizare foarte generall : postmodernismul este un
llF lA cceil cc cste considerat esential in cadrul disciptinei - fenomen cultural - o ,,dispunere" a gdndirii contemporane ce
rxplir.:ir(iirtcoretictr,intemeiatl pe anchetade teren, a variatriei evalueaz{'modurileistorice ale gdndirii gi situagiasocial-istoricl
ctrlturalc - citre producerea textului etnografic Si limitele in care ne glsim in termeni culturali. Astfel definit, post_
ttt't:stuia.Schimbareastructurii sensibilit5trii,in al doilea rdnd, modernismul ar fi trebuit sI reprezinte de multl vreme o
pune sub semnul intrebdrii posibilitatea, dar Si legitimitatea provocare pentru antropologi, care au ftcut din
,,culturi,,
reprezentdrii Celuilalt - uman - tn modul obiectiv Si neutru al conceptul central al disciplinei. Nu s_a intimplat a$a, antro_
practicii gtiinlifice moderne. CondensAndintr-o singurd sin- pologia fiind printre ultimele discipline in care postmoder_
tagmi, postmodernismul in antropologie a provocat o crizd a nismul gi-a fEcut simtitl influenlar. insd ceea ce ne inte_
reprezentdrii textuale a Celuilalt, crizd. manifestatd pe doud reseazl in argumentul de fatrI este faptul cI, fiind un fenomen
coordonate : o coordonatd formal-cognitivl gi una etic5. cuhural complex - care nu poate fi surprins ftri implicarea
Cu aceastf, clarificare, lucrurile pdreau din nou simple.
Ceea ce rlmdnea de intreprins era prezentarea, prin apelul la
textele careproclami aceastl crizd,,a specificului ei disciplinar,
gi evaluareaposibilit5lilor depigirii ei. insd clarificarea turnurii
postmoderne doar in interiorul cadrelor antropologiei culru-
pu{ine gansede izbdndi. $i aceastapentru cI rurnura postmo_
rale a ridicat o nou[ dificultate.
dernl in antropologie (ca gi in alte discipline sau domenii)
Pentru a o in[elege, trebuie sI contextualizlm: dupl cum nu
se produce dintr-o necesitateintern[, ce survine din confruntarea
se Etie,antropologiaculturall sau social[ s-a format ca disciplini
autonom[ - la fel ca alte gtiin[e socioumane- prin desprinderea
din cdmpul filosofiei pozitiviste a secolului al XIX-lea.
Fixdndu-gi ca obiect populagiile ,,primitive", cu organizarea
lor socioculturald, antropologia a imprumutat rdnd pe rAnd
teoriile (pe care le-a implicat in diferite paradigme, curente
pitrunde peste tot, la inceput difuz, iar ulterior se precipitd
sau gcoli) din cadrele teoretice ale disciplinelor conexe: din in
forme specifice.
biologie, psihologie, lingvistic[ gi, in special, din sociologie.
Nimic mai firesc, s-ar putea spune. Acest fapt s_aintdmplat
Trebuie recunoscut faptul ci nu atdt inovafia teoreticl a repre-
mereu, evidenfierea contingentelor istorice ale practicii
zentat punctul tare al antropologiei, cdt abundenfade informalii $tiinti_
fice fiind de mult un loc comun. Ceeace trebuie ins[ considerat
etnograficedespreculnrrile,,exotice". in cazul postmodernismului este caracterul sdu
Cu postmodernismul insd, apare o noutate in aceastl ,,epocal,,,
logici gtiinfific5 a imprumuturilor teoretice. Cdci postmo-
7. Yezi George Marcus, ,,Conversations in hermeneutic
dernismul nu mai vine in antropologie dinspre o disciplind anthro_
pology", interviu realjzat de Neni panourgiii, Anthropological
conexi sau inruditi. El nu reprezintl o teorie gi cu atdt mai Theory, nr. 3/septembrie 2002, vol. 2.
14 GABRIEL TROC posrMoDERNrsMULiN eNrnopolocrA cULTURALA 15

faptul cI pune in disculie o epocd in ansamblulei - este Modern Si postmodern


vorba,evident,despremodernitate-, privind-o din interiorul
Posmodernisrrul este, in primul rdnd, o .repovestire" a
modernitdlii noastreca pe o formaliune cultural-istoricdce
modernuluigi a modernit{ii. O repovestirecare, dupl cum
poatefi analizatdprin distanlarea de ea gi ca reprezent6ndun
am anticipat deja, se face nu din afaramodernului sau ,,de
particular cultural specific Occidentului(iar nu ca destinal
dincolo" de modernitate,ci din interiorul modernitSlii noastre.
umanititrii). Putem sesizadeja o interesantdafinitate intre Nu insi Ei de la ,,inlltimea" ei, clci incredereain ascendenla
postrnodernism gi antropologie: a fi implicat,dar a te distanla modernitiigiide azi asupracelei de ieri a incetat s[ mai fie
in acelagitimp, precum gi a consideraformaliunile isto- creditatii.Acel sensal .noului" pe care modernul l-a pus in
rico-socialein termenii particularului cultural sunt asumpfii migcarepare sd se fi uzat gi sI nu mai rlspundl sensibilit{ii
fundamentalein antropologie.Ceeace nu inseamndinsd cd actuale.De unde vine atunci distanlareafa(5 de modern? $i
antropologiaculturali ar fi fost un soi de postmodernism in ce sensse produceea?
avant la lettre. Dimpotrivd, dupl cum vom ardtamai jos, ea Prefixul .post-" din .postmodernism' a provocat, fdrd
a servit, in multe dintre ipostazeleei, tocmai acelei logici indoiali, o multime de neintrelegeri.Cel mai adesea,sensul
culturalea modernuluipe care postmodernismulo contest5. alocat lui .post-" a fost cel de succesiune,senscare indicl
Odati surprinsacestcaracterepocalal postmodernismului cevade naturaunei conversiidefinitive in plan cultural gi a
in raport cu modernul gi asumdndfaptul ci antropologia unei treceri categoricela o altd perioadd,superioard,pe plan
culturald- asemeneacelorlaltegtiintresociale- esteo disciplini istoric, atAtvechea,cdt gi nouaepocdfiind clar delimitabilet.
,,modernd', devine transparentmodul in care postrnoder- Totul este instr .modern" in aceasttrsuccesiune- o ,,noud'
nismul a fost implicat in antropologie: nu ca o regindire a perioad[ gi un ,,nou" etos ce rezultd din deplgirea celor
problemelor,ideilor, teoriilor sau ca o contestarea vreunei anterioare.,,Fost-",pentruLyotard- cel mai cunoscutteoretician
paradigmesau a vreunui curent, ci ca o punerein discu[iea al postmodernismului-, semnifici instraltceva: nu o migcare
disciplinei ca intreg - ca .stiinti modernl" -, sub aspectul de repetilie, prinsl in logica moderni a depdqirii, ci una de
felului in careea reproduce(in modul ei specific,conferit de .analizd" gi .anamnezS";termenifolosili in senspsihanalitic.
obiectul Ei metodeleei) ,,logicaculturall" a modernului. esteo perspectivdde analizd,a situaliei
"Post-"modernismul
De aici, a devenitclarl tripla sarcinl pe care trebuiasd o modernitlilii noastreprin anamnezaunor detalii, considerate
asumlm in cercetareanoastrd. $i anume: 1. clarificarea pAnI de curdnd neproblematice,care vin dinspre trecutul
resorturilor postrnodernismuluiori a propriei sale .logici nostru modern gi care se dovedescculpabile in raport cu
culturale" ; 2. conturareaunui tablou al antropologieimoderne traumatismeleresimtritein prezent.Ni le reamintimpentru a
acelorpremiseteoreticegi ideologice
gi, in fine, 3. evidentrierea nu repetagregelilefEcutein trecut gi, mai important, pentru
ale antropologieimodernecaresuntcontestabiledin perspectiva a nu mai inclrca viitorul cu iluziile trecutului.
postmodernismului. ,,Postmodernul"nu este,prin urmare, un decalcal ,,moder-
Peacestetrei direclii a fost dezvoltatiilucrareade fa1i. Ele nului", lucru valabil Ei pentru derivatelelor terminologice:
reprezinti principaleleaxeale structurii lucrlrii, structurdpe
care o vom detaliain continuare. 1. Vezi Jean-Franqois
Lyotard, ,,Noteon the meaningof "Post-"',
ir The PostmodernExplained, University of MiruresotaPress,
Mirmeapolis-Sydney,1992, p. 64.
16 GABRIELTROC posrMoDERNrsMUL CUltUn-qrA n
il eNrROpOt-OCn

nu putemyorbi despreo .epocdposftnoderni"la fel cum vorbim cdreiaNieuscheadusese argumentefilosofice-, ci artatrebuie


de epocamodern[(cu ordineasasociald,economiclqi politicd sf,coboarede pe piedestalulculturii de elitd pentrua in-forma
sau, tn termenimarxigti, cu structuragi suprastructurasa) gi celemai mici detalii ale viefii, chiar cu riscul pierderii fo4ei
nici despre,,postmodernism"ca gi corespondent in ,,postmo- emancipatoare a artei.
dernitate" al modernismului. Cu atAt mai pulin despre o insd prima raportare,cea fatrI de .proiectul modern ilu-
.postmodernizare'echivalentdmoderniz[rii. Termenii care minist-, ne intereseazdaici in mod deosebit.in raport cu
sevehiculeazdin dezbaterea postrnodernd- ,,postmodernitate", modernul,postmodernismuldI glas nelncrederiiin ceeace a
,,postrnodem" qi ,,postrnodernism" - auto{i doaro semnificagie corstituit pentrumai bine de doui secolecertitudineaprincipald
culturall :,,postmodernitatea"semnificAndsitualia culturald a Occidentului: ideeaprogresuluigeneralal umanititrii.Ideea
in caresepresupunecEne gdsimazi, odatAcu congtientizarea progresului- posibil, probabil sau necesar- a fost inrdd[-
limitelormodernului,iar,,posnnodemul"gi,,posftnodernismul" cinati in convingereacd de wolutriiledin cunoagtere, tehnologie,
semnificdnd,indistinct,m$careaculturali (precurn9i ipostazele, artl $i de celedin planul libertSlii - consideratenu ca achizigii
rezultateleEi actorii ei) de mare amplitudine,care adopti o ale omului occidental,ci ca realjzdri obiective,universalegi
atitudinecritici gi sceptici fatd de principiile gi asumpliilece universalizabile- va beneficia umanitateaca intreg. Acest
au ghidat gdndirea9i viala socialddin Occidentin ultimele ,,optimism" al modernului- incredereacI toate dificultilile
trei secole. in realizareaacestuiscopvor fi depdgite,cI suntdoardificultili
Lucrurile se complicdgi mai mult atuncicAndestepus in momentane,la care se pot gdsi ins[ rezolvlri rafionale gi
eviden[dfaptul cd raportareapostmodernismuluila modern, univocedactrsepoateda o reprezentareexacti a lumii - este
pe de o parte, gi la modernism,pe de altii parte, estediferit5. pus sub semnulintrebdrii de postmodernism.Totodati, este
DacI in raportcu modernul- condensat,de obicei, in .proiecul pus sub semnulintrebdrii telos-ul istoric ce ii este subordonat
iluminist" - postmodernismul esteantimodern,fa15de moder- gi care se va reglsi ulterior, in diferite forme, in teoriile
nism (modernulestetic),postrnodemismulestepro'modernist- moderneale dezvoltirii. Este vorba despre aceaviziune a
in sensulcd,radicalueaz[,intr-un mod particular,irs5l, contes- istoriei carea fost pentruprima datdformulatiide Iluminismul
tareamodernuluiprin intermediulartei, specificdmigcdrilor francez: istoria ca mar$neintreruptal ,,luminilor" ; ca luptl
de avangard[.Tentativaavangardelorde a reconcilia arta cu dificild (dar, in celedin urmd, victorioas[) a rafiunii impotriva
viala (in incercareade a deplgi profesionalizarea ei ca unnare emotiilor gi a instinctelor; luptl a $tiintei impotriva religiei,
a separlrii sferelor culturii moderne),tentativdcare a sfArgit a adevlrului impotriva prejudecdfii,a cunoagteriiintemeiate
printr-o mai addncdaolarc a arrci2,estereluati deposnnoderni impotriva supentitiilor, a reflecgieiimpotriva existen(eiluate
ca estetizaregeneral[ a vietriicotidiene.Impulsul avangardist de-a gata, a rationalidtii impotriva afectivitilii gi a domniei
estepreluat in postmodernitate,dar i se inverseazddireclia: obiceiurilor. O viziune caredefinegteepocamoderndca timp
nu viala trebuieridicatl la nivelul artei - migcarein favoarea al raliunii 9i ralionalitdtiigi careo delimiteazdferm gi definitiv
in raport cu trecutul. Impliciti deja pentru les philosophes,
1. Am detaliatacestsubiectin subcapitolele1.1 si 3.2. aceastiviziune igi va glsi o fonnulareprecisl la Condorcetgi la
2. Vezi JiirgenHabermas,,,Modernity - An IncompleteProject", ceilalli.,,ideologi", fiind ridicati ulterior la rang de proces
in Patricia Waught(ed.), Postmademism. A Reader,Hodder& universalde cltre Hegel, conceptualizatipozitiv de Comtegi
Stouhton,1992,pp. 99-101. elaboratdcuprinzdtorde Weber.Modernitateaaplrea, in aceste
18 GABR.IEL
TROC
I( IIi'I'MODERNISMUL CULTURALA 19
iN ANTROPOLOGIA
formul[ri, ca infiniti in posibilitltile ei, mobild gi orientatd in
rr1xrr rlici rrnor indivizi potential nevrotici, schizofrenici, care
permanen[i spre viitor - cltre o destinalie nu neapdrat cunos-
cutd, dar rafional anticipabilS. in raport cu mobilitatea qi cu lrrur irr llcricol tocmai ordinea care i-a produs. Spengler,mai
lflr rtrr. itlcntifici criza culturii burghezedrept criz[ a culfurii
deschidereaei, toate formele de culturi sau societate, atat din
ullrunc in general, postulend un ,,declin al Occidentului",
Occident, cit gi din afara lui, apar ca stagnante,suntpercepute
ilrlr o viziune de inspiralie biologisti a ciclurilor finite ale
ca finite, lipsite de istorie. DupI cum afirm5 Bauman, moder-
y1q'1ri,lilias argumenteaz[ cu date istorice ceea ce Freud
nitatea a produs un .efect optic" prin care toate celelalte
Irrterlrrcrtascin termeni psihologici : procesul civilizdrii consfilin
forme alternative de societate au fost vdzute ca intArziate.
eplroirrlc, identificabile istoric, de suprimdri, legitimdri pseudo.
propulsAndu-sein acelagi timp pe scara istoriei, ca forma cea
r rrilrrrrirlc pcntru comportamentenou introduse,,,naturalizdri"
mai inaltd la care celelalte forme de societate trebuie, in mod
hr(ulc qi nu progrese necesaregi rafional intemeiate - ale
logic, sd acceadir.
unru convenfii culturale locale. in fine, Heidegger este cel
Destul de repede insd, optimismul fa15 de rapiditatea
lnrc vir contura cel mai amplu tablou antimodern: in viziunea
modernizlrii a inceput sI pileascl. Pe la sfdrgitul secolului al
rn, rrurdcrnitateareprezinti ultimul moment (gi cel mai radical)
XIX-lea, pentru mulfi, devenise clar cI modernizarea igi are
nl nverrturiiistorico-metafizicea,,uit[rii fiinlei' in Occident.
pretul ei Ei cd ,,umanizarea umaniGifii' este un proces lung,
Rerrrltlrlclcacestei ,,aventuri" sunt omul modern, care nu se
ce trebuie imbunltift pe parcurs. Mai mult, intre cei care
ural poirlc raporta la lume gi la sine decdt instrumental, $i
proiectau ordinea socialS Ei cei aflagi in procesul ,,civilizdrii
lelrrricir,prin a cdrei extinderenelimitatl omul occidentalgi-a
se producea o rupturd tot mai addnci. lnsl aceste noi dificultili
etlirrs tkrrnina{iala scardplanetarl.
vor fi la rdndul lor considerate ca momente necesare ale
It)$ttnodernismuls-aconstituit in prelungireaacestorevaludri
dialecticii modernului : prin Feuerbach (care fundamenteazi
nrrllrrurrlcrne,insd cu o importantd deosebire fa[5 de ele. in
antropologic capacitilile emancipatoare ale omului) gi prin
r nrrtl'n(l iltdt cu naratiunile fondatoareale modernului, cdt gi
Marx (unul dintre cei mai perspicace observatori ai ampli-
r rr t'elc critice, care sunt deopotrivd perspective ,,din interiorul"
tudinii procesului de modernizare declangat in Occident gi
nrrxlcrrrului, acestadin urmi fiind perceput ca proces aflat
principalul proiectant al schimbirii sociale radicale), etosul
Itrlr o tlcsftrgurare indefinitE sub aspect temporal gi superior
progresului, ca gi sensul ascendent al istoriei, primesc o
fur rrrrrllcprivinle altor culturi, postmodernismul impune un
innoitd asigurare.
prrrrt'lrlc vedere ,,extern" - artificial constituit -, un cadru de
Pe de altl parte, tot la sfirgitul secolului al XIX-lea, un
relcrirrlil firtr5de care modernitateaapare ca o perioadd ce s-a
tablou antimodern incepe s[ prindi contur. Nietzsche este
ltrr'lreirrt,un episod inchis al istoriei, un proiect care gi-a
primul care pune in luminl complicitStrile modernului cu
Fpur/irt posibilitilile. Acest ,,cadru de referin[5" cuprinde
gdndirea gi morala care il preced. Freud, la rAndul s5u, vede
evcrrirrrcrrte istorice (cele doui tdzboaie mondiale, experien{a
civilizarea modernd ca pe un proces prin care individul este
Arrrt'hwitzului, rlzboiul rece), expune limitele diferitelor
constrAnsca, in schimbul securitdlii, igienei gi ordinii sociale,
pr)r(.r'tc de modernizare (nici liberalismul economic Ai cel
s5-gi suprime o parte dintre impulsurile naturale, cu consecinla
pnlrtit' 1iinici variatele forme de socialism gi comunism nu au
rl lrrr t,rrraucipareageneralSanticipatl) gi discrediteazi superio-
l. Yezi Zygmunt Bauman, Legislators and Interpreters, Basic
rltrrtcirVcstului in raport cu alte culturi $i civizatii, prezente
Blackwell, Oxford, 1987, p. Il4.
qrrlrlr('culc (progreseleeconomicegi tehnologiceale Occidennrlui

I
20 GABRJEL TROC POSTMODERNISMULiN ENTNOPOTOGIA CULTURALA 21

nu au dus la emancipareaindividului, ci la noi forme de strlduit neincetatsd le confirme riguros prin intermediul
alienareSi la o cre$terecontinuda incertitudinii). Simulind ,,stiintelor despreom'. Acest sistem, cu complicatelesale
,,exterioritatea"gi ,,posteritatea"fagi de modern, postrno- metamorfoze,in cadrul cIruia interpretlrile unor evenimente
dernismulpunemodernulintr-o perspectivddin careacestuia istorice se combindcu proieclii teoretice,care la rdndul lor
i se refuzdposibilitateaproprie logicii saleculturalede a se produclegitimlri pentruacgiuniconcrete- sistemin caresuntem
reinventamereu. Din aceastlperspectivf,,neajunsurilelumii pringi gi azi, in modernitateanoastrd ,,tilrzie" -, este linta
moderne nu mai apar ca ,,erori de proiectare" ce pot fi proiectuluide critic[,deconstructiv5" a postrnodernismului.
corectatepe parcurs.Proiectulmodem, atAtin ansamblul,cdt
gi in detaliile lui, estediscreditat; el ar sta pe fundamente
nesiguregi ar ascundecontradictii ireconciliabile.
Valorilemoderne,in special,care au fost pentru o lung5 DupI cum am vdzut, modern" s-a articulat in
-proiectul
perioadf, de timp consideratevalori universale - valorile primul rdndprin intermediulscrierilor filosofice. Tot in f,rlosofie
umane,pur gi simplu -, sunt relativizatede postmodernism, a avut loc insd Si cea mai ampld contestarea lui. $i noi, in
expundndu-se, pe de-o parte, conjuncturileistorice care au incercareade a clarifica resorturile culturale ale postmo-
fbcut posibil acestde la sine inteles occidentalgi, pe de altd dernismului,am pornit de la filosofie.
parte, caracterulde sistemcare le-a conferit credibilitate gi Astfel, in primul capitol al lucririi, filosofice
"Riddcinile
tenacitatepdni in epocanoastrd.Astfel, afirmi postmodernii, ale postmodernismului', am tratat inldnEuirea acelor idei
ele s-auimpusca fiind certein momentulin careexpansiunea filosofice care au condusla survenirea gdndirii gi atitudinii
occidentaldce a urmat epocii descoperirilorgeografrceatinsese postmoderne.Alegerea gdnditorilor ale cdror sistematizdri
o amplitudinenemaiintilnitii in istorie. PSreaevident,in acel conduccltre postmodernisma presupus,dupdcum estede la
context,pentrutoat2ilumeaci ,,Vestul"estesuperior,,Estului", sine inleles, un decupajin cadrul unui peisaj filosofic foarte
albii - populatriilorde culoare,iar omul civilizat - celui neci- extins.Acestdecupaj,de care trebuies[ df,m seamaaici mai
vilizat sau .primitiv". Alte opozilii ierarhice au venit de la pe larg, nu a fost insl unul aleatoriu: optiuneanoastr[pentru
sine: superioritateagdndirii logice fagi de gdndireamiticd anumili filosofi, gi nu pentru allii - estevorbadespreNietzsche,
sau ,,prelogicd",a raliunii fatrdde nebunie,a bogdtieifafd de Heidegger,Derridagi Foucault-, estejustificatEdin mai multe
austeritate,a celui educat fali de cel lipsit de educalie, a considerente.$i anume: prin intermediul lui Nietzscheam
blrbatului fali de femeie,a productivitdtii indusrrialefali de pus in lumind prima formulare filosofic[ a unei atitudini
ceameste$uglreascd saudomesticl, a culturii ,,inalte" fatrdde radical antimoderne,o atitudinepe care, ulterior, Heidegger
cultura de masl etc. Toate acestecupluri au fost proble- o reconfirmdgi o situeazdin raport cu istoria gdndirii meta-
matizatein ultimele decenii.in plus, s-ascosla luminl faptul fizice qi cu conjuncturile contemporaneitdtrii sale. Ceea ce
ci ele nu suntautonome,nu sepot legitimaprin ele insele,ci este important la acegti autori este ci ei criticl modernul
doar ca parte a unui sistem care le cuprinde gi care este intr-o manierl ce nu-i mai lasl deschisdacestuiaposibilitatea
expresiaaceleiagistructurioccidentalede puterece a intrat in de a seconciliacu sine.ln acelagitimp insd, acegtifilosofi nu
expansiuneplanetar5.Un sistemcare a fost puternic legitimat pdrdsescideeaunei alternative,pe careo concepinsd in afara
prin intermediul .metapovestirilor"istorice gi metafizicepe modernului(cu rddicini in trecut, dar orientati cltre viitor)
care gAndireamodernl le-a produs gi pe care, ulterior, s-a gi impotriva acestuia.Derrida gi Foucaultiau gi ei pe cont
22 GABRIELTROC POSTMODERNISMULiNENTNOPOT-OGIACULTURALA 23

propriu critica modernului: Derridain prelungireadestrucliei intre transformdriledin planul cunoagterii,adusede infor-
ontologiei a lui Heidegger,iar Foucaultsistematizdndintuilile matizareaacesteia,gi celedin cadrul societitii contemporane-
lui Nietzscheasupraistoriei. Cei doi nu mai vizeazi insi Deopotrivd, am incercatstr scoalemla lumini dimensiunea
constituireaunei alternative; altfel spus, cercetdrilelor nu inerentcritici ce rezultii din aceastlviziune. in frnalul subca-
mai suntorientatecltre ,,depigireacrzeiepocale'.in schimb, pitolului, am amintit controversace s-a iscat ca urmare a
ei elaboreaziaceleproceduri sistematicede deconstruc(iea acesteilucriri (Lyotard- Habermas),subliniindrolul pe care
sustrinerilor modernului care au putut fi prealuate de eal-a avutin impunereapostnodernismuluicaun modparticular
postmodernigi ransformatein metoddde investigaliea dife- de criticd.
ritelor ipostazeale modernului - estevorba despre,lectura in subcapitolll2.2 an tratato temi specifrcdrepertoriului
deconstructivd"la Derrida gi de ,analiza de discurs' la postmodern- tema endism-tlui - prin intermediul uneia
Foucault. Opfiunea pentru acesti ultimi gdnditori se mai dintre cele mai cunoscuteexpresii culturale ale ei: tema
justificl insd 9i prin linta finald a lucrlrii noastre- postmo- ,,sfArSituluiistoriei", a$a cum apare aceastala Francis
dernismul in antropologie-, prin intermediul lui Derrida Fukuyama.Am analizat suslinerile lui Fukuyamapunindu-le
putand sI clarific[m orientareatextualistda antropologiei in corespondenlS cu ideile unui alt gdnditoramerican,Daniel
postrnoderne,iar prin intermediullui Foucault,impulsuletic Bell, cunoscutEiel in literaturapostmodernipentruformularea
ce o anim5. ipotezei,,sfirgitului ideologiei" gi a conceptuluide ,,societate
DupI cum se gtie, acegti gdnditori au produs opere de postindustriall".Am folosit, de asemenea, eseullui Fukuyama
dimensiuniconsiderabile.Nu am incercat,evident,sI clarificdm ca pretextpentru a ardtain ce mlsurd postmodernismuleste,
aici toate aspectelesistematizdrilorpe care ei le-au realizat, din punct de vedereal unei culturi implrti5ite, un specifical
ci am ciutat, in cazul fiecdruia, sd scoatemla lumind acea societllilor occidentale,fiind strict dependentde configu-
dominantd sau temd care traverseazdscrierile lor gi care ra[iile acestora.
conducecltre posfrnodernism. in cazullui Nietzsche,am avut
,,Etica postmodernd"constituie subiectul pe care l-am
in atenlietentativaelabordriiunei noi filosofii - ,,filosofiaca
investigatin urmltorul subcapitol.Scopulurmdrit aici estede
artd $i religie". La Heidegger,am urmdrit tema ,,depdgirii
a clarifica in ce mf,surdrevigorareaeticl ce debuteazdin
metafzicii'. in cazullui Derrida, ne-aml5satcondugipe firul
Occidentin anii '90 estedivergentl fald de rigorismul moral
,,criticii logocentrismului",in timp ce la Foucaultne-amoprit
al epocii burgheze.
asupraraportului dintre ,,cunoa$tere $i putere". in subcapitolul2.4 am prezentattentativa ambitioasl a
Cel de-al doilea capitol al lucrdrii - care vizeazd deja
postrnodernismulrealizat- debuteaz[cu o scurttrincursiune gdnditoruluiamericanFredric Jamesonde a analizapostrno-
in istoriatermenuluide ,,postrnodemism",istorie cene conduce dernismul prin prisma unui marxism actualizat.Fiind unul
dinte cei mai importanli teoreticieniai posUnodernismului (insl
cdtre cea mai importantii tentativdde ridicare la concepta
termenului gi de elaborare a unui cAmp propriu postmo- la fel de izolat in pozilia pe care o susline),Jamesonnu este
mai putrinsingular in minutrioaselesale analrzeale diferitelor
demului, careii apa4inelui Jean-Frangois Lyotard.pe parcursul
subcapitolulu i 2. I arnurmlrit indeaproapeaceastielaborare, fenomenecontemporane,analize subordonatetezei funda-
agacum a fost dezvoltatiieain Condiliapostmodernn,incercdnd mentaleconform clreia postrnodernismulnu reprezintdaltceva
sI sintetizlm raporturilecomplexepe careautorulle identificd decdtultima expresieideologicda capitalismului.
24 GABRIELTROC
I'OSTMODERNISMUL iN INTNOPOIOGIA CULTURALA 25
in fine, cel de-al doilea capitol al lucrlrii se incheiecu o
ultiml perspectivdasuprapostmodernismului,ce ii apa4ine tut€ de milioanede occidentaliau luat contactcu ,,primitivii",
lui StevenConnor,perspectivl coagulatl in jurul in{elegerii In formc de expuneredintre cele mai diverse: in grldini
postmodernismuluica modalitate de repliere discursivf, a mologice, tdrguri regionaleEi bAlciuri, expozilii coloniale,
academieica unnare a migclrilor de contestareculturald gi eHhnrcte, teatre,sateindigeneambulante,in staliunilemarine
social5din anii '60-'70. 9te, Aceste expozitriiantropozoologice,organizate atAt de
egonli privali, cAt 9i de institutriistatale,in care .primitivii"
Antropolo gia culturald Si modernitatea €reu expu$i adeseain cugti sau in spateleunor grilaje, au
flcut vizibilS - in sensulde a fi ,,pus in scen5" - distanla
Ideea cd antropologiaa oferit acea imagine a alteritefi in presupus[dintre modern gi premodern, dintre civilizat li
raport cu care identitateamodernd s-a constituit este larg prlmitiv,dintre,,umanitate"gi,,salbdticie".Deveniteitinerante,
impdnigiti de antropologi.Carea fostinsd, mai exact,ponderea €xpozitiileumanece debutaserdin Fran(aqi Anglia au traversat
reprezentlrilor antropologicedespre Cel[lalt in imaginarul ulterior intreaga Europ[, precum gi StateleUnite, oferind
occidental, precum gi mecanismulsocial prin care aceste publicului un spectacolregizat in care popula{ii paqnice-
reprezentdriau ajuns la publicul larg au fost problememai congolezi,eschimogi,nubieni,canaci,tuaregietc., ce fuseserf,
pulin clarificate.O recentEdezbaterc,ce antreneazlastizi istorici de multl vreme atinSide influenleculturaleexterne- au fost
ai mentalittrlilor, etnologi, antropologi, jurnaligti qi chiar obligatesdjoace rolul primitivilor sdngerogi,al canibalilor,
diplomali din Vestin leglturd cu utilizarea ,,primitivilor,, in al barbarilor. Expuqiuneori alituri de primate, ei au intruchipat
scop comercial qi ideologic in Occident, a inceput si facd pentruun darwinismpopular,,verigalipsi" dintre animalitate
lumind gi asupraproblemei care ne intereseazdaicil. prin $i umanitate.Prin intermediullor, in mentalitateaoccidentali
dezbatereain cauzI, o ,,istorie refulatii" incepesi fie reme- a prins formi un rasism de mase (un rasism popular in
moratd: este vorba despre istoria populaliilor considerate prelungirearasismuluiStiintific al secoluluial XIX-lea) gi s-a
primitive care au fost adusesistematicin Occidentgi expuse constituit legitimitatea ac(iunii coloniale. Ele au contribuit
privirii maseloroccidentalein fonnare.Cifrele suntin primul substanlialla acel procesde ,,normalizare"al indivizilor din
rdnd semnificative: intre 1870 Si 1930, aproximativpatru societltileoccidentale,pe careFoucaultl-a analizatin detaliu,
oferind punctelede referinli ale ,,anormalit[lii" fale de care
1. Dezbatereaa urmat publicirii, in august 2000, in Le Monde ,,normalul" igi cereainstaurarea.Acesteexpozitriiau populat
diplomarique,a articolului ,,Desexhibitionsracistesqui fascinaient imaginarulvestic cu fantasmelealteritedi absolute- primej-
les europdens.Ces zoos humainsde la R6publiquecoloniale", dioasS,dar gi fascinantd-, care, dupd ce acesteforme de
serrnatde NicolasBancel,PascalBlanchardgi SandrineIrmaire.
expunereau devenitinavuabile,s-au sublimatin diferite alte
Doud mari proiectede investigagiipe aceastdtemi, sustinutede
CNRSgi ACHAC, au urmat in 2001,rezultatelelor fiind sintetizate forme de prezentare: in cinematografie,in muzee,expozilii
in volumulcolectivcoordonatde NicolasBancel,pascalBlancbard. etnice,in arta modernisti.
Gilles Boetsch,Eric Deroo gi SandrineLemaire cu titlul Zoos Instrumentarea primitivului in scopurietice,politice, ideo-
Humnins. De la Vinus hottentoteawcreality sftows.Editions La logice gi artisticea constituitun fapt centralin reprezentarea
D6couverte,20O2.in2003, Eric Deroo gi-pascalBlanchardau de sinea modernitilii. Esenfialde surprinsesterealizarea,,in
realizatun exceplionaldocumentarpe aceeagitemd, iar dezba-
negativ" - ca sd folosim un limbaj fotografic - a acestei
terea s-a extins $i in StateleUnite.
reprezentdri: in ciuda ideologiei care poziliona societatea
26 GABRIELTROC 27
l,osrMoDERNISMULiNerqrnopoloclACULTURALA

moderndpe o scareevolutionistd,modernitateanu s-a definit 06tegorii- de genul ,,tradi1iei"sau ,,folclorului" -, pozi-


in relalie cu societdfilepremoderne,ci a definit celelalte llonAndu-lin cadrul unui sistemin care acesta,dupl ce este
societ[1i$i ,,traditii" luAndu-sepe sine ca reper, un proces Ur€atpe un piedestalgi ulterior este investigatpentru a se
prin care, pe de o parte, gi-a asiguratcentralitatea9i, pe de $onte la lumind esentasa culturall, esteconstrdnssd devind
altl parte, a subordonatalte societdli Si le-a integrat tntr-un p6rtea procesuluimodern de transformareprin care tocmai
sistemfunclional. in termenii varialiei sociale gi culturale, arhaismulsduestecondamnatla dispariliel.
,,scaraevolulionistl"pe seamaclreia modernitatea gi-aafirmat
superioritateatrebuie inleleasl nu ca o scardascendent5,ci Ceeace ne intereseazlin aceastlintroducereestecare a
ca una descendentl,una pe care de la stadiul modern ,,se brt rolul antropologiei,in general,ti cel al antropologiei
coboard' cltre alte civilizatii trecutegi prezente; clasificdnd culturale,in special,in raportcu acesteprocese.$i, mai ales,
,,vestigii",,,radtii", ,,arhaisme" gi ,,atavisme", s-a,,cobordt" In ce fel a fostprins[ antropologiaculturalSin acestmecanism
in timp (cdtre Antichitate $i Evul Mediu) 9i spaliu (c[tre
in d! reprezentare de sine prin Cel5lalt, specific modernitdlii.
gi
,,Orient", Far West lumea ,,primitivilor"). ln leglturd cu fenomenulexpuneriiin Occidenta primitivilor,
Instrumentalizareaprimitivilor nu a fost doar apanajul poziliaSocietdtiiFranceze de Antropologie,creatdin 1859,a
tlrilor coloniale.in EuropaCentrall 9i de Est, a fost utilizat furt unade vldit[ incurajare.Orientagiin specialcltre antro-
un alt tip de urmlrindu-se o finalitate diferitl. pologia fizicd, antropologiiepocii au fost mereuprezenfi-
"primitiv", pentrua face m[surltori, pentru a prelua cadavrein scopul
Dacd in cazul prezentatmai sus tripla articularerationalda
pozitivismului, evolulionismuluigi rasismului - insolitd de dlsecliilor, pentru a comparadiferite grupuri exotice,dar gi
voyeurismulin mas[ - a condus la inferiorizareaceluilalt pcntrua compara,,anormalii"din propria societatecu prim!
exotic prin naturalizarea,,monstruozitdtrii"sale, in Europa tlvii - pestetot acoloundeaceEtiadin urmXau fost exhibaliin
Centraldgi deEst, celilalt arhalcva deveni,dintr-operspectivl public. Din parteaantropologilora existato suslinutl incitare
ce combini de aceastl datd ra[ionalismul cu romantismul, pentruamplificareafenomenuluidin mai multe rafiuni: prin
simbolul fo4elor regenerdriinalionaler. El va fi considerat Intermediulexpoziliilor,,,materialul"umaneravariatEipunea
depozitarulesenleipoporului, al traditiei imemoriale,a ceea mereula dispozilie,,specimene"noi ; existaun interesal
ce unificd gi di sensafirmdrii unei populalii ca entitateaparte mareluipublic pentru cercetlrile lor, de unde gi posibilitatea
din punct de vedere cultural gi social, parte esenfialI in promovlrii acestoragi, nu mai putin important,prezentaf:.z;icd.a
ansamblullimbd-cultur5-istorie-teritoriu,prin care naliunile ,,strlbaticilor"impuneaca fiind ,,evidente"enungurileevolufio-
modernes-auautoreprezentat. Mecanismulde autoreprezentare nistegi rasialecare s-auprodus2.Ceeace esteimportantde
al modernitStriiprin obiectivareaCeluilalt, care in acelagi
timp a condus la inserarealui intr-un sistem funclional, Veziin acestsensqi ClaudeKarnoouh,,,Despreadevdratasemni-
mecanismpe carel-am decelatin raportcu ,,primitivii exotici", ficagiea folclorului", in Eniko Magyari-Vincze,Colin Quigley,
GabrielTroc (ed.), intdlniri multiple.Antropologioccidentalitn
seregdseEte gi in cazul ,,primitivilor idealizali" : o clas[ deja
Europade Est, Editura EFES, Cluj, 2000.
moderni (burghezia)proiecteazdasupraceluilaltarhaicpropriile VeziNicolasBancel,PascalBlanchard,SandrineLemaire,,,Des
exhibitionsracistesqui fascinaientles europ€ens.Ces zoos
l. YeziMarianneMesnil, Etnologul, intre SarpeSi balaur, Editura humainsde la R€publiquecoloniale", Le Monde diplomatique,
Paideia,Bucuregti,1997,p. 24. august2000.
2& GABRIELTROC PoSTMoDERNISMUL IN ANTRoPoLoGIA CULTURALA 29

surprins aici e tocmai aceastl articulare gi interdependenfd carc strevidenliezeprocesuluniliniar de evolulie in domenii
intre gtiintr5,interesulpublic, divertismentgi scopurilecoloniale. precumorganizarea familiald, politic5, religioas[ g.a.m.d.,
In acest context, varialia umantr a tins sI fie interpretatd antropologiaculturall a avut, inc[ de la inceput,potenlialut
pornindu-semereude la evidenlafizicd, de la ceeace ptrrea unui,,contratutent".Penfir d, irdiferent de azump1iile teoretice
vizibil pentru toati lumea, nofiuneafundamental5fiind cea rubsumate,eaa adusin atenliefaptul cd celSlaltexoticvorbegte,
de iar argumentele pentruexplicareadiferenlelorfiind aicmeneaeuropeanului,o limbd cu reguli gramaticalece pot
-rasd", fi decriptate,c[ poseddmituri gi rinraluri, cI totemismulnu
inevitabilforjatein termenibiologici. Evolutrionismul social-
expresiateoreticda logicii modernede marginalizarea Celuilalt, lnseamnl,,adorareaidolilor", ci reprezintl o forml de clasi-
cu scopulafirmlrii propriei centralited- a fost paradigmace ficare naturali Ei sociall, c[ posedl sisteme riguroase de
a produs ierarhizareagtiinlificd intre oameni, stabilind, pe norme gi interdictrii, cd practicd un schimb economic ce
presupune rcspectarea unor reguli, ci estepartea unei organizdri
seamaierarhiilor de rasd, nenumlratealte ierarhii : sociale,
aocialecu roluri gi ierarhii diverse.Pe scurt, cd estemult mai
culturale,lingvistice, istorice, etnice,nationaleetc. Aparatul
aproapede umanitateacivilizatd decilt s-a crezut$i tot affit
gtiinlific al antropologieicareurma si probezeierarhianaturall
de tndepdrtatde regnul animal ca Si omul modern. Pundnd
dintre rase s-a diversificatdin ce in ce mai mult. Au ap[rut problemadiferenfeiumanein termenii culturii gi probdndcu
noi subramuri: frenologia,antropometria,craniometria,biochi-
dateetnograficecd aceastase reg[segtepestetot acolo unde
mia raselor, eugenia; s-au produs noi concepte- ,,brahi- omulvietruiegte, indiferentde ,,stadiul"strude evolufie,antro-
cefalia", ,,mesocefalia",,,dolicocefalia"etc.- gi noi clasificiri pologiaculturall a asiguratacel orizont in care o ,,umanitate
fanteziste,de genul homo europaeus,homo alpinus, homo unitarl" a putut fi conceputi. insd odatdacceptate,,in uma-
mediterranewl.Prin intermediulacestorconstructe,s-aspeculat nitate",culrurile ,,primitive" giau arltat potentialulsubversiv,
asupralegdnrii dintrenuanlelepielii, formacraniului,unghiurile aducdndla luminl faptul cd societllile pot functionaintr-un
faciale gi calitl(ile morale, inteligenll, abilit5li tehnologice, registrula fel de umanca al modernilor, chiar dacl pe seama
inclinalie spre violen[tr,delincvenlil in cele din urmtr, acest altor valori, a altor viziuni asupralumii gi inbazaaltor normece
angrenajteoretic de produs ierarhii a fost utilizat, cu conse- regleaz{,comportamentul.Antropologia culturald a conturat
cinlele cunoscute,chiar in interiorul Europei. tabloulunei umanittrliunicegi plurale totodatii,o perspectividin
in comparaliecu acestedezvoltlri, antropologiaculturald care,treptat,imaginea,,primitivilor" ca sub-oamenisau,,strI-
a urmat un curs diferit Ei a indeplinit un cu totul alt rol. mogivii" va fi inlocuit[ cu cea a ,,umanitdliloralternative"-
PrinsI gi ea, in momentuledifrcdrii ei ca gtiinld, in paradigma populaliicarepotfi inapoiatedin punctulde vedereal dezvoltlrii
epocii- prin Tylor gi Frazerin MareaBritaniegi prin Morgan tehnologice,fdrl a fi, din acestmotiv, mai pu(in umane.
in StateleUnite -, ea a recunoscut ca fiind mai mult Ceeace dorim sd punem in evidenld este cI, in acelagi
-cultura"
decdtun simplu epifenomenal ,,rasei".Cu toatecd studierea timp in carereprezentarea de sinea modernit5liiprin Celdlalt
populaliilor exotice sub aspecfulculturii lor a demaratcu a condusla afirmareacentrditilii modernului gi la subordo-
acelagiimpulsevolulionist,incercdndu-se gdsircasurvivals-urilor nareaCeluilalt, un alt proces, contrar, a inceput si-gi facd
simlid prezenta:imagineauneiumanitlli alternative,contem-
porane gi aflati in afara ,,civiliza(iei" - adusi in aten{ia
l. O sintezl a teoriilor rasialede pdndla al doilea rdzboi mondial
a fost realizatii la noi de P.P. Negulescuin Genezaformelor occidentalilorde chiar una dintre gtiinlele socialemoderne,
culturii, Editura GeorgescuDalafras,Bucuregti,1940. antropologiaculturall -, s-aconstituitca unul dintrepunctele
GABRIEL TROC l,ttstM( )t)IIRNISMUL
IN ANTROpOLOCnCUlrURelA 3l
de referinll pentru critica internl a modernului. Este suficient, :tttlul lr\titlit cklar atunci cflnd destructia istoriei metafrzicii a
credem noi, sI amintim influenla lui Morgan asupra lui Engels FtFrrlo lrrcqllpcntru un astfel de demerscritic. insd etnologia,
(Origineafamiliei, a proprietdlii private Si a statului apare la FFur tr r fttintil, $i-adezvoltatconceptelein elemennrldiscursului,
putin timp d:updAncient Society gi se bazeazl pe ideile de erllel lrrt'flt a lbst inevitabilS preluarea - chiar in momentul
aici) Si a lui Marx (care, la un moment dat, dorise s5-i dedice detrurrlflrrictnocentrismului - a premiselor etnocentristepe
lui Morgan Capitalut). Freud, la rdndul sdu, va prelua masiv tdtF tllilr(ir rnoderni despre om le presupunel. Paradoxul in
de la Frazer, explicAnd nevrozele civilizatriei prin prisma F-FIFa rr gllsit antropologia culturali modernl a fost, prin
refuldrii imboldurilor ,,primitive". Tot asupra scrierilor lui illtilrlli,. trcclade a se fi constituit ca o $tiintd modernd gi, in
Frazer va medita ulterior Wittgenstein, iar Thomas Eliot va Ar'cld5ltirrrp, de a fi contribuit la decentrareamodernulfi, de
lua ca reper definitia ,,culturii", agacum aplrea aceastala Tylor tt fl t tnlrilnit la eroziunea tncrederii in sine a modernului Si,
in Primitive Culture, pentru contestarea ,,culturii ca civlluagie" , ln m elrrsitimp, de afi integrat acel cadru conceptual modern
punAndsub semnul intrebdrii raportul necesardintre ,,civrllz;a9ie" dF te1rn,:.t,ttttrre a umanalui care conduce ineitabil la obiec-
gi progresul moral. Arta modernistii, pe de altE parte, va apela llltilett tuttrtlui Si la inserarealui tn structurile de cunoastere4o-
(intre altele) la ,,primitivism" ca una dintre resurselede contes- lllltt.n t, p nrytrii epocii moderne.
tare a conventriilor artei burgheze. Mai tdrziu, Boas va aduce ltlrroccrrtrismul s-a insinuat de la inceput in demersul
argumente ferme pentru contestareacategoriei de ,,rasd", iar
llllrrllf rc irl antropologieigi chiar in conceptulei fundamental:
elevii s[i vor implica, pentru a demonta o seamd de ,,de la e€l nl ..eulturii". Odatd cu prima definitrie antropologicl a
sine infelesuri" ale culturii americane, comparativismul inter- eullririi, lirrmulat?i de Tylor in 1871, in care cultura este
cultural. lltlelcrrslcir ,,intreg complex" (ce cuprinde ,,cunogtin1e, credin(e,
Neindoielnic, nu pretindem ci erodareaincrederii in centra- FtlF, nt()nllc" etc.), se impune ideea, de esenfdmodernd, a
litatea modernului, care incepe sd se insinueze de la sfdrgitul Ittlnlttntikrrrafional ordonate, o idee prin care primitivii sunt
secolului al XIXlea in gdndirea sociald, ar fi fost determinati lttretn1i irr aceeagi ordine de realitate cdreia ii apartin $i
doar de noua perspectivd asupra ,,primitivilor" , care a venit tluxlr.r'rri i. In acestconcept al culturii se regdsescat6t proiecliile
dinspre antropologia culturali. Degi ea a avut un rol important rn r lrlt'rrlirlcde ordine Ei raliune, cdt gi ,,urmele" metafiziceale
in acestproces, posibilitatea ins5gi a aducerii pe scenagdndirii t€rsrrlrriclitist al ,,culturii", fapt careva faceca in reprezentarea
occidentale a unei umanitdli alternative fine de o migcare mai r'elrrllrrllcxotic sd persistemereu reflexia reprezentirii de sine.
complexd, proprie chiar evoluliei interne a modernului. Jacques
Derrida a pus in eviden(5 aceastd migcare, clarificind in lrrrrt'cstl'el- afirmdCarlaPasquinelli-, culturaa devenitmetafora
acelagitimp rolul cu totul aparte pe care antropologia culturali lr rlinii, a ordinii noastre,iar toatedescrierilecelorlalli au devenit
(sau etnologia, dupd taxonomia francezd)l-a avut intre Stiintele rrrrxhrlide a vorbi desprenoi ingine.2
umane. Etnologia, afirm5 Derrida, nu a putut sI ia nagtereca
gtiingi decdt in momentul in care o decentrare a putut fi M'rr .l:rcques Derrida, ,,Structura, semnul gi jocul in discursul
operat5: in momentul in care cultura europeanl - pe care ff lnr(clor umane", in Scriitura Si diferenya, Editura Univers,
Derrida o inlelege prin istoria metafizicii gi a conceptelor f l r r t r r r c r i t i1, 9 9 8 , p . 3 7 9 .
('rrrll l)asquinelli, ,,The concept of culture between modernity
acesteia- a fost dislocati, izgonitl din locul sdu, fiind nevoiti
nrrrl lxrstmodernity", in Yflclav Hubinger (ed.), Grasping the
sI inceteze a se mai considera drept culturi de referinf[. Prin
t'lnnging World : Anthropological concepts in the postmodern
unnare, critica etnocentrismului - condilie a etnologiei - s-a /,.,. l{()utledge,Londra gi New York, 1996, pp. 58-59.
32 GABRIELTROC POSTMODERNISMULiN ANTROPOLOGIA CULTURALA 33

Tentativaprincipal5a antropologieimodernede a sesustrage Celuilalt prin cultura sa (inleleasdca totalitate)s-a fEcut cu


etnocentrismuluia fost implicarea relativismului cultural. prcful - ,,plItit" incd de la inceputgi carenu seputea evita-
Flrd indoiali, odat[ cu Boas gi cu gcoalalui, stigmatul nl atenutrriialteritllii Celuilalt prin aducerealui la numitorul
etnocentrismuluicare a marcatantropologiain fazaei evolu- comunal cadrelordiscursuluioccidental:astfel,relafiilede
trionistddispare. ins5, pe ldngl dificultllile epistemologice ntdenieau fost vlzute ca forme de organizarepoliticd, tote-
care survin odatd cu teza relativismului cultural (problema Inismulca modraltonalde clasificare,ritualurilegi tabuurile
comunicdriiinterculturaledevineaporeticd),aceasdviziune nu fost in(eleseprin trimitere la religie gi magie, grupurile
reasiguriimagineaunor intreguri(culturi-societdli)care,chiar primitivecasistemesociale,cu structuriproprii gi cu elemente
dac[ nu mai suntdispuseierarhic,perpetueazlopoziliamodernl ce lndeplinescfunclii precise, identitateaindividului a fost
,,noi"/,,ceilal1i",cu toateconsecinfele teoreticegi practicepe tnleleaslunificat, ca personalitate,poseddndun subiectce
care le-am amintit deja. Nu numai cf, etnocentrismula fost lntegreazdvalori, individ ce are capacitateade a simboliza,
mai addnc decdt s-a crez'ot,dar antropologiaculturald, in careurmlregtescopurigi ale cIrui actiuni, comportamentegi
demersulei fundamental- acela de a reprezentaculturile producliiculturaleascundsensurigi semnificalii.
exoticeca totalitdli -, a subscris(fbr[ voie, desigur)la acel Ca strrezumim, de la Tylor la L6vi-Strauss,antropologia
mecanismmodern care subordoneazd prin cunoagtere.Acel cultural5modernl a incercatsi indeplineascd o misiunecvasi-
mecanismpentrucaresurprindereadiferenleiCeluilaltare ca -imposibill.$i anume, aceea de a-l reprezenta pe Cel5laltin
finalitate asigurareaidentidtii proprii gi, in cele din urm5, nlteritatea lui genuinl cu ajutorul unui aparatconceptualin
suprimareadiferenlei. in acestsens,antropologiaculturalda careposibilitltile de reprezentare a alteritedi suntdejaprede-
avutun rol apartein raport cu modernitateagi o pozilie unicl terminate.Un aparatconceptualale c[rui categoriisunt cele
fatr[de celelaltegtiinleumane.Dac[ tendintra in cadrul celorlalte prin care omul occidentals-a reprezentatpe sine insugi gi
gtiin{esocioumanea fost aceeade fragmentare a obiectuluilor care, aplicat Celuilalt, il transformdinevitabil intr-un sine
specifrc,in antropologiaculnrrall, tendinla a fost inversl: denaturat.Un aparatcaregi-aaritat limitele doarin momentul
aceeade totalizare.Una caresereproducein toatedemersurile ln care,tot din interiorulgdndirii occidentale,a fost radical
ei gi caretraverseazd diferiteleparadigmeale disciplinei: in problematizat.
abordareaholistic[, in genul specificde textualizare(mono-
grafia), in comparativismulintercultural, in fieldwork (ca
experienlltotalda antropologului), in gisirea,,patternurilor", PlecAndde la acesteasumptii, in cel de-al treilea capitol
a ,,trlsdturilor" specifice unei culturi, a ,,personalitltilor" am incercatsi conturS.m w tablou al antropologieiculturale
culturaleg.a.m.d.Odatdcu esenlializarea Celuilaltprin cultura moderne.Sensulacestuicapitolestede aprezenta,,datele"
sa, reprczentat[ca ,,tablou", alte esenlializlri, dualit[1i gi din care, ulterior, va reiegi felul in care in antropologia
totalitlli - prinsein premiselemetafizicealegtiingeimoderne- moderni s-au prezervat:de-a lungul celor mai importante
au fost implicate: esenlaratrionalda umanitltii primitivului, inovalii teoretice gi paradigmatice,o seaml de constante
centrareasineluiin subiect,esentaculhrral5dincolodeaparenla metodologicegi epistemologiceprin care, concomitentcu
comportamental5, idealitateanormeifatrIde realitateaactiunii, cunoa$terea pozitivl a Celuilalt, s-a insinuat o mai adAncd
,,traditria"ca instanfdatemporali etc. Pe scurt, reprezentarea alienarediscursivla sa.
34 GABRIELTROC posrMoDERNrsMUL
iN eNrnopolocn cultuner-A 35

Astfel, in subcapitolul3.1, ,Antropologiacultural5in pozifieteoreticd- sociobiologia- care,punAndin coresponden![


contextulStiintelorsociale", arn conturat,la inceput,tabloul comportamentele socialecu determina{iiledenaturi biologicd,
diferitelor traditii gtiinlifice in cadrul cdrora ,cultura" s-a tinde si suspenderolul social al culturii. Ne-am oprit, mai
constituit ca orizont al interogaliei Etiinlifice. Prin aceasti departe,asupradezbaterii in legdturl cu raportul sistemic
dezvoltare,am urmirit pozilionareaantropologieiculturale dintre,,culturi", ,,societate"gi ,,personalitate", pe careParsons
in raport cu alte ramuri antropologice,precum5i clarificarea a prilejuit-o in SUA, dupdrdzboi, dezbaterece a solicitatdin
unor terminologiicareadeseaproducconfuzii : .antropologie parteaantropologiloro definilie mai precis[ a ,,culturii". tn
sociald",.etnologie",,,etnogfafle ",,,folclor",,,metoddetno- finalul subcapitolului,am amintit defurifia,,culturii", caretinde
graficd", ,,etnografia"ca text 5.a.m.d. Am avut in atentrie,in s[ fie larg acceptatiastlzi, precumgi semnificaliiledistincte
continuare,transformareaobiectului disciplinei, de la omul cu care acest concept este implicat in diferite curente ale
,,primitiv" la alteritateadefiniti in termeniculturali. in privinla antropologieicontemporane.
situlrii disciplinei pe scena$tiintelor umane,am considerat Tentativanoastrl de a contura un tablou al antropologiei
cd doul delimitiri sunt in mod particular importante: deli- moderneeste continuatl in subcapitolul3.3, in care desfr-
mitarea antropologieiculturale fali de sociologie- care se qurdm o perspectivl diacronicl asupra antropologiei, prin
impunein contextulactual al ,,intoarceriiacasd"a antropo- cdtevadintre curentele$i paradigmeleprincipale ale disciplinei.
logiei - gi delimitareafa[i de antropologiafilosoficd- a cirei Astfel, in secliunea3.3.1, am tratatparadigmain interiorul
vechemisiune de a da sezlmain mod speculativde unitatea clreia antropologia s-a edificat in calitate de Stiinti sociald
omului dincolo de varialia socioculturaldeste preluati de moderni- ceaa evolulionismului.Am reconstituitaici genealogia
cdtre antropologiaculturall tocmai ca cercetarea acestei termenuluide .evolufie" incepdndcu Iluminismul gi parcurg6nd
varialii, in mod empiric gi exhaustiv. dezbaterilesecoluluial XIX-lea din cadrul ltiintelor naturii.
in subcapitolul3.2,am dorit si elucidim sensurilepe care in continuare,amprezentatfelul in careSpencerridici termenul
conceptulde ,,culturd" le-a cunoscutin cadrul disciplinei. la rang filosofic, producdndaceasistematizareconceptualda
Am pornit aici de la ambiguitateadublei implic[ri a acestui ,,societ5trii",din carea survenitideeaunei .scf,ri a evolufiei",
concept: atdt ca ce\xace trebuie descris,interogat,explicat, prin intermediul cdreia ,primitivii" - chiar dacl situagipe
cdt gi cafactorceexplicl la rdndulsdu.Ulterior, aminventariat treaptaceamai dejos a acesteiscdri- au putut intra in atenlia
sensurilecomuneale termenuluigi opoziliile pe carele presu- modernilorintr-unmodce a permisipostazierea lor ca ,,obiect"
pune, pentru a ne opri la opozilia ,,cultur[/civilizalie", aEa de cercetareEtiinfifici. Primii antropologi vor credita gi ei
cum a fost tratatdaceastape scenaeuropeanla secoluluial ideea;primitivilor" ca ,,strimogivii" gi vor concedeschemei
XIX-lea. Pornind de la opozilia dintre ,,spiritul" Germaniei de evolufieuniliniari. in acelagitimp, lnsd, Tylor, Frazer 9i
gi ,,civilizalia" Fran1ei",am urmdrit tran$areaproblemeiprin Morgan - ale ciror demersurile-am tratat in continuare-
filtrul darwinismuluisocial, din disputelecIruia survineacel pun problema unei identitdti umane in privinfa gAndirii gi
sensal culturii, opusbiologicului, care, prin intermediullui comportamentului(dincolo de faptul de a fi primitivi sau
Franz Boas, se va impune in antropologia americanl. in civilizali), identitatece permite constihrireaunui orizont al
continuare,am supusatenlieidefrniliile clasiceale ,,culturii" comparativismului,in cadrul cdruiaprimitivilor le sunt recu-
in antropologie,precumEi limitele ori consecin[eleacestora. noscuteforme culturalespecifrcede manifestare: animismul,
Am consideratimportant,de asemenea,sdprezentiimgi acea magia,totemismul,tabuul, sistemeleparentale.
36 GABRIELTROC
POSTMODERNISMULiN ENTNOPOLOGIA CUUTURALA 37
in urmltoarea secJiune,3.3.2, am reunit mai multe
paradigmecare s-au opus evolu(ionismului: difuzionismul, teoriece aspir[ la generalizdrisociologice- un profil unic pe
particularismul istoric, curentul . culturd-gi-personalitate scenagtiin[elor socioumane.
".
Odat5cu difuzionismul,seplrisegteideeaevolu[ieiprogresiste incheiem aceastl incercarede schilare a unui tablou al
uniliniare gi serenunlSla interoga{iaasupraoriginilor, formele antropologieimoderneprin prezentareatentativeiambilioase
culhrraleEivarialia lor frind explicateprin jocul imprumuturilor a lui Claude L6vi-Straussde a deplgi parricularismul prin
in cadrulunor arii culturale.Particularismulistoric - o formi revenireala o antropologieinfeleasi ca .gtiinlI universall a
elaboratide difuzionism- faceun pasinaintecitre ceeace va Omului". Inchidem sintezaacestui capitol cu L6vi-Strauss
deveniforma canonicl a antropologieimoderne: investigarea considerdndc5, odat[ cu modul siu specific de interoga[iea
exhaustivd,contextuali Si ,,din interior' a unei comunititri culturii, antropologiamodern5- prin revenireape solul filo-
particulare.Paradigmapune accentulpe unicitateaculturilor, sofiei, din care s-a desprins- a epuizat ,,posibilul" teoretic
pe indigenizareaimprumuturilor culturalegi ridicl problema propriu gtiin[eisocialemoderne,a$acum a fost acestaelaborat
relativismului cultural, care va deveni principiu epistemo- in secolulal XIXlea.
logic. Am tratat aici rolul apartepe careFranz Boasl-a avut
in creareagcolii americanede antropologie,precum gi in Antropolo gia po stmodernd
constructiaunui cadru conceptualin care comparativismul DupI cum am arltat in secfiuneaprecedentii,antropologia
interculturalintre societdfileexoticegi cele modernedevine culturall a avut o pozilie unicl in raport cu modernitatea: ea
posibil fdrl a ierarhiza.Acest comparativismestepreluat ca a contribuit, prin critica etnocentrismului,la eroziuneaincrederii
sarcini in cadrulcurennrlui.culturd-gipersonalitate",sintetizat in sine a modernului, integrdndtotodatl procedurile gtiinlei
prin intermediulcelor doui personalititi carel-au reprezentat socialemoderne- specificuldiscursival acesteia.Prin conceptul
cel mai bine: Ruth Benedictgi MargaretMead. de ,,cultur5",inprimul rAnd,antropologiamoderni a reprodus
in subcapitolul 3.3.3, ne-amindreptatatenliaasuprafunc1io. etnocentrismulla un nivel mai adAncAi, in acelaqitimp, l-a
nalismului,curent cunoscutin mod deosebitprin teoria gi stabilizatintr-unputerniccanonepistemologicgi metodologic.
practicagcolii britanice de antropologiesociald.Am arlalizat Elementelefundamentaleale acestuicanon- holismul, munca
aici felul in care antropologiase ,profesionalueazl" in jurul de teren(fi eldwork),comparativismulintercultural, monografia
muncii de teren, care devine condifie epistemologicda etnograficl - s-auprezervatin toateparadigmeleantropologiei
cunoagteriide tip antropologic,gi a teoriei societS{iica sistem moderne, fiind unanim acceptatedrept condiflile cele mai
integratEi funclional, din perspectivacdreiacultura primegte generalede legitimare a cunogtinlelorantropologice.Aceste
un puternic caracter instrumental. Pornind de la Emile conditriiau garantat,pe ldngdvaliditateacunogtinfelor,caracterul
Durkheim,careelaboreaz[o priml formd a doctrineifunc1io- neproblematical reprezentirii Celuilalt. Cu identificareaunei
naliste, am urmdrit cele doud ramuri dominanteale gcolii
,,crize a reprezentlrii" debuteazdantropologia americand
britanicede antropologie: funclionalismulinstrumentalpro- postrnodernl, o crud, a cdrei posibilitate de a fi perceputd
movat de Malinowski gi funclionalismul structural al lui trebuie pusd in leglturi cu survenireaparadigmeiinterpre-
Radcliffe-Brown.Am ardtat,de asemenea, c[, odati cu functrio- tative in antropologie gi ale cirei coordonategenerale se
nalismul, discursulantropologicmodernse stabilunazd,doban-
racordeazi,la criza semnalatide postrnodernismulfilosofic.
dind - prin articulareapracticii etnograficede teren cu o Imboldul antimodernal acestuiadin urmd se particularizeazd.
38 GABRIELTROC POSTMODERNISMUL
iN RNTROPOTOGIA
CULTURALA 39

in cazulantropologieica interogarea proprieitraddii Stiintifice ,,oglinda"culturii pe careo amlbcazd-Aceasti culturi reflectatl


modeme, concentrdndu-se nu at6t asupraunor teorii parti- sepresupuneci reprezintdexperienplesubiec!ilorprin inter-
culare, cdt asuprafundamentelordisciplinei, a ceeace face mediulunui complexaparattextual.insd subiecliigi experienlele
posibil discursulantropologicmodem.A vedeainsl etnografia lor devin ,,constructii textuale" prin faptul cI persoanele
ca discurs a presupuso mutare a accentuluiin pragmatica concretecare sunt intervievate(in circumstanfeunice, care
gtiingificd a antropologiei - mutare ce a fost operati in nu sunt repetabile)sunt intotdeaunaobiectivateintr-un tip
antropologiainterpretativdde cltre Clifford Geertz- dinspre social ori un subiecttextual, care nu mai ,,vorbegte"decdt
munca de teren gi tot ceea ce insofegteaceastl activitate prin vocea autorului. Antropologii moderni au asumatci
specificl spretext gi spreconditiileproduceriitextuale.Priviti metodelelor probeazl gi reveleazl experien{atr5itl gi, de
ca text, etnografiaa pututdevenisubiectuldeconstruclieiposnno- asemenea, ci vorbireareflecti aceastiexperienlS- experien{a
derne,care, la inceput - sub o influenli ce a venit dinspre corsideratl gi eaca fiind fuitE -, astfelincdt nansferareavorbirii
critica literard americani -, S-? exercitat intr-o variantd in scriere este calea simpld gi transparentlde a reprezenta
derridean[. Ulterior, ,,textul" devine ,,discurs", iar critica experiengatrIitf, a Celuilalt. Ceeace au arltat postmodernii
postmoderndpreia sensurileanalizeide discurs,in in(elesul fali de aceastdideologie a transparenfeireprezentationale
lui Foucault,urmirind modul specific in care se articuleazl estecI nici vorbirea gi nici scriereanu oglindescexperien{a,
reprezentarea antropologicl cu un discursmai general,fiind ci o creeazS.Prin acestproces, ceea ce este reprezentate
pafte a unui procesde exotizaregi inferiorizare a alteritilii. radical transformatde logica producliei textuale. Cel care
Astfel, un interes ce vizeazd.la inceput nivelul formal al ,,vorbegte"in text nu estesubiectul,ci autorul, caremimeazl
reprezentirii se cupleazi cu un interes ce are in atenlie un subiect ficlionalizat. Iar dreptul (autoritatea)de a purta
problemeleeticegi politice ridicate de cercetareaantropologici. acestmonolog ii esteconferit de proceduri de legitimare ce
Preocuparea pentrutext (deconstrucfiaetnografiilormoderne) nu se regisescin text, ci in afaralui: in metodelegi presu-
setransformdin preocuparepentru ,,textualizarea"antropolo- poziliile epistemologiceale disciplinei. Ceeace sepresupune
gici - altfel spus,pentrudecelarealimitelor inerenteprocesului estecd, dacl acesteasunturmatesaurespectate,cunogtinfele
de reprezentarea umanului. produsesuntvalide.Acestmod de legitimarefaceca suprematia
,,Criza reprezentlrii" semnaleazdin antropologiefaptul autorului sI fie tripld: asupra celor reprezentati,asupra
ci scriereaetnograficdesteo producfienarativ[, structurata cititorilor gi - pentru cI in antropologierareori doi antro-
de o logic[ ce separl scriitorul, textul gi subiectulcercetiiriir. pologi investigheazdacelaqisubiect in aceeagiperioaddde
Texrul etnograficsubsumeazd presupozitriileconform clrora timp gi exprimdnd experien(eleaceloragi subiecli - ca o
existi o culturl real[ (obiectivl gi frniti) ce poatefi surprinsd autoritatein cadrul comunitdlii Stiintifice.
de analistulinzestratcu o forml specificl de cunoaqtere prin Pornind de la acest inleles al crizei se exerciti critica
intermediuluneianalizegi trarscrieri atentea datelorinregistrate postrnodern[in antropologie.Ea a supusatenfieicritice auto-
in teren(interviuri, noteetc.). Cercefiitorul-autor devineastfel ritatea etnografic5,,,monologismul",holismul, practica
cercetirii in teren, ,,prezentuletnografic", sensultotalizator
l. Yezi Norman Denzin, InterpretiveEthnograplry.Ethnographic gi presupusfinit al culturilor. Prin racordareala postmo-
Pmcticesfor the 21stCentury,SagePublications,Londragi New dernismul filosofic, deconstrucfiain antropologiea aplicat
Delhi, 1997,p. 4. constantelepostmodernismului- caracterul antimetafizic,
40 GABRIELTROC
posrMoDERNrsMUL
iN eNtnopoLocrA cULTURALA 41

denunlareaobiectivismului,critica prezentismuluigi a logo- l-a avut pentru traseul postmodernismuluiin antropologie.


centrismului,afirmareapatialitltii gi instabilititii sensurilor Urmirind evoluliaacestuigdnditorpe parcursuloperelorsale,
gi a caracterului,,fic1ional"al scriituriiteoreticeg.a.m.d.- la ne-amoprit asupracelor dou[ tememajorecitre careconverg
specificul ei disciplinar.ln contrastinsl cu un etospostrno- scrierile sale: relevantapentru $tiinta sociali a cercetirii
dern mai general,antropologiipostmoderniau fost optimigti, localului gi reelaborareaconceptuluiculturii. Indicdm faptul
avdnd in vedere o depdgirea crizei. Posibilitatea acestei cd intrelegerea de citre Geertza culturii ca ,,discurssocial,'9i
depdgiri a fost vdzut[ in special prin promovareaexperi- ca ,,ansamblude texte"vadeterminaaceaschimbarea accennrlui
mentalismuluireprezentalionalgi a unor epistemologiisuple, de la munca de teren la text, care va permite reevaluarea
caresd nu mai conduc[ la reificareaculturii gi la obiectivarea critici a etnografiilor clasice,pe care o intreprindepostmo-
alteritdlii. Recunoscdnd limitele $riintificitltii unei discipline dernismulantropologic.
careestein mod esentialnarativS,postmoderniiau identificat Cu urmltoarele douf,subcapitole,care txateazd problema
un rol nou pentru scriitura etnograficd: in[eleseca moduri ,,crizeireprezenterii",intrtm propriu-zispe terenul antropo-
intertextualede comunicarea sensurilorlumii vietriiproduse logiei postmoderne. Astfel, in 4.2 am abordatproblemacrizei
in contextesociale,politice, geograficediferite gi de grupuri reprezentlriiin gtiinlelesociale,a$acum estein{eleaslaceasta
socialediferite, etnografiileindeplinesco func{iepragmatice. de cdtreantropologi,pentru ca, in 4 .3, sd arltim felul in care
Ele ,,pun in legdtur[", in noul context global, in care se aceastl crizd a fost particularizatd in cazul antropologiei
manifestl noi forme ale diferenlei, grupuri socioculturalecu cuhurale.
perspective,inreresegi identitili diferite. in fine, avdndin Apreciind cI deconstrucliacare a urmat acesteisesiziri a
vederepotentialul critic pe care antropologial-a avut de la crizei s-a desfEguratdupi axele deconstruclieitextuale, a
inceputurileei fup de formeleopresiveale modernuluicultural, ideologieisubsumatiepistemologieidisciplinei $i a limitelor
postmoderniicred cd, in urma deconstrucfieiposfinoderne- metodologiceale cercetirii bazatepe munca de teren, am
care echivaleazdcu o ultimi epurarea etnocentrismului-, exemplificat,in urmltoarele subcapitole,acestedireclii prin
antropologiaiEi poate redobindi func1iaei criticd. Iar dacd trei critici pe care le-am consideratreprezentative.
logicii culturale modernei-a fost centraldreprezentarea de Astfel, in subcapitolul4.4, am expus ,,critica autoritltii
sineprin Celllalt (inferiorizat, dupdcum am arltat anterior), etnografice"- care este,in esentrd,o critici a stilului repre-
atunci importangacontributrieiunei antropologii epuratede zentafionalbazatpeobservafiaparticipativl -, agacum a fost
etnocentrismla dezbaterea general5a postmodernismuluigi a intreprinsi aceastade cltre JamesClifford.
felului in careacestaproblematizeazd,mdemuldevineevidentii. Subcapitolul4.5 trateazd, critica monologismului,carese
referd Ia modalitdtrilede reflectare a intersubiectivitEliiin
textul etnografic.Ardtdm aici care sunt dificultdtrileridicate
de reprezentareatextualda interactiunii dialogice din teren,
SI rezumlm, in continuare,coordonateleprin care am dificultili pe care etnografiamodernl - prin tehnicile ei de
incercatsi surprindem,in ultimul capitolal lucrdrii, dezvoltirile construirea autoritElii textuale- le-a eludat.
specificepostmodernismuluiin antropologie. Cu subcapitolul4.6 incheiem prezentareademersurilbr
Capitolul debuteazlcu prezentarea,in subcapitolul4.1, a critice din antropologiaposftnodernlprin expunereaholismului
rolului pe careantropologiainterpretativl a lui Clifford Geertz ca modalitate clasici de textualizare - ce produce iluzia
42 GABRIELTROC CULTURALA 43
iN ENTNOPOLOGIA
POSTMODERNISMUL

izomorfiei intre intregul textual gi cel social-, stategietextuali gcneralitate. in final, prezentdm concep(ia lui Stephen Tyler,
deconstruitdde RobertThornton. cel mai radical dintre antropologii postmoderni. Acesta sus[ine,
Nu puteamincheialucrareafrra a ardtacaresuntalternativele in esen{5,cd etnografia este discursul cel mai propriu al unei
propusede antropologiipostmoderni,ca unnare a decons- qtiintrepostmoderne, $i aceastapentru ci, prin capacitatea ei
trucliilor intreprinse.Dacdetnografiileposnnodemecapabilesi de a evoca unei realitlli consensuale", etnografia
dea seamain mod concretde o mai adecvatdreprezentarea "ficliunea
se poate sustragecapcanelor reprezentirii din Stiintele sociale
alteritd(ii suntinc[ pu[ine, in schimb,in privinla noilor cadre moderne.
teoretice- ce au ca scopconstituireaunor strategiireprezen-
talionalealternative-, s-auinregistratmai multe propuneri.
Astfel, pentru o adecvatiireflectare a intersubiectivitdgii,
Clifford propune ca alternativdparadigma,,dialogului gi a
polifoniei". in aceastlparadigm[,etnografulasumi cd fiecare
situaliede comunicareil pozilioneazl in mod diferit in cadrul
unei refelecomplexede relafii intersubiectivegi recunoaEte cI
implicareasasubiectivlesteinevitabili in fiecaredintre aceste
relafii, inl[turdnd mitul poziliei neutre gi detagate(qtiinlific,
politic, moral) a cercetdtoruluiin teren. Din punct de vedere
al reprezentlrii textuale,aceastdipostazi ia forma ,,dialogului
textualizat"ori a .naraliunii polifonice'. Prin aceastistrategie
,,multivocali"sau,,heteroglosic[",sedepdgegte monologismul
clasic, ,,autorul"etnografieinemaifiinddoar antropologul,ci
gi subiec(iisii. O a douaalternativi le aparfinelui Fischergi
Marcus,carevdd destinulunei noi antropologiiprin reevaluarea
potentrialuluicritic al antropologiei. CombinAndtehnicile
critice specifice antropologiei (defamiliarizareagi juxtapu-
nereatransculturald)cu ceeace rEm6nevalorosdin criticismul
socialoccidental,antropologulseimplicl in cercetareasocietltrii
proprii cu intenfia de a recuperadiferenlele,perspectivele
consideratemarginalece sunt reprimatede aparatultehnolo-
gico-politic de produsimagini Ei ideologii nonnalizatoarece
caractetizeazicentrulsocialului.GeorgeE. Marcusconsiderl
cI perspectivaasupra,,terenului" seceregi eaurgentrevizuiti.
Abordareaclasicda muncii de teren ca activitatece se desfr-
goard intr-o singurl localie trebuie inlocuitl, in condiliile
societtr[iiglobalizate,cu modelulunei actriunice arein atenfie
mai multe localii in acelagi timp gi diferite niveluri de
Capitolul 1
R[dlcinile filosofice
ale postmodernismului

S-a spus in legltur[ cu postrnodernismul - nu neintemeiat -


ell cste, inainte de toate, o forml de scepticism: fali de
arrkrritate,de tradilie, de normele politice gi culturale accep-
Irrlc otc.r. Deqi corectl, caracterizareae cu totul insuficientl,
ellci cel pufin modernul - dacd nu cumva o intreagf, tradifie
rccptici ce merge pdnd la greci - sti sub aceeagicondilie.
Mrrrlcrnul in special - proiectul modern, in accepliunealui
llrrbcrmas, ce are in centru ideile emancipatoareale Ilumi-
rrrsurului- igi corstituie pozitivitateaprin chiar aceastlreacfie.
( )lxrzifia modernului fali de tot ce ii este anterior e, ftrd
lrrdoiali, un loc comun. in schimb, opozilia sa interni, dublarea
constantda discursului emancipatorde citre un discurs critic,
rr lirst expusl gi clarificati mai recent2.Touraine,indeosebi,a
rlcuronstratconvingltor complicitatea addnc[ dintre proiectriile
rrlcaticemodernegi mogtenireatraditiei. incepAnd cu Rousseau-
poate cel dintdi critic al lumii moderne -, se va dezvolta o

I Stuart Sim, ,,Postmodernismand Philosophy", in Stuart Sim


(ed.), Postmodern Thought, Routledge, Londra, 1999, p. 3.
Amintim in legdturd cu acest subiect lucrlrile lui Alain Touraine,
Critique de la Modernitd (Fayard, Paris, 1992), gi Peter Wagner,
A Sociology of Modernity : Liberty and Discipline (Routledge,
Londra. 1994).
46 GABRIEL TROC POSTMODERNISMULiU NNTROPOLOGIA CULTURALA 47

tradi(ie criticf, internd discursului modern, care urcl de la l.l. Filosofiaca art[ gi religie - Nietzsche
Kantgi posthegelienipdnl la Nietzschegi gcoalade la Frankfurt.
Postmodernismul iqi afli rdddcinileil aceastitraditiecritic5, listc binecunoscutfaptul cX scrisul lui Niezsche se lasdgreu
pe careo exploateazlgi o intensificd.Dac[ insi critica internl rupusunui demersanalitic.Nesistematice- cel putin la prima
a modernuluiviza incd,revitalizareaacestuia,postrnodemismul vedcre-, textelesalepun in joc sensulpe diferite planuri 9i
procedeaziradical, afirmdnd egeculsau decesulproiectului orchestreazd semnificaliileprin intermediula multipletehnici
modern.Ceeace nu inseamnlautomatsurvenireaa cevanou. rct()ricegi stilistice. Nu este de mirare, din acestmotiv, cd
hoiectul modern ,,s-a realizat", in sensul de a fi ocupat Itttcrpret[rile ce s-au dat operei sale au fost la rindul lor
istorial locul oric5rei alternativeexteme. El nu mai poatefi - in divorse.Existd ,,un Nietzsche" al lui Heidegger,un altul al
concep[iapostrnodernd - decdtsubminat,expusgi deconstruit, lui Foucault,Kaufrnann,Deleuzeetc. Genurilescriiturii sunt
pe scurt, delegitimat in acele ,,zone' care-i conferd stabi- gl cle diverse.tnsl nu doar dintr-un oarecaremotiv estetic.
litatea,dar care,paradoxal,conducin acelagitimp gi inevitabil Aforismul gi poemul sunt in principal mijloacelede expresie
la crizd. prin care se urmdregteo noui pozilionarein filosofiet : una
clre nu mai urmiregte idealul cunoagterii - descoperirea
Degi conceptulde ,,postrnodernism"nu a fost, la aparitria glcvtrrului -, c6t realizareainterpretdrii unui fenomen 5i
sa, unul filosofic - el apare in contextul criticii literare cvirluarea acesteia.Interpretareafixeazdsensulunui fenomen-
americanede dupl al doilea rdzboi mondial -, ceeace i-a nrcreu parlial gi fragmentar-, in timp ce evaluareadetermintr
conferit ,,greutate" line de o reac[ie criticl din filosofie. vrrloareaierarhicda diferitelor sensurigi totalucazdfragmentele.
Genealogiasa trebuie clutatl in reac[iaradicall din filosofie Alirrismul, in aceastdoptiunede textualizare,reprezinti arta
impotriva tradiliei metafizice,centrat[ pe subiectgi ratriune, Intcrpretdrii (,,enun1And"deopotrivd lucrul de interpretat),
reacfiepe carea intruchipat-opentruprima dati Nietzschegi, Ittr poemul - arta de a evalua.
ulterior,mai amplu,Heidegger.Plecandde la ei, s-adiseminat
suspiciuneaprogramatic[ fa(i de discursulfi]osofic modern, Programul: recuperarea unitdtrii dintre gdndire si viald
careconstituiedominantaunorgdnditorica Derrida, Foucault Avcm, prin unnare, o dedublare a gAnditorului care este
gi Rorty. Acegtiadin urmd sunt considera[iin filosofie - nu deopotrivl ,,fiziolog" (cel ceprivegtefenomeneleca simptome
neapdratcu asentimentullor - figurile principaleale postmo- 1i le exprimdprin aforisme)Si artist (cel care evalueaz[prin
dernismului.Vom incerca,in celece urmeazd,si desflgurlm hrtcrmediulpoemului,care deschide,,perspectivele" mereu
inldn(uirea ideilor care a condus la dominantele gdndirii plurale).Sensulacesteidedubllri vueazd reinstalareafiloso-
postrnoderne,dominantece se regdsesculterior - pe linia lirlui intr-o posrurduitatd; ea trimite la figura gdnditorului
unei filialii explicite saudoar preluatedintr-un discurscarea grrcsocratic, ,,frziolog" Eiartist, interpretgi evaluatoral lumii.
devenit inflalionist in anii '90 - in cadrele teoretice ale ( ilinditorulcareprofelegteo noui filosofie, ,,filosofiaviitorului",
gtiin{elorsociale,deci gi ale antropologieiculturale. sc intoarcecltre un etoscreatororiginar, ce intruchipa,,unitatea

Vezi Gilles Deleuze, Nietzsche, Editwa All Educational, Bucureqti,


999, pp. 15 sqq.
GABRIEL TROC POSTMODERNISMUL CULTURALA 49
iN ANTROPOLOCIA
dintre gdndire gi via1i". Aceasti unitate originarl, crede rnil. Opera lui Nietzsche poate fi ,,cititI' urmdnd aceastd
Nietzsche, s-a pierdut. Nu numai cI s-a pierdut, dar era lnetamorfoze clreia ii corespund trei sensuri ale filosofiei:
inevitabil str se intimple aga,de vreme ce era o noutateatat l. filosofia ca metafizicl, infeleasl ca gAndire ce se dezvoltl
de genuin5,incAt nu putea supravieluidecAtdeghizindu-se.
ln istorie, degenerAnd,intorcdndu-se impotriva ei gi devenind
Filosoful a trebuit sI se supund fo4elor preexistente,sd
nlascasa; 2. filosofia ca demascare,ca .expunere" a idolilor
imbracemascapreotului, a inleleptuluioriental, a ascetului, gi 3. filosofia ca transmutalie a tuturor valorilor, ce schimbl
crede Nietzsche.Filosofia a supraviefuitprintr-o deturnare
raportul vointei de putere in favoarea ,,for[elor afirmative ale
fatall de la menireaei. In locul unitllii pierdutedintre o vial5
vielii".
activi gi o gdndire afirmativd, sub numelede ,,filosofie" se
instaleazio gAndirece-gipropunesljudece viata, sd-i opund
Modernitatea ca apogeu al istoriei nihilismului
valori pretinssuperioaregi sdo mdsoarein func1iede acestea.
Gdndireaar deveniastfelnegativd,impunAnd,vie[ii. constran- Ietoria, in ansamblulei, esteinterpretatdprin grila amintit[
geri prin care o depreciazl, stabilind ca nonne formele ei mai sus,pentrucI realulinsugis-ar fi modelatdup[ pretinsele
cele mai slabe, cele mai maladive. Din creator de valori, valori superioare(opusevielii). Dacd istoria filosofiei, de la
filosoful devineapir[torul valorilor prestabilite.El inceteazl Socratela Hegel, esteistoria ratiunilor pe carefilosoful-preot
sd mai fie ,fiziolog" gi artist, devenindmetafizician sau le oferd pentru a legitima supunerile,istoria pur gi simplu
public". Afirmdnd cI sesupuneimperativelorraliunii, esteceaa nihilismuluiprogresiv,undeprin ,,nihilism" seinlelege
"profesor
el nu face decdtsi legitimezefo4ele reactivefald de vialE: victoria fo4elor reactivegi a voinlei de a nega via1a.Nihi-
state,religii, valori ale momentului. lismulrealizat,identificatde Nietzschecu lumeamoderni, ar
,,Secretul"filosofiei s-ar fi pierdut, prin urmare, incl de reprezenta ,,victoriacategoricda sclavilor", rezultatal voingei
la origini, rdmdndndcevade (re)descoperitin viitor. Ceeace negativedeputere,cetriumfii .prin sustragerea fo4ei celuilalt".
nu inseamnd pentru Niezsche o revenire romanticl la un Modernitatea,prin urmare,nu aducedecdtaparentcevanou.
trecut idealizat(ce ar puteafi, eventual,mimat), cdt, in primul Ea nu ar rcprezentadecdt o schimbare de formd a nihilis-
rAnd,o iluminarepentru ceeace de-abiaurmeazl sd survinl. rrrului, inlocuirea valorilor superioarecu valorile umane,
Iar aceastdsurvenireurmeaz5unei metamorfozea spiritului consecin{da ,,mortii lui Dumnezeu' - un eveniment,,zgo-
exprimati metaforic in ASa grdit-a hrathustra prin figurile motos", dar neesenlial.Morala inlocuiegteacumreligia, iar
cdmilei, a leului gi a copilului. C5mila estespiritul ce poartl loculvalorilor divine esteluat de utilitate, progres,valorizarea
greul : povaravalorilor prestabilite,a educafiei,moralei gi istoriei; serdmdne,prin urmare,in imperiul valorilor presta-
culturii. Leul e spiritul ce-gi ob(inelibertatea,cel ce refuz5 hilite,in aceeagi,,istoriea unei erori". ,,Oameniisuperiori",
valorile vechi gi se revolriiimpotrivalor. Copilul estespirirul $uslinegdnditorul, sunt cei ce cred cd pot lua locul zeului
care ,,uit5"r vechile valori gi care, prin joc, creeazl valori defunctprin propriile mijloace (ratiunea).Noile valori, cele
umane.care sunt fundamentatein cadrul unei culturi clldite
l. ,,Uitarea"capitEla Nietzscheo importa{I ontologicE: existl o pe principiul gtiinlei, sunt la fel de opresiveca cele vechi,
uitare nedorittr- ceacarefaceobscurimpulsul inilial al filosofiei -
gi o uitare buntr, care se opuneexcesuluide istorism gi care ii
l. Fr. Nietzsche, ASa grdit-a hrathustra. Editura Humanitas.
permite creatoruluisd se orientezecdtre viitor (v. infra).
Bucuregti, 1996, pp. 81-85.
50 GABRIELTROC
I{)S MODERNISMUL iN ANTROPOIOGIA CULTURALA 51

valori conformiste, incapabile sd tulbure ordinea stabiliti.


enn(tn"filosofic,propriu gdnditorului,ce imbinl aforismulcu
Mai mult, sunt valori care, in lipsa unei instanfe terminale,
poernul.
blocante, a unei valori supreme (Dumnezeu), submineazi insugi
llstc evidentiilegltura ideaticl a .consideraliilor inoportune"
principiul valoriir. Valorile devin convertibile qi efemere, ceea
eu irrtuitriileexprimate intr-o scriere anterioard, NaEterea
ce erodeazd ,,optimismul" omului modern. Ajuns la apogeu,
tnryediei.Acolo se dI o prim[ diagnozda epocii moderneca
nihilismul e intrupatpentru Nietzsche de figura ,,Ultimului Om",
€prtclla ,,culturii alexandrine', avdnd ,,omul teoretic" drept
a omului modern, care gi-a pierdut increderea in fundamentele
ldcul'. Acestadin urmd esteeducatpentru a deprindeacele
valorilor. Aventura metafizic[ a valorii, centrat[ pe cdutarea
nntduriale cunoagteriicaresuntfundamentatede gtiin[d9i tot
adevdrului, a .lumii adevirate", ajunge la final. ,,"Lumea
eecuceel producesti in slujbaftiintei. Socrateesteprototipul
adevlratS" devine o fabuld."2 Altfel spus, dedublarea intre o
acestuitip uman, care, de-a lungul istoriei, a flcut caduc
lume a aparenfelor gi una a esenfelor, propovlduitd de filosoful-
orlcarealt ideal. Omul teoretic,in opozilie aici cu artistul, igi
-preot Platon gi reluati ulterior, mereu sub alti mascd, Ei-a pldcereain .sfdgiereavilului" existenlei2;daci artistul
pierdut in intregime credibilitatea. Chiar sensul dedublirii ca
BHse$te
oalc incentat de contemplareafiinlei, pdstrdndu-inealterat
atare s-a epuizat: lumea aparentil e la fel de neverosimild ca
misterul, omul teoretic e incdntat doar de procesul unei
cea adevdrati - ceea ce poate fi infeles ca e$ec al metafizicii
dcz.vtrluirireugite, sub constringerea$tiinjei de a-i smulge
esen{ei, originii, fundamentului. Metaforic exprimat, este fiin;ei adevirul, nef,rindmigcat,,denimic altceva".Justificarea
momentul ,,arriez77",,,a1 celei mai scurte umbre" (dedubliri), sccsteiatitudini fine de ceeace Niezsche nume$te,,Iluzia"
Pe scenI, Nietzsche introduce ultimul personaj al acestei ctre a apirut pe lume odatl cu Socrate: credin(aconform
istorii decadente: .Omul care igi vrea pieirea", cel ce exprim[ clreia gdndireaceurmdregtefirul cauzalit[tii scoatela lumin[
voinla de a nega chiar via(a reactiv[, cel ce vrea sd se distrugl escnfelerealitdlii. Nu numai cd gdndirea, astfel orientat5,
in mod activ; cu el, nihilismul se lmplinegte gi, la ceasul rccunoa$teceea ce e mai ad6nc in realitate, ci, in aceastii
,,miezului nop!ii", timpul este pregltit pentru lluziemetafzicd,sti gipromisiuneaimplicitdcI realitateapoate
"transmuta(ia
tuturor valorilor". l'i indreptat[. ins[ gtiinla, credeNietzsche,tinde neintrerupt
ctrtrelimitele ei. Mai devremesaumai tirziu, ,,omulsuperior"
Ne vom opri mai indelung, pentru a clarifica evaluareape (personajce line de momentulmodernal evolu[ieinihilismului)
care Nietzsche o face culturii moderne gi care alimenteaz[ rujunge la punctelede limiti aleperiferieicerculuigtiintrei(care
atifudinea sa radicald fa(d de ea, asupra celei de-a doua vrea sd cuprindd ,,intregul" realului), acolo unde ,,esenta
Considera|ii inoportune, o scriere de tinerele cu titlul Despre logicii dI greg" gi de unde doar cunoastereatragicd mediatd
folosul Si neajunsuile isnriei pentruviayd. Gdsimaici exprimdri de artl mai poate inainta. insd cultura modernS,diagnos-
ale unor idei care, ulterior, vor fi amplificate, licheazdgdnditorul, refuz5 aceastdcunoa$tere,o refuleazl
"fiansparente',
dezvoltate pe multiple planuri in scrieri care fin de ,,noul intr-un ,,optimismcaresecredenelimitat'. in timp cepromite
o fericire pImAnteascI,alexandrind,ce se poate .distribui"
l. Vezi Gianni Vattimo, SfdrEitulmodernitdlii. Nihilism Si herme- pentru to[i, lumea modernf,camufleazl faptul c5, pentru a
neuticd fu gdndireapostmodernd,Editura Pontica, Constanla,
1993,p. 23. Fr. Nietzsche,,,Nagtereatragediei", in De la Apollo la Faust,
2. Fr. Nietzsche,Amurgul idolilor, EdinrraHumanitas,Bucuregti, Editura Meridiane, Bucuregti, 1978,p. 262.
1994,p. 470. Ibidem, p. 246.
52 GABRIEL
TROC F(fs'I'MoDERNTSMUL
iN RNrRopoLoclR
culruRelA 53

dlinui, arenevoiede o clasl de sclavi.Forrmrleca ,,demnitatea lfllntfica; chiar gtiinla prin excelentrdr, in cadreleclreia se
ornului" gi ,,demnitateamuncii" disimuleazd necesitatea acestei hFrlu toatefapteletrecutului gi ale prezentului.Iar aceasta
ordini, insd la prima zdruncinarea iluziei care intemeiazi I InlArnpleh modul mumificdrii, al transformlrii faptelor
aceastiiordine, cultura modernXva fi sortitd, afirml Nietzsche, {t vlstU" in fapte ,,de cultur5". Nu practicareaistoriei in
,unei infricogdtoarenimiciri". Catastrofaestepresimlite de HO crtc problematicd,din perspectivalui Nietzsche.Fiecare
omul modern, care incearcl si stdvileascl pericolul; insl Bn gcnuriteistorice,a$acum le inlelegeNietzsche- monu-
pentruaceastafolosegtetot mijloaceleculturii teoretice.Kant Fl, traditionalistqi critic -, poateaveao buni intrebuinlare,
este adus in disculie ca fiind spiritul lucid care zguduie
increderea$tiinteiinea ins5gi.AEezandinsl cunoagterea in zona
aparen(ei,,,il cufund[ pe visdtor intr-un somngi mai adAnc",
a$acum spuneaSchopenhauer-
Se profileazS,dupl cum vedem, inc.I din prima scriere
semnificativi de tineregea lui Nietzsche,nevoiaunei alter-
native radicale. Speranlele,dupd cum reiesedeja clar, vin
r. ,,,criticulfdr5necesitate, fiirdpietategicunoscltorul
antichizanurl
dinspreartI. insI, pentru Nietzsche,arta epocii selimiteazd gi
mHrc;iei trecutuluifiirtrcapacitatea
de a cream5regie2.
ea Ia reflectareasitualieiomului modern.Estegi ea .prins["
in jocul cunoagteriiteoretice,indeplinindin cel mai bun caz Gufturamodernl devineuna care aglomereazd. fapte ale
o func1ieconsolatoare. Ea estemai mult inposesia,criticului" Fleutului, consideratepiese gtiinlifice: din trecut survin
decit in cea a ,,creatorului",e in mdinile omului alexandrin,
Slncctat lucruri necunoscutegi disparatepe care istoricul se
un anticar sau,,arhivar", care mai mult o deturneazl de la
SU se le ,,ordoneze,disciplinezegi cinsteasci", atenudnd
sensurileei. Gnflictul firesc dintre ele prin reducereala o logicd ce le
Evaluareaepocii moderne, ce reprezintddoar un scurt Elnrccnde.Proceddndarhivisticgi regulator,culturamodernl,
episod in ,,Nagtereatragediei", continu[ in cea de-a doua ll€dc Nietzsche,nu mai e o culturf, vie, ci una care estede
Consideralie inoportund prin investigarearaportului modern fott o ,,cunoa$terea culturii". ,Cultura" (ca ,,arhivI" sau
dintre ,,via1d"gi istorie. lf,elclopedie),9i nu ,,via1a",devine,,obiectul"culturiimoderne,
Ceeace estepus, in fond, sub semnulintreblrii aici este Lf ltlcalulde om pe care-lpropunenu este ,,creatorul",ci
istoriainleleasddin perspectiva hegelianS, istoriaca progres .0tttul cultivat" : un ins carea devenitin intregime,,obiectiv"
inevitabil, fiecare succesinscriindu-sein mod necesarin In rrrpornrrilesale decunoa$terc, in sensulcd,amlizeazd,gidisecd
cadreleontic-ontologiceale ,,procesuluiuniversal"l. Ca atare, Srottimentele in aqafel incAt acesteaiEi pierd fo4a de a mai
istoria nu mai e privitl ca mijloc de receptarea faptelor grercitavreunefectasupraspiritului- in special,aceafodl
exemplareale trecufului, ce pot ghida faptele viitorului, ci
devineo valoarein sine. Istoria, afirm[ gdnditorul, devine ljtiinga este in(elease ca orientare a gAndirii ce se cramponeazd.in
inventariereadevenirii, in dauna fiin(ei (,,existentul,vegnicia").
(lonsiderdndca justi gi adevdrati doar observarealucrurilor in
l. Fr. Nietzsche,A doua consideralieinoportund.Desprefolosul rlcvenirealor istoricl, gtiinga ,,il aruncE pe om in oceanul de
Si neajunsurileistoriei pentru viald, EdiruraArarar, Bucuregti, lumind al devenirii intelese" (Ibidem, pp. 100-101).
1994,pp.76 sqq. Ihidem, p. 29.
GABRIEL TROC iN RNrnOpOloGIACULTURALA 55
?oF'l'MOlrenNIsMUL

estetic[ ce il desprindpe creator de interesul slu & trocut gi prezent, care nu mai poate reac(iona in fatra
imediat. Omul modernnu mai delinenimic caresi-i i semnificativ (,,nici mari r[zboaie, nici marr
doar lui; devine doar un colec[ionar, o ,,enciclopedie nu mai pot avea vreo influenl[ eficientd"l); cu alte
lantI". El interiorizeazd. o vastl cultur[ istoricl. dar la nihilismul ,,omului [ce se considerd] superior".
interiorizdri nu-i corespundeo exteriorizareadecvati: iegirii din acestimpas vine in primul rdnd din
demascarea opozilieidintre,,conqtiinga" istoricd
...insugireaceamai caracteristicd a omului moderngesteg rldevlrat[ con$tiintX modern[". Omul prezentului, con-
contrastdintre o interioritate cdreianu-i corespundenimic nu e tndeaiuns de modern, pentru cI presupusa
NleEsche,
gi un exterior flrd corespondenltr interioariil.
pecareareal:z;at-o fall de epociletrecutuluie aparentl-
din aceastl modernitate denaturatdsolicitd activarea
Altfel spus, continutul este despd4it de forml (
alunecdndu-se intr-o nou[ ,,barbarie", in care forma d ,,anistoric" .supraistoric",pe careil pot lua ca
sau
in intregimesecundar5.Separarea dintre form5.gi conlinut proprie cel mult cdliva alegi care sunt indeajunsde
seamade o pierdere mai adAncI, aceeadintre ,,spirit" gi ,,
gi tineri pentru a reugisI ,,uite" : ,,singulariicare
-^: ^x --:+^tt. ^:^^,.1^-:: ^6-a

Omul modernar fi incapabilde ,uitare', de aceasi un pod peste fluxul sdlbatic al devenirii"2.
,,anistorici"ce-i permiteunei fiin1e.strndtoase"
s5-gi llnsul ,,stndtdtii" nu e unul accidentalaici. S-a remarcat
tuezeviafa. Culturasaesteunaa ,,insomniei",a imposibili frlalia dintre boall gi sf,nitateestetranspus[de Niezsche
de a-gi fixa un anumit orizont temporal care sI-l nivelce dep[sesteexperien{aindividual[, consideratlin
balastulfaptelornesemnificative.Dimpotriv5, omul ca fiind pur personald. Ea line de o dialecticd : boald-
semnifictrtotul, ,,asemlndndu-se
cu animalul care trebui itare-insXndtogire,cu senstranspersonal, care
trdiascd numai din rumegat"2. Aceastl ,,insomnie', op[iunea anti-idealistd a lui Nietzsche : este o
Nietzsche,induceideeacI omenireaa ajunsla bliranele, care face legltura dintre fiziologic gi spiritual,
orice ar face omul modern nu mai poate fi decAt un epi in acelagi timp ca grild de evaluare culturali
un intdrziat.S-arreproduceastfelo vechecredinli c gi Dorind
Sodernitatea nu e doar decadentd,ci ,,maladivd"3)-
logicl: gindul la apropiatul sfirgit al lumii. CredinlI fl Elnborezeo alternativ[ la idealismulde sorgintecregtinl,
primegteinsi o noul masc5: spiritulepociiigi arogl illotzscheincearcl sd ocoleascldeopotrivdclderea in pesi-
de a lua locul Dumnezeuluimort. considerdndu-se ind Fltm (cum fdcuse Schopenhauer)Si un rnaterialismprea
sdaducdintreagaistorie in fafajudecilii universalea om dnplist, ocolind, de apemenea, interpretareasa ca gdnditor
,,In acestsens",afirm5Nietzsche,,,istorianu e decdt g€ propuneun nou dogmatism.Ultima sa lucrare .lucidI",
mascatd"r.Sentimennrlde sff,rgital istoriei alimenteazd EcceHomo, pare sI dea cheia inlelegerii juste a sensului
de sine gi cinismul, dublate de un pragmatismegoist
paralueazd.fo4ele vitale. in fine, excesulde istorismcondu
l , Ibidem, p. 45.
credeNietzsche,la atitudineade spectator,,instabilgijui l, Ibidem, p. 86.
t, O interesanti analizd a conceptului de decadenld folosit de
1 . Ibidem,p. 38. Nietzsche in relalie cu modernitatea este intreprinsd de Matei
2 . Ibidem,p. 14. CElinescuin Cincifele ale modernit@ii, Editura Univers, Bucuregti,
3 . Ibidem,p.73. 1995, pp. 154-167.
56 GABRIEL TROC
57
RIITI'MODERNISMULiNNNTROPOT-OGIACULTURALA
opereisalel.Scris5din dorinlade a se ,,atesta"singur,
cum suntemavertizatiin introducere,aceastlscriere nfirmdnd,,viafa",,,devenirea"gi ,,multiplul", frag-
cI destinulpropriu (al unui ins ce nu selasi invins de ma l€n gi hazardul,in daunafo4elor ce se opun vielii, a
care-l urmlre$te din tinerele) prezint[ un interes mai 1l a Fiinlei (in varianta idealismului). ASa grdit-a
decdtpersonal; cI felul in care s-a confruntatcu , opera prin care Nietzscheilustreazdidealul
talentegi dureri, dar gi cu ideile,esteexemplarpentrucondi i ca art[ (frcdnd sintezapoezieicu muzicarqi cu arta
umanlz. Viala omului gi filosofului Nietzsche,a$acum I Ffl), esteo noul ,,evanghelie", careanun[Iprin glasul
in Ecce Homo, are un senspaideic, servegteca ilu ului" Zarathustra- supusincercdrilor ,,celui care nu
unuiadintreposibilelerdspunsuridatede cdtreun ins conc ld€", Dionysos- pe cel careurmeazi s[ ia locul omului :
tragismuluiexistenteiin cadrelemoderne.Rememorarea 12.Acestadin urml - abuzivintemretatde nazisti
rilor sale,dinperspectivaincheieriioperei,esteitinerantd porspectiva rasei (din contrS,Nietzscheii d[ un sens
epopee,,eroic[" a individului solitar ce igi ia pe umeri , de personalitate plenarl Si unicd) - este construit
sarcin5 ,,inumanI" : aceeade a scoate la luminl su ln opozilie cu omul modern, cAt gi cu antecesorulsdu,
contradicliilor existenlialeale omului modern. cre$tin", gi cu urmagul s5u, nihilistul'. Nietzsche
orice interpretarein cheie evolulionisti a propunerii
Depdsirea nihilismului : supraomul duptrcum ne asigurl Vattimo:

Intreprinderea e ,,inumand.',in sensulcI ,,reevaluarea" solici Annliza structurii muzicale a lucrErii este realizatede Lesley
o negareradicald,o ,,indepirtare" absoluttr3:doar un zeu €hnmberlainin op. cit., cap. IV, V. Tot aici, g5simo prezerrtare
putea-oinftptui. DionysosZagreus- zeul ce moare imedi tnilnungitl a rolului pe caremuzicail joaci in cadrulproiectului
dupi nagtere,sfdgiatin buc[1i, dar care estedestinatune Eu filosofico-estetic.
Pescurt,asemenea lui Schopenhauer,
Nieusche
douanagteri(asemenea Oonsideramuzica drept o culme a expresiei artistice. insi 9i
filosofiei, in interpretarea
lui Nietzsche teeasta,la fel ca arta in general,a devenitin epocamoderndfie
va fi implicat ca trop ce constituieopozitriafati de divi cpfgonicE,fie Muzica lui Wagnerii aparetAndrului
-narcoticd".
Nletzscheca eliberAndo forli primitivl, nereligioasdgi supraper-
l. Chiar faptul redactirii acestei lucrtrri, ca autornterpretare lonaltr,profund tulburittoare- dionisiaci -, care a fost refulatl
intregii sale opere, ne permite si avansdmideea unui hrmodernitate.,,Nagterea tragediei"exprimi un optimisminigial:
senstotalizatoral operei nietzscheene. epollinicul gi dionisiacul se completeazi fundamentdndactul
2. Dezvolt aici o idee sugeratl de Lesley Chamberlainin I irtistic. Miza este instr 9i mai profundtr: ca ideal colectiv,
Metzschela Torino, Editura Vivaldi, Bucuregti, 1999,p. dlonisiaculexprimd caleacltre un nou mit gi ritual. Ulterior,
3. Indeplrtareaesteexprimatlmetaforicca ,,indlfime",loc al ,,r duptrepisodulBayreuth,Wagnere identificatcadecadent,exprimAnd
rdtdlii monstruoase"gi al ,,aeruluitare". ,,Filosofia,agacum In cel mai inalt grad idealismulgennan.Demni de relinut este
inleles-ogi am trait-o pAni acum,esteviagaliberi printre ghe alirma[iaautoareiconformclreia Nietzscheincearcl sEexprime
prin stilul scrierilor saleacel soi de posibilitate a
9i in indllimile muntilor - cdutareaa tot ce este strdin 9i indoiel "muzicald"
in existenld; a tuturor celor care pantr atunci erau anatemizate rimultaneit5lii.
cdtre moral5" (EcceHomo, Editura Dacia, Cluj, 1994, p. llebermensch ar trebui tradusin romini, ca sens,prin ,,dincolo-
Rememorarea surveniriigdnduluiEterneiReintoarcerievocd, de-omul"; lectura atenttra sensurilor date de Nietzschear
asemenea,o astfel de ,,indepirtarc" : ,,La 6 000 de picioare rccomandaforrnula ,,omul-de-dup5-om"sau chiar post-
"omul
om gi de timp" (op. cit., p.89). lstoric".
I VcziFr. Nietzsche,EcceHomo, ed. cit., p. 52.
GABRIEL TROC 59
POSTMODERNISMULiNNNTROPOT-OGIACULTURALA
Doctrina supraomuluiesteo intreagl polemicd
impotrivaevol sc extind, ci doar se transformd[...] o mare de forle plutind gi
tionismului: omul de azi nu e nicidicum pon.rul
de sosire zbuciumAndu-se laolaltS,ce se transformdgi revinemereu[...]
yej 3yotutii; dimpotrivi,e o formi ."'trrUui. ,.ni care din formele celemai simplele producepe celemai complexe,
uepaglul, $l nu printr_o dezvoltare,
ci printr_o mutagiein ade din cele mai calme, mai rigide, mai reci pe cele mai fierbin1i,
sensal cuvdntului"r
mai turbulente,mai autocontradictoriigi ce revine apoi acasi
prin simpla ie$ire din aceast5abundeng5,de la jocul contra-
dicliilor inapoila bucuriaarmoniei,afirmAndu-se totugiin aceastd
uniformitatea anilor caresescurg,sldvindu-sepe sineca fiind ceea
ceserepetl in etemitate,ca o devenirece nu cunoastenici salietate'
nici dezgust,nici oboseali: aceasta,lumeameaDionisiacd,a
eterneicreagiide sine,a eterneidistrugeride sine,aceastllume
misterioasd a indoiteiincAntdrivoluptoase,lumeameade ,,dincolo
de binegi de riu" [...] - pentruaceaste lume dorestirtn nume?
l...1 Aceastdlume estevoinla de putere - Si nimic mai mult ! $iI
tu insuliegti,de asemenea, voinli deputere- 9i nimic mai mult !

Prin implicarea vointrei de putere, Nietzsche urmdregte


Eu vi conjur [-..] rimAneli credinciogi
pdmdntuluigi nu mai da deschidereaacelui orizont de afirmafii 9i negalii in care se
crezarecelor ce vd vorbescdespresperanfe
suprapemante$ti ! poate opta pentru valorile afirmative, cele care ,,spun Da"
vietii. ,,Transmutatia" se joacd - este fundamentatd - pe acest
fundal, in care raportul dintre Fiinld gi devenire, Unu gi
fnultiplu se schimbd. Dupd cum interpreteazd Deleuze2,
transmutafiaconstl in abandonareainlelegerii acestor cupluri
ca opozilii. Devenirea nu mai este opus[ Fiin{ei, multiplul nu
mai este opus lui Unu. Sunt afirmate, dimpotrivd, Unul
multiplului Si Fiinta devenirii. Hazardul devine obiect al
nfirmatriei- afirmare a fragmentelor, a diversitdtii, sub singura
lcge - de inspiralie heracliteand a revenirii eterne a acestei
-
transformlri. Deleuze ne pune in gardi: nu Acelagi, in sens
de identic, revine, nu avem de-a face cu o actualizare a unei
Vrei sI gtii ce esrc ,,lumea,'pentru vechi idei a revenirii ciclice in acelagi punct; Identicul nu
mine? [...] AceastE
un monstru de energie,fdrl inceputgi
ldrtr sf6rgit: o revine, revenirea, doar, este identicul a ceea ce devine. Altfel
compactE de forfe care nu sporesc
Ai nu se diminueazd,care nu spus,dacl Fiinla se afirmi despre devenire, acesteiadin urmd
iieste esentialdrevenireaca acelagi(ca ,,Fiint5"). in plus, nu
l. Gianni Vattimo, Aventurilediferenlei.
Ce inseamnda gdndi tn
acceplialui Nietzschesi Heidiggei, gOitur.
1996,p. 53.
ionti.a, Constanga, Fr. Nieusche, The Wiil to Power, Vintage Books, New York,
2. Fr. Nietzsche,Aga grdit_aZnrathustra, 1967,aforismul1067,pp. 549-550.
ed. cit., p. 69. in G. Deleuze,op. cit., pp. 29-31.
GABRIEL TROC poSTMoDERNISMUL
iN exrnopoLocn culruneLA 6r
Hvelndo-a face cu o rotire oarbd a Fiinlei uman care iese la lumind din acestepasajegi care, putem
in devenire:
devcnirea(ca revenire,reintoarcere) pofuiluta presupune,reprezinti anticipareasupraomului,este,,omul
in favoarea
fbrlelor afirmariveale viefii. Revenirea
"
iE;;;, Reintoarcere) nobil', ,omul mare' - cel ce intrupeazlvirnrtrileunei presupuse
e selectivd - subliniazdDeleuze_,
gAndirii gansa aristocralii.Eticaunei astfelde casteconducltoaresesprijini
transmutaliei(oferr o legepentruautonomia
"i;i;J voinlei
eliberatr pe valori ca neindurarea,cruzimea, viclenia, preocuparea
de orice morali), iar Fiintei un nou
iri.l", inrrnui ceeace fa15de putereapersonali, violenla, mdndria, onoareaetc.,
line de afirmafierevine; tot ce (ine de negagieeste valori prin careun grup de .arti$ti-tirani" (exemplificafiprin
expulzat).
EternaReintoarcere figurile lui Pericle,Nero, Napoleon)seimpun in falamaselor
trebuiecomparaticuo roati : insi migcarea
acesteiroli este dotatd cu o putere centrifugi' ,,ignobile".,,Teoriapolitici" a lui Nietzschese opregtedoar
care elimind tot ce
e negativ. I la figurile celor careguverneazl(impropriu spus,fiind vorba
doardespreputeregi control), cei guvernafiservindca simple
se asigurd.astfel cd nihilismul, vdzut piese de contrastpentru virtulile ,,omului nobil". Acestuia
{iltzscfe ca figurd a
unei-istorii degenerative, este depasabri. din urmi i se prescrieo disciplinl spaftane,capacitateade a
. . Supr"o_ul este
;;;;;;";fi::"":fr:lil,J:;H,,:i:;::,:"?nf
rezultatul acesteider -

::
nu survlne ca unnare a unei revolulii gi
induragi de a producesuferinli pentruatingereaunor ,,scopuri
nobile" (rimase neprecizate).Nietzschenu esteun adeptal
nici nu rezultl din statuluigi cu atdtmai pulin al naliunii (rifuiala sacu germanii
progreseleIluminismul-ui.Supraomul este de notorietate); el rimdne un individualist pasionat,
tui Nirt r"f," esteexpresia
unei transformlri radicaleiesenlei u_"nu increzltor in .destinul eroic" al personalitllilor creatoare.
reprezinti alter_
nativa la omul modern _ o alternativtr Mizeria unei intregi natiuni, afirml filosoful, este de mai
radicaltrEi solitarl.
Supraomulestetipul ce reprezintdFiinla micl important[ decat suferinfaunui ,,individ mIre1". Ceea
selectivtr(afirmativi),
odraslagi subiectivitateaacesteiRinte.Et esteprodusin om, ce Nietzschepropune,cu propriile cuvinte,este...
insd nu ca urrnarea eforturilor fui _
in d;, eforrurilor ce
sebazeazd, pe rafiune: esteceeace rezulttr " ...o noui qi vastd aristocralie,bazatd,pe cea mai severl auto-
din omul carese
las5,,transpus"de citre fgrtgle disciplini, in carevoinlade puterea filosofilor gi artigtilor-tirani
ale viefii
Eiartei, exprimatemetonimicprin"nrrn"ti*,g"nerativ"_ se va impunepentru mii de ani.
Ariadna.
"upruibiinyro.
,,Omul nobil" : trecutul devenit viitor intrevedem acum leg5tura cu oferta sa metafizici: supra-
omul, ,,omul viitorului" e parte a Eternei Reintoarceri: igi
Ne putem pune acum intreblrile:
ce fel de societatesau preexistd in figura (istoricd a) aristocratului, care se elibereazd
organizaresociall decurgedin aceste
gi ce eticl o animi ? Nieizsche specufaliimetafizice? ins[ definitiv de constrdngerile moralelor care-i blocau voinfa
ou .i.p"'oa"?recr unor astfel (sau e ,,selectiv", ,,revine", alegdnd doar ceea ce e in acord
deintreblri. ins5,analizdndpurr:"f"-rufi sociali,,, cu principiul voinlei de putere). Pe de altl parte, apartenen[a
descoperio surprinzdtoare "u-,,.inotatie
consist"nie'.u
1o1 t.o.iu ,,Eternei la aceasti ,,supraclas[" nu tine de o simpl5 optiune (supraomul
Reintoarceri",a ,,Fiinfeiselective,,
o premonifiea
conflictelormondialece vor urma in"r".,-., Ui e produs ,,in om", dar nu de cltre om), ci este normatl de o
secolulurmltor. Idealul reguld trans-individuald (dupd modelul regulii aristocratice -
ereditatea). Regula a rlmas insl gi ea la nivelul principiului
abstract - firesc, putem spune, cici in economia gAndirii lui
GABRIEL TROC
CULTURALA 63
iN NNTNOPOLOGIA
POSTMODERNISMUL
Nietzschea servit doar ca elementtactic pentrupozilionarea
,,la o nou[ revizuire a conceptului de rafiune gi gi-a luat la
,,omului nobil" intr-o ierarhie care nu line nici de dreptul
revederede la dialectica lluminismului'r.
divin, nici demeritocraliamodernE -, pretAndu-se,
prin urmare,
Si vedem, plecdnd de la acesteconsideralii care subliniazf,
unor interpretdridiverse.
,,ruptura" fatrd de modern, ce afinitlli sunt intre gdndirea
postmodernd gi filosofia lui Nietzsche, care sunt elementele
intrebdndu-se asupra,,folosului"gi adevlrului doctrinei
operei sale ce au fost recuperate gi cu ce consecinfe pe plan
lui Nietzsche,BertrandRussellconchidecd importantdeste
teoretic Ai cultural.
enonnainfluenli pe caregdndireasaa awt-o asupraoamenilor
Elementul prim al ,,postrnodernitltii" lui Nietzsche line
de litere gi a culturii artistice a epocii. Aceasti influenl[ a
de amintita criticl a ratiunii intreprinsl de filosof. Este vorba
sporit datoritd ,,prognozelor" sale, care, pe termen scurt,
despre raliunea vdzrtf ca ,,motor" al lumii moderne, ca abilitate
s-audoveditmai indreptdtitedecarceleale liberalilor gi socia-
prin care modernitatea crede c[ asigurl fundamente certe
ligtilor. Opera sa reprezintd,credeRussell, simptomulunei
pentru cunoa$tere gi moral[. Pe baza pretenfiilor de vala-
boli care s-a dovedit a fi intiml modernit5trii; este glasul
bilitate universali a acestor fundamente - repe6m, ra[ional
care,prin virulenla exprimdrii, scoatela luminl aporiile care
asigurate -, gindirea gi practica modernl delimiteazd intre
marcheazd chiar fundamentele lumii moderne,idealurileeil.
,,adevdrat"gi ,,fals", ,,bine" gi ,,rlu", concepteintemeiateca
ins[ Nietzschenu glsegteo solufie politicd (in sensul
fenomene ontice/morale. Aceastd credinll este zdruncinatd de
generalal cuvdntului)pozitiv[, ci doarunanegativd,de criticl
Nietzsche, care ,,demasc[" acestepretentii prin reducerea lor
a establishmentului (ideologic,social,cultural,$tiintific etc.),
la simple pretentii subiective de putere. Orice mare filosofie
expundndaporillegi deconstruindpretentriiledejustd intemeiere
e doar confesiunea mascatf, a autorului ei gi are ca punct de
a sistemului.Restul cade in sarcinaindividului care este
plecare o sumd de intenlii moralez.
impovf,ratcu o solulietragici, ce trebuieinstrevaluatlpozitiv
in locul ratiunii intemeietoare, Nietzsche ipostaziaz5 o
gi carenu igi poateglsi adev5rulsIu in relaliecu ceilalfi, ci
ragiune esteticl, din perspectiva cdreia antinomiile valorice
doarprin separarea voitd intr-o solirudineelitistd. sunt doar ,,evaluiri superficiale" , perspective dintr-un anumit
unghi. Cu aceastddemitere, insd, Nietzschepltrunde pe terenul
relativismului, pierzAnd in acelagi timp orice capacitate de
intemeiere3. Consecingaimportanti care decurge din aceastd
Jiirgen Habermas caracterizeazd opera lui Nietzsche ca
privare de fundamente certe a modernitilii este punerea sub
fiind ,,placa turnantd cltre postmodernism"2. Avdnd in fa1[
semnul intreblrii a confinutului emancipator al modernului.
alternativade a supunerafiunea incl o dati unei critici imanente
(agacum o fdcuser[ Kant, Hegel gi elevii sIi) 9i pe cea de a
abandona in intregime acest program, Nietzsche s-a decis Iluminismului"seinlelegefapnrlcI lluminismul-
Prin ,,dialectica
ciruia ii este proprie ireversibilitateaprocesului de invilare
pentru a doua alternativd. ,,El a renuntat" - afirmtr Habermas-
(inplegerile nu pot fi uitate dupd plac, ci pot fi doar refulate
prin ingelegerimai bune)- poatesd-qicompensezedeficienfele
l. BertrandRussell,History of WesternPhilosophy,GeorgeAllen doarprintr-unlluminismgi mai radical(ibidem,P. 95).
andUnwin Ltd., Londra,1948,p.794. 2. Fr. Nietzsche,Dincolo de bine Si de rdu, EdituraHumanitas,
2. VeziJtirgenHabermas,Discursulfilosofical modernitilii, Editura Bucuregti,1992,p. ll.
All Educational,Bucuregti,2000. Vezi Andrei Marga, Ralionalitate, comunicare,argumentare,
EdituraDacia,Cluj, 1991,p. 18.
5

CULTURALA 65
iN ANTROPOIOGIA
POSTMODERNISMUL
GABRIEL TROC

Prin urmare, esteticaia locul, pentru Niezsche, metafizicii mai poate ,,reapropria" ; de aceea, nu-i rdmdne decAt pura
gi epistemologiei. Nu cunoa$tereapresupus neutri gi atemporali manifestare, ca parte a unei forte ce-l transcendegi, eventual,
a $tiintei poate da seama de lume. Pe plan etern, ni se spune gdndireahermeneuticf, despre el insuEi. Actriunea,ni se sugereazl
incd din ,,Nagtereatragediei", lumea poate fi justificatd doar in ,,Genealogia moralei", primeazf, in raport cu cel ce o
ca fenomen estetic. Adevdrul ratiunii estetice propuse nu mai indeplinegte; mai mult, ultimul e doar fic[iunea ce-i succede
presupune insi o corela(ie substanfial[ cu o ordine ascuns[ a primeia. Pentru Nietzsche, prin urmare, sinele estecelebrat ca
lucrurilor, ci esteun produs situat la interseclia dintre personal, ,,suprafa[d", igi pierde ,,addncimea", fiind comparat cu o
social gi istoric - Tine de ordinea mitului. melodie sauun laiftnotiv. Se deschideastfel caleaunei conceptii
foarte fluide asupra sinelui $i identititii - mult speculat[ de
Tot cdtre mit ne conduce felul in care Nietzsche in[elege
istoria. O noui viziune asupra istoriei era ceruti ca urmare a postrnodernism-, una care nu mai e bazatdpe fiin(i, substanfi, il'
intui{iei lui Nietzsche potrivit cdreia intre con$tiinla timpului realitate stabilA, care flceau posibil, prin Bildung, individul
in modernitate gi conceptul iudeo-cregtin de timp nu existi o stabil, cu un caracter definitiv, egal cu sine insugi in toate
diferenld substantrialSr.Eterna Reintoarcereestenoua infelegere situafiile $i in toate ac[iunile sale, ci una a unei identitili care
a timpului/istoriei, specifici mitului gi care ii antreneazi pe este in devenire permanentl gi in cdutarea perpetud a unui
indivizi sI rememoreze in manier[ dionisiacd o experien(d sril.
artistic-religioasd care ii transcende gi prin care acegtia au un Un alt aspect important pentru clarificarea corelagiilor
acces autentic la viagS/Fiintr5. dintre gdndirea lui Nietzsche gi postmodernism este sublini-
Acest ,,acces" este deopotrivl individual (subiectiv) 9i erea tangentelor ce pot fi stabilite intre Nietzsche 9i modernismul
colectiv, cu condi[ia ,,slibirii" in[elegerii pe care o avem artistic. Prin plasarea esteticii inaintea gtiintrei5i ca urmare a
despre .sine". Modemitatea a construit sinele in jurul con$tiinlei in{elegerii individului autentic (cum am spune ast[zi) ca un
inteleasi ca rafiune, congtiinl5 care, mobilizatd de ,,pasiunea creator de valori ce se opune codurilor prestabilite, Nietzsche
pentru adev5r", subordoneazetoate celelalte componente ale deschide scena pe care se vor instala arti$tii modernigti.
personalit[trii. incepdnd de la Descartes, sinele, infeles in Sarcina esteticii moderniste, dup[ cum o formulase deja
primul rdnd ca gi congtiinlS, este stabil, substantrialqi prezent; Baudelaire, este aceea de a surprinde ,,eternul qi imuabilul"
el .reprezintS" lumea ca fiind adevdratd doar ca urmare a din mijlocul,,tranzitoriului, fugitiwlui gi contingentului"r.
autocertificlrii propriei ,,soliditdti" in calitate de subiect La fel ca gi Nietzsche in cazul filosofilor, Baudelaire ii trimite
cunosc5tor. Relativizdnd in problema adev[rului, redus la pe arti$tii moderni inapoi la , pe care sunt chema[i si
-via7d"
moralitate, Nietzsche pune sub semnul intreb[rii gi stabilitatea o reprezinte in ceea ce are ea,,efemer gi trecltor", fdri a
gi consistenfa sinelui (redus la subiectul epistemic). Sinele nu pierde universalul. Naturalismul gi realismul nu mai sunt insi
este, pentru Nietzsche, un primum, care ar fi constant in adecvate pentru a da seama de mobilitatea lumii moderne,
raport cu toate celelalte lucruri, ci este el insugi un efect de fapt ce solicita o rupturd radical[ cu traditia artisticd. Ceea ce
suprafatrd,,,o poveste, o ficfiune, unjoc de cuvinte". El devine insemna, in mare mlsurd, gi o opozitrie fatr5 de aceasta.
simpl5 aparen15,frrI ca ,,in spatele" acestei aparen(e si fie Ruptura s-a manifestat in multiple ipostaze; doui dintre ele
asigurat de o esenli. Lipsindu-i fundamentul cert, el nu se
1. CharlesBaudelaire.,,Pictorullumii moderne",in Curiozitdli
estetice,Editura Meridiane, Bucuregti,1971,p. 195.
GABRIEL TROC 67
POSTMODERNISMULiN ENTNOPOIOGIA CULTURALA
trimit la Niezsche: este vorba de preocupareapentru noi
forme de reprezentare,ceea ce presupuneacreareade noi Niezsche se gdsegte,ca gdnditor, la intersectiaacestor
coduri, semnificaliigi aluzii metaforicein limbajeleartistice_
prin strategiagocirii gi a violentiirii acestora- gi, ca unnare
a pierderii dimensiunii.auratice" a opereide artil, transferarea
valorii de la opera de artl la artistul consacrat, a cirui
semniturl saucarismi rimdn singurelegaranfli ale unei arte,
originale. Noul artist intruchipeazl cAteradintre caracteristicile
supraomuluinietzschean:esteun ins cu o perspectivdapdsat resursepentruo astfelde opozitrie,putAndalimentadeopotrivi
individualist5,aristocratic5,disprefuitoare- atatfat6de ,arta un liberalism radical gi un conservatorismextrem' Postrno-
burghezd", cdt gi fap de cultura de mase. un crearorcare dernismul,dupdcum va reiegiin continuare,reune$tein mod
paradoxalacestedoud extreme, iar in acest sens, nevoia
forteaz[ neincetat,pe de-oparte,limitele reprezentdrii,iar pe ca
de alti partemoralacurenti. Unii dintre modernigtiau simfit ,,recuperlrii" gdndirii lui Nietzschegi revendicarealui
nostmodernavant la lettre devine mai transparentd'
for[a revolufionarl a acestei pozilii pundndu-sein slujba
edifrcirii noilor mituri colectivecare au generatfascismulgi
comunismul.
Am amintit aceastiirelafie dintre Nietzschegi modernismul 1.2. DepI$ireametafizicii- Heidegger
artistic pentru6e eane dd o cheieimportanti pentruinlelegerea
postmodernismului.$i anume, ne pozilioneazd tn ,,locul" G[sim adeseain scrierile postmodernedin Stiintelesociale
optimpentru a clarifica opozqiile,nu tntotdeaunatransparente, trimiteri critice la ceeace estenumit ,,discursuloccidental",
dintre postmodernism Si alte carente culturale Si istoice. discurscare esteinterpretatdivers, dup[ zona de interesdin
Putemacum afirma cd postmodentismulreprezintdo opozigie careprovine critica (,,patriarhal" pentru feminism, ,,colonial"
pentru studiile postcoloniale,,,monodiscurs apusean"pentru
radicaldfaydde modern,ingelestnprimul rdndpin propuneile
itudiile culturaleetc.). Degisursa imediatiia acestor,,discursuri"
filosofice ale lluminismului, Si o opoziyie relativd fa1fi de 'se afl5 in ,,formatiunile
asupra cdrora se exerciti critica
modernismulanistic, ca care tntreline o relalie suQterffi tn
pivirqa prevalenleiesteticului,a acperimennlismuluii$rezen- disiursive" ale lui Foucault, sensul totalizator care li se
taltonal Ei a cerinlei de autorealizareindividuald exemplard,
tritsdturi pe care le transformd tnsd dupd o logicd propriez.

l.

2.
argu-
S.orty rdmdnescepticfa1[ de aceastdsentintd,aducdnd
mentela care vom reveni.)

Eseuri
1. RichardRofi, Pragmatismgifitosofiepost-nietzscheand'
Bucuregti,2000' p' 114'
filosofice2,EAiura Univers,
GABRIEL TROC
POSTMoDERNISMUL IN ANTROPoLoGIA CULTURALA 69

qi o preeminentl ontice (intre fiin1dri, doar fiintrdrii umane -


Dasein-ului, termen propus de Heidegger tocmai pentru a
conceptualiza deschidereaproprie omului in raport cu hinla -
ii este proprie aceastdintrebare). Dasein-ul poate rlspunde la
aceasti intrebare pentru ci in(elegerea fiin{ei este una dintre
determinaliile sale. El are mereu o infelegere a fiin(ei, chiar
qi atunci cdnd nu este in vreun fel preocupat de ea (inlelegerea
,,preontologicE"a fiinlei ii este fireasci omului). Mai mult,
Uitareafiin1ei. Ontologia fundamentald Dasein-ul - Si doar el - deline o relalie cu fiin1a; el este
privilegiat din punct de vedere ontic. infelegerea fiin[ei este
chiar miza fiin15rii umaner, sensul ei cel mai addnc. DouI
consecinfeimportante rezultd, pentru Heidegger, de aici: 1
filosofia trebuie si clarifice felul de a fi al fiinllrii umane
plecdnd de la acestspecific Ei 2. doar in urma acesteiclarifrcdri
premergitoare intrebarea fundamentald a metafizicii poate
primi un rlspuns. Pe aceste doui direclii a fost gAndit planul
lucrlrii Fiinld Si timp. in prima parte, s-a urmdrit ,,interpre-
tarea Dasein-ului pe fundalul temporalitdlii gi explicitarea
timpului ca orizont transcendental al intrebdrii privitoare la
frin(I". Cea de-a doua parte urma si ofere ,,o destruclie a istoriei
ontologiei, pe firuI cilduzitor al problematicii temporalit5lii"2.
DupI cum se $tie, Heidegger a realizat doar prima parte a
acestei lucr5ri3, consideratd ca fiind opera sa principald.
Conform afirmaliei lui Heidegger, cea de-a doua parte nu a
fost scrisl datoriti lipsei unui limbaj conceptual adecvat
(noutatea aborddrii solicita un limbaj care s[ nu fie ,,incircat"
de reziduurile limbajului metafizicii). De altfel, tot Heidegger
afirmd mai tdrziu cd punerea intreblrii asupra fiintrei prin
analitica Dasein-ultti este doar una dintre ciile posibile de
oblinere a unui rlspuns. Comentatorii consideri cd Heidegger
nu a mai scris a doua parte a lucrdrii datoritd ,,risturnlrii"

l. Ibidem,$ a, p. 17.
I ' Manin Heidegger,Fiinfi ti timp, Editura 2. Ibidem,$ 6, p. 31.
Humanitas,Bucuregti,
2003,g 1. J. $i aceastafdrd ultima secliunecare urna sd explice fii4a in
raport cu timpul.
GABRIEL TROC posrMoDERNrsMr.JLiNeNrnoporocn culruRerA 71
(Kehre)ce a survenitla sfdrgitul
anilor '30 in g'ndirea filoso- scoati la lumind structurile existentrei. Aceste structuri sunt
fului, care trimite la_o mutare de accent,
Ia o rdsturnarede numite de Heidegger .existenfiali", care se deosebesc de
planuri, de la un plan pe (
,,categorii", acestea din urm5 aplicdndu-se doar fiinl[rilor
conduceala existenfialismulr care nu sunt Dasein. Expunerea formall a acestor existenliali
pe care se afld in principal fi (analitica existenliald intreprinsd in Fiinyd Si timp) este posibild
nu estetemadci, ci exprimdn urmdrind fenomenologic Dasein-ul in facticitatea lui, ple-
drum in sensinvers gi la un : cdndu-se de la cotidianitate gi de la experienla temporatritlfii.
Si revenim la dezvoltareaintreprinsi Existentialii reprezinti formalizarea modalitililor comune
in Fiinld Si timp.
Ceeace vizlm prin aceasttrprezentur. (medii) prin care Dasein-ul se raporteazd la fiint5, modalitdti
contur:rea hbloului
conceptualtn cadrelecIruia a evoluat ".t"gdndirea pe care Heidegger le numegte - pentru a le delimita de
uf,"riouJl
h'i Heidegger.in final, urmlrim ,e existenfiali -,,existen1ieli".
felul in care a
fost in(eleasd,,metafizica" prin prir_"
"Ujn"arn Putem sesLa deja noutatea radicall pe care o propune
t"_"i fiinlei gi ce
repercusiuni are aceastl intrelegerepentru Heidegger in ontologie. El nu mai proiecteazl categorii de
modul in care
Heideggerevalueazlsituatriaomifui maximd generalitate care sI structureze la nivelul realului sau
in _oj".nitate.
DupI cum am vizut deja, al congtiinlei - aga cum, intr-un fel sau altul, fac ontologiile
raport cu tntrebarea asupra se tradi[ionale -, ci formalaeazd - cu ajutorul metodei feno-
are o relalie onticl cu frinfa. C menologicet - ceea ce i se livreazl ca ,,dat" omului in
esentreiD asein-ului reprezintd cotidianitatea gi istorialitatea lui. DupI cum formuleazl chiar
Ontologianu poatefi intemeiat Heidegger, ontologia fundamentali intemeiatd pe analitica
esenTsi Dasein-ului; altfel spus, existenlial5 nu fuce decdt...
a Dasein-ului".Ce inseamnl i
cu fiinp? A aveao rela{iecu. ...s8 radicalizezeo tendinldde a fr careapa4inein chip esential
urmdndu-lpe Kierkegaard_ ir Daseln-uluiinsugi,in spe$ radicalizarea inlelegeriipre'ontologice
determinatprin existenp, faptce a fiin1ei2.
Ia sineinsugi".Fiinfa sauesenga
unnare, de Heidegger _ pentru a_i secundarca importanp, de vreme ce Heidegger incearcd sd
sut delimiteze clar Dasein-ul de conceptuluadilional al omului ca
,,exrsten[I".In raport cu celelalte fiinldri, doar
fiinlarea ce animalralional.Subiectulestedetaliatin Conceptele fundamentale
esteDasein are caracterde existenld3. ale metafizicii, parteaa doua, cap. III.
Analitica Dasein-ur'i
urmeaz5agadara fi o ,,analitici existen(iald,,, 1. Heideggercontinul intr-o direc(ienoul fenomenologialui Husserl.
caretrebuiesi
Conceptulde esteinleles in Fiinld gi timp ca ,,ceea
"fenomen"
l. ce se aratl de la sine", dupd sensulvechi grecesc,iar logosul
2. esteganditca cel carelas[ sd sevadil, carefaceaccesibitrceeace
esteneascuns.In acestsens,ontologianu esteposibild decdtca
fenomenologie,iar in legtrturdcu Dasein-ulea se infdligeazi ca
3. hermeneuticd,explicitAndceeace caraeterizazdD asein-ul pentru
a intemeia orice ontologie ulterioari. \&zi Walter Biemel,
Heidegger, Editura Humanitas,Bucuregti,L996, p. 44.
2. Martin,Heidegger, Fiinld {i tin p, ed. cit., $ 4, p. 21.
GABRIEL TROC
POSTMODERNISMUL iN ANTROPOLOGIA CUUTURALA 73
Insd ceeace e mai aproape- fiinla - ii esteDasein_uluigi
acesteicodetermindrioriginarea fiin1eigi timpului, ce serelevd
cel mai indeplrtat. in modalitateamediede raportarela lume
prin intermediulanaliticii Dasein-ului,reprezintL,,r5sturnarea
omul tinde sd se inleleagi pe sine plecdnd de la fiin[are,
copernicand"pe care o aducelucrareaFiinld Si timp.
considerAndu-se pe sine insugica o fiingareprintre celelalte
Si vedem in continuare - sprijinindu-ne gi pe sinteza
realizatAde Andrei Margal - care sunt principalelemomente
ale analiticii existentiale.
Primul dintre existentiali este .faptul-de-a-fi-in-lume,'.
Acest fapt nu trebuie intelesin sensullui uzual - ,,a-fi-con-
[inut-in" - sau doar ca determinatiepur spatiald. Nici in
sensul de a fi prezent - a fi ,,intAlnit in,,. ,,A-fi-in-lume"
Sdlf,murim, inaintede a mergemai departe,ce consecinle
semnificdfaptul cd fiin[a umandestein lume in inlelesulde a
a avut faptul inlelegerii omului plecdndde la fiin{are _ de la
fr incredinlatdacesteia,de a .coabita' cu ea. Ceeace estd
,,fiinlareainerliald", ce poatefi reprezentat[.Acestlucru s_a
importantde retinut aici esteci perspectivade fali se opune
intdmplat, chiar de la inceputurilefilosofiei, cu parmenide.
conceptieice delimiteazdun subiectcare seopuneunei lumi,
Ulterior, gi mai t6rziu consiantin epocamodernd,de c6teori
trebuindsd facd prin cunoagtereleg5turacdtreea. nu
,,persoana",,,subiectul",,,spiritul,, sunt interogate,intrele_ <este>- spuneHeidegger-, avAndapoi in plus o "Omul relalie de
fiintrI cu lumea, o lume de care el dispunecdnd gi cdnd,'2.
insi doarpentrucd Dasein-uluiii estepropriu ,faptul-de-a-fi-
-in-lume", ,,a-slligui-in', poatesddescopereomului fiin@rile
din jurul lui, sddispundde ele gi sd ,,aibi o lume". La fel stau
lucrurile cu gtiinla gi cunoagtereain general: ele nu seautofun-
deazd,ci igi aflI, la rdndul lor, fundamentulprin aceastl
.dispunere" a fiinpi umane.Desigurcd lumeain careDasein-tl
este factic este intotdeaunao anumitii lume. Lumile ,parti-
culare" inchid insl in sinenivelul aprioric al ,,mundaneitllii',
in general3.
.Lumea" i sedezviluie Dasein-uluiprin intermediulmulti-
tudinii felurilor de comportamentpractic. in cadrul acestora,
intdlnim cel mai adeseafiin$rile de carene folosim curent-
,,ustensilele'; acestea nu sunt,,fii4nri ine4iale,',ci reprezintd

l. Vezi Otto Pcigeler,Drumul gdndirii lui Heidegger, Editura


Humanitas,Bucuregti,1998,p. 43.
74 GABRIELTROC POSTMODERNISMULiN NNTNOPOIOCN CUT-TURRT-A 75

o sumdde obiectecarene stau,,la indemdn[", au calitateade neutrum,cacevaimpersoral(dasMan). in ipostazasacotidian5,


a fi bune la ceva. Un ustensiltrimite la alt ustensil, avdnd ,,Dasein-ulse afltr sub autoritateacelorlaltri. El insugi nu
astfel o ,,semnifica1ie".Lumea ca lume inconjurltoare se este; fiinla i-a fost confiscati de cltre ceilalli"r. Acegti
constituie pentru Dasein tocmai ca intregul leglturilor de ,,ceilal[i"nu suntnigteallii clar determinali.,,Cine"-lecare
trimitere gi semnificativitate,pornindde la acestfapt sti in locul acestor,,ceilaltri"
esteneutrul,impersonalul ,se",
-vederea" a ceva, propriu ustensilului. Gdndirea "de-a-fi-in- definit prin ,,caracterulmediu". Ne aflIm, in cotidianitate,
originard
esteceacareexperimenteazd.lumea gi constituiesensulplecdnd subdictaturaimpersonalului,,se",propriu ,,spatiuluipublic" :
de la lumea inconjurltoare, de la ,,fiin1areala indemdnl" a ne bucurim a$acum se bucuri indeobgte,ne indignim de
unui praxis.Pornindde la acestpraxis, esteposibil[ survenirea ceeace se consideri demnde indignareetc. ,,Sinele"ascuns
ulterioarda sensuluiin gdndireateoretic[. in mod tradi[ional, al acestuiimpersonal,,destram["fiin1aumani gi o face,,inauten-
insI, gdndir-eaigi ia ca reper o fii4are pe carg.gi-o poate ticI". ,,Fiecareestecel5laltSi nimeni nu este el insugi."2
reprezenta.in ipostazateoreticd,gdndirease perc{e pe sine Impersonalulil despov[reaz\pe Dasein-ul cotidian de sine
ca act al vederiigi reprezentlrii,in timp ce fiinpreal infeleasi. insugi,asigurdndu-iin schimbsecuritategi linigte.
ca ,,fiinlare inerlial5" supus[actului reprezentlrii. ,Lumea" Ceeace seivegtecanecesarpornindde aici esteclarificarea
serelev[ atuncica ansamblusautotalitatea fiintririlor inerfiale modurilorin carefiin1aumani poateaccedela ,,autenticitate".
agacum aparele ,,in fa1a"unei congtiinge.RatAndfenomenul Pentru aceasta,Heideggerrevine, spre a-l addnci, asupra
mundaneit5lii,se incearc5interpretarealumii pornind de la felului propriu Dasein-uluide ,,a-fi-in-lume", care permite
fiinp fiintlrii lumii intramundanecare fiinfeazI inerlial gi amt ipostaza,,decIzutI" a sa, cdt gi pe cea realizatd. (in raport
esteidentificatl cu ,,natura".Naturae inleleasl, prin urmare, cu esentasa). Drumul gdndirii urmeazl sI surprindd alte
doar ca fiinldnd inerlial, intrelegerece reprezintl una dintre determinaliiexistentriale, caresunt insi la fel de originarecu
modalitilile ontologiilor traditrionalede a camuflacaracterul cele deja expuse.Demersuleste semnificativ Si nou, cdci
de lume propriu Dasein-tlui. Cunoagtereace pleaci de la co-originaritateamomentelorconstitutivein edificareaonto-
,,naturI" nu e in fond posibild decit pentru un ,,subiect"ce logiei a fost sacrificat[ ca urmare a unei tendinlepe care a
are o lume gi, mai intdi, o atitudine pragmaticdfali de imbrlti$at-o metafrzica,aceeade a face s[ provind totul
obiectelepe carele intdlnegtein lume. Nu existl ,,obiect" in dintr-un temei originar simplu3.
afarapreocuplriigi nici un ,,subiect"ipostaziat(,,gol"), care Aceastl addncirea,,faptului-de-a-fi-in-lume"presupune
sI nu aibl o cunoa$tereanterioardcelei teoretice. Episte- in primul rdnd o l5.muriresuplimentarda sensuluiconferit
mologiatradilionall, intemeiatdpe relalia dintre ,,subiect"gi vocabuleiDa- dinDasein. in semnificafiilecurente,cuvdnful
,,obiect", carenu are in vederefenomenulmundaneitltriigi pe gennanDa inseamnd,,aici" gi ,,acolo".Prin compunereacu
cel al preocuplrii, este astfel pusl sub semnul intrebtrrii. Seinavem,,fi infa-aici"(,,eu-acesta-de-aici"), caree in(eleasl
Cunoagtereace pleacl de la naturd nu este, prin urmare, de Heideggerpornindde la un ,,acolo" la indemAni,specific
decAto cunoa$terederivatd. fiin{trrii intdlnite intra-mundan,ce ii pozilioneazd,,locul", ii
La fel de originar ca gi ,,faptul-de-a-fi-in-lume"gi de a fi
in preajma lucrurilor este pentru Dasein ,,fapful-de-a-fi- Fiinld gi timp, ed. cit., $27, p. 173.
l . Martin Heidegger,
-impreunI", de a fi laolaltdcu al1ii.Nu insdca ,,subiect"sau 2. Ibidem,S 27, p. 175.
,,eu", care trebuie sI fac[ o punte cltre ceilal(i, ci ca un 3. Ibidem,$ 28, p. 181.
77
76 GABRIEL TROC POSTMODERNISMULiN ANTROPOLOGIA CULTURALA

capital[ in gdndirea
determini spafialitatea.,,Distanfa" dintre ,,aici" gi ,,vorbirii". Limba va primi o importanff,
"acolo", ie mai tirzit a lui Heidegger. in Fiinld si timp ' ea deschide
astfel intelese,esteo ,,deschidereesenliald".Prin ea fiin[area in care
care este Dasein e definiti ca fiind fiin(are deschisi atat cltre orizontul in care inplegem modul ,,dezrldlcinat"
fiintim in viala cotidia;d. Aici, limba devine
" I . Dasein-ul
ea insf,gi,cdt gi ca,, loc-de-deschidere-propriu-lumii "bavardaj"'
este starea sa de deschidere, o deschidere ,,luminat5" nu .'flec[reald',-estemediulcarestabilizeazd,,impersonalul''
ne permite
printr-o altl fiinpre, ci astfel incAt ea insigi este deschi- spaliului public -, manier[ de a fi a limbii care
apropiere a lucrului"r'
derea-luminatoare. Trei aspecte sunt vizate aici in acelagi ,,re'irrg"t"g"* totul fird o prealabild
(,,autentice")' ddnd
timp : 1. fiinta (Sein) ajunge la starea de deschidere atdta ffe"Xr"atu r" opune ,,in[elegerii articulate"
clreia nimic nu-i
timp cdt 2. existi o fiinfare (Dasein) care se deschide siegi ca na$tere unei inteligibilitdli nediferenfiate,
*ui .e-an" i*ccesibil (ea,,acoperd"deschiderea"fapnrlui-de-a-
t'
lume qi care, in Ei prin aceastdlume, 3. face ca fiin(a tuturor -
fiintlrilor pe care ea le intAlnegte in lume s[ poatl fi ,,scoase -fi-in-lume"). impreuni cu alte doud determinafii existenliale
-, flec[reala dezvf,luie felul
din ascundere",,,luminate"2. ,,curiozitatea" 9i,, ambiguitatea"
iundamental de a fi al Dasein-ului in cotidianitate: "clde-
Care sunt insd determinaliile acestui ,,a-fi-in-lume" a conotafii morale sau
rea". Starea de ,,cidere" nu exprimd
Dasein-uhti ca deschidere? din
teologice; sensul vizat este acela ci Dasein-ul "cade"
Heidegger nume$te doud: simtrirea lumli, care este in face parte
sine insuli sub dominalia lumii - dominatrie care
mod originar o dispunere afectivl (suntem intotdeauna intr-o (cotidian) de a fi'
ins[ din hin[a sa, reprezint[ felul sdu obiqnuit
oarecaredispozilie afectivd; dintre acestea,frica ne dezvlluie
un dat fundamental: faptul de a fi ,,arunca[i" in lume), gi ,,Cdderea"in,,inautenticitate"ridicdproblemaposibilitltii
ce
revenirii la ,,autenticitate", prin c[utarea acelui fenomen
fnlelegerea, determinafie prin care percepem care sunt posi- la fiint['
reveleazdcondilia originard a Dasein-tlui prin raport
bilitdlile existen(ei noastre ca Dasein, fapt care ne permite sd
precum gi unitatea sa. Acest fenomen este indicat de Heidegger
ne in{elegem ca ,,proiect" (,,in1elegerea",prin urmare, aici (Angst)'
ca fiind iispozilia afectivl fundamentalXa ,,angoasei"
nu e o speciea cunoagterii). Pe seama,,inlelegerii" se defrnegte (Sorge)'
care conducecdtre existenfalul integrator al ,,grijii"
,,interpretarea", ce trimite la abilitatea noastrd fireascd gi de ceva
Spre deosebire de fric[, aceasta fiind mereu frica
constanti, anterioar[ oriclreijudecdli sau rostiri, de a surprinde lumii' angoasa exprim[ o team6
dlterminat din interiorul
care este rostul a ceea ce e in jur - interpretare a ,,cevaca concretd' Prin angoasi' tot
clreia nu-i putem ata$a o referinli
ceva" (scaunule pentru stat, p5lfuia e pentru pus pe cap etc.) - cotidiand igi pierde sensul' devine
ceea ce line de fiinlarea
sau de a ne situa fa(i de lumea ambiantd intr-un mod ,,de la de
irelevant. ins[ tocmai in momentul in care este "golitd
sine in1eles". Pentru cI interpretarea are loc insi in lumea pe cale negativd' ca
conlinut", lumea se relev[' "fapt-de-a-
implrtdqitd cu ceilal(i, ea poate lua forma enunlului qi a insugi'
-fi-in-lume', punAndDasein-tl ,,fatrdin fa!d" cu sine
comunicXrii, care fin de un alt existenfial al Dasein-ului ca de impersonalul colectiv'
ca putintd proprie de a fi dincolo
deschidere: ,,limba", ficutl cu putinti de existen(ielul intrd in
Prin angtasa,basein-ul,,pf,rlseqte registrul cdderii 9i
p.'oi""*lui"2, relevdndastfel atAtposibilitatea autenticitidi,
l. Ib ide m, $ 28 , p. 183. ""t ^t
2 . Yezi Gabnel Liiceanu , ,,Excurs asupracAtorvatermeni Heideggerieni
p' 23Q'
din Fiinld Si timp" , in Martin Heidegger, Fiinld Si timp, ed. cit., 1. Martin Heidegger,Fiinld Si timp, ed' cit'' $ 35'
pp. 601-602. 2. GabrielLiiceanu,oP' cit',P 6ll'
GABRIEL TROC
iN eutRopolocn culrunelA
posTMoDERNISMUL 79

nrentulfenomenuluioriginar al adevdruluil'Enungulestedoar
-unadintre formeleposibilede ,,producere"a adev[rului' care
a fost consideratprivilegiat de tradilie 9i care, in plus' nu a
sesizatfundamenfulpe care se intemeiazf,'
Pentrua clarifica fenomenuldescoperirii,Heideggerface

adevlrului. Prin expresia ,,Dasein-ul<estein adev[r""'


HeideggerinlelegecI, prin stareade deschidere,de careline
gi capa'citatea de a dezvllui, el estein mIsurf, sE ,,scoat5din
ur"und"."" felul de a fi al fiinldrilor din lumeasa2'Cunoagterea
pe seama
,,derivatd" a traditiei $i adevdrulei sunt posibile
acestuiprim sensal adevirului ca din
,,scoatere ascundere"'
Cel de-il doilea sens provine de la structura articulatd a
proiecteazf,
,,grijii" in intregul ei, datorit[ cdreiaDasein-ulse

Manin Heidegger,Fiinld 5i timp, ed. cit', $ 44, p' 292'


VeziWalterBiemel,oP. cit.' P. 82.
EO GABRIEL TROC
posrMoDERMsuuriN ANTRopoLocn
culrunarA Bl
asupraposibilitltilor^ integrdnd deopotrivl trecutul gi
lit":
viitorul. Dasein-ul se.poate Istoria metafizicii ca destin at istoriei
,rt.r"g" io oo'ui moduri in actul fiinlei in Occident
proiectdrii: pornind ai U.posi:uitirxiii"
.*. ii suntproprii in
cel mai inatt grad (aute_nticitate),
; il;;;" avemde_aface
cu ,,adevtrrulexistentei", gi pornind
a"-rulu-"u in favoarea
clreia s-apierdut de fiecareaate
finauteni"i,u,"l, cazincare
Dasein-tilesre,,in nead"oer,,. Se,int"iir#iirpr"*,
Biemel expunereaproblemei cu Walter
niinld si timp: tema fundamentall a metafizicii este, dupd cum s_avdzut,
"d";;l;;;in
...adev5ruloriginarestestareadedescifrare tema fiinfei. Aceasti temd a fost ,,uitat5" chiar de la ince_
a Dasein_ului
nucuprinde
starea
numaideschid ereaDasein_ului
dedescoperirefiinlnli din lumea,";
gi el
cdtresineinsugi,ci gi
puturile antice ale filosofirii, primii filosofi avAndinsl fr-
ii, in al doilearAnd, meritul de a fi expus-o,firi gi sdo fi rezolvat.Un ,,dela sine
Dasein-ulestea$ezat1
la fei deorigin.;io;riar gi in neadevtrrr. Inleles"al fiin1eis-ainstalatin schimbin gAndireafilosoficd,
conferindu-iun traseuparticular,cunoscutca ,,filosofiaocci_
incheiemaici urmlrirea desfEEurdrii gdndiriilui Heidegger dentali". Acesttraseu- istoriametafizicii agacum s_aderulat
din Fiinld Si timp, considerdnd
necesardunei prime aproximlri a"e "_-rtio, "masa criticl, ea - esteexpresia,,destinuluiistoriei fiintei" in Occident.
intrelesului
' pe carefilosoful Migcdndu-sein orizontul terminologic Ai problematic
il conferl ,,metafizicii,,.
c.onstituitin Fiinld gi timp, gdndirealui Heideggerde dupl
neaa doua, ,,Daseingi tempo_ Ikhre adincegteconsecin(elepoziliei de mai sus, consecinle
:maatingeriiexisrenteiplenire pe care,in mod sintetic,le-agrezumaastfel: i) in calitatede
i", careii deschideD asiin_ului
intre autenticitategi inauten_
concretizeaziaceastdpoiu'it"tTlH;:r':{;;'riiffi
caleaspreinferegereaoriginarr ;i,l,T
ir;p"iJ .r-,, temporalitate,,
(timp al exisrenlei,deci al Oor"tr_iir:i
"
O"-L'"ur" trebuiesX
pleceoriceinlelegerea timpdui
f" g"""*fi e*istentracotidianl
a Dasein-uluie marcartro"
,,i*ro'ri"iiuiJ;]f," ,""m, ca."iu
esteposibildo istoriein sensgeneral.

Cu istoria.apare timpulin general,careurmeazd, dat la intrebareafundamentald,felul in care sunt puse


sdfie explicatluAndcapunctdeplecare Ia rdndullui, $l
..t i-"itiif.dep6ndacum rczolvateproblemele filosofiei (ale metafizicii) se aflI in
ale "en161eg1gi fundamentale",
Lr in frrrir"-iirrp"fui urmeazd ,,eroare": fundamentulnefiind asigurat,ele nu mai pot fi
sd fie stabilitinsusisensu,lnwei. ertiii;;;;
conturarea se incheiecu regAnditein sensulunei',,corecturi",ci doarprintr_oabordare
acesteipozilii.z
t'undamental diferitl. pentru a pune in mod originar aceste
l. Ibidem,p. 83. probleme, este nevoie de ,,dep5gireametafizicii". Aceastl
2. AndreiMarga,op. cit., p.2lO. ',deprgire" nu poate avearoc in ,afara" istoriei metafizicii
(care, de altminteri, are un curs propriu, ea trebuind sI
se
1

GABRIEL TROC POSTMODERNISMULiN 83


A'NTROPOIOGIACULTURALA

,,implineasc6"pentrua-giardtatoateconsecinfele); de aceea, cB,.dcgenereazf," in istorie. inlelegereafrinlei de c[tre filosofi -


trebuieasumatlsarcina,,destrucliei"metafizicii (ca o anticipare le tlcidegger - este ,,o scar[ rulanti descendQntd", cum
a ceeace ar putea surveni ,,dupi" implinirea istoriei meta- forrnuleazdRortyl. $i pentru Heidegger,cotitura modern[
ftz,icll) - a temelor ei particulare - in lumina problernaticii rcprezintdo ,,addncirea erorii" : prin filosofia congtiinlei-
fiinlei 9i temporalitdfir. drumpe caremetafuicaa apucatodat[ cu cotituracartezianl
,,Destruc1iametaftzicli", dupd cum am amintit, urma sI rprc subiectivitate-, omul devinemlsura 5i centrul fiin@rii,
constituiecontinutul celei de-a douapi4i a lucrlrii Fiinld Si eareesteredusl la ceeace poatefi obiectualizatprin calcul.
fimp. DeSi ea a rimas nescrisS,tema ca atare alcituiegte l,u fel ca in cazullui Nietzsche,gi pentruHeideggero filosofie
corpus-u7principal al lucrlrilor lui Heideggerde dupl 1930, viitoarepresupuneintoarcereala origini, cdtre ,'provenienfa F'
care constEin analize detaliateale poziliilor teoretice din cacn1ei",carepermiteapropiereade ,,viitorul esen1ei".Ca 9i
cadrul unei tradilii care se intinde de la ,,Anaximandrula
Nietzsche,Heideggerse situeaz[ ,,in afara" metafizicii tra-
Nietzsche",toateacesteanalizefiind in acelagitimp prilejuri
dltionale,insl nu prin ,,pdrdsirea"ei in favoareaunei meditalii
pentruexpunerealimitelor lor, pe de-oparte,Eipentrure-eva-
posibilepe un alt sol (arta, religia), ci printr-o depigire a ei
luareaacestoradin perspectivafiinlei gi a temporaliti(ii, pe
cesurvinedin interior,dep[gireprin carefilosofia igi recap[tl
de altl parte.
rolul de discurs dominant - un rol pierdut ca unnare a
Ideea importantdcare se desprindede aici, idee care se
reglsegteca atarein postmodernism,estecd .reconstruc(ia', sintetizirii esenleisalein ra{iuneacalculatoarea gtiinleimoderne'
atatcet e posibili, are loc doar ca urnnre a ,,destructiei"(ce PentruHeidegger,insd, Niezsche reprezintl ultimul mare
devine,deconstructie").discursului occidental", care nu metafizician.,,Voin1ade putere" ar fi ultima formi de inlelegere
poate fi pur gi simplu abandonat- el structureazllimbajul, a fiinlei in interiorul metafizicii moderne a subiectivitllii.
felul in care gAndim, construim institutii etc. El trebuie lnstr tot Nietzscheface vizibil sfdrgitul posibilitSlilor metra-
,,demontat' pentru a expune modul in care funcfioneazi, fizicii gi ,implinirea" acesteia.,,Voin1ade putere", careeste
uneori chiar impotriva celor care il poarti, producdndin lncl un principiu explicativ,un conceptce trimite la adevirul
limbaj, de pildi, sensuri opuse celor dorite, dupi cum va metafizic ca archi. dar in absenfadedubldrii ,,realului",
demonsffaDerrida, sauconstituindu-seintr-un sistemconstrdn- anunt5,conform lui Heidegger,expresiadeplinda implinirii
gdtog carene face pe tofi pdrtagi in exercitareadominatrieigi metafizicii in epocanoastrl prin ,,vointrade voinlE"' Aceasta
puterii, dupi cum va arita Foucault. ar reprezentaatitudineade dominaliea fiintlrii in intregul ei,
Revenind- cu gdndulla Nietzsche- la sintezaexpusl mai sub iorma lipsitl de adevlr a obiectelorgi a realului2.
sus, sunt evidenteparalelelece pot fi trasateintre sistema-
tizdrllecelor doi filosofi. Habermasmergechiar mai departe, RichardRorty, op. cit., p. 51.
afirmendc[ ideeaistoriei fiin(ei s-aformat din intensadezbatere Ce inlelegeHeideggerprin ,,voin1d"ca gi conceptmetahzicne
a lui Heideggercu gdndirealui Nietzschet.5i Heidegger,ca ldmuregteun pasaj din ,,Postfalala" Ce este metafizica? " :
gi Nietzsche,in[elegefilosofia ca discursunitar (diferentrele ca trdsdtwtrfundamentalEa rnturii-de-fii4f a fiintdrii,
"Conceputi
dintre feluritele sistemefilosofice se niveleazdodatl ce sunt voinfa esteechivalareafrinlSrii cu realul, in agafel incdt realitatea
realului este ridicattr la rangul unei necondilionate putinle de
vdzuteca fiind cdi diferite de ,,intrelegere a fiinlei"), discurs
confeclionareproprie obiectualizdriinelimitate" (Martin Heidegger'
Reperepe drumul gAndirii, Editura Potiticd,Bucuregti,1988,
p. 281).
84 GABRIELTROC iN ENIROPOIOCN CUITURAI-A
POSTMODERNISMUL 85

Modernitatea: metafizicatmplinitd Metafizica face parte din natura omuluil, a$a cum e
ca ,,vointdde voinld" dcl'inittraceastade metafizic[.: ca animal (partea sensibil[)
nilionale (partea suprasensibili). Astfel incadrat de metahzicd,
SI vedem in ce direc(ii incearci Heidegger s[ contureze o
oruul rimdne legat de diferenta neperceputi dintre fiin$ gi
alternativ[. Pentru aceasta, facem apel, pentru inceput, la
flinlare. El nu iti poate reprezenta lucrurile decdt in modul in
unul dintre textele mai tdrzii ale lui Heidegger - Depdsirea
enlc el le-a gdndit prin metafizicl, astfel incdt in jurul lui nu
metaftziciil -, in care surprinde metafizica gi necesitatea
porrteintdlni decAt lumea construitl prin metafizici (odat[ cu
deplgirii consecinfelor ei in raport cu situalia omului contem-
rnodernitatea,aceastaeste ,,metafizicd a obiectului" : a fiintlrii
poran.
urrc e obiect pentru un subiect; subiectul cartezian nefiind
SI rezumdm principalele suslineri de aici. Ce inlelege
decAtprimul dintre obiecte). Metafizica, afirmd in continuare
Heidegger in acest text prin ,,metafrzicd" ? ,,Metafrzica" e
dispensare de adevlrul fiinflrii, ,,retragerea' acestui adevlr I lcidegger,in toate formele qi in toate etapeleistorice, reprezintE
pe calea uitlrii fiintei. Degi ea este de .domeniul trecutului", rr unicl fatz.litata,probabil fatalitatea necesar5Occidenrului gi
abia azi a ajuns la dominalia sa absolutd in sAnul fiinldrii condilia dominatriei lui la scarl planetarS. Ca trisiturd a
prezente, ce se manifesti sub forma adevdrului privativ al lrturiei Europei Occidentale, ea este o fatalitate pentru cI
realului gi obiectelor. auspenddtoate problemele umane la nivelul fiinfdrii, flrd ca
insd acest adevdr a intrat gi el in declin, un declin ce se flinta fiintlrii s[ mai poatd fi vreodat[ cunoscutf,ca ,,pliere
manifesti prin lumii 9i prin devastareaplmdntului". tleschizitoare" a fiin[ei 9i fiin(drii. Diferenla dintre fiinfi gi
"rivigirea fiilrlare rdmdne invdluitd, ne apare ca mister incognoscibil.
Aceastd rdvdgire gi devastare se implinesc prin omul produs
de metafizicl - omul ca animal rationale. a cf,rui ultimd ilr cxpresia ei final5, ca voinfI de voinll, metafizica blocheazl
formd este muncitorul. Activitatea sa, munca, a atins rangul olice manifestare a fiinldrii prin raport la fiin15, ea considerd
metafizic al acelei obiectiviri a lucrurilor care igi dezv5luie liinlareadrept fiin15 - Si, prin aceasta,ne ,,abandoneazddeparte
fiin1a doar prin voinla de voingS.Transformarea omului (doar dc fiin1d". Voinfa de vointr5 impune formele fundamentale,
gi numai) in muncitor - o sentintd dati in anii '30 de Ernst crrlc ii permit sd se manifeste - calculul gi organizarea tuturor
Jiinger - dE seama de orbirea extrem[ a omului atins de Iuclurilor -, qi face acest lucru in aga fel incAt sI se asigure
uitarea fiintei. Uitare ce ne dovedegte ins[ cI metafizica se
Cu aceastl afirmalie se incheie prima scriere semnificativd de
manifestd pentru noi plecdnd de la fiin[a ins5gi Si cd depIgi-
tJupdFiinld gi timp, Ce este metafizica ? (prelegerea inaugurald
rea metaftzicii nu poate avea loc decdt ca ,,acceptare" de investirela Freiburg, in 1928): ,,[...] metahzica faceparte din
(Verwindung) a fiin(ei - ceea ce inseamnl acceptarea 5i <natura omului". Ea nu este nici o disciplind filosoficl predati
aprofundarea destinului istoriei fiintei in Occident. Declinul in gcoald gi nici domeniul unor ndscociri arbitrare. Metafizica
amintit mai sus s-a produs deja, iar urm[rile acestui ,,eve- cste survenire fundamentaldinDasein. Ea este insdgiDaseiz-ul.
niment" (Ereignis) sunt conflictele planetare ce au marcat intrucdt adevdrul metafizicii siligluieqte in acest temei abisal,
putinta[. . .] celei mai profundeerori stdin nemijlocita lui vecinitate"
secolul XX.
(vezi Martin Heidegger, ,,Repere pe drumul gAndirii", p. 50).
incepAndcu acesttext, Heidegger incepe sd foloseasc[ termenul
1. Martin Heidegger,,,D6passement de la M6taphysique", inEssals de ,,metafizicd" in locul celui de ,,ontologie", marcdnd astfel
et confllrences,Gallimard, Paris, 1958 (1954). intelegereaistoricizati a fiin1ei prin destinul ei (declzut) occidental.
GABRIEL TROC I'OSTMODERNISMULiNENINOPOLOGIACULIURALA 87

ci aceastiisitualie poate fi continuatii. principala formi i


Intre 9i el in aceastii uniformitate dacd vrea sd r6mdnd in
este ,tehnica", infeleasd ca mod specific de a ingloba gnrttact cu realul. Cel ce nu se supune di o impresie de
domeniile fiintErii : natura obiectivatji, cultura menlinuti
Itenlitate, el e un .corp strdin" de lume. In registrul politicii'
migcare,polirica dirijati, idealurile emfatice.Ea reorezi
urrilbrmizarea s-a instalat de asemenea: orice formd politicl
forma supreml a conEtiinleiralionale, echivalati cu
e o modalitate de dirijare la fel cu oricare alta. Absenta
totalS a meditaliei gi cu imposibilitatea de a accede la ceea
dltbrentei atestd faptul cd'ceea ce ii este cel mai propriu
,,meriti a fi interogat". Dorind o certitudine absoluti. voi
ne-lumii, abandonul departe de fiinli, este garantat. Plmdntul
de voinli impune o insecuritateuniversall. Ea nu igi are
epure astfel ca ne-lume a r[tdcirii. Din puncnrl de vedere al
origineain voinla umand; dimpotrivi, omul estecel voit de
lrturiei fiinlei, el este un astru in derivd.
voin(ade voin15fbrl a inlelegecd el estefiintraacesteivoinfe.
Existl vreo solulie de iegire din aceastdstare de lucruri in
Toatefiinldrile suntprinsein mecanismultehnicde prrn"r"1n
cure ne-a impins metafizica? Este posibild depigirea meta-
ordrne, mecanismcare umple vidul ce rezultl din
flzicii ? $i ce inseamni aceadeplgire ca ,,acceptare",pomenitl
narea noastrl departe de fiintd". in interiorul acestui vid,
ln text ? inainte de a inventaria soluliile ce par a fi intrevdzute
consumareafiingrii pentru produseletehnicii _ intre carese
dc Heidegger in diferite perioade ale gAndirii sale, ne oprim
a$upracaracterizirii flcute de Heidegger modernului in Epoca
eoncepliilor desprc .lumet, caracterizare ce se constituie in
acelagitimp ca o explicitare a susfinerilor, pe alocuri criptice,
cfemai sus. Sensul pe care-l deline metafizica se preciz'eazd
prin raport cu evolu[ia gAndirii filosofice in modernitate 9i, in
special, prin raportul metafizicii cu gtiinla gi tehnica.
Stiinta este pentru Heidegger unul dintre fenomenele
esenfiale ale ,,Timpurilor Moderne". Esengagtiinfei, a$a cum
este practicatd azi ca unnare a evoluliei sale in modernitate,
este La randul ei, cercetarea este definiti prin
mai importantl dintre materiile prime; el estesubiectulprin -cercetaren.
,,investiga(ie" , ce reprezintii un mod in care cunoa$terea se
care se exprimd voinla acestuiprocesde uzurl. in epoci in
instaleaz[ intr-un ,,deschis" ce ii este anterior. Procesul fun-
care fiinlarea exercitdpresiuni pentru a fi consumati prin
damental al cercetirii are tocmai acest rol : de a deschide un
uzur5, lumea devine ,,ne-lume", iar fiin[a, chiar dacdi_ar
sector in care investigalia (aplicarea metodelor) este posibill-
ivi, ar fi lipsit[ de putere.Istoria lumii, devenitdne_lume,nu
Prin urmare, felul in care determinim ceva ca fiind gtii4ific
mai e pusl in migcare decdt de cercul uzurij ce vizeazd,
depinde in intregime de ,,deschiderea" prin care anticiplm
consumul.Tehnica- manifestareafinaltr a vidului de fiin{i _
felul in care apar fenornenele cercetate de Stiinti. In cazul
esteexpresiamodului controlatde organizardi penuriei. in gtiin{elor matematizate ale naturii, de pildd, toate fenomenele
aceastine-lume,diferenladintrerdzboigi paceseestompeazi,
tiebuie anticipate ca mirimi spatio-temporale ale miscdrii
la fel 9i cea dintre natiuni gi popoare.Voinla de voingi ce
organizrazd, intreagafiinpre in forma certitudinii carculabile
l. Yezi Martin Heidegger,Cheminsqui ne minent null part,
determinl uniformizareatotali a nelumii. Omul trebuie si
Gallimard, Paris, 1962(L949).
GABRIEL TROC POSTMODERNISMULiN ANTROPOLOGIA CULTURALA 89

pentru a puteafi reprezentateca fenomenenaturale.Fiecare,


,,l,umea"omului modern ,,se epuizeaz5"in acest raport,
determinalieigi atinge scopul prin mlsurarea efectuati cu :uhiect/obiect,prin care omul devinecentrul gi estemdsura
ajutorul numerelorgi calculului. InsI explorareamatematicf,' Itrtrcgiifiin1Iri. ,,Fiinlarea"nu mai ,,este"decdtin mlsura in
a naturii nu esteexactdpentru cd ea calculeazdcu precizie; i c[rc este reprezentatl, iar suma fiinl[rilor (,,lumea") este
ea este constrdnsis[ calculezeastfel pentru c[ legltura cU hlalizatl prin cunoagtere intr-o ,,conceplieasupralumii".
sectorulei de obiectivitatearecaracterulexactitudinii.Faptele Doar omul modern are ,,concep[iiasupralumii", pentru ci
suntconsideratedoar in mlsura in careele pot deveniobiective, doarel igi reprezinti fiintrareaca obiect ,,stabilizat",,,oprit",
iar rigoareainvestiga(ieiin cadrul $tiintei ca cercetat'epoate ,,tlisponibil"pentru subiectgi care poate fi totalizatdintr-o
fi atinsddoar in orizonful regulii gi al legii. Aceastasolicitl lumeca ,,tablou" al ordinii impusede regull gi lege.
posibilitateade a reprezentavariabilelein variabilitatealor, ll''
ceea ce inseamntra le fixa, lSsdndule in acelagitimp in Procesulfundamental al TimpurilorModerneestecucerirea
migcare.Estetocmai ceeace presupuneregula: cevarimAne lumii in calitateaei de imaginecunoscutd.
CuvAntulimagine
constantde-alungul unei schimbdri.Iar constanfaschimblrii semnificdaici configuragiaprocesuluide reprezentare. Prin aceasta,
ca necesitatea procesuluitransformlrii reprezintl legea, omul se situeazdin pozilia care ii permite sd fie fiinlarea ce di
gtiin(ifici. Faptelepot, prin unnare, sd devindfapte doar in mtrsuratuturor fiingdrilor gi care impunetoate normelel.
orizontul regulii gi al legii. Ceea ce revine la a spune cI
cercetareaprin fapte, in domeniul naturii, este afirmare gi $tiintra mddernl, ca ,,cercetare" ce impune ordine intr-o
deschidereanticipatoare, expriml esen{aTimpurilor Moderne,
confirmarea ceeace o precede: regulagi legea.Ea ,,prinde"
fiind indispensabill in stabilizarea conceptiilor despre lume.
necunoscutul prin cunoscut,confirmdndin acelagitimp cunos-
Un al doilea fenomen esential al ,,Timpurilor Moderne"
cutul prin necunoscut.Prin calculul anticipator,natura este
cste, conform lui Heidegger, tehnica. Expus sintetic inEpoca
,,fo4atd.",a$acum, in cercetarea istoric[, istoriaeste,,opritd".
roncepliilor... , subiecrul este detaliat in textul intrebare privi-
Obiectele,ca gi evenimentele,nu intri in aten(iagtiinlei decdt
ktare la tehntcd. Delimitarea pe care Heidegger o face aici
in m5surain careele pot fi astfelfor[ate,obiectivate.Aceastl
estesurprinzitoare : tehnica nu este totuna cu esentatehnicii.
obiectivarea fiinlIrii se realizeazd.
in cadrulunei reprezentlri'
Aceastadin urmd trebuie vizatl atunci cand interogim tehnica,
ce ,,igi poatepune in fa1i" orice fenomenintr-un mod care
interoga(ie prin care trebuie sl trecem dincolo de ingelegerea
pentru cel ce cuantificl esteconsideratca fiind cert. $tiin{a
instrumentald a tehnicii. Apel6nd la sensul antic al termenului
ca cercetarenu a apdrut decdt odattr ce adevtrrula devenit techni, Heidegger determind esentatehnicii ca o modalitate a
certitudinea reprezentdriiunui subiect. in istoria gdndirii, pro-ducerii, o ,,ac[iune-de-a-face-s5-vin5", pornit[ de la ceea
fiinprea a fost determinatdpentruprima datdca obiectivitate ce inilial (ine de ,,stareade ascundere". Tehnica este, ca atare,
a reprezentdrii,iar adevdrulca certitudinea reprezentirii, in o modalitate a ,,scoateriidin ascundere" 9i, deci, a adev5rului,
metafizica lui Descartes.intreaga metafizicd modernl, ce dupi cum'fusese acestadefinit deja in Fiinld Si timp. Aceasta
debuteazlcu Descartesgi in careestecuprinsinclirsivNietzsche, cste insl o definilie care poate fi valabili atet pentru tehnica
seva mentinein interiorul interpretlrii fiinlIrii gi a adevdrului modern5, cAt gi pentru cea arhaic5. in ce consttratunci noutatea
iniliate de Descartes.OdatI cu el, esen(aomului se schimbi, adus[ de tehnica nrodernl?
in mlsura in care acesta devine ,,subiect" - omul redus la
capacitatea sadea reprezentalumeacu certinrdineaobiectivitlfii.
90 GABRIELTROC POSTMODERNISMULiNENTNOPOI-OGIACULTURALA gI

Scoaterea din ascunderecare domindin tehnicamoderntresteo ou FiinydSitimp) 9i, prin prismaistoriei fiin1ei,line de desrin.
cerereinsistentide livrare prin carenaturii i sepretinde,in chip Modalitateaceamai rispAnditiidescoateredin ascundere proprie
insolent, de a ceda energie,o energiecare poate fi extrasd9i timpurilor moderneeste cea a Ge-stell-ului,deci a esen(ei
I
inmagazinatdca atare. tchnicii. Pericolul, prin urmare,nu vine dinspre tehntcaper
,rc; nu existl un diabolismal tehnicii. Adevlratul pericol vine
Spre deosebirede epocilepremoderne,cand naturaeste
solicitat[ s[ producf,prin ,,intrelineregi ingrijire", odat[ cu din raportareatehnicd la lume, pe care esenfatehnicii, ca
tehnicamoderni, Daturaesteconsftansds[ ,,iasddin ascundere" Ge-stell,o facevizibild-
doar in calitatede resurs[,de ,,situaredisponibill". Exemplul Un al treileafenomenal ,,TimpurilorModerne"esteconsti-
dat este edificator: hidrocentralanu este cllditd pe fluviul tuit de procesulde intrare al artei in orizontul esteticii. ceea
Rin, ci Rinul este,,zidit" in hidrocentrald'Cel ce constrange, ce semnific[ faptul cd operade artl a devenitobiectula ceea
omul, esteinsl gi el prins in mecanismulconstrAngerii,9i el cc este numit ,,experienldtrditi". Arta trece acum drept o
apartinesituirii disponibile,chiar intr-un mod mai originar expresiea vielii umane.
decdtnatura. Pentru a sintetizasitualia in care prin tehnica A patramanifestareesential5modernitltii se anunli prin
modernl omul, laolaltdcu natura,este supuscomenzii de a interpretarea,,culturald" a tuturor faptelor istoriei umane.
,,scoatedin ascundere"fiinlarea ca ,,situaredisponibild", Culturadevineanrnciimplinirea valorilor supremeprin grija
Heideggerpropuneconcep[ilde Ge-stetlz-Pinel sedefi consacratd celor mai inalteaspiraliiale omului. Tine de natura
esentamodului de scoateredin ascunderepropriu tehni civilizalieica gi culturdde a se cultivape ea insigi gi de a
moderne. Ge-stell-ul, ne spune Heidegger' nu este deveniastfel o politicl a problemelorculturale.
tehnic, nimic de tipul unei magini. ,,Ge-stell-ulestemodul in fine, ceade-acinceamanifestareesenlial[a ,,Timpurilor
care realul iesedin ascundereca situaredisponibill." Moderne" este indeplrtarea zeilor. Ceea ce nu trimite in
modern[ a naturii a anticipat acest mod al scoaterii primul rdnil la ateism. indepirtarea zeilor e un fenomence
ascundere.Fizica moderni, de pild5, constrdngenaturasI presupune doul aspecte: un procesprin careviziuneagenerald
prezinte ca o interactiunecalculabildde fo4e. Ea este i n lumii devinecregtin5,in sensulin care fundamentullumii
doar ,,vestitorul" Ge-stell-ului, care devine sesizabil estepresupusca fiind infinit, incondilionat,absolut,pe de-o
odatd cu tehnicamodern[. Ge-stell-uldeterminl in purte,gi, pe de alt[ parte, cregtinismuligi transforml idealul
mdsurf, qtiinla gi tehnica, astfel incat convingerea dupd
dc viald intr-o viziune asupralumii gi, astfel, se aliniazl,la
tehnicamoderndestedoarEtiintda naturii aplicat[ estei
tendinlaepocii. indeplrtarea zeilor inseamnl dispensarede
toare. Sesizarca,Ge-stell-uluiprin tehnica modern[ nu
Dumnezeugi de zei, fapt de careesteresponsabilin principal
putut face decdt dupi ce acesta s-a realizat pe deplin, ast
cre$tinismul.indeplrtarea de zei nu inseamndinsd gi exclu-
incdt omul nu ,mai e liber sI-gi aleagd raportarea la tehni
Faptul de a scobtedin ascunderefine de esenlaomului ( dcreareligiozitltii ; dimpotrivi, acesrraportfal5dezei permite
rcligiozitateatrlit5. Atunci cAnd lucrurile ajung in acest
rtadiu, zeii dispar, iar vidul ce rezultd esteocupatde explo-
1. Martin Heidegger,.intrebareprivitoarela tehnici'1,in Origii
nrreaistoricEgi psihologicda miturilor.
opereide arfi:EdifiraHumanitas, Bucureqti,1995,p' 139'
ca
2. Grmenul a fosttradusin romAnegte ', ,,com-punere"
-im-punere
,,punereJaolalti".
92 GABRIELTROC poSTMoDERNISMUL
lx eNrnoporocte culrunelA 93

D epdsireameiafizicii. GAndireaesengiald De metafizicd nu putem sclpa ca de o opinie satr de o


doctrinl in cargnu mai eredem,spuneHeidegger.Cum poate
Sf,rezumim,asumAndu-ne
riscurilesimplificlrii, fi 'eaatuncidep5$itf? Heideggerzugereazlmai multemodalitiigi.
sensuri ale metafizicii ce reies din textele heideggeriene Destrucliametaf,rziciiesteuna dintre ele, care, dupl cum am
pare le-am supus atenfiei. vtrzut,trimite la reinterpretareadiferitelor momenteale meta-
Metafizica (ine de natura omului ; esentaei este fizicii prin prismauitlrii fiinpi, lnlelegereamomentelorei ca
din ascunderea fiin1ei fiintdrii. Prin metafizicd,Dasein , diferite etape ale .r5tIcirii" .departe de fiin1i". Aceastl
estein legdruri cu fiinla. In constituireasaistoricd, reinterpretaretrimite mai departela deptrgirea metafiziciiprin
s-aindeplrtat de temaei fundamentald: frinla. Uitarea (Verwindung)
esteinsd chiar destinul metafizicii occidentalegi, in ace
,,acceptarea"
fiinlei in Occident,sesizarea
frinlei, prin aprofundareadestinului
pdndla caplt a necesitilii erorii,
t"
timp, sensulistoriei fiintreiin Occident.Cotituracdtre cum ar fi spusNietzsche.in aceastiipostaz5,nu semai sperd
tivitate a metafzicii modeme limiteazd scoatereadin la o depSgirecriticd a metafizicii gi nici la o continuarea ei,
la reprezentarea intregii frinldri prin raportul subiect/obiect; ci se accepti metafizicala fel cum se acceptii,,urrrele unei
raport prin careomul nu,pgmai poaterelalionala lume dec boli sau o durerein fala clreia ne resemnim'l. Singurulpas
instrumental.Prin aceastipozilionarefa15de lume, legltura ,,dincolo" de metafizicd,interpreteazlVattimo, serealizeazl
omului cu fiin(a devinein intregimeopac5.Fenomenele defi.J' odatEcu sesizareacaracteruluide ,,transmitereistorico-des-
nitorii ale modernuluiexprim[ raportarea,tehnicd" la lume; tinal[" atezelormetafuicii, fapt ce rdpe$tepretentiilorconstrdn-
proprie omului rirodern.Stiinta moderndgi tehnica gtrtoarealemetafuicii intreagalor fo4i. Atitudineace rezultl
igi au rdddcinacomun[ in metafizic[, iar modul de scoatere de aici e un soi de relativism istorist, pentru care nu existd
din ascunderecarele estepropriu gi care a devenitdominant nici un fel de adevtrrultim, ci doar aperturileistoricein care
este cel al punerii-impreunl in constrAngerc(Ge-stell). adevtrrufilemetafizicii au survenit2.
Ge-stell-ul expriml esentaatitudinii tehnicefa(dde fiintrarea Un alt sensal depdgirii,ce relevi o posibili calecitre ,,un
omului modern.Prin Ge-stell,omul esteconstrdrssI priveascl Altceva" opus metafizicii este expus in ,,Introducerela Ce
atAt fiinlarea, cit gi pe sine insugi ca situare-disponibill estemetafizica? ". Aici se vorbegtedespreun mod alternativ
(resursd).Prin radicalizareacontemporania acestei,,dispunerit de gdndire,.gdndireaesen(iald",careseopunegdndirii aflate
a omului, extinsddin Occidentla scaraglobului, metafizica sub semnul reprezentlrii, proprie metafizicii. .in gdndirea
gi-a fdcut ,,viztblld" implinirea, epuizareaposibilitdlilor ei. care gdndegteadevirul fiinpi, metzfrzicaeste depIgitd."3
Consecinfeleacesteiimpliniri s-auarltat pentruprima dati in Aceastiigdndire, preciznazdHeidegger,nu inldturd metafrzica,
cele doud rdzboaiemondiale gi continul sd se manifestein nici nu g6ndegteimpotriva metafizicii; gdndireaesential5
procesulde uniformizarea vietriipe glob, caprocesde ,,uzurI' depdgegte metafrzicadoar in mlsura in care se exercit[ ca
a omului qi a intregii fiin15ri. evocarea ceeace ii estemetafizicii ,,anterior' - fiin1a.Prin
Nu avemde-afaceaici, fdr[ indoial5,cu un tablouoptimist. Fiinld Sitimp, s-aincercatdeschiderea drumuluipentrugdndirea
Ce se intAmpltratunci cu ,alternativa" pe care pdrea sd o
1. Giarni Vattimo,SfArSitulmodernitd1ii...,ed. cit., p. l7l.
deschiddFiinld Si timp prin,,reamintirea" rapornrlui dintre
2. Ibidem,p. 173.
Dasein Ei fiing ? in ce raport poate sta omul cu metafizica 3. Martin Heidegger, .Introducere la Ce este menfizica ? ", in
atunci cind rememoreivdimpulsul ei inilial ? Martin Heidegger,Reperepe drumul gAndirii, ed. cit., p. 351.
GABRIEL TROC posrMoDERNrsMUL
iN eNrRopoloclA cuLTURAri 95

dccdtpentru Nietzsche,solulia sa este una elitisti, valabil5


pentruganditoriicarepot ,fuce pasul"citre gdndireaesengiald,
In mlsura in care au ,,acceptat"destinul in care gdndireae
prinsdprin metafizicf,.G6ndireaesenlialdrlmdne totugislab
determinati, trimiland cdtre o problematici prin
-intAlnire"
lirnbl a omului cu fiinp, al cdrei ,pIstor" este, cu condi(iade
.,aselSsaluat in folosinli" de c5trefiin15.Dac[ prin Fiinld Si
timp se deschideapentru om alternativa ,,democratic[", dar
individuald,a Dasein-uluicare igi poate afla autenticitatea,
ulterior,in urma confruntiirii cu na[ional-socialismul,alternativa
primegteun senscolectiv.Individul ca Dasein.definit ca ceea
ceeste este
-de-fiecare-datI-al-meu", substituitin discursurile
din perioada rectoratului cu poporul existdnd destinal ca
,,de-fiecaredatl-al-nostru",poporce-gidecide,,liber"obedienla
pentruFiihrerl. in opinia lui Habermas,Heideggernu gi-a
asumatniciodati intr-un mod subiectivresponsabileroareain
cares-alisatprins, ci i-a dato semnificatiemetafizico-istorici,
proiectdnd-oin cadrele istoriei fiinlei. Situat la aceastd
,,indl1ime", fascismula fost interpretatla rdndul sdu ca un
simptom,aleturi de americanismgi comunism,al domina{iei
metafizicea tehnicii determinateplanetar2.Ceeace rdmdne
cert este cd in scrierile ulterioare Heidegger a abandonat
este simplitateagi care se situeazl dincolo de orice praxis. ideea unei alternative cu semnificafie sociald. $i aceasta
In rve!,^vq
,-^r rostirea vr,
ei, gdndirea nu face
[esenliald] uu decdt Sa
sd aOUCa
datoriE neincrederiiafirmate de filosof in posibilitateaunei
Esuuuu4 LsDEutrdral lace oecat aducl la
la
limbd cuvdntul ce nu a avut parte de limbi _ al fiin1ei.,,4 solugiicaresdmai vini doar ,,dinspreom". Privit prin prisma
Gdndireaesen{ial5nu se supunecriteriilor gAndirii istoriei fiinlei, omul este .aruncat" intr-o situalie a lumii
$riintifice
$i nici celor ale filosofiei. Ea este,,interogarea ceeace nu a asupraclreia ,,nuomul estecel carehotirdgte"3.Priri politicd
fost g6ndit" ; impreunl cu rostireapoeticl, ert" o ,,aventurd,,.
DupI cum putemsesiza,alternativafinald "i pe care l . V.eziJiirgenHabermas,op. cit., p. 158.
o contu_
reazdHeideggerestesituatl in sfera gdndirii. Nu mai pu(in 2 . Ibidem, p. 161. O evaluaremai nuanlatd - gi datoritd unei
reconstituiri detaliatea contextului istoric Ai a evenimentelor
biografice,precumgi a iluziilor pe care HeideggerSi le-a fEcut
1 Ibidem,p. 352. cu privire la ciracterulrevolulionaral fascismului- esterealizate
2 Ibidem,p.363. de Rridiger Safranski in Un maestrudin Germania: Heidegger
Itfartin Heidegger,,,scrisoaredespre"umanism,-, h Martin
5
gi epocalui, Ediura Humanitas,Bucuregti,2004.
Heidegger,Reperepe drumul gAndirti, ed. cit., p. 297. J. VeziMartin Heidegger,,,Scrisoaredespre*umanism," , in op . cit . ,
4 Ibidem,p. 340. p.3L2.

,l
96 GABRIELTROC POSTMODERNISMULiN EXTNOPOIOGIA CUUTURALA 97

gi, mai general, prin acfiune nu se mai poate schimba starea urm[, aceastanu se aratl decAtin negativ,prin deconstrucfia
prezentd a lumii, consider[ Heidegger, pentru cd tot ceea ce dramatizatla istoriei fi losofiei occidentale.
tine de eficacitate gi de activitate nu poate decdt addnci starea
de ignorare a fiinfeil. RImdne doar a$teptareaunei schimbdri Heidegger Si gAndirea contemporand
venite ,,de altundeva", care-i oferd omului alternativa ,,locuirii
Gdndirealui Heideggera influenlatmasivimaginarulfilosofic
gdnditoare gi poetice". Depdsirea metafizicii se incheie intr-o (gi nu numai)al epociicontemporane. Prin critica metafizicii,
notii oracularl: el a datun con[inutmai addncAimai clar criticii rafionalismului
occidentalinitiate de Nietzsche.Postrnodernismul sevaconstitui
Nici o schimbarenu se ivegtefliri o escorti (Geleit) care str pefiruI acesteicritici. Ar fi, desigur,hazardat s5-lconsiderlm
indice intAi calea.insd cum se ivegteea, daci nu se lumineaztr
pe Heideggerun soi de .fondator" al postmodernismuluil. in
evenimentul(Ereignis)care,apeldndfiinla omului gi acordAndu-i
schimb,o perspectivdcareincearc[sI reconstituie genealogic
prezen(a$i protectia,[...] ii conducepe anumigimuritori pe
calealocuirii gAnditoare gi poetice?2. ideilepostmodernismului,,coboarl"inevitabil c[tre gindirea
lui Heidegge r. Postmodernismul tmpdrtdSeSte viziunea asupra
modernitdliipe care au conturat-oNietzscheSiHeideggerEi,
fn oizontul acesteia- pin ,,operalionnliztrea"miiloacelor
Privit[ din perspectivasemnificalieisale ca intreg - aga conceptunle ale acestora-, prucedeazd Ia deconstruireametodicd
cum o faceRorty3-, filosofia lui Heideggerpoatefi v[zuti ca a,ilifeitelor discursuri particulare ale lumii contemporane. O
o privire inurmi, de ,,dincolodemetaftzicd",spreun Occident gi
trecerein revistd,fie sumarS, a cAtorva asumptii postrnoderne
al cdrui produsesentialestetehnologia.Rorty credecd, prin esteedificatoarepentru filiatia de idei desprecare vorbim.
aceastlesenlializare,lui Heideggerii scapl aceamogtenirqa futfel, $tiinta estechestionatiin postmodernismin privin[a
Occidentuluicare se definegteprin speranfain egalitategi rolului ei central gi fondator pentru celelaltepractici. Ea
libertate, prin prisma clreia Occidentulrimdne o aventurl devine un discurs printre celelalte, cu reguli valabile doar
continul. Heideggera transmiscltre postmodernism o viziune pentrudomeniulei gi care,in plus, igi pierde,prin istoricizare
,,incapsulat["despreOccident,profundpesimistl (pesimism (odatl cu paradigmelelui Kuhn) sauprin relativismmetodo-
care s-a adAncitde cdnd marxismul a incetat sI mai fie o logic (Feyerabend),pretenliaaccesuluila un adevlrincontestabil.
alternativf,),prin caremodernitateaesteinfeleas[ca epopain ln interiorul ei, raportul problematicdintre un ,,subiect"ce
care tbtul este incadrat, transformatfie in subiect pentnr reprezintdun ,,obiect" in actul cunoa$teriipune in disculie
manipulare, fie pentru delectareestetic[. Acest pesimism obiectivitatearezultatelorgtiin1ei.Arta, la rindul ei, gi-ar fi
alimenteazlconvingereacI speranleleintr-o mai mare liber- epuizaiposibilitltile expresive,odati intratl in logicaavangar-
tategi egalitate,caremarcheaz6istoriarecentda Occidenhrlui, disti a experimentalismului perpetuu,,,sfdrgind"fie in eclectism,
sunt, intr-un fel saualtul, profund ingeldtoaregi cd solu(ianu fie in minimalism. Iar de cAnd Andy Warhola impusreproduc- I

poate veni decAtdinspre o alternativdradicali. in cele din tibilitateaca o practicl legitimd artei, artaa devenitun produs
I
l. De ce Heideggerpoate fi consideratmai degrabdpostrnodern I
l. Vezi Martin Heidegger,Essaiset confllrences,ed. cit., p. ll4. I
2. Ibidem,p. 115. decAtantimoderneste clarificat de Vajda Mih6ly in Meditalii
J. RichardRorty,op. cit., pp. ll3-115. anticarteziene,CasaC54ii de StiintS,Cluj, 1999,pp. 193-2O2.
98 GABRIELTROC POSTMODERNISMULiNENTROPOT-OGIACULTURALA 99

printre celelalte, intrdnd in logica comodificdrii infinite. ludical[ in urma identificdriiunui fundamentultim 9i originar.
Reprezentarea istoriei se spargegi ea in ,,istorii', ingeleseca Or, exactin acesteprivinle sedespartfilosofiile postmoderne
perspective(interpretiri) complementaresau concurente,iar dc Heidegger: ele sedefinescca antiesen(ialiste 5i antifunda-
ca uflnarea egeculuisocialismuluireal, istoria social-politicd lioniste,renunlAnddeopotrivi la identificareaunei ,,origini"
igi epuizeazi posibilitilile de a contura alternative,intrind gi la speranlelein posibilitateasurvenirii acelui ,,Cu Totul
sub zodia ,sfdrgitului" (Fukuyama)t.Realul, in ansamblul Altceva"carea animatgandirealui Heideggergi, inainteasa,
siu, este expus ca rezultat a ceea ce a fost deja produs gi po ceaa lui Nietzsche.Deplqireametafiziciiinseamnlpentru
reprodus,expunerece ne dezviluie caracterul ,,hiperreal" l'ilosofiipostmoderniabandonarea acestorconceptecare- cu
(simulat) al lumii in care ne sifulm in contemporaneitate oricdte precauliiar fi regAndite,a$a cum a fdcut-oHeidegger-
(Baudrillard)9.a.m.d. conducdin nou in interiorul metafzicii. Ei rdmdnin cadrele
Acesteteze nu igi glsesc neapdratcorespondenle precise programuluiheideggerian al deplgirii prin de(con)structie,
in gdndirealui Heidegger.Ceeace sunteminsl indreptifi{i sI dar nu mai vizeazd,ca Heidegger, gi depdgirea, tn cele din
sus[inemestecd Heideggera deschisSt a justificat filosofic urmd, a relativismului la care conduce inevitabil aceastd
orizontul relativismulai istoric Si epistemologictn care ele strategie.
au devenit cu putinld- Forla de persuasiunea viziunii S[ trecem,in celece urmeazi, aceastl,linie imaginari de
heideggeriene- cireia ii ciutam sursa la inceputul acestui demarcalie"prin intermediul a doi dintre gAnditorii care au
subcapitol- provine din intrelesulapartepe care Heidegger asumat,degiin mod diferit, acestprogram.Estevorbadespre
l-a conferit metafizicii, inleles care asociazd convingdtor JacquesDerrida qi Michel Foucault. Ei au dat formuldri
eroareaontologic-epistemologicdcupierdereasensuluipentru informatefilosofic ale deconstruliei,careulterior s-audifuzat
existenla umand, tn cadrul unei viziuni care totalizeazd Ia gi au fost adaptatein domeniidiferite, de la Stiinlelesociale9i
scara istoriei Si tn care epocacontemporandreprezintdforma literaturd pdnd la arhitecturl qi cinema. Dupi cum se Stie,
ceamai acutda acesteiasocieri.Acestaeste,credem,nucleul ambii gdnditori au produsopereample.In mod firesc pentru
mesajului ,,transmis" de Heidegger,care a fo-stpreluat de subiectul lucririi de fa1d, ne vom rezuma la o expunere
postmodernismca sarcinl de a demontaaceastl ,eroare" in concis[a demersuriloracestora,pe seamaa ceeaceconsiderlm
mecanismele ei celemai diverse,nu neapdratpentruo regisire a fi piatraunghiularl a fieclreia dintre acestefrlosofii : critica
a sensului,cdt pentru a deconspiraefecteleei de putere gi logocentrismuluila Derrida gi relatriadintre adevdr9i putere
dominare. la Foucault.
ExistE insd o linie de demarcafieclarl intre filosofia lui
Heidegger 9i filosofiile postmodernece s-au constituit in
orizontul deschisde el. $i anume: HeideggerrlmAne un 1.3. Critica logocentrismului- Derrida
gdnditor al esenfelorcare vrea sI constituie o alternativi
Plecdnd de la intuilia din gdndirea tArzie a lui Heidegger, care
1. DupI cum se gtie, Fukuyamapreiateza sfArgituluiistoriei de la situa ,,locul" cel mai originar al fiinlei in limbd, Derrida va
Hegelprin medierealui Kojdve. ,,incapsularea"Occidentuluigi incerca sd duc[ mai departe critica metafizicii prin intermediul
caracterul,,decEzut"al omului postistoricuimit ins5 la Heidegger unor analize minulioase ale teoriilor limbajului. El rezumi
(veziinfra,2.2.). metaftzicaprin ceea ce nume$te ,,logocentrism', termen care
GABRIEL TROC
POSTMODERNISMULiN ANTROPOLOGIA CULTURALA IOl

insumeazddiversele ipostaze in care logosul (fiinla) este


gdndit in metafizicl drept o prezenlI plinl 9i nemediattr. careau dus la inflatia semnului,,limbaj", ce exprimdinflalia
Programul heideggeriande ,,destrucfie" a metafizicii este semnuluiinsu$i.Ne-amafla intr-o situaliede crizd,a semnului
preluat de Derrida ca ,,deconstrucfie"a teoriilor lingvistice. careindicl insl - tocmaiatuncicAndavemimpresiacI semnul
El sperdastfelsI inaintezepe caleaindicatl de Heidegger- nu mai poate creditanimic - cd ,,epocaistorico-metafizici
ceaa limbii - intr-un mod care sd.instituie frrI a mai faceun trebuia in cele din urmd sI determineca limbaj totalitatea
orizontului ei problematic"l. Fraza este, credem, crucial[,
ddtour printr-o instanl5 cvasi-subiectivtr,care proiecteazi
pentrucI prin ea seexprimf,delimitareaimplicitl fa15de cea
lumea gi se intemeiazi pe sine, cum estepentru Heidegger
mai sistematicdabordarea limbajului din gdndireacontem-
Dasein-ul. Calea prin care se poate inainta dincolo de o
filosofie ce cade inevitabil fie in aporiile subiectivitllii
porand- filosofia analitic[ -, ceacare (cu accentediferite in
variatelesale forme gi gcoli) considerl problemelefilosofice
ll!"
transcendentale, fie in instituirea unei fiinle nedeterminabile-
ca ,,incurclturi" produseprin limbaj de imaginaliafilosofilor.
dar carepdstreazdetosuldepl$irii metafizicii -, i se arat[ lui
Ludnd ca obiect'destudiu funclionarealimbajului natural 9i
Derrida in prelungireastructuralismuluilingvistic. insi nu in
inaintAndprin analizelogice cdtre conditiile ce pot intemeia
sensulde a duce mai departeachiziliile acestuia,ci de a-l
limbajele Stiintifice, filosofia analiticl abordeazl critica
exploataintr-un senscare, prin chiar subminarealui, oferd
metafizicii la nivelul distincfiilor dintre propoziliile cu sens
,,iegirea"dorit5,dincolodemetafizicl. pe aceast5 cale,Derrida gi propozigiilefdrd sens.Privitl din perspectivafuncfion5rii
urmire$te o dubli ,,loviturd": sI depdgeasclinstituifile
logice a limbajului, metafizica devine astfel un glosar al
heideggeriene (fitn1a,Dasein-ul,limba),careexprimd,,ultima',
ideilor false.PentruDerrida,in schimb,infelegerealimbajului
chiar dacl ceamai sofisticatl, aventuri a metafizicii originii,
ca expresieultiml a ,,epocii istorico-metafrzice"faciliteazl
gi str demonstrezecI structuralismullingvistic nu scapf,,in
preluareaacelui sensal istoriei de fabricalie heideggerianl
ciuda pozitivismului antimetafizicpe care-l revendicl, unei
care-i permite sd circumscrie9i filosofia analiticl ,,in inte-
determinlri metafizicecaresubintindeintreagaistorie a gdndirii
riorul' epopeii metafrzicea logosuluicarese ia pe sine drept
occidentale.$i anume, nu scapdfonocentrismului- privi- frinla veritabild.Travaliul(neo)pozitivistal filosofiei analitice,la
legierii vorbirii falI de scriere-, care,va demonstraDerrida,
fel ca gi pretentiade rigurozitate$tiintifice a structuralismului
estecoextensivlogocentrismului.Programullui Derridapoate determi-
sunt,prin aceastilasumptiefundamentald,subsumate
fi rezumatca tncercarede depdgirea metafiziciiprin critica nirilor istorico-metaftziceale gtiinlificit[1ii gi, astfel, sunt
logecentri smului esen!ializat ca fonocentr ism. relativizate.
SI urmdrim; ilupdaceast[precizareintroductivf,a poziliei
Totalizarea istoriei metafizicii ca limbaj din care interogheaztrDerrida problema limbajului gi care
Direclia in care Derrida abordeazd,limbajuleste clarificattr scoatela lumindmizaontologic[a demersuluisdu,principalele
inci de la inceputulprincipalei sale lucriri, Gramatologia, momenteale criticii fonocentrismului.Inainte de aceasta,se
clarificarefoarteimportantd,pentrucI ne dezvlluie o opliune impuneo conturarea ,,tablouluigeneral"al argumentatieilui
strategictr.Problemalimbajului, ni se spuneaici, nu a fost Derrida.
niciodatl o problemi printre altele. insd, in contemporaneitate,
eaformeazl orizonnrlglobal al unor discursurifoarteeterogene, 1. JacquesDerrida, Of Grammatology,lotn Hopkins University
Press,Baltimore,1974,P. 6.
102 GABRIEL TROC
posrMoDERNtsMUL
iN eNtnopotocra cuLtuReLA 103
Tabloulgeneralal argumentaliei
{i precizareatermenilor

l. Ibidem,p. 8.
|. Ibidem,p. 9.
LM GABRIEL TROC POSTMODERNISMULiN ENTNOPOT-OGIACUUTURALA 105

dependentf, de istoriag6ndirii, care,la rdndulei, esteconcen- rlmas gol al acelui,prim" al metafiziciit.OdatI dezvdluitd
tratdin metafizicl). Aceasti istorie-ocultarese deconspiri la ,,originea" gi ocultarea ei, se cere - conform lncadrdrii
un momentdat ca urmare a epuizdrii posibilitllilor ei sau a generaleprezentateanterior- proiectareaalternativei,carela
radicalizlrii unei trdsdturiesentialemoduluipropriu al ocultirii, Derridaia forma unei noi ,,gtiin[e"- gramatologia: demersul
fapt carepermiteo re-evaluare din puncnrloriginii a intregului care transformdsemiologiagenerald,pornind dinspre ,,arhi-
pa.rcursal erorii gi, eventual,proiectareaunei alternative. -scriere", intr-o noul elaborareasupralimbii gi a raportului
Degianalizelelui Derrida subscriuacesteischerne,preca- ei cu vorbireaprin prismajocului temporalizatal diferenlelor.
u(iile sale nu sunt mai pufin importante.Termenii sIi sunt:
,,arhi-scrierea",ca termen prim ce st5 in argurnentare,,pe Criti ca fon ocentri smului
fr-
locul" originii (un ,,loc" ce nu rlmdne insl mai putin ,,gol,'), Revenimla critica fonocentrismului,pe caream pus-opentru
carea fost/esteocultat[ prin intrelegerea esen(eilimbajului ca o clipl in agteptare,cu scopulde a o circumscriemai bine in
,,vorbire",inlelescelocal:zeazd. mereusensul(adev5rul,realul) interiorul tabloului generalpe oare-l contureazdDerrida.
de partea,,logosului",careesteanteriorfa([ de orice expresie Rapornrldintresemnificantgiadevdrne conducedirectin
a lui gi care tinde sI fie gdndit ca prezentl plind. Aceastl ,,miezul" temei fonocentrismuluimetafizicii. Toate deter-
ocultareeste constitutivl ideii filosofice de epist6m6,ca gi minirile metafiziceale adevf,rului,afirm[ Derrida (inclusiv
celei de historial- Structuralismullingvistic deschideo ceaa lui Heidegger),sunt irseparabilede instanlaunui logos
perspectivl asupralimbajului care, prin postulareaarbitra- saua unei ratiuni gAnditein descendenfa acestuia,indiferent
rietltii semnului, va pune in migcare sensul ca joc ce se de sensul avut in vedere: presocraticsau filosofic, cel al
desfEgoarila nivelul relaliilor semnificat-semnificant (fdr[ sd ra(iunii infinite a diviniHtii sau intr-un sens antropologic,
recunoasclinsd pAnI la capdt eroareafonocentricl pe care intr-un sensprehegeliansau posthegelian.in cadrul acestei
Saussure,de pildd, se strtrduie$tes[ o reasigure),permildnd ,,descenden[e a logosului", legltura esenliall gi originardcu
astfelevitareaaporiilor in caresecadeprin instituirea,sensului phondnu a fost niciodatdintrerupt5.Mai mult saumai pu(in
dinspresubiectivitateatranscendentalh. Dezvdluireaocultlrii clar determinate,esentaa ceeace estephond a fost mereu
din perspectivaarhi-scrieriisolicitl ,,deconstrucfia" cademers situatd in proximitateaprocesului prin care, in ,,gindire",
ce face transparentdsursasemnihcafieiin logos, deschizdnd logosuldeterminl,,sensul",produclndu-I,rostindu-l,,,compu-
astfel caleacltre ceeace ,,instituie",.produce',,fErd a se ndndu-I". Un exemplu elocvent gdsim la Aristotel, pentru
mai lisa redusi la forma prezenfei: ,,diferan(a".Acestultirn care cuvintelerostite sunt simboluri ale experienleimentale,
conceptsesustragecelor trei ,,pdcate"metafizice: reducerea in timp ce cuvintele scrise sunt simboluri ale cuvintelor
la prezen\E,reducereala substanlSgi reducereala subiect.
Diferanla esteceeace instituie jocul diferenfelorce produc ce se scrie diferanld va fi agadarmigcareade joc care
-Ceea
efectesemantice (diferanfa,,disemineazl" diferenlele).FIrd "produce",prin ceeace nu e doar o activitate,acestediferenle,
acesteefectede diferenlS.Asta nu inseamnl cd diferanla care
a mai fi ,,origine" - Siftrtr a mai aveasimplitateaoriginii (are producediferenleleesteinaintealor, intr-un prezentsimplu gi in
,,mai multe nume": ,,arhi-scriere",,,urmi" etc.) gi ante- sinenemodificat,in-diferent.Diferangaeste"originea"non-plintr,
rioritateaei in raport cu ceeace genereazd -, ea sti pe locul origineastructuratE9i diferindtra diferenlelor.Numelede origine
nu i se mai potrivegteagadar"- JacquesDerrida, (Ex)pozitii,
Idea Design & Print, Cluj, 2001, p. 47, nota 22. Asupra dife-
l. Ibidem,p. 11.
ranpi gi gramatologieivom reveniin cele ce urmeazi.
GABRIELTROC POSTMODERNISMULiN ANTROPOLOGIA CULTURALA IO7
106

vorbite. Aceast[ schemd se datoreaz[ convingerii c[ vocea, manier[ tehnicl $i reprezentativ5, lipsit de semnificatieconsti-
ca producltoare a primelor simboluri, este intr-o relalie de tutivd. Acestcaracterderivatival scrierii st[, afirmI Derrida,
contiguitate cu intelectul. Producltoare a primului semni- labaza no[iunii de ,,semnificant".Nofiuneade ,,semn",ce
ficant, vocea nu este un semnificant printre allii : ea semnificd fundamenteaz[gtiinla structuralist5a lingvisticii, preia acest
,,experienfementale", care, la rdndul lor, reflectd sau
oglindesc caracteral semnificantului(cu toate precauliile lui Saussure
Iucrurile printr-o asemdnarenaturald- Prin urmare, intre fiin(d de a asiguracd semnificantulgi semnificatulsunt doui falete
s-ar stabili un raport de ale aceluiagilucru), rlmAndndastfelgi el prins in aceamoqtenire
Si minte, lucruri gi sensibilitate,
traducere sau de semnificare naturald, in timp ce intre minte a logocentrismuluica fonocentrism.Mogtenirea cdrei esente
gi logos se stabileqte un raport de simbolizare conven[ionall' este dati de proximitatea ,,vocii 5i a fiinfei, a vocii gi a
Lar prtma convenlie, subliniazd Derrida, care s-ar relaliona sensuluifiintei, a vocii si a idealititii semnificaliei"r.
direct la ordinea semnificdrii naturale 9i universale, ar fi Aceastl proximitatea determinatin[elegereasensuluifiin1ei
produsd de limba vorbit5. in aceastd schemi, limba scrisd in generalcaprezenld- sugestiadupl caref,rin1ainteligibilului
itabilizeaze convenliile, interpunAnd insd, la rdndul ei, alte survineimediatgi neproblematicin sistemulvoce-auz-infele-
convenlii. Urmdtorul citat, selectat de cdtre Derrida din De gere. Fonocentrismuleste coextensiv logocentrismului in
interpretatione, exprimd concis acest set de raporturi: diferitele sale ipostaze: prezentalucrului in fala vederii ca
eidos, preznnp,casubstan{i./esenli/existenli, prezenfatemporall
Aga cum nu togioameniiau acelagifel de a scrie,nu toli oamenii
ca gi clip[ a lui ,,acum"saua momentului,prezentala sine a
folosescaceleagisunetein vorbire, insd experienlelementale'
fuP de care suneteleteptezintdprimelesimboluri, sunt acelea$i cogito-lhri, a con$tiintei,a subiectivit[lii, co-prezen[asinelui
pentrutoti, la fel cum suntacelelucruri fu9trde careexperien[ele cu celllalt etc.
noastresuntimagini (1' l6a, subl. Derrida)' Fonocentrismulesenlializatca logocentrismcaracterizeazl
epoca metafizicii, cdreia ii este specificd desconsiderarea
Experienlele mentale, care exprimd in mod natural lucrurile, scrierii. (Aceastadin urm[ este consideratd,,medierea
ar conititui, prin urmare, un fel de limbaj universal, o stare de medierii". c[derein exterioritatea sensului.)Distinctiadintre
semnificat gi semnificant fine cel mai profund de aceasti
caracterizare a epocii metafrzicii.Ea a fost cel mai sistematic
articulatl in momentulin care creationismulqi infinitismul
cregtinau apropriatresurseleconceptualegrecegti.Prin inter-
mediul opoziliei medievaledintre signansgi signatum, cate
esterecuperatlin definilia moderni a semnului(la Saussure,
scris. au fost considerali derivali in raport cu ceea ce ar unl
ca gi la Jakobson),in lingvistica modernd^revineintregul
indisociabil vocea de minte sau de congtiinl[ ori de gdndul
univers al sensurilor metafizico-teologice.In primul rdnd,
sensului semnificat, ceea ce inseamnd, in fapt, de lucrul insugi
(gdndit in maniera expusdde Aristotel, dar 9i in cea a teologiei distinctriadintre sensibil9i inteligibil 5i, prin ea, referin(ala un
medievale,care determinf, lucrul ca res creat din eldas-ul siu'
semnificatcapabilsd se iveascdin inteligibilitatealui inainte
din sensul gdndit in logos sau in rafiunea universald a lui
Dumnezeu). Semnificantul scris este constant inleles intr-o
poSTMoDERNISMUL
iN eNrnopolocn currunl'r-A 109
108 GABRIEL TROC

inaintede expulzarealui in exterioritateasensi- gi carebareazdraportulcu teologicul,fdcind totodati posibild


de
-cidere", ,,privirea" dincolo de inchidereametafiziciir.
bilului. Ca inteligibil, semnificatuleste indisociabil de un
logosabsolutde care este intim legat, carenu estealtul decdt
Arhi-scrierea
logosul divin. Prin semnificat,inteles ca inteligibil, semnul
comunici direct - 5i, odatncu el, Stiintamodernl a lingvisticii - Pentrua ,,privi'insI .dincolo'de metafizicE,raportuldintre
cu teologiacregiind.Semnul5i divinitatea, afirmd Derrida, vorbire gi scriere trebuie - in prelungireacriticii fonocen-
acelagiloc Ai momental nagterii".Epocasemnuluiar fi, trismului - reevaluat.Ceeace nu inseamndo simpll rlsturnare
-au
prin urmare, esenfialteologici, o epoctrce nu se va sfdrgi a raportului, carear conduceinevitabil inapoi cdtre teologic,
probabil niciodat[, ins[ a cdrei ,,inchidere"poatefi expusd. prin preferareaunei ,,scrieribune", intruchipati de carte ca
Ceea ce vrea Derrida s[ punl in evidenf5este ,,solida- totalitatea semnificantuluice trimite la un semnificatblocat
ritatea sistematici gi istoricd" a conceptelordesprecare se in eternitateaprezentului- analogiea Naturii" sau a
-Clrtii
credeprea grdbit cI pot fi ,purificate", reluatede gdndirea ,scrierii divine" ca metaforeale transparenleigi stabilitndi
moderni cu convingereacI ele pot fi despd4itede riddcinile logosului.Reevaluarea solicitd apelulla un sensal scrierii pe
lor onlo-teologice.Critica fonocentrismuluiesteatunciimplicati careNietzsche,pentruprima datl Si doar intr-un mod anume-
de Derrida cu rolul de a .expune" ceeace reprezintil.coloana subliniazdDerrida -, l-a scosla lumind. Departede a rdmdne
in interiorul metafizicii, cum il interpreteazi Heidegger,
vertebrald" a epocii metafizicii. Fonocentrismuleste acel
Nietzschea contribuit decisivla eliberareasemnificatuluide
,,stratde ad6ncime"de undesecomanddprin limbl (concepliile
chiar 9i atunci dependen{asau derivarea lui dintr-un logos sau dintr-un
elaboratedesprelimbd Silimbaj reproducAnd-o,
adevdranterior oarecare.Scrierea,ca gi citirea, sunt pentru
cdndcredcd o depdgesc) rimdnerea, ,,intdrzietea'in preajma
Nietzscheoperatii originare in raport cu un senspe care nu
lumii construitede metafizicd- in func1iede un logosmereu trebuie in primul rind sd-l transcrie sau sd-l descoperegi
anterior gi determinant- 9i inluntrul epocii sale.Rezumdnd, care,prin urmare,nu trimit la un adev[r semnificatin elemenhrl
in aceastiepocd,citirea Siscrierea,producerea5i interpretarea original sauin prezen[alogosului. Derrida formuleazdtauto-
semnelorin generalsunt condamnatela secundaritate;ele logic : ,,Nietzschea scris ceea ce a scris"2 - afirma(ie ce
sunt precedatede un adev[r sau de o semnificagiecare sunt trebuiein{eleas[in felul urmltor : sensulla Nietzschesurvine
anterior constituitede cdtre un logos gi in mediul acestuia'
Deconstrucgia aparein aceastllumini in intreagaei gravitate
1. diferanlei, cAndse marcheazdcu un 4 ticut, nu poate
sau importanld,dar 9i precaritate.Ea esteflcuti posibili de "Motivul
fi luat intr-adevdrnici cu titlu de "concept", nici numai cu titlu
,,inchiderea"epocii gi presupuneidentificareaunor noi concepte de "cuv6.nt'... Ceeace nuJ impiedici sI producdefecteconcep-
critice gi regdndireaunora vechi - asumdndu-se limitele lor tuale... NemaiputAndsd se impuntr ca un cuvAnt-atotputernic
ce tin de proximitateafati de maginiria discursivXpe care o sauca un concept-atotputernic, diferanla se vedeprinsl intr-un
travaliu pe care il antreneazl de-a lungul unui lanl de alte
deconstruiesc -, prin caresdsepoati ataca,oblic' mogtenirea <conc€pte>,de alte
tradiliei metafizice.Este vorba despreconceptecare nu mai "cuvinte", de alte conhguralii textuale...
[cum sunt cele] de grammd, relemd, urmi, spatiere, blanc,
sunt conceptein sensulclasic, flrd a fi in acelagitimp doar asemdndtor,supliment, pharmakon, mnrgine, marcd etc." -
cuvinte.Ele suntelementealeunei texturi discursiveantrerate JacquesDenida, (Ex)Pozilii,ed. cit., p. 34.
doar de diferentra/diferanla catepermitejocul semnificatiilor 2. JacquesDerrida, Of Grammntology, ed. cit., p . 22 (subl. Derrida).
IIO GABRIEL TROC POSTMODERNISMULiN ENTROPOI-OGIA CULTURALA

din scriere,pe parcursulscrierii gi rdmdneprins in lesdtura problemafiinlei gi ,nimicului" intr-un mod ce riscdsdrdmdni
scrierii. El ar fi scris acea ,,scriiturl" care nu mai este doar o formulare a regresiei infinite cltre un moment
subordonattr logosuluigi adevdruluigi careevidenliazi faptul (non-diferit) originar.De aceea,afirm5 Derrida, trebuiemers
c[ subordonarea in cauzi (ine de o epocdparticulari ale clrei in continuare,dar altfel, pe calea interogdrii fiinfei pe care
semnificalii trebuiedeconstruite.Din aceastf,perspectivd(9i Heidegger (gi doar el) a indicat-o. Alternativa pe care o
doar din aceasta,precizeaziDerrida), Nietzscheestecel care concepeDerrida pune impreunl interogaliaasuprasensului
,,faceun pas" in afarametafrzicii,pe cdndHeidegger,incer- fiinfei cu reevaluareastatutului semnului, demers in care
cdndrecuperarea originii - fiin(a -, rlmdne prins in ea. Pede apeleazd,din nou la o intuilie heideggerianl.Heideggerarltase
altdparteins[, revineDerrida,Heideggera fEcutpasuldecisiv deja cI ,,fiinfa", a$acum estefixatd in filosofia gi lingvistica
prin care a sustrasfiinp de sub determinlrile ,,prim"-ului, occidentale, nu esteun semnificatabsolutgi ireductibil,ci cd
fundamentului,transcendentalului. Acestaar fi motivul pentru esteinrldicinati intr-un sistemde limbaj particular gi are o
caredupl FiinId {i timp Heideggerrenuntdla termenul,,onto- semnificatrieistoric determinatl. Metafizica occidentall. ca
logie" (,,ontologiafundamentald"r[mdnAnddoar un moment limitare a sensuluifiinfei induntrulcdmpuluiprezenfei,este
provizoriu).Incepdndcu ,,IntroducerelaCeestemetafizica? " , produsi de dominagiaunei forme lingvistice, iar chestionarea
disimulareasensurilorfiin1eiin diferiteformealeprezentificErii originii acesteidominaliinu trebuiecondusdin direclia iposta_
primegteun caracternecesarEioriginar,fiin[a desfEgurdndu-se zierii unui semnificattranscendental (cum fbcuseHusseily,ci
istoric doarprin intermediullogosului, flri sd scape,,nimic" prin chestionarea a ceeace constituieistorianoastri gi transcen_
in afaraacesteidesfEgurlri.Acest fapt ar indica foarte clar, dentalitatea insdEi.Pentrua marcalimitele lingvisticegi istorice
credeDerrida - dar aici avem, fdrd indoial5, de-a facecu o alesensului,,fiin1ei",Heideggerfolosegte inZur Seinsfrage o
interpretareproprie lui Derrida a unui fragmentdin textul notafiein care cuvdnful,,fiinfI" estet5iat, mijloc grafic prin
mai sus amintitr -, cd nimic nu scapd in afara migclrii care se indicd limitele ultime ale modului de a scrie al unei
semnificantuluigi cd, in celedinurm[, diferenladintresemni- epoci. Iar in mlsura in care acestfel ,,gters"de a scrie,
ficat gi semnificantestenimicul. afirml Derrida, de-limiteazl onto-teologia,metafizica gi
Acestaeste, in mod precis, punctul din care Derrida logocentrismul,acestultim mod de a scriereprezintlgi primul
incearci sdducl mai departeinterogalialui Heideggerasupra mod al unei noi scrieri. Aceastaesteo scrierecare, pornind
sensuluifiinpi. Acest,,nimic" care,degieste,,uitat",instituie de la diferenlaontologicd,asumi faptul cd nimic nu poate
fi
totul trebuie cuplat cu o altd intuilie heideggeriani: aceea gAnditdintr-odatd(formulareprin careDerridaparea inlelege
conformclreia ,,limbaesteadipostulfiin1ei".Heideggerpune cf nimic nu esteanterior scrierii intr-o ,,prezen(I" eternl gi
ci avem mereu de-a face cu o temporizare).Fiinlarea gi
1. Despre rapofful dintre ,,frin15"9i .nimic" la Heidegger,vezi fiinlq, onticul gi ontologiculsunt,subliniazd,Derrida, derivate
,,Postfali la Ce este metafizica7 " gi ,,Introducerela Ce este in raportcu diferenlasaucu diferanla (ultimul cgnceptmarcdnd
metafizicaZ ", in Martin Heidegger,Reperepe drumul gilndirii, printr-un a tdcut iegireadin cdmpul fonocentrismului).
ed. cit. Aici Derrida speculeazE, credem,urmdtoareaintrebare Diferanlava fi, prin urmare,pentruDerridaacea,,origine',
pe careHeideggero punela sfArgitul,,Introducerii...": ,,Cum careinstituieprin temporizare,dargi spa[iere,ceeace survine
se explicl faptul cd fiingarease afl5 pretutindeniin prim-plan qi prin limbd inleleasi ca scriere originard, ,,arhi-scriere,',
reclaml pentru sine orice oeste",pe cAndceeace nu este de
diseminarea diferenfelor.Diferanla se sustrageoriginii in
ordinul hinl5rii - adici Nimicul infelesca fiin1ainsdgi- rdmdne
dat uitirii?" (p.364). sensmetafizic; ea esrcmai originarl decAtorice origine...

I
GABRIEL TROC
POSTMODERNISMULiN ENINOPOTOGIA CULTURALA 113
...insd ea nu mai poate fi numitd
"origine" sau .fundament,, unei arhi-scrieri originare in raport cu vorbirea gi scrierea
acestenoliuni {inind in mod esengialde istoria onto_teologiei,
de sistemulcare funcgione curente, sunt condifiile istorice gi epistemologice datoritd
azd,prin eliminareadiferenlelorl.
clrora vorbirea s-a impus in fala scrierii din dorinla de a
,,Locul" originii rImAne, prin urmare, la Derrida, vacant alunga ,,dublul" gi alrul siu gi care acfioneazl mereu pentru
gi totodati ,,ocupat" de diferenla purl care instituie ldrl sd mai a-gi reduce diferen(ar. Arhi-scrierea, fbri a purea h ,,obiect"
he un ,,prim" de naturl metafizicd - aceastafiind iegirea (dar al gtiinlei gramatologice (ea este tocmai acel lucru care nu se
gi exploaarea) ingenioasl pe care Derrida o glsegte la formularea poate llsa redus la forma prezenlei), este pentru Derrida in
oraculard a lui Heidegger conform cireia ,,nimicul este fiin1a". acelagitimp generativi in raport cu scrierea.givorbirea curente
gi totodatl sursl pentru acele ,,concepte-cuvinte" care ghideazi
Gramatologiaca Etiinld a arhi-scrierii deconstrucfia. Expresiile lingvistice, indiferent daci se mani_
festi in ,,substan(acernelii sau a aerului", sunt generate de
Pornind de la acest nou sens al scrierii - care instifuie onto-
aceastl scriere primordiall, care insl nu este niciodatd prezentil.
logic -, Derrida igi propune regindirea unei analize a limbajului
Ca ,,mecanism" de producere a diferenlelor, arhi-scrierea
in forma unei ,,gtiinfe a scrierii" : gramatologia. Aceastd
pune in migcare intelegerea limbii ca ,,joc" al semnelor lipsite
gtiinl5 se realizeazd in tandem cu deconstructia. Ea proc edeazd.,
de un semnificat transcendental,joc prin care sersul se constituie
pe de o parte, radical, clutdndu-gi obiectul la ridlcina
$tiinti_ in imanentrdca ufinare a contrastelor, opoziliilor, ,,urmelor"
ficit5lii (fiind astfel deoporrivl o gtiintl a posibilitdlii gtiin(ei
pe care un semn le lasl in altul, in cadrul unor structuri.
in genere)zgi, pe de altl parte, deconstruiegteceea ce leagl
Structura insigi este conceputi de Derrida, in opozilie cu
conceptul gi normele $tiintificiritii de onto-teologie, de
concepfia structuralismului lingvistic, ca mobill, decentratd,
logocentrism, de fonocentrism. Aceastl gtiintd nu mai are
istoricizatl2. Ceea ce se preia insl din structuralism este
forma logicii, ci a gramaticii. Ea...
infelegerea acestei scriinrri primordiale ca gi creatoare nesu_
biectuali de structuri, lipsitd de orice autor.
...inscrie gi de-limiteazd$tiinta; eatrebuiesd facdsd funclioneze
in mod liber gi rigurosin propria sa scrierenormelegtiinlei; ea
marcheazdgi in acelagittnp destindelimita careinchidecAmpul DecentrareasubiectuluiSi a esenyelor
9tiin1ificit51iiclasice3. Subiectul
insugi,cagicongtiinld,
sedecentreazl
dinperspectiva
diferanlei : el,nu igi este niciodatl in intregime prezent siegi
Gramatologia se constituie plecAnd de la inlelegerea ;
e mereu diferit, actualizarea unui centru sau a unei esenfe
diferenlei ca posibilitate a tn-scrieril oricdrui semn, fie el
fiind doar ficfiunea care face opac jocul diferenlelor gi al
fonic sau grafic. Nu este,prin urmare, vorba desprereabilitarea
dizlocirilor ,,sinelui" (care trebuie citit barat. in manierl
scrierii in sens restrdns, fapt ce ar ldsa neatinsl logica
fonocentrismului, dupl cum am amintit deja. Ceea ce urmeazl deconstructivl). ,,Celdlalt", in aceasti perspectivd.,nu mai
sI punl in eviden(i metodic gramatologia, din perspectiva
1. Jacques Derrida, ,,Lingvisticdqi gramatologie"(capitolul2 din
1. JacquesDerrida, Of Grammatology, Gramatologie")in Pentru o teorie a textului. Editura
ed,.cit., p.24. -Despre
2. Ibidem,p. 29. Univers,Bucuregti,1980,p. 93.
3. JacquesDerrida, (Ex)Pozilii,ed. cit., p. 30 (subl. Derrida). 2. Asupra,,decentrdrii"structurii, vezi JacquesDerrida, Scriitura
Si diferenla,F,dituraUnivers,Bucuregri,198g,pp. 375sqq.
I

114 GABRIEL TROC


POSTMODERNISMULiIq ANIROPOIOGIA CULTURALA 115
reprezintl o alteritate fundamentalstrlini gi exterioar[, ci
esteinscris in constituliasinelui. probeazd(forgeaz6,?) lectura deconstructivlpe care Derrida
PentruDerrida,intregesentialismulfilosofic1inedeafirmarea o desfEgoar[in cazul unor texte din Rousseau,Husserl 9i
unor centrece domini asupra(dar gi prin intermediul),,margi- Saussure-, sensurile implicite pe care textele le produc
nilor". Termeni din zona psihanalizeisunt, la rdndul lor, contrazic,adesea,sensuriledorite de autori.
implicali in practicadeconstruc[iei.Ceeace ,,este"(caesenld) Implicaliile lecturii deconstructivepentru critica literard
gi teoria literaturii au fost imediat sesizate.Noutateape care
sauceeace estesemnificatse constituieca uflnare a ,,repre-
siunii" gi ,,excluderii"diferenlei,careseinsinueazd o furnizeazdDerrida pentru acestepractici discursivenu se
ins[ prin
limiteazi doar la implantareaunui inedit joc interpretativ
,,suplimentele",prelungirile,adaosurilece permitconstituirea desta-
intr-un cadru vechi, ci conducecdtre o spectaculoasf,
centruluisauesen(ei.Din aceastlperspectivl,suplimentele-
blluare a ierarhieitradilionalea discursurilor,princare literatura
ceeace esteintroduspentrua explicaceva- devin,in fapt, mai
capdtdo consideragie neasteptat5. Din perspectivace plaseazd
centraledecdt,,centrul", pentru cI ele dezvlluie contingenla
semnificantulinainteasemnificatului(caposibilitatea oricdrei
pirlii centralede supliment. Mai general, ,,marginile", in
argumentarea ,,in-scrieri"), ce presupunecontingen[asemnificalieidejocul
filosoficl, lumineazi centrulgi, ca urmare,ele
textual, gi prin trimitere la omologia dintre fiin1d gi sens,
trebuiescoasedin periferic. La fel staulucrurile cu opozitiile
textul literar capdtdaceeagigreutateca qi cel filosofic. La
metafrzice,in care unul dintre termeni esteintotdeaunamai
rdndul sdu, textul filosofic poate fi lecturat in manieracelui
,,plin" decdt celilalt (esenll ys aparenti, transcendentalys literar. Aceastddestabilizaresaunivelarea genurilore f?lcutd
empiric etc.). in fapt, afirmi Derrida, existtro asemlnare posibil[ doardacl ierarhiaraditionald dintrelogic[ gi retoricl
fundamentaldintre termeniiopoziliei, fiecarepurtdndin sine
este,la rdndul ei, rlsfurnatd. Prin plasarearetoricii inaintea
urma celuilalt gi ,,participdndu-gi"in mod necesarunul la
logicii, Derrida schimbdcriteriile pebazacdroraun text este
celllalt. judecat gi pe seamaclrora deconstructiase legitimeazl. Un
text filosofic nu mai esteevaluatin interiorul unui sistemde
Lectura deconstructivd reguli logice care subordoneaz[exclusiv anumite tipuri de
Deosebitde importantl estela Derrida inlelegereaomologiei discursbazatepe argumentare, ci prin intermediulunor impe-
pe care el o presupuneintre fiinl[ Ei sens, din perspectiva rative de naturdesteticdsaustilisticd. Deconstruc(iaunui text
cdreiaceeace fine de ontologieestevalabil gi in cazultexfului filosofic sedesfZgoarlfirmanieracriticii literare,descifrdndu-se,
(omologie intemeiatdpe ,,originea" lor comuni, care este in abundenfaretoricl de semnifica{iea straturilor literareale
arhi-scrierea).Lectura deconstructivl se impune ca lecturl unui text ce apareca neliterar, cevade ordinul unor comuniciri
ce ,,intoarcetextul pe dos", dezvlluind alteritateain mijlocul indirecteprin caretextul i$i dezminteconlinuturilesalemani-
a ceeace fuseseacceptatca neproblematic,dependenfa a ceea festel.Critica filosofic5ce se desfdgoar[ca deconstrucfie nu
ce esteluat drept sensunivoc de ceeace acel sensreprimd, se mai consider[ gtiinlificl in acel senscare estecentratde
deplaseaz[,exclude.Din perspectivascriiturii, genurile se logicl gi raliune, ci - luAndu-seca reper stilul nietzschean-
relativizeazd.- diferen[ele specifice dispar intr-un context ea se consuml ca explicitaie gi interpretareneingriditd de
texrualcuprinzdtor-, iar textelelivreazd.sensuri,carenu au contradictriesauconsistenll$i principial nelimitatd: sensurile
fostprevdzutesauinten[ionatede autor.Mai mult - dupl cum
l. VeziJtirgenHabermas,op. cit, p. 186.
1 16 GABR.IEL TROC posTMoDERNIsMULin exrnopoLoclA CULTURALA

def,rnitivesuntin analizdmereuam6nate,intdrziate,deplasate. Acestlucru o ridic[ deasupraStiintei,pdn[ la nivelul inalt al


Analiza nu se mai ,,opregte'pentrua ata$asemnificannrluio activitdtii creatoarel.Literatura,din aceastlperspecdve,pri-
meqtesemnificatiade .mediu prim", de archd al limbajului'
care subordoneazd celelaltediscursuri. JohnatanCuller for-
muleazl teza astfel:

DacElimbajulnon-fic1ional esteun cazparticularal limbajului


ficfional,dacl adevdrurile suntfic(iunia cErorficlionalitatea
in caretextelese intersecteazrEicaredizolvdtoatediferenfele fost uitattr,atunciliteraturanu reprezintio instanlddeviant5,
specifice,reraendicate
dediverseletipuri de discunuri. Habermas parazitard.a potfi inlele-se
limbajului.Din contr5,altediscursuri
sintetizeazlaceastlasumptiea lui Derrida in felul urmltor: dreptcazuriale literaturiigeneralizate sauale arhi-literaturii2.

. . .tot atAtdepulinpec6tconstituie filosofiagi gtii4a universuri Amploarea pe care a luat-o deconstructivismulin anii
proprii,constituie 9i artagiliteraturaun imperiual ficliuniicare '70-'80 in departamentelede humanitiesdin universitllile
gi-arputeaafirmaautonomia in falatextuluiuniversalr. americanene intereseazdaici in mod deosebit.$i aceasta
pentru c[ postmodernismulin antropologie- care este un
Aceastiitezl s-a aflat in centrul interesuluicu care a fost curenteminamenteamerican,ce poate fi circumscrisprecis
receptatioperalui Derrida in departamentelede critic[ literarr atAt,,spa[ial",cAtgi temporal- s-aedificatpe caleainfluen(elor
ale universittrliloramericaneproeminente,unde,dupi cum se venite dinspre centreleuniversitareunde deconstructivismul
$tie, a cunoscuto descenden{Isemnificativl (in ipecial la gi intregul jargon pe care acestail implici deveniserl de
Yale, ,,JohnHopkins" gi Cornell). Deconstructiviimul s_a rigueur. Accentulpus in ,,grupulde la SantaFe" - sauRice
Circle, cum mai estenumit - pe lecturagi scriereaetnograflei
trimite la intreprindereateoreticda lui Derrida prin medierea
criticii literareamericane.Clifford Geetrz,intr-o primd etapi
(influentatde deconstructivismulamerican,dar 9i de Barthes,
Ricoeur gi Rorty), impticd ,,scriitura" pentru o regAndirea
culnrrii'baresdnu mai conduci sprereificf,rile ei din antropologia
modernd.RealitateasocialdSiculturaltrdevinla Geertz,,texte"
sau ,,discursurisociale"pe careantropologulle ,,citegte"in
misiunecu adevirat istoricl: aceeaa dep[girii metafizicii practicaetnograficd,,pesteumerii nativilor" Sj le ,,inscrie"
prezen[eigi a epocii logocentrismului.Critica literarl iese iinscribe) ca ,,interpret[ri" in textele sale3.inleleasdprin
astfel din marginalitateaei fa[I de literarurl; ea nu mai are paradigmascriiturii, cultura nu mai incremeneqteintr-un
nevoiesd seinfeleagl pe sineca cevasecundar,ci dobdndegte
un rangliterar 9i - in mod nea$teptat
- unul filosofic. in plus, ea Ibidem,p. 189.
nu trebuiesI se mai supuni unor standardepseudogtiinlifice. JohnatanCuller, ,,On deconstruction",vezi Jiirgen Habermas,
op. cit., p. 190.
l. Ibidem,p. t88 Clifford Geertz, The Interpretationof Culture, Basic Books,
New York, 1973,pp. 18 sqq.
118 GABRIEL TROC POSTMODERNISMUL CULTURALA 119
iIq ENTROPOLOGIA

prezent etern, de unde antropologulurmeazds[ o extragtr


pentrua o muzeifica,ci esteceeace se ,joac5" in practica
cotidianEa vielii prin ,,scrieri" Ei ,,rescrieri" nesfdrgite. Dincolo de aceastdinfluenld ,,locald" pe care deconstruc(ia
Antropologul,,reprezintd"acesttext-discursaldturi de nativi, lui Derrida a avut-o pentru postmodernismul antropologic -
dar dintr-oalti perspectivd (sauimplicdndun altjoc lingvistic), care este insd generalizabill oriunde reprezentarea ,,textualI"
fdrl ca aceasti,,inscriplionare"s[ fie ,,mai adev5ratl" decdt este prezentl -, cdteva influenle ale gdndirii sale asupra
cea a nativilor gi ascunslacestora,cum credeaL6vi-Strauss. postmodernismului in general trebuie subliniate'
Consecinlaimediati a acestorsustinerivizeaz6.pracicagtiinlificl ,,Deconstruc1ia", in primul rdnd, a devenit principala
occidental5in intregul ei. Dacd aceastanu se mai poate expresie a etosului poststructuralist care defineqte postmo-
supraordonadiscursurilor ,,locale", rezultd.cI ea insdgieste dernismul. Deconstructia se opune acelei dimensiuni edificatoare
un astfel de ,,discurslocal", carepoate fi supusrevizuirilor de sistem a structuralismului, pundnd sub semnul intrebdrii
din perspectivamodurilor de cunoagtere proprii altor culturi. ideea cd toate fenomenele sunt reductibile la operagiunile
Antropologiaprimegteastfelo misiuneinsemnati,chiar dacd sistemului, ca gi implicafia ce survine de aici - faptul ci
mai pulin ,,$tiintificd"decdtsesperaodinioarl : ca,,traduceri putem avea un control total asupra lumii noastre (inlelegdnd
interculturale",etnografiilesuntmoduri intertextuale de comu- ,,gramatica" structurilor in care sunt prinse fenomenele,
nicare a sensurilorlumii vielii produsein contextesociale, inlelegem gi putem prevedea evolulia lor)- Ordinea pe care
politice, geograficediferite gi de grupuri sociale diferite, modernul a proiectat-o asupra lumii se intemeiazd, in lectura
indeplinind astfel o func1iepragmaricl. lui Derrida, pe stabilitatea sistemelor, care este asigurat[ la
Urmdnd preocuparealui Geertzpentru textul etnografic, rindul ei de presupozilia stabilitltii sensului' Denunldnd
antropologii din cadrul Rice Circle vor apropria integral eroarea metafrzicd,(prezentismul)pe care aceastdasumptie se
tehnica deconstrucfieiderrideene in forma ei mediati de intemeiazf, gi postuldnd ,,scriifura" $i diferenta ca realitdli ce
critica literarl. DupI cum am v52t, in paradigmaarhi-lite-
incapsuleazdorice producfie a sensului, rezult[ imposibilitatea
raturii, textul fic[ional (literar) devinemai pulin ficlional gi
de a ne fixa, de a ne opri definitiv $i de a da certifudine
autonomdecdtse credea,pe cdnd textul filosofic primegteo
ultimd proiecfiilor noastre asupra lumii.
dimensiuneficlionali pe care intreagatradilie filosoficd o
Fiactriunile postmoderne de orientare textual5, in special,
exclude.Implicat[ in antropologie,aceastdparadigmlsolicitl
igi insugescteza conform c[reia reprezentdrile noastre nu pot
un demersdeconstructivsimilar celuipracticatin cazultextelor
iegi in afara texturii lingvistice (,,i1 n'y a pas de hors-texte",
filosofice. Textele clasice ale antropologiei moderne sunt
scria Derrida) Si, ca unnare, nu pot plrlsi convenlionalismul
analizatepentru a se scoatela luminl tehnicile retorice gi
raportului dintre semnificant gi semnificat, care este transmls
stilistice pe care autorii lor le implic[ pentru a produceun
de tradilie. Ceea ce trebuie asumat insd - prin deconstructie -
,,efectde realitate",mascdndastfelfictionalitatea ireductibill
careestespecific[ oriclrei intreprinderide textualizare.insi estedemontareailuziei stabilit5lii raportului semnificat-semni-
odati asumatl - crede Stephen Tller, unul dintre repre- ficant (a semnului) dincolo de contextelelingvistice particulare,
zentantiicurennrlui-, ficlionalitateapoatefi valorizatlpozitiv, precum Ei experimentalismul reprezentalional' Naraliunile
etnografiileindeplinindfunc(ia de a evocaposibilitateaunor experimentale (autoreflexive, ludice, autocontradictorii, ironice,
comunitlli consensuale. absurde chiar) asum[ ,,diferen1a" atat ca mecanism, cdt gi ca
120 GABRIEL TROC
posTMoDERNIsMUL
iu nxrnopolocll cuI-ruReI-A rzl
scopal reprezentlrii,in opoziliecu ,,naraliunimoderne"care
igi asigurdconsistentagi stabilitateasensului,peseamaexclul acesteafiind inteleseca parte dintr-o istorie a gdndiriit. insl
derii diferenlei. istoriilein cauzl nu suntmai pulin filosofii; filosofii pozitive-
deqiintr-un mod apartepozitive - ale constituirii raliunii in
,,Deconstructia' - devenitd cuvdntul de ordine pentru
postmodernism- va fi implicatl Si intr-un sensmai general, rapoft cu lipsa de raliune, ale privirii careconstruieqtecorpul
ca obiectmedical,ale tehnicilorgi aparatelorde supraveghere,
carenu mai pdstreazlneapdratasumptiaderrideantra realitdlii
aleform[rii sinelui,,normal"ca reziduual patologiilorsexuale,
ca text: estevorbadespreanalizecareprocedeazlin general
sprea ne referi doar la istoriile amintite.Ceeace au in comun
la interogarea/deconstruirea .discursurilor', moderne prin acesteistorii-filosofii esteaonvingerea ci practicareafilosofiei
prisma inconsistenfelorinterne care s-au insinuat in pohOa
in epocapostmetafizicdtrebuiesI abandoneze reluareaacelui
voingeiautorului sauchiar in pofida regulilor de validareale
tip de interogatieSia dialecticilorcareneobligdsdreconstruim,
unor domeniide cunoagtere. Acestedeconstrucfii_ in special din interiorul criticii metafizicii, entitlti cripto-metafizice,
cele venite dinspreultimele orientiri feministegi din ethnic ciareunificd deasupraistoriei gi a contingenlelorei, sau sl
studies- nu suntpureexercdiiinterectuale,civizeazd.efectele
-clutdm ,,ieqirea"dincAmpulmetafiziciiprin analizarea,,cuvin-
de putere,control gi excluderepe care acestediscursurile au telor ca lucruri" (ori in locul acestora).Nici ,,intoarcereala
inci in lumea contemporani. lucrurileinsele"(fenomenologia) nu reprezint[pentruFoucault
o solu(ie, cici aceastl perspectivl continud sd trimite la
lucruri prin prisma posibilitdgiilor de a fi intemeiateprin
1.4. Cunoa$teregi putere - Foucault experienlaunui subiect autoreferenfial2.Foucault renunfd,
in fapt, la filosofia in(eleasdca gdndire intemeietoare,ce
incearci s[ surprindi lumea sub aspectulposibilului. $i,
deopotriv[, renunfdla subiect,din carenu mai rdmine decit
o interioritate standardizatd,ce rezult[ din excluderile gi
normalizirile datorateformaliunilor istorice de discurs: nu
facedecdtsI ,,mutecu un etaj mai jos o origine deja pusl in subidct, ci subiectivare.Problemaoriginii, a principiilor, a
migcare"r,in schimb,Michel Foucault,celdlaltfilosofla care arch4-tlui esterelocalizatdde Foucaultla nivelul pozitivit5lii
referin(eleliteraturii postmodernetrimit insistent, aban_ arhivei gi a arheologiei,a ceeacEs-aspus(scris,practicatetc.)
doneazl critica modernului pe linia metafizicii in favoarea
unei critici istorice a diferiteror ipostazeare ralionalitrlii l. ,,...amincercatsd fac, intr-un stil, desigur,destulde particular,
moderne. nu istoriagAndiriiin general,ci istoria a tot ce (con[inegAndire"
SpundndcI Foucaultpracticdo criticl istoricdnu inseamn[ in interiorul unei culturi, istoria a tot ce manifestl gdndire.Cdci
insi cI dezvoltlrile ple pot fi incadratein cAmpulclasic de landire existd gi intr-o filosofie, dar gi intr-un roman, intr-o
jurisprudenli, in drept gi chiar intr-un sistemadministrativsau
interogalieal istoriei. EI scrie,intr-adevir, o seamdde ,,istorii" _
intr-o inchisoare." (Michel Foucault, Cuvintele 5i lucrurile,
ale nebuniei,clinicii, penitenciarului,sexualitltii etc., toate EdituraUnivers,Bucuregti,1996,p. 458)
2. Asuprapoziliei lui Foucaultin raport cu fenomenologia,vezi
interpretarealui Gilles Deleuze in Foucault, Idea Design &
Print, Cluj, 2O02,pp. 95-98.
r22 GABRIEL TROC POSTMODERNISMUL
iN eNrROpOl-OCn Currun^AlA r23

intr-o perioaddsau alta gi care poate fi ,,excavat",readusla in fiecare dintre elementeleunui sistemr, acestadin urml fiind
suprafal5pentru a-i clarifica efectele locale. intdlnim, la privit ca produs anonim, ireductibil la intervenliile subiective.
Foucault, probabil cea mai ,,rece,, gi mai distantl privire
filosofic5 asupraa ceeace s-a produs in istoria gdndirii gi Istoria ca genealogie
prin intermediulacesteia.Este o privire care _ printr_o
instrlinare m6todicdde propria culturi - sesitueazlconstant Istoria, dupd cumputem intrevedea,devine la Foucault singurul
intr-un ,,afard", intr-o exterioritatedin care figurile istorice apriori prin care aceast[ perspectivd de analizd,,din afarI" a
ale cunoagteriisuntmai bine infeleseprin prisma hazardului formafiunilor discursive poate fi desflgurat[. in prelungirea
decdt a necesitlgiivreunui proces continuu, cumulativ qi celei de-a dota Consideratii inoportune a lui Nietzsche - cu
gdndirea c5ruia Foucault imp[rt[qegte cele mai multe afini-
progresiv.Perspectivasaasupraistoriei gdndirii seorienteazd
titi -, Foucault dezvoltd istoriografia sa critic[ in forma
nu asuprainldntruirilor,ci a singularitdtilor.O istorie privitl
prin discontinuit[tri,rupnrri, limite, serii de evenimente.care ,,genealogiei". Genealogia presupune, inainte de toate, o
nu selastrsurprinseintr-o dialectici ce rezultl intr_ocompre_ ,,re[inere indispensabili : ea trebuie sI inregistreze singularitatea
evenimentelor in lipsa oriclrei finalit[1i"2. Ea este inleleasl
hensiunefinal5 saucarestrfacdvizibiltr o leleologieascunsd.
ca o metodl riguroas[ care procedeaz[ documentaristic, ana-
Foucaultnu scrie nici o istorie a ideilor, nici o filosofie a
lizdnd meticulos ,,arhiva" Llnei perioade.i'n absenfa oricdrei
istoriei.ceeacegdsimin istoriilesalesuntanalizemicroscopice
,,desftgur5ri metaistorice de semnificatrii ideale sau teleologii
ale relaliilor dintre diferite care au contribuit la indefinite"3. Ea se opune ciutdrii ,,originilor", care in isto-
survenirea- la un momentdat"forfe,'- a unei anumiteconfiguralii riografia modernd asigurEin{elegereatotalizatoarea ,,proceselor
de gdndire,gi nu la alta; la urt anumit,,eveniment", gi nu la istorice" printr-un sens ce provine din prezent. Genealogia
altul. nu vizeazd originile, ci inceputurile contingente ale forma-
DacI pozitivitateagi acribia analizelorsalestausubinfluenfa
liunilor discursive, analizAnd multitudinea istoriilor factuale
Iui Dumdzil, indeplrtareametodicdde propria culrurI vine ale plovenienlei. Ea se opune, de asemenea,sintezei pl5smuite
dinspreetnologiastructuralistd.insl Foucaultnu vizeazd(ca de subiectul ce scrie istoria pentru a-gi consolida identitatea
L6vi-Strauss) surprinderea unor.structuri,,deadAncime,' ale sa qi a contemporanilor, prin punerea,in loc a ,,mii de evenimente
culturii occidentalecare sr constituieapriori-ul structurilor pierdute". Dedublat ca ,,arheolog" , care scoate la luminl
(sau,in limbajul lui Foucault,al formaliunilor).de suprafalI". miriade de,,documente", genealogistulreface,,descendenfa"
Foucaultigi interzice orice astfel de dedublarece trimite la
,,addncimi" gi ierarhii interne. Nici modelul lingvistic nu 1. Ceea ce nu inseamndcd ,,ordinea" (gAnditnmereu la plural)
reprezintl pentru Foucault, ca la Derrida gi L6vi-Strauss, vuatd,de Foucault line de o rationalitatecare progreseazdin
mediul saumodelul privilegiat pentru analizastructurilor.in mod necesarin istorie citre o tot mai asiguratl obiectivitate; el
are mereu in atenlie doar ,,spa(ii ale ordinii" determinatede
plus, structurile(intre care gi cele ale limbajului) sunt deter_
,,epistemele"ie,incadreazicondiliile survenirii lor (veziMichel
minate istoric; stabilitatealor este momentanl,supusd Foucault,CuvinteleSi lucrurile, ed. cit., p. 39).
presiunii istorice a discontinuitilii. Ceeace plstreazddin 2. ,MichelFou0ault,,,Nietzsche,Genealogy,History", in Lawrence
structuralism(de care,de altrninteri,s-adelimitatconstant)in Cahoone(ed.), From Modernismto Postmodernisz,Blackwell,
analizeTe Oxford,1996,p.361.
saleesteideeaordinii sistematicecare se reglsegte
J. Ibidem.
t24 GABRIEL TROC POSTMODERMSMUL CULTURALA 125
iN ANTROPOLOGIA

evenimentelorpentrua stabili retelelede forle careinteractio. Evenimentulnu estealtcevadecit aparilia fo4elor; esteeruptia
neazi formdndconfiguralii particulare,ce sedeschidanalizelor acestora"saltul lor de la margine spre centru, fiecare cu puterea
skucturale. In ciuda prelu[rii ,,descendentei"din limbajul adusdde noutateaeil.
relaliilor de rudenie,aceastant. vizpazd, refacereaunor co[ti., ln acest univers care se dilatii entropic, pe care-l proiecteazi
nuitili - a inaintdrii dinspre ,fundamente,,,prin ceeace s-a
l.bucault, singura ipotezl ce rdmAne constantii in analiza
consolidatgi unificat, cltre o traditrie,pe solul ciruia am fi
ucestor configuralii intAmplitoare este puterea care, mereu
azi ferm a$ezati-, ci, dimpotrivd, descendenla urmdregte... sub alte m5gti, traverseazf,cAmpul socialului, configurdndu-l
prin diferite tehnici de dominalie.
. ..sEdestabilizeze
ceeaceeraconsiderat imobil,sI fragmenteze
ceeaceeracOnsiderat unificat,sf,.arate
eterogenitateaa ceeace Discursul
seconsidera a fi consistent
cu sinel.
FlrI indoiald,analizeleunei istorii inleleseca gi constelaliede
Rezumatii,tezasubsumatide Foucaultacesteimetodede evenimente estepentru
solicitl gdsireaunitiitii de arnlizn: aceasta
investigarea istorieisuslinecI ceeaceconsiderimneproblematic Foucault.discursul" - fuptulde a vorbi gi a scrig ceace sespune
ca ,,mogtenire' - in istorie, gtiinti gi in diverselepractici la un momentdat, in raport cu ceeace este interzis, omis,
descorsiderat. Discursul- care,spuneg6nditorul,,,laprimaprivire
sociale- nu estedoarrezultatulcontinuitigii,ci gi al dispersiei,
nu pare a fi mare lucru" - se dovedegtea.fi acearealitate
accidenhrlui,fisurilor, deviafiilor suferite de elementeledin
fluctuantS,clutati de Foucault,careimpuneordineli in mediul
cadml configuraliilor istoricegi al discurswilor. Istoria.inleleasd
ctrreia- gi prin intermediulc[reia - putereaseexercitdin variatele
ca genealogieeste chematdsI facl vizibile acestediscon- ei forme : caexcludere,interdicXie, caadevdr(lnsensniezschean),
tinuitlgi - rupturile, pragurile, schimblrile de directrie,istoriile cunoa$tere etc.Discursuleste,,celce traduceluptele gi sistemele
contemporane paralele-, carese constituieca suportpentru de dominatie"$i, in acelagitimp, ,,cevapentrucaregi prin care
criticatotalit5flor de sensalevechiiistoriografiigi, Oeopotrive, se ducelupta: estechiar putereacaretrebuiecucerit6"2.
ale filosofiilor istoriei. Sensurilein careesteimplicat ,discursul" suntclarificate
Foucaultduceperspectivismullui Nietzschepdnl la ultimele sistematicde Foucaultin Arheologiacunoa{teii (1969).Aici
saleconsecinle,evacudnddin istorie orice rest al adevlrului se pun de la inceput Sub semnul intrebdrii acele totalitlti,
gi sensului rezultate din cqncilierea interpretdrilor asupra unititri sau sintezepe care traditia cunoagterii- proiectAnd
evenimentelor.Deprivat de origine gi continuitate, spatiul pestetot continuitlli - ne face sI le considerlm de la sine
_
istoriei seconstituiedoardin serii de - survenAi intrelese : a genurilor (stiintd,literaturd,filosofie, religieetc.),
-evenimente"
discontinuegi dezordonatecare-gi glsesc exprimareain a ,,operei",a c54ii. Dupi Foucault,frontierelenu suntniciodati
.formaliunile discursive" ce se succedneincetatgi flrd alte precis delimitate: acesteunitdti sunt tra/ersatede campuri
reguli de constituire decdt cele dictate de circumstanfele discursive,in care ele reprezintdcel mult noduri in cadrul
imediate, de fo4ele care se intersecteazlEi se infruntl in unor refele.Ceeace trebuiepus in evidenl5estefaptul ci aceste
contingen(amomentului :

Michel FouCault,Ordineadiscursului. Un discursdesprediscurs,


l. Ibidem,p. 365. Eurosong& Book, Bucuregti,1998,p. 16.
126 GABRIEL TROC
POSTMODERNISMUL iN NNTNOPOIOGIA CULTURALA 127
presupuseunitdti sunt rezultateleunor elabordricu reguli gi
legitimdri ce pot fi scoasela luminl. Demersulpe care gi-l Foucault preciz-eazdimediat cd aceastddescriere nu este
propune gdnditorul este acela de a investigaaceste'unitI1i, arlr.lizd,a limbajului. Aceastadin urml vueazd, pornind de la
considerdndu-leca atare (unititi) pdnl in momenful in care reguliledupi careau fostconstruiteanumiteenunluri, elaborarea
analizapoateda rdspunsla intreblrile pe carele prilejuiesc: regulilor generalecare permit formularea altor enun[uri'
Ce fel de unit5li formeazi ele? Cu ce drept se pot revendica Descriereaevenimentelor discursuluicautdsI afle, in schimb,
de la un c6.mpcare le pozifioneazd,in spatiu $i de la o de ce anumite enuntrui particulare au apdrut, Si nu altele-
continuitatecarele pozitrioneazd in timp ? Ce legi de formare Descriereadiscursului se opune gi ,,istorieigdndirii", pentru
le guverneazi? Suntele intr-adevdrprecisindividualizabilesau ctr nu incearcd si afle care au fost, dincolo de enunguri,
doarefectede suprafa$aleunor unitSlimai binefundamentate ? intenliile subiectuluicare le-a rostit, activitatea sacongtient[,
Ceea ce ptecizeazd,Foucault este cd analiza sa nu se sensuldorit de el sau cel care a apIrut in ciuda intengiilor
situeazd,,in interiorul" acestorunititi - de genul psihopa- sale: nu este nici hermeneutic[, nici comentariu 9i nici
tologiei, a medicinei sau a economieipolitice - pentru a tentativdde a surprindeunadevir ascuns. Discursul pe care-l
proceda,in manieraobignuit[, la expunereaconfiguraliilor supuneFoucaultanalizeieste, prin urmare, o unitate alcltuitd
interneale lor saua contradicliilorsecrete,ci procedeazd prin din enungurilepe o anumit[ temd care s-au agregatla un
,,dezmembrarea"acestor unititi, considerarealor doar ca momentdat intr-o form[ particularddupd reguli de formare
totalitSlide ,,enunguri
efective"(scrisesauvorbite),,,indispersia gi transformarece pot fi evidenliategi care, in timp, a fost
lor ca evenimente gi in ocurentacarele esteproprie"r. Odatd subiectulunor repetilii, modificiri 9i reactivlri. Analiza
ce continuitateagi consisten(ainternd presupusi a acestor discursului se pdstreazdin pura pozitivitate, la ,,suprafafa"
unitdli suntpuseintre paranteze,un nou cdmpigi faceaparitria:
enunlurilor.Discursurilesuntproduseanonime,trans-subiec-
cAmpul,,discursului in general".Acestaesteinfelesca...
tive gi precis localizabileistoric.
.. .purd descrierea evenimentelordiscursive ce constituie orizontul
inArheologia cunoasterii,Foucaultia ca reper al analizei
pentru cdutarea unitSlilor [a noilor unitdti] care se formeazi in evenimentelediscursivedin cadrul ,,stiintelor despreom",
cadrul lui2. considerategrupuri de discursurice aupretentiade a fi relativ
uniforme. Propundndu-gisI stabileascdce regularit5li pot fi
trasateintreenunlurileceformeazl acesteevenimente discursive,
1. knagine^a unei totalitigi dezmembratene ducecu gAndulla jocul de
puzzle.lnsdnu aceastaar fi analogiaprin careamputea,,vinaliza" concludec[ ele se prezintdmai degrabi ca fiind eterogene,
demersullui Foucault; din contrd, aceastaestechiar imaginea dispersate. Sarcinaarheologuluidevineatuncisi descrietocmai
de careautorulse delimiteaztr: fiecarepiesdiqi arein puale un aceastf,dispersie,incercdndsddescopere nu ,,insuledecoerentr["
loc Ai doar unul in cadrul totalitilii, care esteun intreg doar
sauinldnluiri de inferenle,ci ,,oordinein aparilialor succesivi,
datoritecontinuit5diprin toatepieselesale(ca in puule, analiza
ce vizeazd,configuragiileinterneale unui discurscautdcorelagiile corelalii in simultaneitatea lor, pozilii ocupateintr-un spatiu
necesare gi logice).O posibildanalogiefericiti ar fi ceacujocul comun", pe scurt, ,,sistemullor de dispersie"l.
de lego, in careunelepiesesunt interganjabile,pot fi alesesau Analiza arheologici a Stiintelor umane este totodatf, o
nu ca pirli pentruo construclie,iar felul in care suntconectate criticl radicall a lor - o criticf, a rationalit[1ii ce le este
esteintimpldtor,in limitelefunclieipentrucareau fostproiectate.
Michel Foucault, The Archaeologyof Knowledge,Routledge,
imanent[. Aceast[ralionalitatenu ar fi, dupi Foucault,decdt
Londra,1972,p.42 (subl.aut.).
l. Ibidem,p.5l.
POSTMODERNISMULiNANTROPOLOGIACULTURALA 12g
128 GABRIELTROC
o distribufie institulionalei prin institulii, aparate,tehnici,
prelungireain epoca modernd, printr-o altd mijlocire a
eleinselecreateprindiscursuri,discursuligi exercitdefrcacitatea
cunoagterii,a ralionalit5triicarein epocaclasicl procedasela
in ordineapraxisuluisocial.Totusi,DeleuzeobservrIa Foucault
disciplinareacorpurilor gi care, mai inainte, se manifestase
un dualism inilial prin care se distinge intre
prin practicileInchizitriei.Devineastfeltransparentfaptul ci, ,,formaliuni
discursive" gi ,,formaliuni nondiscursive" sau intre forma
in viziunealui Foucault,gtiinleleumanedesftgoarlo cunoa$tere
,,enunfiabilului"Ei ceaa ,,vizibilitdlii", primul termen fiind
a cdrei intemeierenu trebuieclutatd la nivel transcendental,
determinantin fiecarecazpentrucel de_aldoilear.pe m5surI
ci la cel al rela[iilor de putere. Din perspectivaarheologiei
insi ce analizelesaleinainteazdin direc(iaanunfatdin ordtnea
cunoagterii,gtiin(eleumaneigi pierd legitimareaprin cunoagterea
discursului,Foucaulttinde sI integrezecele doul formatriuni/
care esteconstituiti gi transmisd;ele devin simpleentitdti
forme in ordineacunoagterii.A cunoagteinseamni,incepdnd
particulare, ,,formaliuni discursive", care ar fi putut fi gi
cu A supraveghea Si a pedepsi, a intrefesevizibilul cu enun_
altfel 9i caresemodificddupl configurafiileistoricealeputerii.
in epoca modernd, ele au contribuit la o ,,obieciivare" fiabilul, caz in careputereadevine cauzace pune in migcare
cunoa$terea.Raportpl dintre putere gi cunoagtere_ in care
specificl a omului, atAtla nivelul corpului, fbcAndmult mai
cele doui se determindreciproc - tinde sI devinl principiul
eficient ,,panoptismul"anrerior,cdt gi la nivelul interioritllii,
cel mai generalal analizelorlui Foucault:
obligdndindividul sd se raportezela sine in forma autodisci-
plinirii. ,,Omul" moderninsuEitrebuieinleles,prin urmare, Nu existdrelafiede puterefErEconstituirea
corelativra unui
ca discurs: rezultatulintersec[ieicontingentea unor evenimente r cAmpdecunoa$tere ginici cunoagtere
caresdnupresupund gi,in
discursive particulare. Ca urmare - afirmi gdnditorul"in -' acelagitimp, sd nu
dea nagtereunor relalii de putere2.
CuvinteleSi lucrurile (o afirmafiece a dat na$terela o mul(ime'
de contestiri) -, ala cum sepoatestabili momentulsurvenirii Vointrade putere,pe care o preia de la Nietzsche.devine
lui, la fel sepoateconcepe,,sfdrgitulomului" gi, odatdcu el, la Foucaultsinoniml cu ,,voin[ade cunoagtere" gi, ca atare,
sfdrEiulaceluisensal ratiunii careclasific[ gi e>rclude,
producdnd estedecriptabildla nivelul analizeidiscursului.
sistemede dominatriegi exploatarer.

Esenlialdeste intelegerea,,discursului"foucaultianca
praxistotal careintegreazldeopotriv[cunoa$terea gi acliunea.
Ceeace ,,sespune"gi ceeace ,,seface" se intersecteazl in
cadrul discursului: discursurilese sprijini pe un suportgi pe

1. Contestdrileau venit in specialdinsprestAngamarxisti. Foucault


afirmasein CuvinteleSi lucrurile cE ,,totul tinde sd facl inutill,
in cercetaregi in g6ndire, insdgiideeade om. Moqtenireacea unei voinle de puteresubiective; el fine de ,,intenliilemorale
mai ap5s5toare pe care ne-a ldsat-osecolul.al XIX-lea - gi de
care trebuie sd ne debartrstrm cdt mai curind cu putingd- este Gilles Deleuze,Foucault,pp. 33-34.
umanismul...". PCF proclamase,cu pu[in inainte de aparilia
MichelFoucault,A supravegheaSia pedepsi; veziGillesDeleuze,
cdrlii, cd ,,marxismuleste umanismultimpului nostru". Vezi
Foucault,ed. cit., p.39.
BogdanGhiu, ,,Func1ia Foucault",in Michel Foucault.Cuvintele 3. Yezisupm 1.7.
Si lucrurile, ed. cit.

I
,l
130 GABRIEL TROC
POSTMODERNISMULiN ANTROPOLOGIA CULTURALA 13I
ale unui autor". in formula lui Foucault,voinfade puterecare
std in spateleadevdruluiprimegtecaracterulanonimspecific diviziunesuntrafinatecu ajutorul elaborrrilor tot mai sofisticate
discursului.Adevdrulnu mai e'Stereductibil la intenlii subiective ale gtiintrelorsociale.in lucrdrile mai sus amintite, Foucault
pentrucI subiectulinsuginu-giaparline(gi, la fel, ,,autorul.t); exploreazdtema,,obiectivlrii" individuluicu preponderenf5
acestaeste,pentruFoucault,o intersecliemomentanlde fo(e, pe lifriacorporalitlgiisale,a moduluiin careprlcticile discursive
un produs ce derivl din putere gi cunoaEtere2. Una dintre ,,construiesc"corpul, prin tehnicicum sunt izolarea,manipu_
temelemari ale lui Foucaultestetocmai constituireaistorici larea, disciplinarea,supravegherea etc.
a subiectivitllii, care este inleleasl ca ,,obiectivare"prin
diferite ,,practicide diviziune", atat in raport cu ceilal(i, cAt Obi ectivare/ subi ectivare. Biop ut ere
gi la nivelul sinelui. in jurul acesteiteme sunt construite
NebunieSi civiliutie, Nastereaclinicii gi A supraveghea in Nagtereactinicit (1963), de exemplu,Foucault arnlizeazd,
Si a felul in carecorpul a fost tratatdin ce in ce mai mult ca obiect
pedepsi.Ceeace e analizatinaceste,lucrdri esteobiectivarea'
(de-alungul secoluluial XIX-lea) gi cum aceastlobiectivarea
indivizilor dintr-o masl anterior nediferenliate(cum era, de
fost,completatlgi intlrit5 depracticiledediviziuneinstituiteprin
exemplu,populaliadevagabonzidin Parisulsecoluial XV[-lea),
compartimentirilespagiale, tempopalegi socialeale spitalului.
iar mai apoidintr-opopulaliedefinitl (uempli gmtia, delincventrii
din cartierelemuncitoregti),prin intermediulunor practici de
Pentrucaexperienlaclinicdsi fie posibillcaformEdecunoagtere,
diviziune ce merg de la clasificarela separare,internAregi , a trebuito intreagdreorganizare a cAmpuluispitalier,o noud
deten[ie,toateacesteaaflAndu-sein prelungireaunor retorici - definire a statutuluibolnavului in societategi instaurareaunui
umanistealereformeigi progresului.Odat5cu trecereapragului anumitraport intre asistenpgi experienlE,intre ajutor gi cunoaq_
citre modernitateain care ne migclm gi azi3, practicile de tere; a,trebuitsEse inchidl bolnavulintr_unspafiucolectivgi
., omogen.A trebuit, de asemenea,sd se deschidi limbajul unui
intreg domeniunou: acelaal unei corelalii perpetuegi obiectiv
1. ,,Autorul" estesupusgi el de cdtreFoucaultperspectiveiistorici-
-fondatedinrre vizibil gi enunliabil.r
zante: el esteo ,,funcgie"a discursurilorcare,in diferiteperioade
istorice 9i in diferite domenii, solicitl saunu ,,autorul,'pentrua
selegitima.VeziMichel Foucault,.What is an Author", in paul Aparilia clinicii moderne este pusi de Foucault pe seama
Rabinow(ed,.),FoucaultReader,PantheonBooks,New york, 19g4. emergenfei,,evenimentului" discursiv comandatde epistema
2. Ceeace nu inseamndcd raportulcu sinesauinterioritateai-ar lr moderni, care imbinl cunoa$tereacu practica gi cu ,,poli1ia" _
cu totul refuzate.insd acesteasunt gi ele ,,func1iiderivativeale o noul forml de impletire a vizibilului cu enunfiabilul _, qi nu
enunlului"; ele sunt, prin urmare, istoricizategi generateprin pe seama unei ,,purif,rciri psihologice gi epistemologice,' a
procesede,,subiectivare".Suveranitatea subiectivitilii indeobgte disciplinei medicale.
alocatdsubiectuluimodern estevizuti de Foucaultin termenii
Tot pe linia obiectivlrii la nivelul corporalititrii se desfbgoarl
,,rezistentei"fald de discurs, ca ,,luptI pentru o subiectivare
diferitd" ce are ca rezultat oblinerea dreptului la varialie'gi gi cercetlrile din A supraveghea Si a pedepsi (1975). Aici
metamorfozd.Vezi Dreyfus gi Rabinow,apud Gilles Deleuze, insl investigafiile nu se mai oprcsc la surprinderea metamor-
Foucault,ed. cit., p.93. fozelor unui discurs - cum fusese cel al medicinei -. ci se
3. Pe care Foucault o identificd drept o ,,rupturd" in epistema analizeazd.o mulgime de practici discursive care au ca scop
occidentalE,situdnd-ola inceputul secolului al XIXJea (vezi
Michel Foucault,CuvinteleSi lucrurile, ed. cit., p. 40).
1. Michel Foucault,Nagereaclinicii, EdiruraStiintific5,Bucuregri,
1998,p.248.
132 GABRIEL TROC posrMoDERNrsvutiN ANTRopoLocnculrunelA B3
disciplinareacorpului. incepdnd cu ,,epocaclasicd", ni se sine. ,,Obiectivarea"estedublat6de care nu
spuneaici, are loc o adevdratddescoperirea corpului ca scop este mai putin o obiectivare.Se trece, -subiectivare",
prin urmare, de la
gi obiectal puterii. Orientareageneralda ,,discursulul"vizeazd constructiadiscursivl a corpului la construc(iadiscursivda
doul registre: unul al supuneriigi al folosirii corpului gi un sinelui,frri 4 serenuntra la penpectiva,,exterioritdliT"analizei
altul al funcliondrii gi expliclrii lui: un corp util gi un corp (altfel spus,fdrl d se renuntala ,,pozitivitatea' investigafiei,
inteligibil. Un corp reglementatprin regulamentemilitare, careconsiderl doar ,,evenimentele/enungurile", iar nu sensul
gcolare,aplicatein aziluri, locuri de munc[ inchisori 5i un pe care-l proiecteazl subiectulinteles ca gi congtiinl5).
altul reprezentat, incepind cu Descartes, ca ,,om-maginl'r.
,,Disoursul"supusanalizeiesteaiei cel despresexualitate.
O noul ,,anatomiepoliticl" ia fiintrI, care este totodatl o
Foucaultia ca punct de start ,,ipotezareprirnlrii", dupi care,
,,mecanicda puterii", ce definegtemodul in care se poate incepdndcu secolulal XVII-lea, seimpuneo cenzurl la nivelul
pune sdpanire pe corpul individului, atdt pentru a-l face sI
discursuluidespresex.Aceastdipotezdpresupunetrei lucruri :
executeceeace se doregte,cdt gi pentru ca el sd operezecu
1. procesulreprimlrii esteo eviden(distorici; 2. putereace
diverse tehnici gi conform rapidit[1ii gi eficienlei dinainte
opereazlin Occidentestede natur[ represiv[ gi 3. discursul
stabilite. Ceeace pune de data aceastain evidenl[ Foucault
sunt tehnicile minulioasede constrdngeregi control ce s-au ,,eliberXrii" intAmpintrgi bareazl un mecanismde putere ce
generalizat in societateamodernl prin trecereade la o institulie func[ionasepdnl in prezentcontinuuSi fdrl contestiril. Fird
la alta gi careexprimdo ,,microfizic[ a puterii" ce opereazd sE-gipropunl sdcontestein intregimeaceastd. ipotezd,Foucault
infinitezimal, prin multiplicarea discursurilor,aparatelorgi demonstreazlcI estemult prea simplistd.in privinla faptului
tehnicilor. Putereasau, mai precis, relaliile de putere, aga de a vorbi despresex, nu s-a irnplrs d,oaro cenzuri, ci, in
cum le inlelegeFoucaultin aceastllucrare,nu eman[dintr-un acelagitimp, o formidabili incitare.knportant, pentruFoucault,
punct central sau dintr-un unic focar de suveranitate; ele estede a facelimpededin cecauzl s-avorbit despresexualitate,
suntlocale,instabilegi difuze, merg ,,dela un punct la altul" cum anumes-a vorbit despreea, cu ce efectede puteregi la
in interiorul unui cdmpde fo4e, marcdndinflexiuni, devieri, ce cunoa$teres-a ajuns plecdndde aici. Pe scurt, care este
reveniri, rotatrii, schimbdri de direclie, rezistenle2.Ele nu regimulde cunoa$tere - putere- pllcere pe carcsefundamen-
suntlocalizabileintr-o instantrdsaualta, ci constituieo ,,stra- teazEin societateaoccidental5discursul a$rpra sexualitilii.
tegie", avdndinsugireade a fi anonim[. Miza nu este,a$acum asuml ipotezareprimdrii, faptul de a
insd modul complexin careputerease imbind cu cunoa$- rosti (in sfdrgit),,adevdrul"despresex,cdt a scoatela lumini
terea - antrendnd,,adevIrul" ca ,,loc" in care se produce ,,vointade cunoagtere"prin care putereaimpune ,,adevIrul"
jonc{iuneadintre cele doud in cadrul discursului- esteexpus (ca qi falsul) la nivelul sexualitlgiipentru a obline ,,efectede
de cltre FoucaultinVoin1ade a cunoaste(1976).Obiectivarea putere".
individului ca gi corp prin disciplinarecunoa$te aici o ,,pliere" Despresex, observdFoucault,incepestrse vorbeascddin
prin careseintrevedegi interioritateasubformaconstrAngerilor ce in ce mai mult chiardin sferainstanfglorputerii. ,,Focarele"
la care este supusindividul in privin[a raporturilor sale cu din careseproducacestediscursurisuntnniltiple (in medicinl,
.justilie penalS, psihiatrie, pedagogie,arhitecturl etc.).
l. gheaEia pedepsi.Nagtereatnchisorii,
Michel Foucault,,4suprave
Editura Humanitas,Bucuregti, 1997, p- 2O4. l. Michel Foucault, ,,Voin1ade a cunoagte" , in Istoria sexualitdlii,
2. Vezi gi GillesDeleuze,Foucault,ed. cit., p. 67. Editura de Vest, Timigoara, 1995, p. 12-13.
poSTMoDERNISMUL
iN aNrnopoLoclA cuLTURALA 135
134 GABRIEL TROC
rateinatalitdtrii,al vdrsteiclsdtoriei,alprecocitdliigi
frecvenfei
raporturilorsexuale,al moduluide a le facefecunde
ori sterile,
al efectuluipracticilorcontraceptive etc.Aceastinevoieexplicl
proliferarea discursurilor in care despre
sex incepe s5 se
vorbeasclin mod rational.Tot ceea ou ," supune
economiei
stricte a reproduceriiintrl in sfera""patologicului.pe
aceastd
viata'- Aceasti modificare fine de aparilia unei probleme zonl se concentreazlcele mai multe discuisuri, producdnd
o
:
economice9i politice' cea a ,,popula1iei" ,,heterogenitate sexuar5"nemaiintdlniti. Tot ceeace nu intrd
in cadrul sexualitlgiinormativea cuplului reproducdtor
cade
cabogdlie,populaliacarhAnIdelucruori capacitate
...populafia dc acum in zona devianlei, insd, ceeace e nou,
nu a r nei
de'a'lucia,populagieieitamandun echilibruintre propria'i devianlede comportament,ci a uneia de caracter.
Ceea ce
cre$tere decaredispuner'
gi resursele inseamndmanifestarecontinul a devianlei gi,
ca urmare,
legitimareaunui controlcontinuu.Reprezentate ca fiind ubicue
(toli.indiviziisuntpoten(ialculpabili),devian(ele
sexuale,,soli_
cit[" multiplicareainfinitr a formelorde contror:
controlul
Individuluide c[tre el insugi,al mediculuifali de pacient,
al
pedagogului gi plrintelui fag de copii, al burghezieice vegheazd
Ir ,,puritatea rasei",al administraliei falI d"ectasamuncitoare
otc. Apare o forml noudde putere; una care
,,vine de peste
tot", care alcltuiegteun lesut dens gi care strebate
toate
Hplratelegi instituliile. O putere ce
,,funcfloneaz5 ca un
ntecanism de ademenire: atrage,extrageciud[1eniipestecare
pletatdcu ,,bio-politica",ce se exercitdca putere asupq ee vegheazd"l.in jurul sexualitllii -s_aprodus, considerl
irupului-specie,asupratrupului stlbe$t de mecanicaviulqf r'oucault,un lmensaparatde produsadevdrin carevoinfa
de
Aceastl formf
9i servind drept suport proceselorbiologice^' , eunoa$tere proprieoccidentuluis-a combinatcu reversul
ei,
scop'
de putere - precizeazd Foucault in altd parte' - are ca o. voingl de necunoagtere. Aceastadin urmd a subordonat
I tullrcrvaliilepozitivedespresexualitateunor imperative
morale
. ..ralionalizareaproblemelorpusepracticilor guvernamentale ftocrlrcle-adisimulatsubformanor,melormedicale.
proprii unui ansambludepersoanevii constitt Occidennrl
cdtrefenomenele I prrduso scientiasexualis(spredeosebire de altecivilizalii,
in populagie: sinitate, igiend, natalitate, longevitate' rase' eeroau dezvoltato ars erotica), ,,$tiintd,,care a combinat
dlrcursi vitateagtiin{ificI modernl cu procedurilemdrturisirii
Or, in miezul problemei economice gi politice a
GFvencaudinspretraditriacregtinl.Aceastd.,gtiin1d,, a contribuit
arati Foucault, se afld sexul- Apare nevoia analizei 9i l{ t'onstltulrea unuinoutip de subiectivitate, una,,stratificat5,,.
€*E prcsupune,pe l6ngddimensiunea ralionald,;il;;;";
l. I bidem p
, .2 2 .
2. in cadrufcursului,,Trebuiesi apdrd'msocietatea",tinut la
deFranceih 1976.Arn preluatcitanrldin MichelFoucault,Bt
I MichctFoucault, de a cunoa5te,,
,,Voin1a , in op. cit., p. 37.
Cluj' 2003' p. llt'
Si medicind sociald'Idea Design & Print'
136 GABRIEL TROC
POSTMODERNISMULiN ENTNOPOLOGIA CULTURALA 137
iratrionalf,,abisald,pe careindividul nu o poatecontroladecit
par(ial. Primejdia ,,intunecateinebuniia sexului" ar ameninfa prezentl constanti ce solicitd felurite forme gi instanle de
integritateaindividului, ce se vede astfel normalizat intr-o control.
patologiegenericl (psihanalizatrlgand bate consecintele unei
astfel de configuralii a sinelui, pe care o intdregte),supu- Cunoastere - adevdr - putere
ndndu-sede bundvoieaceleiputeri care-l ,,subiectiveazd"ca
incheiemaceastlsintezl a demersuluifoucaultiancu prezen-
fiind potentrialschizofrenic,pentrua-i puteacontrolaenergiile
tarea celei mai concise formullri a condifionlrii reciproce
disruptivegi pentru a le converti in energii utilel.
dintre cunoagteregi putere, formularepe care filosoful o dl
PentruFoucault, ,,ipotezarepresivd" trebuie inteleasl Si
ea ca fbcdndparte din acestdiscursdespresexualitate., carea
fansformat-o intr-un ,,{.oc" al adevtrrului (construind astfel
iluzia unei,,sexualitiitiadevdrate",
"eliberate",,,autentice",
ce s-ar afla ,,dincolo" de discursulrepresivgi ca o alterpativl
intr-unul dintre interviurile ce alcituiesc volumul power/
Knowledger.Suslinerile de aici nu sunt insd semnificative
doar prin concnia expunerii acesteirelatrii, ci $i datoritd
faptului.cl - spredeosebirede texteleprezentateanterior,in
l',
fatd de el). Puterea(ce trebuie considerati la plural) care care aceastl condilionare era de fiecare datE prinsi intr-o
animi acestdiscursnu estedoar represivS,ea nu aclioneazf, configuralieistorico-discursivlparticularl -, de dataaceasta,
doarprin mecanismede excluderegi cenzurl, cum sepresupune o glsim formulatl ca principiu ultim ce guverneazdsocietatea
in ipotezaaminti6, ci implicS,deopotrivi, tehnici de incitare in general.
la a vorbi despresex, pentruaJ integrain sistemede cunoag- ,,Cunoagterea" esteexprimati aici sinecdotic,prin miza ei
tere, ca gi mecanismeprin care sexualitateaeste rdspAnditd dintotdeauna - adev[ruI. Acestaestepus intr-un raport direct
la suprafalacorpurilor gi in abisurile sinelui, devenindo cu puterea, afirmdndu-sede la inceput c[ el ,,nu poate fi
niciodatl in afaraputerii". Adevlrul nu este,afirmi Foucault,
l. Intr-o lucrareputernic controversatE, LAnti-Gdipe. Capinlisme et a$a cum un mit imemorial ne face sd credem, recompensa
schizophrdnie(I-esEditionsde Minuit, hris, 1972),GillesDeleuze spiritelor libere sau privilegiul celor care s-au eliberat de
gi F6lix Guattari dezvolti o perspectivdasemdnltoare,vdzind, constrdngerileexterioare.Dimpotrivd, el estechiar produsul
psihanalizacape un discursaflat in slujbaintiririi estnblishment-uIui diverselor forme de constrdngeregi, ca urmare, este fEcut
burghezcapitalist. Psiharnlizareprezinttr incercarehreugitd de a pOsibilde putere gi induce, la rindul sau, efectede putere.
expia .dorin1a" in numeleconuoluluisocial-,,Schizofrenia'este
in schimb valorizati pozitiv, ca imagine mai adecvati sinelui
Fiecaresocietate,sustineFoucault,igi arepropriul ,,regim
moderndecAtceacare - ultim avatarpozitivist al ,,sufletului",* al adevtrrului" sau o ,,politictr generall" a acestuia.Acesta
considerl sinele ca unitar, autoritar, rafional controlabjl'-Nlu constl din tipurile de discurspe care societateale acceptiigi
px.i{,
exj$, perrtnrcei*"doi-autor decAtdorinla gi socias-ul,[sinel$
pe_ntnrcei-"dolautsri, le facesd funclionezeca fiind adevdrate;din mecanismelegi
'filqdt.tn derival secJgdar. 'ezaloj*p1in.9ip"t
e*e*e-,s3;*p:tJn instanleleprin care se disting suslinerile adevirate de cele
false; din tehnicile gi procedurile prin care adevf,ruluii se

l. ,,Truth and Power", interviu realizatde AlessandroFontanagi


. PasqualePasquino, in Michel Foucault, power/Knowledge:
tundamertal. SelectedInterviewsand Other Witings, pantheonBooks, New
)
York. 1972.
POSTMODERNISMULiN ENTROPOIOGIA CULTURALA I39
138 GABRIEL
TROC
{<

conferdvaloare,precumgi din poziliile socialeale celor care


sunt indreptllili si afirme ceeace esteconsideratadevdrat. La fel ca in cazulcelorlaltrigdnditorianalizali,vom incerca
In mod particular, societateaoccidentali gi cele care ii in continuaresi clarificdm felul in care Foucaulta influentat
,sunt similare ar fi caracterizatede o .economiepoliticl" a postmodernismul.inainte de aceasta,cdtevadeosebirifat[ de
adevdruluicu urmitoarele trislturi : l. adev[ru] este forjat autorii amintiti uebuie subliniate.
dupdforma discursuluiStiinlific gi a instituliilor careil fac pe in primul rdnd, Foucaultproiecteazi o altl perspectivl
acestaposibil; 2. adevdrulconstituieobiectul unei incitdri asupramodernitllii: nu mai avemde-a face in cazul sf,ucu
politice qi economiceconstante(existi o cererede adevir, la un ,,propriu" al gAndiriioccidentalecaresepdstreazA constant
fel cum existl o cererede produclie economicl gi de putere (acestarimdne ca atarela Nietzsche,Heidegger5i Derrida,
politicd); 3. adevlrul esteobiectulunui consumgi al unei
chiarsi in sensnegativ: ca ,,dehrmarea unititii dintre gandire
difuzii de proporgii (circuld prin intermediul aparatelorde
gi via1i", ,,uitarea fiin1ei", ,,logocentrism").Modernitatea,
educagie gi informalie,caresuntlarg extinsein corpul social);
in perspectivagdnditorilorin cavzd,facepartedintr-unansamblu
el este produs gi transmissub controlul dominant, dacl nu
istorico-metafizicmai vast, fiind intruchiparearadicalizirii
exclusiv,al cdtorvamari aparatepolitice gi economice(uni-
versitatea,armata, scrisul, media) gi 4. adevdrulse g[segte unui impuls inilial. Foucault,in schimb,mai atagatistoriei ca
mereu in miezul dezbaterilor politice gi al confruntdrilor genealogiedecdtinsugi Nietzsche,aqazdmodernitateaintr-o
sociale(,,lupteleideologice"). radicalddiscontinuitateistorici. Modernitatea,la rAndul ei,
DacI ,,bdtIlia pentru adevdr" nu se mai duce in jurul estefragmentati- felul in care .s-a gdndit" in secolelepe care
,,ansambluluide adevdruricaretrebuiedescoperite$i acceptate", indeobgtele considerdm,moderne" (al XVII-lea, al XVltr-lea
ci devineo luptl pentru impunereaundi ,,ansamblude reguli 9i al XIX-lea, ca repereaproximative)fiind diferit. O criticd
dupd care se distinge ceeace este adevirat de ceeace este a ,,ratiunii moderne" este 5i ea pusd sub semnulintreblrii,
fals", cu scopul de a obfine efectelede putere dbrite, este cdci ,,ne ingeldm" - afirmf, Foucault- ,,dacdavemimpresia
evident pentru FouCaultci vechiul statut al intelectualului uneimiqc[ri aproapeneintreruptea unei ratio ewopeneincepdnd
careintupa valorileuniversaletrebuiepusin discugie.Accept6nd din Renagterepdn[ in zilele noastre"r. Nu atit ,,ra(iunea"il
aceastiidefinilie a adevlrului, intelectualulnu se mai poate intereseazdpe Foucault- poatedoar in NebunieSi lipsd de
sustrageproblemeipolitice carestI in fala lui. Aceastiproblemi raliune (1961),.unde raliunea rlmAne unitard in raport cu
nu se rezolvl prin faptul de a critica un presupuscontinut metamorfozelenebuniei2-, cdt diferitele ,,rationaliteti" $i
ideologic ce este ata$atcampului s5u de cercetareori prin ,,ra(ionalizdri"particulareconstituitein cadrul dispozitivelor
acelade a se asigurac[ practicasa $tiintificd esteinsofit[ de istorice de cunoagtere-Putere.
o ideologie corecte gi nici prin incercareade a .detaga" O a doua deosebireline de dizlocareape careFoucaulto
adevdrulde sistemelede putere- cdci adev[ru] esteintotdeauna realizeazd,in privinla a ceeace este considerat,,central" in
putere-, ci prin efornrl siu de a creaposibilitateaimpunerii modernitate,in specialideeaconformcdreiaesenfamodernului
unor noi politici ale adevdrului.
In mod concret, concluzioneaziFoucault, sarcina sa in
l. Michel Foucault,CuvinteleSi lucrurile, ed. cit., p. 40.
ptezentesteaceeade a priva formele de hegemonie,social5, ed. cit.,
2. VeziAndrei Maaga,Introduceretnfilosofiacontemporand,
economicdgi cultural[ ale contemporaneit5triide puterea p.268.
adevdrului.
140 GABRIEL TROC
poSTMoDERNISMUL
iN eNtnopolocrA cuLruRALA 141
' este condensatiin discursulfilosofic, de unde,
intr_un mod asamblajelorce imbinl cunoa$tereacu puterea. practicarea
ce rimdne de obiceiambiguu,,,radiazd,citre
sferasocialului.
in locul criticii cunoagteriiprin critica metafizicii, acestuitip de deconstrucliegi-ar fi suficientdsiegi ar fi mai
FoucaLrlt 9i
pune critica pozitivd,Ei istoricd a cunoagterii_ urgentiidecit producereaaltor discursuri.Din acestpunct de
in special a
cunoagteriidespreom, a5acum a fost aceasta vedere, afirmalia cum ctr postmodernismulegueazl intr_o
sistematizatlde
gtiinlele sociale -, inleleasi ca gi criticd de dragul criticii - avdndcermult rolul de a simulain
criticl a discursurilor,
ultimeleintegrAndpraxisul tn chiaidefinilia
lor.Dar Foucauli
nu se opre$tenici la gtiinlele despreom;
pe u""rr"u l"
integreazdinsferacunoagteriiin general,incercAnd
sdsurprindi
atAtunitateaei, conferiti de o episteml proprie
unei epoci,
cat gi divergenlele,fragmentirile, structurall nu vizc,azd. doar o rdsturnareepistemologicl in
,,declinrr'e" ei in diferite
domenii. Astfel inc6t, dezideratulenunlat cadrul cunoagteriiacademicedespreom, pe ramuri specia_
de cltre Derrida _
pdrdsireagdndirii esenfialistecareafirm5 lizate, ci, in acelagitimp, ansamblulmai vastde mecanisme
un centrupe seama
suprimlrii ,,marginilor" _ este realizatefectiv discursiveprin care este produs realul in cdmpul social in
de ioucault,
care, dupl cum orice lucrare a sa o dovede$te func1iede anumiteinteresede putere. in mod precis, ceeace
cu prisosinli,
implicd in analizelesale ,,zone"ale cunoagterii seasuml in postrnodernismeste cd,deconstrucliaasamblajelor
constituitein
discursurigi ,,arhive"dintrecelemai diversegi discursiveare o semnfficaliepoliticd imediatd, fie ctr este
rnuin""gt"pt"t".
vorbadespre,,politica" in sensrestrdrxa cunoagteriispecializate,
Ce s-a preluat de la Foucaultin gdndireapostmodernl fie despre,,politicamare", cea carene include ca subiectrigi
FIrI indoialE, s-a preluat ,,distanlar:eu,, ?
i^r" este specihcl corpuri in structurile socialecontemporane2.
operei aceaprivire ,,din afard,,gi ,,de dincolo,,
_sale, care Din punctulde vedereal unei sociologiia lumii academice,
conferl discursurilorimagineaunor tabiouri
definitive. FIrI Foucault a furnizat o ,,pozi1ie"pentru intelecnrafii stdneii
a proclamavreun sfdrgit al istoriei, el a
conturat imaginea nemarxiste(saucares-auindeplrtat de marxism),din gtiinde
unei istorii care ,,nu ne duce niciieri,,.
S_apreluat de la
Foucaultin postmodernismabsen(aoricerui punct
arhimedic l. Yezi StevenConnor, Culturapostmodernd,Editura
caresdpermiti reconstruc(iaadevirului gi, Meridiane,
totodat[, imaginea Bucuregri,1999.
unei lumi ,,realizate,,
(cumo nume$teGiddens)ca modernitate
din ce in ce mai constrdngdtoare. AceastdstareOefapt nu ar
l5sa loc alternativelor,singurape care
o uu.* la dispozilie
frind rezistenla. Acest aspectcredem cI
definegtein mod
esen(ialgdndirealui Foucault_ esteo gdndire
a rezistentrei
in
fa(aputerii difuzecare, in modernitar"i
nouroa, ar fi invadat
toatesfereleviegii. Cu cdt discursurilese
rafineazdmai
cu atat mecanismelede puterepe care presupun mult,
le ar fi mai
insidioase'Amrizastructurarra formaliunitor
discursivedevine
astfelmulocul eficacede caredispunempentru
deconspirarea
142 GABRIEL TROC

sociale,careauimbr5(igatpostmodernismul. O pozilie criticl,


ce vizeazdpracticasociali, fdrd a mai propuneo noudutopie,
pozilie ce nu putea fi revendicati nici din interiorul structu-
ralismului Si nici din orizonrul criticii metafizicii. in fine, o
pozilie care imbind, paradoxal,activismul ,,rezistenfei' cu
scepticismulgi relativismul la care s-a ajuns inevitabil odatl
ce discursurileau fost decuplatede la originile ce le asigurau Capitolul 2
fundamentele,iar ,,enunfurile"au fost privatede legitimarea
lor internl in termenide adevlr gi sens.Rorty (carevine ins[, Configurafii sociale$i culturale
dupdcum estebinecunoscut,dinsprepragmatismulamerican)
expriml poatecel mai bine aceastiipozilie atuncicdndafirmI ale postmodernului
undeva(citez cu aproximagie): ,,sI lislm adevirul s5-gipoarte
singurde grijd; noi si ne ocuplm de problemalibertIlii"t.
Urmindu-l pe Foucault, postmodernii scot la luminf, incercdndsI stabilizdm,dintr-operspectivdistoricd,semni-
ficaliile termenilorde .postmodern"gi ,,postrnodernism",ne
enunfurile care au fost ,,refulate" in discursurilenormative
ciocnim, la fel ca in cazul altor termeni cu veleitiitri de
moderne,evaludndpoziiv diferenlainterni culturii occidentale
generalizarecultural-istoricS,de o surndde inconsecven(e.
care,anterior,a fost consideratX accidentallsauinsignifianti.
Prima lor ocuren(d este identificatd in critica literarl
Din perspectivaacesteidiferenge,granitreledintre vechile
americandde la sfdrEitulanilor '40 gi din anii '50, cu trimitere
,,formaliuni discursive" sunt {izolvate, inclusiv cele dintre la .noua poezie" a lui CharlesOlson, RandallJarrell gi John
Stiinteledespreom - care, autonomizatein modernitateca Berryman, poezie calificat[ drept ,,post-" ori ,,antimoder-
sfere distincte de cunoa$tere,au obiectivat omul pe frag- nistd" - mai mult pentru a-i sublinia originalitatea,decit
mente-, deschizdndu-se astfel orizontul unor genuri hibride vreo opozilie specificSl.Independentde acestcontext,dar in
(sau.,$terse", cum le numegteGeertzz),;cereagazdintregul
aceeagiperioad5, istoricul englez Arnold Toynbeeconferl
cimp al cunoagteriisocioumane. termenului,postmodern"o semnificalieepocali, anunfdndo
,,noui eri in istoria Occidentului"9i sugerdndoI ar fi ceadin
urmd. Sensurilevehiculatede Toynbeevizeazd .decaden1a",
acesteiepoci2.insd nici /
h plangeneralsocial,aceastlpozifiea ,,rezisten(ei"estefragmenatl "anarhismul" Ei ,,ira{ionalismul"
in gctivisme specifice, frecareavAndetica sa conjuncturaldgi calificarea secvenfeiistorice gi nici sensurile
"postmoder-
,,postumanisti": antiglobalism,ecologism,feminismdiferenlial, nului" pe care le-a propusToynbeenu au ficut carier5.
gay & lesbiannovement,migcEripentru drepturile animalelor, In anii '60, termenii reapar,atat cu senspeiorativ, cAt gi
pentru refonnarea penitenciarelor,pro choice, in favoareaeuta-
caexpresiea unui nou optimism.Astfel, criticul americanIrving
nasiei, pentru legabzarea drogurilor soft, pentru conservarea
Howe calificl drept ,postmodern"ceeace el numegteun nou
siturilor tradilionale,impotrivamodernizdriipopulaliilor amazo-
niene etc. (vezi subcapitolul2.3, ,,Eticapostmodernn").
2. Vezi Clifford Geertz, ,,Blurred Genres: The refiguration of 1. VeziMatei Cdlinescu,Cincifeleale modemitdtrii,EdituraUnivers,
SocialThought",inLocal Knowledge,BasicBooks,New York, Bucuregti,1995,p. 223.
1983,pp. 19-36. 2. VeziAntoine Compagnon,Celecinci paradoxui ale modernitilii,
EdituraEchinox,Cluj, 1998,p. 138.
142 GABRIEL TROC

Capitolul 2
Configurafii sociale$i culturale
ale postmodernului
undeva(citez cu aproximafie): ,,sI llslm adevlrul s5_gipoarte
singur de griji; noi sd ne ocuplm de problemalibertXlii,r.
UrmAndu-l pe Foucault, postmodernii scot la luminl incerc6ndsI stabilizdm,dintr-o perspectivi istoricd, semni-
enunfurile care au fost ,,refulate" in discursurilenormative ficaliile termenilorde ,,postrnodern"gi ,,postmodernism",ne
moderne,evaludndpozitiv diftrenla internd cultuii occidentale ciocnim, la fel ca in cazul altor termeni cu veleitigi de
care,anterior,a fost consideratlaccidentallsauinsignifiantii. generalizarecultural-istoric5,de o sumdde inconsecven(e.
Din perspectivaacesteidiferenle,granifeledintre vechile Prima lor ocurenli este identificatl in critica literari
discursive" sunt dizolvate,inclusiv cele dintre americanlde la sfdrgitulanilor '40 gi din anii '50, cu trimitere
-formatiuni
gtiinlele la .noua poezie" a lui CharlesOlson, RandallJarrell qi John
despreom - care, autonomizatein modernitateca
sfere distinctede'cunoa$tere,au obiectivatomul pe frag_ Berryman, poezie calificatd drept ,,post-" ori ,,antimoder-
mente-, deschizdndu-se astfel orizontul uno, genuri hibride nistX" - mai mult pentru a-i sublinia originalitatea,decdt
(sau .gterse", cum le numegteGeertz2),ce reagazl intregul vreo opozilie specificdr.Independentde acestcontext,dar in
cdmp al cunoa6teriisocioumane. aceeagiperioadl, istoricul englezArnold Toynbeeconferl
termenului,,postmodern"o semnifica(ieepocald,anunlAndo
,,nouderd in istoria Occidentului"gi sugerdndcd ar fi ceadin
urmd. Sensurilevehict'latede Tcynbeevizeazd,,decadenfa.1
,,anarhismul"gi ,,iralionalismul"acesteiepociz.insi nici
calificarea secventeiistorice gi nici sensurile ,,postmoder-
nului" pe care le-a propus Toynbeenu au fdcut carierE.
In anii '60, te'rmeniireapar,at6t cu senspeiorativ, cdt gi
caexpresiea unui nou optimism.Astfel, criticul americanIrving
Howe calificl drept .postmodern"ceeace el numegteun nou
d,

l. Vezi Matei Cdltnescu,Cincifele ale modemitdyii,Editura Univers,


Bucuregti,L995,p..223.
2. VeziAntoihe Compagnon;Celecinci paradoxui ale modernitdyii,
EdituraEchinox,Cluj, 1998,p. 138.
GABRIEL TROC
poSTMoDERNISMULiN
aNlRopolocn culruRer-A 145

PostmodernLiterature a lui Ihab Hassan,ap[rutd in 1971.


Hassanpuneaici migcarealiterarl (,,antiliteraturapostnodernl")
in legiturl cu ,,o schimbarede epistemtr",in sensullui
Foucault,in ceeace privegteumanismuloccidental.Cu aceastl
incdrcituri filosofici, termenul,,postmodernism"migreazd,
spresfdrgitulanilor '70, in Europa,undeva cunoa$teceamai
importantlsistematizare, precum$i conceptualizarea filosofic5,
prin aparilia lucrlrii La conditionpostmoderne(1979) a lui
Jean-FrangoisLyotard. Poststructuralismulfrancez (Lacan,
Barthe$ Derrida, Foucault),impreundcu genealogialui inte-
lectualI (ce devine principalul reper intelectual al postrno-
dernilor - Freud, Saussure,Heidegger,Nietzsche),incepesd
fie de-acumidentificatcu ,,posffnodernismul",careprimegte
semnificaliamai precisl a ,,criticii modernuluicultural".
Aceast[criticl, informatl filosofic,sedisperseazlin direclii
dintre cele mai diferite, afectdnd,pe de-o parte, domeniile
tradifionale ale lumii academicegi producAnd,pe de altl
parte, noi discursuri hibride. Noul tip de critici - critica
,,postmoderne"- se va distinge de traditia critici proprie
modernuluiprin distanfareadiscursivl fatl de dialecticace ii
permiteamodernuluireconciliereacu sine,plecdndmereude
premisaci fundamentelesalesunt bune.Nu numaicI funda-
mentelemodernenu sunt bune, susfineaceastdnoutrcriticl,
ci insEgigdndireace asumd,,fundamente"- ce pleac[ de la
principii considerate ultime -, metafizica,a cdreimogtenitoare
e modernitatea,este problematizatdde postmodernismgi,
odatl cu ea, este reinterpretatdintreaga traditrieEi istorie
occidentall. in opozdiecu gdndireafundamentatdgi cu clutarea
necesitdtriiin proceseleistorice, gdndirea,,postrnodernl"se
definegteca,,antifunda[ionistd" gi,,contingentl".Aspiraliei
spre universala modernului,postmodernismulii contrapune
cultul diferenlei,continuitllii - fragmentarea, iar generalului-
localul.
in fine, spredeosebirede sensulpe caretermenul,,postmo-
l. Matei Cdlinescu,op. cit., p. 224. dernism" il luasein anii '60 - optimist fatrIde o ,,rupturi" cu
,,vechiulmodern" -, postmodernismul,,matur" al anilor
posrMoDERNrsMUL
iNaNtnopolocrA cuLTURALA 147
GABRIEL TROC

Trebuie spus,inainte de a trece la detalierea


suslinerilor
sale,ci regisim in scrierealui Lyotard cele mai
multe dintre
asumpliilefilosofice pe mre le-am decelatin cazulgdnditorilor
analizaliin primul capitol : orientareaantimetafizici,
preocu_
parea pentru limbaj, problema legitimdrii
ralionale sau
pseudoralionalea cunoagterii,legitura dintre
cunoagteregi
' putere,configurareasocialului dupr structurile
discuisurilor
gi, reciproc,diferenfi ysuniversalir- _ to"t"
acestearaportate
la logica culturald a modernului gi la presupusa
ei epuizare.
Ceeace aduceinsl nou Lyotardestepunereain corespondenli.
a transform5rilordin sfera cunoagteriicu transform5rile
aduse
dFnoile tehnologii,in_-special de informaticl ; in acelapitimp,
argumentalianu pierdedin vederetrarsformareaspatriului
social
ce rezultl din aceastl noutr ipostazi, precum gi
sarcina,
implicit formulatd, de a da o alti reprezentare
acesteinoi
configurafii a societdfii. Ceea ce ii permite lui
Lyotard sI
intreprindi o astfelde sintezr (artminteri,o sintezd
,,refuratd,,
sau ,,refuzatd", dacd sintezapoate fi asociatii
porane. cu;,,metapo_
vestirea"modern[ - de unde gi sufrcienlareal:zdriiei
intr_un
genliterar nespecificfilosofiei, cel al
,,raportului,,)estesensul
,,plin" pe careil alocdcunoaEterii; la fel ca Foucault,Lyotard
2.1. Cunoagtereapostmoderni nu'reducecunoa$terea la cunoagterea gtiinlificl, ci o privegte
pe aceastadin urml doar ca pe una dintre
,,speciiledis_
cursului", discurs in care este-cuprinsdgi
o mai putrin
riguroasd,,cunoa$tere narativl',. inse discursul_ dupd cum
iarIgi gtim de la Foucault- este inserat in praxisul
social,
astfel incdt, pentru Lyotard, diferitele
a unui cAmppropriu postnodernului. ,,faptede limbaj,, se
constituieca tot atAtea.,jocuri lingvistice,, care
Obiectul studiului s5u - studiu care nu se vrea a f,r mai corespund
unor pozilioniri socialel
mult decAtun ,,raport"- este,,conditria
cunoagteriiin societi{ile
cele mai dezvoltate"l,cunoa$terepe care Lyotard alegesI
o
numeasciincl dela inceput- gi confirrndndpreluareatermenului
din contextamerican- ca fiind ,,postmodernI..

l. Jean-FrangoisLyotard, Condilia postmodernd,Editura


Babel,
Bucuregti,1993,p. 15.
GABRIEI, TROC
poSTMoDERNISMUL
iN aNrRopol-ocrl cuLtunarLA t4s
SintezatiuiLyotardvizeazd,,prinurmare,
o seriecomplexd tiecare cu regulile sale de funcfionare - este o societate
de conexiuni, esteintreprirnl
ie OiferiJ niveluri gi vrea sI fragmentati,nesistematizabilIdupl vechilemodelesociologice:
surprindi mobilitateaunor proceseaflate
in aesffsuna.e,in
privinla strategiilor folosite,in nu mai avemde-aface,in flrile dezvoltate,cu o ,,societate",
textuIui, Lyotard
combini momenteledescriptive"onrr*rti"
gi cele cdtcu ,,nori de socialitate",in careindivizii serepozilioneazd
* mereu. Factorii de decizie incearci sI gestionezeaceastd
gi cu argumentarea "outiti""
filosoficd "opii"rti;
::391"9i","
, Iizdrile sale nu suntcategorice, Ei istoricl. Genera_
iar explicaliile survin mai ,,dezordine"prin constrdngerea la eficienli a elementelorce
d:gliPa fenomenologic
dec6t
cauz"ffulri-rnriiip - o alcdtuiesc(conformunei matrici de tip inputloutput), dind
stabilitateasistemelor,care e pusd il;il; in acestfel o noui determinabilitate- una tehnicl - intregului
sub semnul intreblrii),
autorul fiind, firI indoiali, atentsi nu_gi ca optimizarea performanfelorsistemului.in aceast[ipostazl
subminezetextul cu
ceea ce afirm5 in el gi, in mod aeosibit, a guvernlrii, problemaa ceeace esteadevdratsaujust - care
cu tezele finale
conform clrora noua cunoa$tercnu ghidacunoagterea $tiintificd gi naturalegiturii sociale- pare
mai procedeazd prin
urmlrirea consensul,r!ci a disensiunii, sI dispard,ltrsdndin loc, ca unic imbold al practicii sociale,
iar scopulei nu mai este
producerea cunoscutului,ci a necunoscutuI;ir crestereaputerii. Degi lucrurile par, la o priml privire, sd
- steaa$a,LyotardafirmI c[ legitimareanu estestrline condiliei
Lyotard o fune, de la inceputul
postrnoderne este, neincrederea postmoderne.Problemaestetn ce mai poate constaaceasta
xestiri " inlelegdnddiscursurile in momennrlepuizlrii increderiiin metapovestiri.Legitimarea
ul ;;progresuluiumanit51ii., a asuprah ceeace esteadeviratsaudreptp.rinconsersuloblinut
prin disculie, a$acum propuneHabermas,este respinsdde
Aceastrneincredereurr,*r*"n?TltiH::Y"Jill}rtJ,t; Lyotard, cu argumentulcd ea ar violenta eterogenitatea jocu-
gtiin(elor,carenu mai au nevoie rilor de limbaj. FIrd a fi foarte limpedein aceastlrefutalie,
de o astfelde legitimaregi nu
o mai practicr. in privinla raponului ror cu Lyotard pare sI sugerezec5, inevitabil, consensulduce la
societarea,metanara_
liunile modernepresupuneau o viziuneunificati, ,,newtoniand,, arhplificareaputerii gi, in celedin urmi, la o forml deteroar€.
asuprasocietllii, ca gi contrapondere Cunoaqterea postmodern5,in schimb, caracterizatlnu prin
a funcliei harative a
metapovestirii,carepresupuneun mare aaord,ci prin dezacord(nu prin omologie,ci prin paradoxgi
erou, mari primejdii
$r un mare scop final. OdatI cu intrareain declin paralogie), nu ar fi doar instrumentulputerii ; in plus, ea
a uc"stei
:ferent social se disperseazl tolereazdpluralitateajocurilor de limbaj qi ,,rafineazdsensibi-
vistice narative,insl gi deno_ litateala diferen{e",intirind astfelcapacitatea indivizilor de a
fiecareavdndvalenlelesale suportaincomensurabilulnoii forme de socialitate.
easocialda acesteiconfiguratrii Problemacare trebuie ldmurit[ atunci este urmltoarea:
diferite ,,jocuri de limbaj;,, de vreme ce cunoagterea moderni, caractertzatlde omologiegi
consens,a legitimat un anumit tip de leglfur[ sociall (asi-
1. Faptulci Lyotardnu.s? pgargsusrrage, gurati prin metadiscursuri),cunoa$tereapostmodernl (mai
in textul siu, logicii
coerenleicareurmdregtein finat obfneiea
consensutui cititorului , precis,ceaspecificiinovalieigtiingificecontemporane), caracte-
estedemonstratde HoraceL. FairLmb
i" Criti'rot Conditions: rizatd,de dezacordgi paradox, poate sI legitimeze o noul
Postmodernityand the
e,uestion oy nniot|)rr, cambridge legdturi sociall, care sd nu piardl urmdrireaa ceeace este
University press,Cambridge, 199a,"pp.
;;:;;. just in favoareaexercitdriibrute a puterii ?
l)u GABRIEL TROC

Desfdgurarea,,
raportului,',ulterioardacesteipuneri POSTMODERNISMUL
IN ANTROPOLOGIA
CULTURALA I5I
initiale
perdndasupra
rc'r""otroi
propusi
ta
l[lll,lj,:*1:.,11:!'t (lcgltura de ,,drept gi de fapt") pe care le au atAt intre ele, cit
problemalegitimlrii, naturaleglturii
nr nhlo- ^ l^-:e:-- Y
ffiffiff":: ntai ales cu marile intreprinderi gi cu societatea civili. Ceea
sociil.iri;Ja;rriil ce conteazd ins[, in acest scenariu, sunt efectele pe care
tate gi postmodernitate,legitimai""
rnoO"roea cunoaEteriigi transformarea cunoaqterii, ca urmare a informatizlrii, le
delegitimareaei postmoderne,specincui
gtiinlifice manifestd asupra puterilor publice gi a institutriilor civile.
si, in celedinurmd,nouaformr "r"rti"i
de legiti . in acest context (al importanfei cunoagterii ca forld de
i-":,::f^TT prin paralogii.
legitimarea
produclie gi a noului mod de circula{ie a ei), producerea
Si urmirim, in continuare,principalele
momenteale argr.i_ cunoagterii - in spe15, cea Stiintifici - devine o probleml
mentatiei.
Pentruinceput,Lyotardot politicd majoril Trebuie llmurit atunci modul specific de
s-a transformatin urma sun producere gi acumulare a cunoagterii gtiinlifice in contempo-
de colectaregi transmiterea inf raneitate._inprivin[a acumulirii cunoagterii, unii considerl ci
tehnologicl tinde sI afectezei este un proces regulat, continuu gi unanim, pe cdnd allii o
cunogtin{elor.Natura cunoa$l considerd periodicl, discontinud qi conflictual[. Cert este c5,
sub acest impact, in sensulcI odatl cu exteriorizarea cunoa$terii - dar gi ca urmare a
doar ceea ce va putea fi crizelor acesteiadin anii '60, care au demoralizatatAtprofesorii,
convertirin limbaj_maginiva
va afectadeopotrivi cercetarei cdt gi studenlii -, increderea oamenilor de gtiin1[ in prezentul
fenomenulexteriorizlrii cunoa 9i viitorul gtiinlei s-a estompat puternic. insl ceea ce au ficut
momentin care vechiul princil vizibile aceste fenomene este dubla legitimare a $tiinlei - un
tinlelor de formarea spiritului lucru cunoscut totusi inci de la Platon -, gi anume faptul cd
1 ,,problema legitimirii gtiin(ei este indisolubil legatd de problema
IariacunoaqteriidevineanrncisimilarS
cereidintreproducrtorii legislatorului"r. Aceastd problemi a dublei legitimiri a
gi consumatoriide m5rfuri,-ir,
esreprodusl cunoa$terii, departe de a se estompa, se pune cu tot mai
_g_"nt*a fi schimbati,pierzdndu_gi "uno"i,"l."a
astfet, iupa cum observase multd acuitate. Cine decide ce este cunoa$tereagi cine gtie ce
Habermas,propriurscop,,,valoarea
de intrebriintrare,,.Devenitd trebuie sd se decidd ? Acesteasunt intrebirile care fac transparcnt
de decenii, principala f"td d;
!eja,
avansatetehnologic,cunoagteiea ;;;uc(ie in statele faptul cI gi in epoca informaticii problema cunoagterii este
constiiuiemiza majori in strdnslegat[ de cea a guverndrii. Clarificarea dublei legitimiri
competitiadintre diferitri
prime gi a mdinii de ldcru _agenlipenrru materiilor a cunoa$terii gtii4ifice contemporane ne conduce ins5, ine-
i"ftine, "*fio"r"r""
in a, stlpdnirea vitabil, c[tre raportul pe care cunoa$tereagtiin(ificd il intregine
informafiei devine^o problemi_ch"i" ",',-iJ
p;;; menfinereaunui cu celilalt tip de cunoa$tere - cunoa$tereanarativ5.
monopolstrategic.insl statelenalionale,
in moatradilional Pentru a elucida problema dublei legitimiri actuale,
posedaumonopolulasupraresurselor "ar.
strategice,tind si devini, Lyotard implicl teoria jocurilor de limbaj, care, trebuie si ne
in contexrul,,fluid" al capitalului
;r"^;;;"rat, adevlrali reamintim, indeplinegte funcliile discursului foucaultian gi
factoride opacitate,de ,,truiaj,,, fr
*p""
renfei comunica[ionare,ce insofegte ""li"orqgiu transpa_ este o metafore pentru fragmentarea social[ contemporani
tintelor. Ca urmare,ele trebuies5_;i -"rranrilirurea cunog_ (plecdnd de la premisa cI ,,legltura sociald observabild este
redefi;eascaraporturile
POSTMODERNISMUL iN ENTNOPOIOGIA CULTURALA 153
152 GABRIEL TROC
fi cel de elementindispensabilin funclionareasocietitrii(con-
constituitd din "mutdri de limbaj""r;. pe de altl parte, ceput[ ca o uriag[ magind),9i una esen[ialcriticl, ce asumf,
consideratl ,,in litera" ei (wittgensteinian5),teoriajocurilor ctrsocietateanu constituieun tot integrat$i c[ rlmdne mereu
de limbaj expriml funcfionarealimbajului prin fragmentarea amenintatlde un principiu al contestdrii.Concepereanaturii
lui in ,jocuri" cu regulispecifice,carenu-giglsesclegitimarea legdturii sociale in modernitateoscileazl intre acestedoul
in ele insele,ci fac obiectulunui contractexplicit sauimplicit peispective.insd acestpartaj1ine,credeLyotard,de o gdndire
intre jucltori. Orice enunt trebuie considerato ,,mutare, prin opozilii, care nu mai este adecvati nici in raport cu
fdcutl in joc, iar un enunf care nu satisfaceregulile nu 'iocietftile contemporane9i nici cu dinamismul cunoagterii
aparfinejocului. Plecdndde aici, Lyotard deduceprincipiul postmoderne.insd cele doutr (relalia sociald gi cunoa;terea
general (care este afirmat ca ,,metod5' a studiului s5u), actual[) pot fi surprinse,chiar daci aproximatMprin implicarea
conformciruia ,,avorbi inseamnda lupta in sensulde a juca, teorieijocurilor de limbaj- Societatea contemporani,in primul
iar actelede limbaj (in de o agonisticigenerali"2. ,,Mutarea" rdnd, nu se mai structureazi, afirmd Lyotard, dupd vechii
in jocul lingvistic nu esteinsl in nici un fel necesard,ci line poli de atrac[ie- state-natiuni,partide,profesiuni,institutii li
de pllcerea de a inventa,dublat[ de un anumit sentimental iraditii istorice -, astfei incdt identificlrile cu marile nume,
succesului.Ceeace urmlre$teLyotardprin implicareaacestei marii eroi gi scopurilesupremedevin tot mai dificile (,,marile
.metode' estesI pund, in frnal, in relalieproducfa gtiingificd povestiri" se descompun).Aceastanu inseamn[ ce ceeace
actualdcu ,,agonistica"inovaliei lingvistice gi cu ,,norii de ia-att" esteo masl compusddin atomi sociali lansafiintr-o
sociabilitate" ce caracterizeazd societateacontemporane. absurdd migcare browniand (cum crede Baudrillard, care
Primul pas pe care il face Lyotard pentru a clarifica afrmrddefinitiva .moarte a socialului"), ci faptul ci indivizii se
problemalegitimirii cunoa$teriicontempbraneesteacelade gf,sescdispugi in .noduri" ale circuitelor de comunicagie,
a incerca sI surprindi ce reprezentiri despre societateau care,pe de-o parte, ii pozilioneazdsocial9i, pe de altd parte'
prevalatin modernitate,reprezentiiricare au determinato le permite sdrealizezeanumite ,,migcdri"injocurile ceconstituie
anumitd formi a legitimirii cunoagteriimoderne.pentru a aceastE societate-limbaj: Naturalegf,turiisocialein contempo-
pune problema,autorul nu face o investigaliei5toricd, ci se raneitatear fi, prin unnare, reglati minimal de dimensiunea
opre$tela celedoul perspectiveasuprasocialuluicareau fost lingvistic5 sau comunicativda societdlii informatizate,iar
dominante in secolul XX, ambele avindu-gi rldtrcinile in reprezentarea ei trebuiesdconsidereaspectuls[u ,,agonistic"'
discursuldespresocietateal secoluluial XIX-lea. Estevorba Inititutriile tempereazf,,intr-o anumitd mIsurI, diversitatea
despreperspectivacaie asumdcX societateaeste un intreg ,,migcdrilor', insd limitele pe care le pun nu sunt niciodatf,
funclional, autoreglat pe careo ilustreazl TalcottParsonsgi
- stabile.Pe scurt,perspectivaadecvat5asuprasocietdliiparea
gcoalasa (dar gi teoria germanda.societdlii ca sistempro- fi cea a ,,atomiz[rii societitii in refele suple de jocuri de
gramabil)-, gi perspectivacarepresupunecI societateaeste limbaj"r.
divizatl in doud, cele doud pd4i afldndu-sein conflict -- UrmItorul pas fdcut de Lyotardva fi acelade a investiga
perspectivamarxisttr.Celedoul perspectivesubsumeazd douE, ingtituliile contemporaneale cunoagterii.Pentru aceasta,el
tipuri de cunoa$tere:una esenfialpozitivistl, al cirei rol ir pune in comparatiecele doui tipuri de cunoa5tereaflate in

l. Ibidem,p.30. L. Ibi dem,p.39.


2 . Ibidem,p. 29.
t54 GABRIEL TROC
POSTMODERNISMUL
iN ANTROpOLO6IA
CULTURALA155
de acelagifel, ceea ce face ca regula de adecvare
sI fie
problematicd.Ceeace se spune este adevtrratpentru
cA esrc
dovedit.insdcedemonstreazd faptul cd dovadaesteadevlratl?
Solulia-gtiintrificlla aceastdproblemd a fost rezolvatl, afirmtr
prin aplicareaunei duble reguli : prima esteretoricd,
lygl"rq,judiciar
de tip - estereferent ceea ce poate fi doveditprin
aducereain dezbaterea unei probe (ce ie_an" valabill
odntr
la-contestarea ei) -, cealalti esrcmetafizich- aceragireferent
"nu poate furniza o pluralitate
de probe contradictorii sau
inconsistente (,,Dumnezeunune in$ali"). Aceasttr
dubltrregull
suslineceeaqe-gtiinla_secolului al XIX_leanumesteverifrcare,
iar cea a secoluluiXX falsificare. pe seamaei, dezbaterea
democratic; spunereapove$tiiinseamniinsusir" u*i trioi" 'dintre parteneri se duce in orizontul invStr-
competente : gtrpJa.
de-a---spyl9:.Sliinta_Ae_a_asculta,
$tiinp-de-a-sDune.
stiinta-de-a-a*.,ilt,sriinto_dj_o_ mAntul, in al doilea rdnd, sslg complementut"*..nsutui.
Tmqetej{.e.:. ttiinta_de_a_ o.""r"r'ut
-rS:"i. Pnn povestire,societdfiletradigonaleproiecteazlatdt c,ercetlrii,prin careseproduccompetenlele,necesare
ovlzlune desprelume,cAtgi regulilepragmaticecareconstituie aparifiei
partenerilor de dezbatere(a celor care pot forma
consensul
saupot contesta probele).Didacticaasigurlaceastireproducere
a corpusuluioamenilorde gtiinl5. Ea implicl trei presu_
pozigii: cI destinatarul(studentul)nu gtieceltie destinatorut,
cr primul poateatingeaceeagicompetentdca cel de-al doilea
gi cd existl enunfuricareau fost suficientprobate
pentru a fi
transmisecu titlul deadevdruriincontestabili.prin inv5fimdnt,
expernrlpred5ceeacegtie,iar atuncicdndsnrdennrlacumuleazr
competente,expertulii implrtigegte gi ceeace nu gtie,
inte_
pragmatica narativl popularl (care este autolegitimantd) grdnduJ astfel in jocul cerceHrii.
jocul de limbaj specific occidenturui 9i Compardndceledoudtipuri de cunoa$tere
modern, care trebuie sI _ ceagtiin(ificd
gi cea narativi -, Lyotarddesprindeurmdtoarele
proprietltri
ale cunoagteriigtiinlifice:
1. Cunoagtereagtiinlificd pretinde izolareaunui joc
de
limbaj, denotativul,giexcluderea celorlalte.Criteriul de aicepa_
,bilitateal unui enuntestevaloarea sa,deadevir,iar cercetitorul
se poatepretin{:-o.1 de gtiiryI Ooaraa"e n .izeazl enunfuri
verificabile saufalsificabiledesprereferenliaccesibiliexpe4ilor.
2. Aceastdcunoa$tere esteizolat[ de celelaltejocuri de
limbaj, a cdror combinalieformeazllegirura sociald.
Relatia
156 GABRIEL TROC POSTMODERNISMUL iN EXTROPOI-OGIA CUTJTURALA 157

dintre cunoagteregi societatese exteriorizeazl, astfel incit din opinii, obiceiuri, autoritateetc. Aici inscrie Lyotard- in
apareproblemaraporhrluidintre institulia gtii4ific[ gi sbcietate. cxigenlalegitimdrii - ,intreagaistorie a irperialismului cultural
3. In cadrul jocului gtiinlific, competentaesteobligatorie de la inceputurileOccidentuluipdn5 azi"t.
doarpentrudestinator(competenla specificl pentrudqstinatar Din punct de vedere istoric insd, opozigiacunoagterii
este reclamatl doar in didacticf,: studentul trebuie sI fie gtiin(if,rcefatd de cea narativd a fost mai mult declarativd
inteligent). decdtrealf,,gi aceasta pentrucI dificultatealegitimlrii discur-
4. Un enun[ $tiintific nu se valideazi prin simplul fapt de .sului gtiinlific doar in cadrelejocului siu lingvistic a solicitat
a fi enun[at (ca in cunoagtereanarativi) ; el trebuie imediat neintrerupt apelul la un alt joc - iar acestaa fost cel al
verificat prin argumentegi probe, iar dacl esteconfirmat, este nara[iunii. Dificultateaa devenitevidentl incd de la Platon:
alituratcelorlalteenungri acc€ptate (cunoagterea seacumuleazl).
...cunoa$terea gtiinlificd nu poate 5ti 9i nici nu poate face sd se
Un nou enunt, care contraziceun enunt deja admis despre
gtie cE ea este adevdrata iunoagtere fdrd a recurge la cealaltd
acelagi referent, nu poate fi acceptatdecAt dacd se aduc cunoa$tere, povestirea, care pentru ea este o non-cunoa$tere'.
argumentelegi probelece respingenunfulprecedent.
5. Jocul Stiinlei implictr o temporalitatediacronicd,adicl La rindul s[u, Descartesnu poateda legitimitateStiintei
o memoriegi un proiect. Noi enungurinu seformuleazi dec6t frri a povesti,in Discursasuprametodei,istoria unui spirit'
daci diferd de cele anterioare,referitoarela acelagisubiect, inia. oOatecu modernitatea,acestinevitabilrecursla definirea
ceea ce inseamnl cd destinatorultrebuie str le cunoascl pe conditiilor unui discurs printr-un discurs despreconditii a
acestea.O asemeneadiacronie, ce presupunestocareain fost combinat cu o voiti reabilitare a demnitllii culturilor
memorie gi clutarea noului, configureazdun procescumulativ. populare.Fapnrllinedeprocesulistoric al emancipdriiburgheziei
Prin punereain comparaliea cunoa$teriigtiinlifice gi a in raport cu autorititrile traddionale, iar povestirea- gi prin ea
celei narative- din perspectivajocurilor de limbaj -, Lyotard un nou erou, poporul - revine in Occidentpentrulegitimarea
urmdregtesi arate cX ele se situeazdpe acelagipalier; in noilor autoritdti.Poporulestecel caredecidepentrusocietate,
principal, dupd Lyotard, cunoagterea$tiintific[ nu are mai el stabilegtenormelece trebuie respectate,iar modul s5ude
multd necesitatedecat cunoastereanarativd, ambele fiind deliberarcesteconsensul.Noul subiectsociopoliticesteconstituit
alcituite din ansambluride enunluri ce trebuie inlelese ca dupdmodelul subiectuluicunoscltor: el decideceeace este
,,mutiri" fdcute de ,,jucdtori" in limita regulilor fiecdreia. just gi injust, agacum comunitateasavan(ilordiscuti despre
Cele doul tipuri de cunoa$terenu sunt ierarhizabile; ele ceeace esteadevf,ratgi fals, iar legile civile sunt acumulate
trebuiecontemplateca doudvarietili ale speciilordiscursive. asemenealegilor ltiintifice. Imperativul'care animd delibe-
Ele suntintr-un anumitfel paralele,dar, .asemeneaspeciilor rarea este cel al progresului- o acumularecu sensistoric'
vii", intrelin rapornrriunelecu altete.inseraportuldintrecele Fiind un subiectabstract,existenlasa depindegi semanifestd
doul nu estesimetric: pentru cI nu are nevoiede proceduri prin institulii, care cuprind intreg stahrl sau doar o parte a
specialede legitimare,cunoagterea narativl este ,,toleranti" lui. Astfel, afirm[ Lyotard, problema statului devine strict
fafd de cunoa$tereagtiinlificd, in.timp ce ultima - conform legStI de problemacunoaEteriiEtiintrifice.InsI poporul (sau
regulilor ei de joc, care solicitl argumentegi probe pentru
toate sustinerile - incadreazdcunda$tereanarativl intr-o Ibidem,p. 54.
alti mentalitate: primitivi, subdezvoltatii,inapoiati, constituitii Ibidem,p. 56.

,l
posrMoDERNrsMUL
iN Rtrrnopor_octAculruner-A 159
158 GABRIEL TROC
lui Fichte gi Schleiermacher), Humbold enunl5 cele doud
diferite varianteale lui - na(iuneasauchiar umanitatea)nu se aspectecaresolicitii conciliereain felul urmdtor : l. ptiinlase
limiteazdla a cunoagte,ci formuleazdgi legi, deci prescriplii, supunepropriilor reguli, iar institulia Etiintifrci trdiegtegi se
cu valoarede norme.Prin urmare,nu selimiteazi la enun[uri innoiegteprin eainsdgi,ftrI nici o constrdngeresaufinalitate
denotative,care vizeazd adevdrul, ci are competen[ade a determinatiigi 2. universitateatrebuie s5-gi dedice studiul
produce gi enunguriprescriptive,care au pretentia de a fi gtiinlifrc formdrii spirituale gi morale a naliunii. Ceea ce
juste. Iar aceasti combinatriede competenteeste legatd in
trebuie deplqitl aici este separafiaadusdde critica lui Kant
mod esenlialde cunoagtereanarativ[ gi de legitimareaspe- dintre cunoagteregi voinfi, pe mre Lyotard o ,,citegte"drept
cificd ei. Introducereapovestirii ca mijloc de legitimare a conflict intre un joc de limbaj alcdtuitdin enunguridenotative,
cunoagteriis-adezvoltatin,modernitatein douddirectii, dupi care nu depind decdt de criteriul adevdrului, 9i un joc de
cum subiectulpovestirii a fost reprezentatintr-o perspectivi limbaj ce guverneaz5 practicaeticd,sociald,politicd- enunfuri
cognitivl sauintr-unapractici: drepterou al cunoagteriisau de la care nu sepretindesd fie adevlrate,ci juste, 9i carenu
erou al libertltii. depindde cunoagterea gtiinfificd. Integrareacelor douijocuri
Lyotardurm5re$tedouddintre acestepovestiride legitimare de limbaj esterealizari de Humbold prin invocareaunui Spirit
a cunoagteriiin modernitate.Prima are ca subiectumanitatea care proiecteazl un ideal, din perspectivacIruia cercetarea
ca erou al libertdlii gi se regdsegteintrupatl in codul napo- cauzelor in gtiinli va coincide cu urmlrirea unor scopuri
leonian. Cea de-a doua este filosoficl I ea are ca subiect jirste in viala moral[ qi in politicl, aspiraliecarear
Spiritul 9i se implinegte in forma sa deplinl in sistemul "aparfine
firesccaracteruluiintelectualal natriuniigermane..Finalitdlile
hegelian. cunoagterii,statuluigi naliunii se reglsescunificatein aceastd
Prima .povestire" asumi ci toatepopoareleau dreptul la sintezS.insi rolul integratornu ii apar[ineaici statului,ca in
$tiintd (ca mijloc pentru atingerealibertlgii), gtiin1trde care ,,povestirea'anterioard,ci spirinrlui speculativ,a c[rui menire-
au fost private de citre preoli gi tirani. Dreptul la gtiin([ intrupatdin universitate- este aceeade a expuneansamblul
trebuie recucerit, imbold ce animd mai mult o politic5 a cunogtinfelorgi de a face sI aparl atdt principiile, cAt 9i
invdlSmdnnrluiprimar decdta celui universitar,politici ce va fundamenteleoriclrei cunoagteri.,speculaliaeste,prin urmare,
fi materializati in invd{imantul celei de-aIII-a Republici.in aici, numele pe c:lre il poartl discursul desprelegitimarea
cadrul acesteipovestfui,statul- carese substituiepoporului- discursului gtiinlifrc.'l in timp ce gcolile sunt funcfionale,
estecel carepoatedifuzanoile cunogtintre in rdndulpopulaliei, universitateaestespeculativd,adici filosoficd; ea trebuie si
astfelcd atdtuniversitS[ile,cdt gi alte institugiigtiinlifice sunt integrezeunitateacunogtinlelordispersatein gtiinfeleparti-
orientatepreponderentc[tre formareacompetenteloradmi culare,in laboratoareEiin invdpmdnnrlpreuniversitarprintr-un
nistrativegi profesionalenecesarestabilitedishnrlui. Tot aici joc de limbaj care le leagi pe unele de altele ca momentein
aparegi posibilitateacontestlrii acestuirol al gtiinleimonopolaat devenireaspirinrlui,adici printr-ometanaragiune ralionald.Hegel
de stat Si deci a societdtriigtiinlifice saucivile ca fiind opusd estecel carecauti sdsatisfac[inEnciclopediasaacestproiect
statului. filosofic de totalizaregi intemeiere- care era prezentdejala
Ceade-adouanaraliunelegitimatoareesteceaa idealismului Fichte gi Schleiermacherca idee a Sistemului- in forma
german,pe care Lyotard o prezint?iprin avatarurileformirii
universititrii humboldiene.Solicitat sI trangezeintre dou5 l. Ibidem,p. 62.
proiecteopusepentruintemeiereauniversitdliidin Berlin (ale
I
160 GABRIELTROC
POSTMODERNISMUL
iN ENTROPOIOGIA
CULTURALA161
naratiunii istoriei universalea spiritului ca via15, care, pe
mdsurice ,,sepovestegte pe sine", sere-cunoa$te in cunoagterea CuWittgenstein,procesuldelegitimlrii seamplificd,flcdndu-gi
ordonatiia Stiinlelorempirice.Cuno$tintele acestoradin urm[, loc ideeacX gtiinla igi joacl propriul joc ai ci trebuie sd igi
ca gi prescriptiile din sfera social-politicului,sunt adevdrate giseascf,legitimareain raport cu propriile reguli. Consecinla
saujuste doarprin faptul cd ocupl un loc in evoluliaspiritului pentru cealaltl metanara{iunelegitimatoare modemi (eman-
saua vielii; altfel spus,datoritl faptului cI sunt incorporate ciparea umanitdFi prin cunoagtere)este importantd: dacl
in metapovestireace le conferd legitimitatea. Prin intinsa cunoa$terea gtiin(ificddovedegte, conformpresupoziliilorsale,
difuziunea modeluluiuniversitd$ihumboldiene,aceastiformd ci un enun[ denotativcare descrieo realitateeste adevdrat,
de legitimarea cunoscut,la rdndul ei, o largd extindere. nimic nu poatedovedicI enunfulprescriptiv,careii corespunde,
Urm5torulmomental argumentatieilui Lyotardestecel al estejust. Din perspectivacunoa$teriide dupi delegitimare
delegitimlrii marilor povestiri. A incercao explicafie strict (pe care Lyotard o pozilioneazdin primul sfert al secolului
cavzaldfa1trde declinul acestora(legAndu-ldoar de avdntul XX gi o exemplifrci cu atmosferaculturalda Vienei), carac-
tehnicilorcontemponme saudeextindereacapitalismuluiliberalt) terizatd de aceastdsciziune gi de pluralitatea limbajelor,
este,dupl Lyotard,insuficient.Germeniidelegitimirii trebuie subiectul social insugi pare a se dizolva: nimeni nu mai
repera[i istoric - in chiar evolu[ia din secolul al XIX-lea a vorbegtetoate acestelimbaje, ele nu mai au o metalimbd
acestormetanaraliuni.incepAndcu Nietzsche,mecanismul universald,iar emancipareadI senzafiacf, nu are nimic de-a
legitimdrii incepes[ fie demontat,arltindu-se cI dispozitivul ,facecu Stiinta.
speculativlegitimeazi cunoa$terea gtiinlificl doar in mdsura Nemaiglsindu-gilegitimarea metadiscursivi in formd
in care, in cele din urm5, o neagI. Filosofia speculativl, narativd, cunoagteriicontemporanenu ii mai rdm6nedecdt
conformmirturiei lui Hegel, manifestdun scepticismfald de legitimareaprin performativitate,ceeace, pe planul leglturii
cunoa$terea pozitivd; doar cunoa$tereaspeculativl este, in sociale,se manifestdca legitimareprin putere. Aceastaeste
acestsens,veritabilacunoa$tere(gi gtiin(d; Stiintelepozitive ,,dubla legitimare', pusl ca problemd la inceputul argu-
nu gtiu ceeace credcd gtiu decAtdacdse autodeplgesc intr-un mentatiei.
discurs de al doilea grad care le legitimeaz[). Enunturile Pentru a ilustra dubla legitimare a cunoagteriiactuale,
$tiinlei pozitive sunt ,,$tiinlifice" doar dacl se incadreazd' Lyotardrevine la cele doui institulii ale cunoagferiianalizate
intr-un proces mai larg de generare,in care gi enun(urile anterior: cercetareagi invdlSmdntul.
cunoagteriispeculativetrebuie sd se incadreze.Or, conform \
in privinla cercetiirii, legitimareadevineimanentiiprocesului
modului de operare al cunoagterii narative, idealismului
de cercetareinsugi (tentativeleformuldrii unor metalimbaje
speculativii estesuficientsdpresupundcd acestproces(via1a
logice gi-au arltat limitele odatl ce Godel a demonstrat
spiritului) existdgi ci el esteo expresiea acestuia- ceeace
incompletitudinea oricdrui sistemaxiomatic),procesprin care
$tiintei pozitive, in pragmaticaei, gi ca unnare a denunllrii regulile de funclionare ale unui cAmp gtiintrificfac obiectul
gdndirii speculativeprin chiar evolu[iasa, ca fiind una dintre
unui consensmereu reinnoit intre experfi. Cunoagtereace
,,perspectivele"posibile(Nietzsche),nu-i mai poatefi suficient.
rezultl de aici accepte flexibilitatea metodelor sale (sau
probabil, aceasttr
multiplicitatealimbajelor) gi caracteruls5ude joc pragmatic,
l. FErd a trimite explicit, Lyotard raporteazd,,
insufrcienglla dezvolttrrilelui Daniel Bell (vezilucrareaacestuia acceptabilitatea,mutlrilor" flcute in el depinzind de un
din 1960, The End of ldeology). contractexistentintre parteneri. $i mai important, in cadrul
acesteinoi pragmatici a gtiintrei,este aspectulpe care il ia
162 GABRIEL TROC posrMoDERNrsMUL
ir.rANrnopotoclA cuLTURALA 1d3
admiriistrarea probei. Dupd cum seardtaseanterior,problema indirect, autoritateadecizionall (sesizim aici similarit5{i cu
pe careo creeazdproba esteaceeacf, ar trebui probatdgi ea, lnstaurareaunor ,,regimuri ale adev5rului", de care r@rbea
ceeace sepoatefaceprin aducereala cunogtin!5a comunitdlii Foucault).
$iinlifrce a mijloacelor probei, pentru o eventualirefacerea
procesuhriprin care s-a ajuns la un anumit rezultat,rinsd Legitimarea prin putere[...] legitimeazlgtiintagi drepcrtprin
aducereain atenlie pentru probare a unui referent presupune eficient,161,iar peaceasta
prin celedintii. Easeautolegitimeazl
tehnicileprin careseaccedela el, tehnici careimpun inevitabil asemeni rmuisistemreglatpentruoptimizarea sale.r
perforrnanplor
telas-ullor propriu - optimizareaperformanlelor.Prin inter-
mediul tehnicilor,eercetareaintr[ pe un flgag particular: ea Informatizarea generalizatipoatefurnizatocmaiacestcontrol
devine,pe de-o parte, ,,unjoc pentru bogali" (probareacere, asupracontextuluiprin caresesolicitii producereaperfomantei
accezulla tehnici de probare,iar cel mai bogatare gi celemai pentrusporireaeficienlei6i stabilitntriisistemului.in privinta
multe gansede a aveadreptate)gi, pe de altd parte, ea intrl in cercetiirii, sunt sprijinite acele ranruri care igi pot demonstra
sistemulce are ca finalitate producereaplusvalorii. in acest contribufa la optimizareaperformanfelorsistemului.celelalte_
moment, sustineLyotard, al dependentrei pragmaticii gtiinlifice datoritii iegirii din fluxul finanlirilor - fiind destinateatrofierii.
de rafinamentultehnical problrii gi al cupldrii ei cu sistemul In privin(a inv5limdntului, perspectivateoriei sistemelor
ce urmdregteoblinereaplusvalorii, ,,gtiin1adevineo forli de il transforml intr-un subsistemal sistemuluisocialc5ruiai se
producgie,adicl un momentin circulatriacapitalului"l. Cunoag- ,aplicl acelagicriteriu al performativitltii. Universiti{ile
9i
-ilirea stiintific[ estesupusdastfel unui joc de limbaj care nu institutriile invltimdntului superior nu mai sunt chemate sI
ii mai estepropriu : miza sa nu mai esteadevdrul,ci perfor- formezeidealuri, ci competenle.
mativitatea - in sensul celui mai bun raport input/output
(intre investilie gi plusvaloare)-, a cdrei ultimd trint5nu este Transmiterea cunogtinfelornu mai estedestinatdformirii unei
sporireacunoagterii(de care metapovestirilemodernelegau elitecapabilesdindrumenagiunea in emanciparea
sa,eafinntrcazl
gi emanciparea),ci sporireaputerii. Apare astfel necesitatea sistemului actoricapabilisI-qiindeplineascl
in modconvenabil
rolul in posturilepragmaticede careau nevoieinstituliile.2
unei noi legitimdri sociale - legitimareaprin putere -, in
conditriilerenunlirii la povestireade legitimare idealistl sau lnvdpmdntuldevinegi el direct legatde putere,iar miza sa
umanisti. Discursul puterii, in societatealiberald, exclude nu mai estetransmitereade cunoEtinfe(carese glsesc, intr_o
fo4a brut[ pentru impunerea legdturii intre ceea ce este forml tradusl in limbajele-magin5,in bazele de date. care
adevlrat gi ceea ce este just (care ar exclude pluralitatea
jocurilor de limbaj gi diversitatea profitabile
"mutiirilor"
pentru sistem).In schimb,datoriti faptului cI realitateaestecea
care furnizeazdprobele pentru argumentareagtiintificd Ei
rezultatelepentruprescripliilede ordinjuridic, etic gi politic, iar
aceastl realitate este produsl prin intermediul tehnicilor,
discursul puterii are capacitateade a defini ceea ce este
,,rrnlt5ri" in jocurile de limbaj sau de a schimba regulile
", garantAndu-gi
,,realitatea astfel .posesiunea"adevirului gi,
--------.=--
l. Ibideln, p.82.
2. Ibidem,pp. 84-85.
I& GABRIEL TROC poSTMoDERNISMUL
IN ANTRopoLocnculruneLA 165
jocului. Modelul universitarhumboldian,incare fiecaredisci- (ca in momentul delegitimbrii), ci ii este proprie imanenla
plind igi avea lpcul intr-un sistem pe care-l incununeaztr discursului despre regulile de validare. Integrarea acestui
speculalianu mai este adecvatin momentul delegitimlrii. discursnu se face neproblematic; ea di nagtere,dupi cum
Acum, orice intrepitrunderea jocurilor de limbaj (interdis- s-aaritat, la paradoxurigi limitdri in deschidereacunoagterii-
ciplinaritate)esteincurajati dacdeaconducec[tre o performan[tr careexprimd,in fapt, modificareanaturii acesteia.Acceptarea
sporit[, iar aceastdintrepdtrunderesolicitd adeseaun efort acestorlimitlri gi paradoxuripune in discugieno(iuneade
colectiv,de echip5.Delegitimareagi primatulperformativiti(ii ,,sistem"gi pe ceade ,performantS".$tiinta incepesI aban-
anuntf,, dupi Lyotard, ,,sfdrgitul erei Profesorului". El nu donezeforma cunoagterii,careplecade la principiul regulari-
este mai competentdecAtbazelede date pentru ffansmiterea tdfilor elementelorunui sistemEi al evoluliilor previzibile ale
cunoagteriiexistenteEi nici mai imaginativ decit echipele acestora.Odatiicu aparilia teoriei cuantice,a cercetlrilor din
interdisciplinarein privinla realizdni unor noi mut?lrisaujocuri. fizica atomicdgi, mai vizibil, odatl cu teoria catastrofelorgi
Daci legitimareaprin performativitategi puterepare a fi a fractalelor, gtiinla pare a renuntala determinismulglobal,
dominantdin epocainformatizdrii cunoagterii,acestfapt nu acceptdndcel mult ,,insulede determinism".Mai mult. forma
inseamnl ci ea nu esteresimtitdca o crizd. In acelagitimp, $tiintei care acorddpreeminen(5continuitdtilorca paradigml
inslgi pragmaticacercetiirii5tiinfifice pare sdnu se supundin a cunoagteriigi previziunii pare a fi in curs de disparilie.
intregimedeterminismuluianalizat.pdniaici. Prin prezentarea Stiinta postmodernleste gtiinfa instabilitetilor.
acesteipragmaticidin perspectivajocurilor de limbaj, gi nu a
consensului(pragmaticdpe care, dup[ cum am v[zut, o InteresAndu-se
deindecidabile,
delimiteleprecizieicontrolului,
de cuante, de
subordonase teoriei sistemelor),Lyotardurmiregte, in final, "fracta", de catastrofe, de paradoxuri pragmatice,
qtiinla postmodernd face teoria propriei sale evolulii discontinue,
sI decelezeun nou mod al legitimdrii. Faptul cd gtiinla
catastrofice, nerectificabile, paradoxale. I
contemporanlprocedeaz[prin invenlia de ,,mutilri" noi gi de
noi reguli ale jocurilor de limbaj (caracteristicileprincipale Aceastdgtiintri producenu cunoscutul,ci necunoscutul$i
ale ,,gtiinfeipostmoderne")il determinl pe Lyotardstrafirme sugereazf, un nou model de legitimare: nu modelulcelei mai
ci, in ea insdgi,pragmaticacunoagteriigtiinlifice are putine bune performanle (ce prezervd incl modelul consensului
afinitlti cu cdutareaperformativtr. savanlilor),ci pe cel al diferenfei, intreleaslca paralogie.
Astfel, susline Lyotard, expansiunea$tiintei nu are loc Recapituldnd,' cunoa$terea contemporandnu semai legiti-
datoriti pozitivismului eficientei; dimpotrivl, a lucra cu meazlprin marilepovestiri.Ea nu mai recurgenici la dialectica
probe inseamnda cluta gi inventa contraexemplul,adicd Spiritului, nici la emancipareaumanitd[ii pentru validarea
neinteligibilul,a cdutaparadoxul9i aJ legitimaprin noi reguli discursuluigtiin(ific postmodern.Principiul consensuluipare
ale jocului de rafionare.Eficienla nu esteurmiritl pentru ea gi el insuficient, fie cI il regdsim in forma acordului intre
insigi, ci se adaugl ulterior, cdnd cei ce acordi fondurile inteligenlecunoscltoaregi voinfelibere - oblinut prin dialog,
ajung sd se interesezede caz. insd cu fiecare nou[ teorie, cum aparela Habermas(dar care,afirmd Lyotard,presupune
ipotez[ sauenunl, problemalegitimitSlii revine in disculie - validitateapovestirii de emancipare)-, fie ca obiectulmani-
nu din afara $tiintei, ci chiar din interiorul ei. Specificul pul5rii de cltre sistem,in vedereaameliorlrii performanfelor
cunoagteriiEtiin[ificein perioadapostmoderniestecd ea nu (caz in care este obiectul unor proceduri administrative,in
mai agteaptilegitimareadin parteafilosofiei speculative(ca
in modernitate)$i nici dinspre diferite forme de pozitivism L. Ibidem,p. 101.
166 GABRIELTROC PoSTMoDERNTSMUL
iN e1rrRopolocrA cuLruRAL4 167

sensuldat de Luhmann, nefiind ahrnci decAtun mijloc pentru impasprin elaborarea


problemeilegitimirii in directiaurmdririi
realizarcaadeviratului scop, puterea). unui consensuniversal nu este, din punctul de vedereal lui
Este atunci posibill, se intreabl Lyotard, o legitimare
lVgrO, mai pu(in problematicl. Argumenruls5u impotriva
generaltrcare s-ar intemeiaexclusivpe paralogie? Admitand lui Habermasprovine tot din sferagtiingeice a fost catalogatd
c[ in pragmatica $tiintei contemporaneaccentul cade pe
dezacord,atunci teoria sistemelorgi tipul de legitimare(prin
performativitate gi putere) pe care ea il propunenu are nici o
bazl qtii4ific[: nici $tiinta nu functrioneazd dupl paradigma
sistemului Si nici societateanu poate fi descrisdconform metaprescriptive(eleprescriuceeace ftebuiesdfie mutEriledin
acesteiparadigmein termenii $tiintei contemporane.Dimpo- jocurile de limbaj pentru a fi admisibile).
trivI, gtiingacontemporanioferl in pragmaticasaantimodelul Specificul Etiinlei
postrnoderneestede a ldsasdsemanifesteacestemetaprescripfii
sistemuluistabil. Ea este un model de .sistem deschis' in gi de a cerepartenerilor de joc sd accepte altele, fapt care
care enunfurile noi trebuie relinute pentru cI ,,dau na$tere $i
conducela apari(iade noi idei sau de noi enunguri.Aceasta
altor idei", adicf,altor enunguri$i altorregulidejoc. Acceptind
absenlaunei metalimbi generalein care s[ poat[ fi evaluate
toatecelelaltelimbi, gtiingainterziceidentificareacu sistemul
gi, in fond, posibilitateaimpunerii terorii. Problemaestedac[
poate fi stabilid vreo legdturd intre antimodelul oferit de
pragmaticaStiintifrcdgi societate.

Esteel aplicabilla imen5iinori dematerielingvistic[ceformeazi


? SaurdmAne
societdgile limitatlajocul cunoagterii? $i, in acest constatare,crede Lyotard, dispare gi credinfa, specificd Si
cM, cerol joacdel falEdelegdturasocialE ? Idealinaccesibilal cercetlrilor lui Habermas,cI umanitateaca subiect colectiv
uneisociet5lideschise ? Componenta indispensabil5 a celorcare igi cautl emancipareacomunl cu ajutorul regllrii mut5rilor
decid,acceptindpentrusocietate criteriulde performativitate permise in toatejocurile de limbaj gi cI legitimitatea unui
pe care il respingepentruel insugi? Sau, invers,refuz de enunl constdin contributriasa la aceasti emancipare.Cauza
cooperare cu putereagi trecereala contraculturd... cu riscul
I vizatdde Habermas,concedegdnditorul francei, este bune,
pierderiicreditelordecercetare?
insl nu gi argumentelepe Carele aduce. Consensul, dupi
incercareade a transferaacestmodel la societatenu este
simpld. $i aceastapentru cI, la intindereaintregii societ5li,
intilnim o diversitatelingvistic[, o pluralitate de jocuri, ce
nu poatefi redusl ta jocuiile de limbaj specificeqtiinlei. insd
ele nici nu trebuie reduse,a$a cum ideologia sistemuluio
face, in felul ei specific, prin cinismul criteriului s[u de tentativelede reduclie gi totalizare
Si, ca urmare, ar face
performativitate.incercarealui Habermasde a iegi din acest imposibilSreinstaurarea
terorii. Aceastlperspecttvdarea\xantajul
de a nu mai proiectautopiaunei alternative
,,pure,' la sistem,
l. Ibidem,p. 108. ci in cadrele acestuiapromoveazl ,,consensullocal" intre
poSTMoDERNISMUL
iN eNrnopot-ocn culrunelA 169
168 GABRIEL TROC

ai argumentafiei sale sunt ,,neincrederea in metapovestiri', -


parteneri actuali ce.imp5rtlsesc un joc lingvistic, consens
consideratl ca un dat, care marcheazl in acelagi timp ruptura
care este susceptibil de rezilieri, gi incurajeazd relatia sociall
la15 de modern (Si din care survine implicit critica moder-
in forma ,,contractului temporar", in locul instituliei perma-
nului) - gi existen[a de facto a unei ,,gtiintre(postmoderne) a
nente. Problema dublei legitimlri revine atunci cu privire la
guvernarea societ[(ii informatizate: informatizarea poate instabilitlgilor", ce poate oferi un nou model legitimant dup[
deveni instrumentul visat de control gi de reglare a piegei, abandonareaprocedurilor moderne de legitimare. Criticile ce
extins peni h cunoagtereainsiqi gi condus exclusiv de principiul i s-au adus s-au concentrat cu predileclie asupra acestor
performativitdtii (caz in care presupune inevitabil teroarea), susfineri. Habermas, in mod firesc, este cel care a adus
ori poate servi grupurilor de discu{ie ce decid in privinla principalele contraargumente, denuntdnd critica modernului
metaprescripliilor, ceea ce ar presupune accesul liber al publi- intreprinsX de Lyotard ca fiind lipsit[ de sens (nu mai e o
cului la memoriile gi bazele de dater. Cu a doua variantd s-ar criticd ratrional[), de vreme ce nu mai pdstreazd,nrciunstandard
prefigura, incheie Lyotard, ,,o politicl in care vor fi respectate din perspectiva c5ruia sI se exercite. Din punctul de vedere al
in egall mf,surd dorintrade justi(ie gi cea de necunoscut"2. lui Lyotard, insi, orice standardtrimite la o legitimare consen-
suali care soliciti o metapovestire. Aceasti opozilie, exprimat?i
in diferite forme, marcheazd controversa principall din jurul
postmodernismului, controvers[ care, cunoscutd sub numele
Sinteza lui Lyotard trebuie vdzutd prin trisltura care a principalilor sii actori (Lyotard - Habermas), a divizat comunitEgi
flcut-o unic6: este o incercare de a surprinde complexitatea
$tiintifice in tabere opuser. Ceea ce ne intereseazl aici. in
societitii contemporane firi a mai recurge la o totalizare,
tentativa noastrd de a contura o genealogie a postmo-
utilizdnd pentru aceastamodelul unei gtiinle (numite ,,postmo-
dernismului gi a diferitelor sale expresii, este cd aceasti
derne") care ar fi capabild de o astfel de intreprindere. Sinteza
controversd a amplificat, in anii '80-'90, interesul pentru
sa are rolul de a demonstra, pe de-o parte, ci in cunoa$terea
postmodernism mult dincolo de semnificalia sa filosofico-
avut loc o ruptur[ radicald fald de forma ei anterioarl - cea
modernd - Si, pe de altd parte, de a clarifica func[ionarea -epistemologicd iniliald Ei a impus postmodernismul ca mod
particular de criticd teoretici, sociali Ei culturali.
acestei cunoagteri in raporturile ei cu societatea. Pilonii centrali

l. Dupd cum realitatea ulterioard a dovedit-o, Lyotard s-a ingelat


punAnd problema retelelor de informalii in termeni de ,,ori-ori" : 2.2. SfArpitulistoriei
sistemul informatizat de impozite gi taxe din SUA, de pild6, este
un instrument de supraveghere, fErE a presupune teroarea (cel Una dintre temele care sunt cel mai frecvent puse in leglturd
pulin nu in sensul vizat de Lyotard), iar internenrl este, deopotrivd,
cu postrnodernismul este cea a ,,sfdrgitului". Cunoscutd in
un mod de extindere a piegei gi de manifestare a libertdtii de
comunicare. Pe de altl parte, dupd cum arati gi Mircea Cdrtirescu literatura din spa{iul anglo-saxon sub numele de endism. tema
in Postmodernismul romdnesc (Editura Humanitas, Bucuregti,
L999, p. 40), Lyotard a anticipat corect faptul cE oamenii de l. Principalelepozilii in cadrul acesteicontroversesuntsintetizate
gtiinfi nu vor mai explora nemijlocit natura, ci bdncile de date
de Rorty it PragmatismSi filosofie post-nietzscheand. Eseuri
despre aceasta.
filosofice2,Ediura Univers,Bucuregti,2000,pp. 257-276.
2. Jean-Frangois Lyotard, Condilia postmodernd, ed. cit., p. lL2.
17O GABRIELTROC POSTMODERNISMUL
iN RNTROPOLOCTE
CUITUREIA NI

traverseaz[ discursul postmodern atat lntr-o manierd expliciti, politici (g6ndirea postcolonialS, feminismul, curente paralele
cdt Si (mai ales din anii '80) intr-una subintreleas[, prinsd qi de acelagi sens cu postmodernismul critic).
intr-un scepticism stilistic de ddjd-vu tematic fati de o moEtenire
cultural[ perceputl ca fiind muzeald, dar care, in acelagi timp' M[ voi opri pe scurt la una dintre cele mai cunoscute
nu poate fi depdgitd. Diferitelor .decese" anuntatede ,,pirinlii expresii culfurale ale acestei teme, respectiv la ,,sf6rgitul
postmodernismului" - moartea lui dumnezeu(Nietzsche) sau a istoriei" a$a cum apare ea la Francis Fukuyama.
metafizicii (Heidegger), sfirgitul omului (Foucault), a ideo- Enunlati concis, tezasa este cd asistdm la'ubdnda,,statului
logiei (Bell) etc. -, care, cel putin tacit qi intr-o lungd logicd omogen universal", caracterizat de democragie liberal[ in
cultural[ a gdndirii occidentale, fEceauloc orizontului innoirii, politici gi ,,video qi stereoin economie" (o metaforl, blnuim,
le urmeazi in postmodernismul ,,matur" blazatea, acceptarea pentru accesibilitatea bunurilor de consum high+ech din sfera
acestor ,,decese" ca fiind fireEti Si, acum, de la sine inlelese. divertismentului). Aceastd izbdndd ar da seama de ,,triumful
Toate acestea ne-ar plasa intr-o temporalitate deprivatd de ideii occidentale", ce ar reiegi din ,,totala epuizare a alternati-
sens gi necesitate - in ,,postistorie". Proiectul modern dus la velor de sistem viabile la liberalismul occidental',1. Fukuyama
ultimele sale limite ne-ar conduce cf,tre acest nea$teptat Si preia ideea sfArgitului istoriei de la Hegel (pe care il rbcepteazl
paradoxalAuftkirung i ctnoa$terea nu conduce in mod necesar indirect prin scrierile lui Kojdve), insd convertegteidealismul
la erhancipare (Touraine), la fel cum ra(ionalizarea dubleazi hegelian gi istorismul slu filosofic in rermeni de geo-politicl:
fiecaie eliberare cu o nouf, constrdngere (Foucault, Giddens).
Mai mult: in chiar ,,miezul tare" al proiectului modern - , Nu suntemnumai martorii sfArgituluiRi,zboiului Rece sau ai
Iluminismul -, datoritl deprivdrii sale de toate sursele meta- incheierii unei anumite perioade a istoriei postbelice,ci gi ai
fizice $i religioase de legitimare a valorilor, se afld tendinle sfArgituluiistoriei ca atare: finalul evolulieiideologicea umanitllii
autonegatoarece ne conduc inevitabil la totalitarisme gi barbarie gi universalizarea democralieiliberaleoccidentaleca formi finald
(Horkheimer qi Adorno). Modernitatea ne-ar ,,arunca", prin a guvernirii umane...2.
ulmare, la ,,sfdrgitul" ei (marcat istoric de catastrofelepolitice
ale secolului XX), intr-un timp al deziluzionlrii, timp in ,,SfArgitul", care in idealismul hegelian rcprezinti.implinirea
unei dialectici a subiectivitltrii in care punctul final e reprezentat
care, rlmagi ,,singuri" (deposedali de transcendentl), nu ne
de coincidenla necesarl dintre voinla individuald gi cea colectivi,
rimdne decdt sI ,,gestionim" erorile lumii moderne. Cultura
devine la Fukuyama o simpl5problem[ de difuzionism ideatic.
lumii moderne (occidentale) devine, in aceastE opticd, un
Convins, ca gi Hegel, de primatul spiritului, Fukuyama il
,depozit" (Appadurai) de forme culturale de largd intindere
(la scarl planetar5, chiar), dar in acelagi timp demitizate, pe reduce la o formi mai mult sau mai pu{in explicit[ de acultu-
rafie ideologici sau pur politicl presupus[ (gregit) a se
care le angajim in continuare la modul ,,simuldrii" 9i al
manifesta identic la scara planetar5. Gregit, desigur, cdci
,,simulacrului" (Baudrillard). Piese intr-un,,joc cu m[rgelele
nimic nu ne garantemb c[ prevalenp momentani a unei
de sticl[" pentru unii (diferite ramuri postmoderne) - un joc
in intregime gratuit -, formele culturale in cauzi constituie
incd pentru altrii ,,materia primd" de legitimare (na{ionaligti, l. Francis
Fukuyama,
SfArSitul
istoiei ? ,Editurayremea,
Bucuregti,
1994,p. r0.
fundamentaliqti) sau ,,prilejul" unei critici pentru o repozitionare 2 . Ibidem, p, ll.
172 GABRIELTROC POSTMODERNISMUL
iI.I N.IUNOPOLOGIA
CULTURALA 173
formule politice (ea ins[gi considerati tacit de cltre Fukuyama (schotar), care este legarde un cAmp de cunoagtere,
ca fiind blocatd intr-un prezent etern gi inchisl la orice -cdrhrrar'l
de o tradilie gi de un corpus de cunogtinfe certe pe care este
evolulie) reprezintd mai mult decdt expresia unui context chemat sd-l sporeasc[, fir5 a fi preocupat in aceastjiactivitate
istoric, tot la fel cum nimic din realitatea politicl a momen- de propriul ,,sine"...
tului nu d[ seama de presupusa ,,omogenitate" statal5 (nici
mdcar in cazul ,,Occidentului", referentul pentru care, in ...intelectualulse sprijind pe experienla.rd, pe percepliilesate
concepfia lui Fukuyama, presupusul sfdrgit s-ar fi implinit). individualedesprelume,pe privilegiile gi lipsurilesale,9ijudecE
Cealaltd tezd ce apare la Fukuyama, cea a .sfdrgitului lumeape bazaacestorsensibilitEgi2.
ideologiei", provine din context american, frind^propus[ la
inceputul anilor '60 de cltre sociologul Daniel Bell. Inconceplia Adesea deprivali sau percepdndu-se ca atare, intelectualii
produc judecfl1i cu semnifica{ie politicd. Ceea ce caracterizeazd
acestuia din urmd, ideologiilet, in sensul pe care-l utilizdm
in mod deosebit acestejudeedti, odatl devenite sistematice.
azi2, sunt produsele unui timp istoric particular - secolul al
este dep5girea atirudinii contemplatoare a gdndirii (filosofiei)
XIXlea - gi ale unei categorii sociale specifice - intelectualii.
clasice. Ele readuc pe sceni ceea ce filosofia modeml, incepdnd
intr-o societate in care valorile devin din ce in ce mai evident
cu Descartes, s-a strlduit constant si elimine - pasiunei, de
convertibile in termeni pecuniari 9i politici, intelectualii sunt data aceastatravestid in vegmintele $tiinlei (,,gtiin1elesociale,'
preocupati de o repozigionare sociali, in care stalutul (auto)per- sunt produsul secolului al XD(Jea), o pasiune care ii conferd
ceput trebuie sI devinS statut recunoscut. In opozilie cu cunoagterii forla de care aceasta are nevoie pentru a deveni
statutul clasic alocat gAnditorului, cel de .cercetdtor" ori acliune. Aceasta din urml devine la ideologi criteriu al adevl_
rului, care plrdsegte sfera puri a contemplatiei, iar ideologiile
l. Termenulesteconceputla sfdrgitulsecoluluial XVIII-lea de cltre preiau in contextul modern al lumii ,,des-vrdjite" (Weber)
filosoful francezDestutt de Tracy pentru a denumi o ,,5tiin1ia energiile maselor, altddattr concentrate in trlirea religioasl,
9i
ideilor", care- in logicaIluminismului - urma sdpurifice ideile le canalizeazdcltre politicd3. Aceste pseudoreligii Ei-au epuizat,
de balastullor traditional prin reducereaacestorala senzaliile crede Bell, energia lor originari in special datoritd eveni-
perceptibile.
mentelor istorice dramarice din prima parte a secolului XX
2. in specialin accepfiunilecritice ($coalade la Frankfurt), marxiste
gi postmarxiste.Pentru Marx, ideologiile sunt idei false, care gi a transformdrilor sociale care le-au urmat. Mai precis - gi cu
mascheazE intereseparticulare(cazul ,,drepturilornaturale", de predilecgie in Occident -, acesteas-au ,,temperat", elimindnd
exemplu).Sarcinaginditorului estede a ,,demasca"ideologiagi de
a releva interesul ,,obiectiv" care std in spateleei (func1iape 1. Categoriece aparein Occidentodati cu dezvoltareaurbanddin
careo indeplineqte).Prin urrnare,nu ,,con1inutul"unei idei ne secolulal XII-lea, f,rindorganizati intr-o formd similardcelei a
mai intereseaz6,ci func1iape care o serve$te; ,,testul ade- breslelor: ,,Intelectualulde la oraq al secolului al XII-lea se
vErului" devineidentificareainteresuluide clas5.Adev[rul este simteprecumun meseriag,precumun om de meseriecomparabil
deci adevEr de clasd (nu exist[ dec6t filosofie burghezEgi cu ceilalli ordgeni...$colile suntnigteatelieredin careseexportd
filosofie a proletariatului).Desigur,la Marx, nu avemde-aface ideile, intocmaica mdrfurile" (JacquesLe Goff, Intelectuatiitn
doar cu un relativism episternologic,ci cu o filosofie a unei Evul Mediu, Editura Meridiane, Bucuregti,1994, p. 77).
istorii cu senscaree, in esen15,ralionalEgi in careadevdrurilesunt 2. Daniel Bell, The End af ldeology, princeton University press,
determinatede potrivirea lor cu momentulde dezvoltareistorici - Princeton, 1960, p. 4O2.
un lucru e adevirat dacd el contribuie la aceastddezvoltare. J. Ibidem,p. 400.
114 GABRIEL TROC POSTMODERNISMULiN ANTNOPOLOGIA CULTURALA 175

contradictiile ce pdreau insurmontabile in forma lor ,,pur["- de un istoricismr propriu chiar ideologiilor despreal clror
Ingineria sociali radical[, la fel ca urmdrirea utopiilor armoniei decestocmai fuseserdmingtiintatri,devenindastfel o tezd cel
putin paradoxal5,dacdnu autocontradictorie.Istoricismul in
sociale, a fost inlocuiti in politica occidental[ cu atitudini
cauzde insi de un fel aparte (unul postmodern,am putea
mai prudente qi mai putin ambitioase. Intelectualii insi$i au
spune),gi anumeumrlce inglobeaziideeamoderni a progresutui
clzut asupra unui consens in ceea ce privegte principalele
(omogenizarea e o izbAndd,o victorie)cu ceaaticdadicdderii
subiectepolitice, acceptind ca variantepreferabilestatulbunnsdrii'
(dintr-o subinpleasd,dar neprecizati,VArstI de Aur):
principiul decentralizdrii inpolitic[, sistemul economic mixt 9i
pluralismul politic. Acesta este sensul dupd care, pentru Bell,
ideologiile s-au ,,sf6rgit" in lumea Occidentall. Faptul nu
echivaleaz[ insi cu o ,,disparifie" ; dimpotriv[, ideologiile
prolifereazl nestingherite in Est gi in Lumea a Treia- Spre
deosebire insf, de ideologiile secolului al XD(lea, care se doreau
universale, umaniste, care vizau egalitatea sociald $i libertatea -
gi care, in plus, erau puse in migcare de cf,tre intelectuali -,
ideologiile de mase ale perioadei postbelice (din Estul comunist
sau Africa) sunt parohiale, instrumentale 9i sunt impuse de
citre lideri politici. Impulsul acestor ideologii nu mai este
libertatea, ci dezvoltarea economici 5i afirmarea nalional5t.
Nuan(atI, dupX cum vedem, la Bell, ideea ,,sfdrgitului
ideologiei" e preluat[ tout court de citre Fukuyama; care ii
conferi acel sens nediferen{iat al globalismului" de esenff,
neoliberald, conform ciruia ,,lumea" (id est ctiuttTe particulare,
altidat[ puternic diferentiate) se indreaptl inexorabil cdtre gi nivelat, simplu gestionaral ,,patrimoniuluiumanitilii" :
omogenizare. Tendinla prezentului (ea insdqi considerati plecAnd
de la un eveniment care s-a dovedit mult mai ambiguu decAt in perioada postistorici nu va mai exista nici artd, nici filosohe,
se credea - sfdrlitul Rlzboiului Rece qi presupusa deschidere ci doar o ingrijire perpetud a muzeului istoriei umane. Simt in
universali cltre modelul occidental) e considerati realitatea mine qi vId la cei din jurul o puternicd nostalgie pentru
-meu
viitorului: degi ,,cea mai mare parte a Lumii a Treia rf,mine timpul in care istoria exista"3.
incf, adAnc impotmolitd in istorie"z, liberalismul politic
I.
urmeazi inevitabil celui economic3,fapt careconducecu necesitate
la pacificarea postistoric5. Teza cate clarneaz1.,,sfArqinrlistoriei"
se dovedegte, prin anunlarea acestui traseu inevitabil, atinsi

1 . Ibidem,p. 4Q3. fatalitbti istorice, a unui destin esenlial implacabil.... (vol. lI, p. 14).
2 . FrancisFukuyama,op. cit. P.4L 2. Francis Fukuyama, op. cit. p. 49.
Ibidem,p. 3O. J. Ibidem, p. 49.
176 GABRIEL TROC POSTMODERNISMULiX ANTNOPOT-OGIACUUTURALA 177

Fdr[ a mai insista asupra acesteilucriri, de altminteri prin intermediulunui aparatcolosalde produsintagini _ sunt
surprinzdtorde facild in raport cu popularitateade care s-a angrenatepentru a ,,sus[ine"prezentul,pentru a_l pozigiona
bucurat, ag vred sI justific de ce alegereaei drept text in ,,eternitatea"unei viegi socialein care schimbareatinde
reprezentativpeffru AnFlegerea postmodernititii9i a posfrnoder- cStreinstantaneitatel.Trebuieremarcatinsi - fapt semnificativ
nismului este indreptititl. - cI angrenarea(imaginilor) trecutuluie de aceeaqiesentl cu
Este esenlial sd infelegemcf, lucrarea in cauz[ - ca gi ceaa reprezentlrii viitorului. Imaginile acestuiadin urmtr au
postmodernul- este in iqtregime despreOccident (valabil devenitla fel de ,,reale" pentru imaginarul colectiv pe cdt
pentruOccident,cu referire laOccident,o oglindi a Occiden- sunt cele ale trecutului2.$i astapentru cd trecutul insugi e
tului etc"). Un Occidentpacificat, in primul rdnd, care 5i-a .citit" ca un tlrim ce nu gi-aepuizatposibilitlfile de realizare.
,,pierdut"adversarulextern,pe de-o parte, 9i care a reuEitsl Trecutuldevineastfel,in interpretareapostmoderni,un viitor
ralionaluezeciaele inteme,pe de alti parte.Apoi, un Occident anterior, tot a$acum viitorul imaginat poate fi localizat in
in care accesultra consum (de bunuri materiale, ca gi de trecut3.Genul narativ prin care atAt viitorul, cAt gi trecutul
culturd) s-a democratizat,afldndu-seintr-o continuI expan- sunt ,,adusela{uminn" estecel al SF-ului, al unui SF imbhrzit,
siunecitre toateformele de marginalizaresocialtr.O .lume" din qare s-au eliminat exceselescientistegi futuriste. Repre_
in careacceiullarg la resuneal indivizilor le permiteplanificarea zentareapostmodernia timpului renuntl, prin urmare,at6tla
de lungdduratda timpului sau, altfel spus,desflgurareavielii delimitarea clari intre secven[eleclasice (trecut, prezent,
intr-un timp uniform, de aceeagi.calitate'lr. Apoi, un spa[iu viitor), cdt gi la reprezentarea
ascendenti,teleologicda timpului
in carecultura(culturile) 5i modul de via15din marile mefopole ca istorie unic5. Ceeace rlmdne esteun continuumtemporal
segeneralizeaztr rapid ; v\tszaschimblrilor' precum9i varietatea din care diferite tehnici de reprezentareselecteazd(sauima_
acestoraau incetats[ mai fie perceputeca exceptrionale (schim- gineazl) o istorie sau alta. ,,prezentulconcret. (al corpului,
barea nu mai dducenimic imprevizibil), ele fiind de-acum al vielii cotidiene)devine,in aceastdsituare,.mai real" intr_o
expresiaunui mecanismcu rodajul frcut, pe care doar o dozl nesemnificativdfali de diferite alternativede prezent
(improbabill) incetinirel-ar mai putea,,gripa".Fdr[ a incheia imaginat: estecel mult o ,,statie"din careseporne$te(sause
nici pe departelista, a$mai aminti una dintrecaracteristici,pe evhdeazl)cdtre alte destinatrii.Subiectulpostrnodern,,navi_
careo consideresenlialdpentruingelegerea postmodernului: gheazd"in acestcontinuumtemporalin clutarea ,,nostalgicd,'
o noud atitudine fald de trecut- Trecutul inceteazd a mai fi (Jameson)a unui prezent,,dealtIdati,,, fie el dintr-un trecut
privit ca fiihd ,,revolut', .dernodat", ,,depi5it" prin simpla idealizat,fie dintr-un viitor imaginat.
saSituaretemporali ,,inurm['. Caurmare,,,noul", ,,recentul",
nu mai estevalorizatin mod automatpozitiv, agacum logica
modernd a progresului a irnpus de trei secole incoace' 7. Yezi Zygmunt Bauman,Modernitatea lichidd, Editura Antet.
Dimpotrivd, repereletrecutului (aleatorselectate)- recreate 2000,pp. lL7-r22.
2. Ambele 1inde ceeace Baudrillarddefrnegteca fiind ,,hiperreal"
(in SymbolicExchangeand Death, Sagepublications,Londra gi
1. Modul in care perceptriatimpului afecteazdidentitatea indi- New Delhi, 1993).
viduald 9i social[, precum9i arnliza ,,omogenizlriitimpului" in J. AcliuneaSF-ului Terminator(1934)- un reper al culturii pop _
modernitate sunt tratate pe larg de Charles Taylor in Sourcesof este proiectatl intr-un viitor (anul 1992) carc e deia lEiaf in
the Self : The making of modern identity, 1989. urmd.
posrMoDERNrsMUL
iN eNtnopoLocn cultuReLA ns
178

- incredere sunt toate contestate gi nici una nu pare destul de


Pentru a incheia, aq caracterizadernersullui Fukuyama puternici pentru a ne oferi gradul de siguranlE de care avem
sus - ca fiind mai degrabd un
pe seamaschitreiexpusemal nevoie. PAnd la urmd, nu ne incredem in nici o autoritate, cel
de geopo-
.irnp,orn al sersibilitilii postrnodernedecit-o +nalizd' pulin nu avem tncredere deplin5 in nici una gi nu pentru mult
proprii sii termeni' Mai
tti& demnd de luat in seamdin timp: putem fi doar suspiciogi in privinla oricirei pretenlii de
atm o nume$te
precis, o expunerea unei state of mind' infailibilitate. Acesta este aspectul practic cel mai grav gi cel mai
'Bu*urrt,
cu privire la o realitate in care vechile repere
important a ceea ce e descris, in mod justificat, drept ,,criza
ori au morald pgstmodernd"r.
(istorice,politice, etice etc') s-auerodat' s-audizolvat
liberal'' trebuie
cazutin derizoriu. Triumful ,,statuluiomogen Faptul cI epocanoastreeste una a ambiguitilii morale,
cit in cea a dezarn[girii c[ o
citit atit in cheia exaltirii, 9i a$a cum afirmi Bauman in acest citat, este o opinie larg
nouf,ordinenuasurvenitsfdrgituluiR[zboiuluiRece_9imai imp[rtdgitI. ins[ atunci cdnd problemamoralitllii'ert" puri
de asertrenea'
alescd ganselesurvenirii ei suntinfime2' Rizbate' in leglturl cu postmodernismul,pdrerile devin impd4ite.
care a nlruit sistemele
indoiala cd nu idealul politic e cel Bauman,dupl cum vedem,esteunul dintrecei carecrediteazl
consumisti,
totalitarecomuniste,ci mai alesptozaicandzuingd ideeaunei ,,crizemorale postmoderne".Alli autori, la care
care agazddintr-odatd individul privilegiat in "hiperrealul" ne vom referi in continuare,vehiculeazlo idee opusl - aceea
(Baudrillard)pacificat al lumii postistorice' a ,,reintoarceriipostmodernela etici". inainte de a vedea
care sunt argumentelelor, vom incerca sI schifim cadrul
modernmai generalin careeticile modernes-auconstituit gi sd
2.3. F;ticaPostmodernd inlelegemde ce eticile moderneau impus renuntareala sine
ca gi conditriea garantfuii statutuluimoral.

Daci discursul modern a avut in centru teza ,,iegirii


ornului- piin acliuneaautolegalizatoare - din imaturitateape
careel.insugia produs-o",cum voia Kant2,sau, altfel spus,
proclamdlibertateaca autonomie,afirmdnd in acelagitimp
dreptul gi obligalia individului de a se autoguverna,acelagi
discurs,se mlrginegte sd ofere prea putinl ghidare asupra
itmodernifl , Routledg-"e-' felului cum regulile trebuie construiteori asupramodului in
1. Zygmunt Bauman, Intimations of Po
care indivizii trebuie sI se angajezein deliLerareaasupra
Londra, 1992, P. Yll'
o^lume mai bun[ decdt a regulilor3. Ceea ce r[mdne indubitabil insd in modernitate
,. ,-Jsid;i rr. "ti" gt"t sa ne imaginam democratic
noastrd sau un viitor care sd nu fie in esenp -$i
ne mai putem reprezenta.o lume care sd fte
capitalist [...], nu Zygmtnt Bauman, Etica postmodernd, Ediwra Amarcord,
mai bun[ l.

esentialOii"rite de ceaactual[ 9i, inicelagi timp' [" ']'


Timisoara,200O,p. 26.
uifi"- la aceastdconcluzieoUositi sf, tot cdut[m alternative 2. VeziImmanuell(art, Rdspunsla tntrcbarea: ceestellurninismul ? .
decdtdemocratria
desprecare am crezut cd trebuie sI f,temai bune VeziPeterWagner,A Sociologyof Modernity, Routledge,Londra,
ultimul om' J.

iiuJJe'; (Francis Fukuyama' Sfdrsitul-istoriei $ 1994,p. XIl.


EdituraPaideia,Bucuregti, 1992, p' 58)'
180 GABzuELTROC posrMoDERNrsMUL
iN eNrRopol-ocn culruRelA 181

estecI ratiunea- ca $i categoriesupraindividualSgi adesea ftr caleaperfecliunii, o relicvl a iratrionaluluipe calea spre
supraumanlt - devine agentul elrclusiv gi infailibil al orga- domniafinal5 a ragiunii.,Caracteristicamodernismuluia fost
nizdrii socialejuste9i, dreptconsecin$'cauztra atingeriifericirii s[ nr admiti c[ soarta este ireparabild."l Ceea ce este
individuale.Afirmatia centralXa modernititii estectr,respect6nd posffnodernfa[5 de aceastl atitudine este surparea acestei
legile raliunii, umanitateaavanseaz[neintreruptcltre abun- fncrederi,admitereacdeforhrrile de a gdsiregulile, intemeierile
den(I, libertategi bunistare2.Iluzia fundamentalda proiecnrlui pentrusolulionareaproblemelor- carepot fi ulterior aplicate
modern- cel pufin in formullrile saleclasice(iluministe)- a ca o formuli magici (sau, in alt limbaj, aplicate in mod
fost cI agentulmodernizlrii nu esteo categoriesau o clastr tehnic)- au fost dirljate gregit. AcceptAndfaptul cI problemele
socialdparticulard,ci insdgira[iuneaca necesitateistoricl Si ctrroratrebuiesdle facemfa1trsunt tot cele ale modernitilii _
mecanismspontanal ernanciplrii. Odatnelaborate,regulile cadrele moderne reprezentAndmogtenireadin care nu ne
sociale(conceputecanormeuniversale),deopoaivl cu idealurile putemsustrage-, postmodernismuldenunli etosulmodernal
universaliste(libertatea,egalitatea,fratemitatea),sevor impune deplqirii gi iluzia voluntarist-prometeicla controluluiralional
in mod necesar.in realitate,modernizareaa cunoscutforme total.
foartediferite in lumeaoccidentald,implicind actori diferili,
cu interesediferite, 9i luAnddireclii contradictorii.Afirmarea in ceeace privegtemoralitatea,iluzia modernda constat
in'ciutareainsistenti aw.i codetic neambivalentsi laic in stare
,,necesitItrii"idealurilor universalistea deschisdeopotrivl
calea spre liberalism, ca 9i spre cel mai radical absolutism sdrezolvedefinitiv relaliaaporeticl dinte awonomiaproclnmad
(frind rationale,ele trebuieimpuse,chiar prin fo4d). Elibe- a individului ralional gi heteronomia conducerii ralionale a
rareaanunfatI(9i, fdrd indoiald,impliniti in parte)s-adovedit societd1ii,dintre legile pe care individul gi le dd ca individ
,,otrlvitd" de constrdngerinoi, fiecaredrept fiind dublatde o
nouddatorie.Tensiunea dintrelibertateaindividuald$i ,,binele
comun" s-a materializat- afirmi discursulcritic al moder-
nitltii - intr-un sistemde domina[ie9i control fEcutcu putinp
de o raliune redusl la utilizarea ei instrumental[ce reduce
aratii caleapentru a fi fericdi (Helvetius,d'Holbach. Stuart
toate problemeleumanela problemede ordin tehnic.
Mill) - binele se reduceaici la pliceri gi la ceeace esteutil _.
Cee6ce intereseazdaici este aceastdtenacitatecu care
fiind indeajunsca fiecaresd-giurmezein modrafionalinteresul
modernitateaa crez\t c[ toateconflictelesunt momentane9i
cd identificareape cdle ralionald a iustificdrilor ultime ale
acfiuniiumaneva armonizagi va vindecatoatedefecliunilede
traseu. Conflictul, ca atate, e doar un conflict nerezolvat
incd, insd rezolvabilin principiu, o imperfecfiunece rezist[

t . Preludndintr-o formd deghizat6vechiul rol al divinitdlii (vezi


PeterWagner,op. cit. p. 15). legii. Cu alte cuvinte, libertatea eului particular este aceea de a
2. Vezi Alain Tourain, Critique de la Modernirl, Fayard,Paris, recunoa$teapartenenta sa la umanitate gi a_gi face datoria fatE de
1992,p. 9 . aceasta.
182 GABRIELTROC posrMoDERNrsMULiN eNtnoporocrA cuLruRALA 183

pentru a f,i virtuos. Pe de alti parte, modernii au separat intermediul unei culturi care proclam[ ca idealuri maximale
tran$ant datoria de fericire, concepind virfutea in opozilie sacrificiul, ddruirea de sine, eroismul etc.) - a dominat etica
absoluti cu interesul personal. Modernii au inventat in materie modernd pdnl la mijlocul secolului XX. Impulsul moralizator,
de moralitate o posturi cu totul nou5: obligafia puri, care dublat de aparilia unui nou aparat de cunoagtere-putere (ce
promite ca singurf, rlsplati pentru sacrificiul integral qi neintre' produce prin apelul la justificiri gtiintifice discursul normalizator,
rupt doar virtutea in sine gi nimic mai mult: dizolvl diferenlele de clasi gi instaleazl controlul difuz gi
ubicuu la nivelul intregii societllit) au impus formn-datorie,
A-1i sfigia inima pentru a-1iface datoria (Rousseau),eliberarea ca principald grilE de interpretare a judecdflor morale gi actriunilor
acliunii morale de orice motivatiesensibiltr(KanD,promovilrea
-religiei dezinteresate unane- Impulsul moralizator gi trelul normativ s-au extins in
a umanitdtii (Comte), datorie a abnegaliei
sferele cele mai diverse ale viefii cotidiene gi ale ac(iunii
absolute (Victor Cousin), obligalie de a te dirui trup gi suflet
mfueliei istoriei saunaliunii : afirmareadreptului la fericire al sociale, transformdnd gi regldnd atitudinea fald de sexualitate,
omului a avutca reversidealismulexacerbatal deta$Eriide sine, relaliile dintre pdrinli gi copii, relaliile de muncd, raporfurile
exaltareauitirii propriei persoane,datoria hiperbolici de a te dintre clase etc., toate prin forma coercitivl, de esenti cvasi-reli-
devotaanonimidealuluir. gioasI2, a lui ,,trebuie".

Ceea ce se instituie in mod semnificativ cu modernitatea in raport cu aceasti apreciere a moralitilii moderne, epoca
este un cult al datoriei ce reproduce un dispozitiv de transcen- contemporani inregistreazl o puternicd delegitimare a tuturor
denp extremd, bazat pe idealul detagirii continue de sfera apelurilor la renun[are, autoconstrdngere, datorie. Intrarea in
intereselor egoiste. inlocuirea fundamentelor religioase cu postmodernitate e marcatl pe plan moral de revenirea in fo45
unele laice nu a eliberat insd moralitatea de orice caracter a perspectivei morale care a fost suprimati in ,,modernitatea
religios, dupd cum bine a intuit Nietzsche. Chiar dacd sunt restrictiv5" (Peter Wagner3), respectiv la cdutarea tmplinirii
transferate din sfera religiosului, imperativele morale rdmdn individuale, afericirii personale intr-un context social in care
absolute, iar schema religioasi e reprodusl - printre altele - rs€ c?utd identificarea unor reguli noi, ,,nedureroase',.
in credinta modernd ci, prin educagie,prin mspandireaLuminilor'
indivizii progreseaztrmoral Si contribuie la emanciparea generaltr
I Vezi Michel Foucault, ,,Voin(a de a cunoaEte,, , in Istoria
a umanit[tii. Aceasti emancipare se poate realiza - cred
Sexualitdyii, Editura de Vest, Timigoara,1995.
modernii - doar dacl individul devine congtient de datoriile 2. Relaliagenealogic5 dintredatorialaicdgi ,,indatorireareligioasi",
pe care le are fa1[ d6 sine Si fati de semeni. Drepturile la care ,,vind" gi ,,congtiin(dinclrcatl" esteanalizatEde Nietszchein
aspird vor fi privite ca gi consecinle ale indeplinirii riguroase Genealogiamoralei, Editura Humanitas, Bucuregti, 1994,
de cltre fiecare a datoriilor care ii revin. ,,Litania nesfdrSittr pp. 369-374.
I Peter Wagner opune ceea ce el nume$te
a datoriei" - ceea ce inseamnl o ideologie sistematicd, care J-i
,,modernitate liberali
restrictivE", respectiv perioada in care proiectul modern conturat
constrAnge individul sI ac[ioneze dintr-o obligalie care i se
in Secolul Luminilor primegte o priml intruchipare gi stdrnegte
impune (atAt din exterior, prin for1i, cAt Si din interior, prin prima mare reaclie (secolul al XIX-lea), ,,modernitElii realizate,,
sau ,,organizate", care, la sfArgitul ld Belle Epoque, incepe sI
l. Gilles Lipovetsky,Amurgul datori'ei, Editura Babel, Bucuregti, fte caracterizat5 prin termeni precum ,,societate de masse,,,
1996,p. 44. ,,societateindustriald" (vezi Peter Wagner, op. cit., cap. III, IV).
I84 GABRIELTROC
posrMoDERNrsMUL
iN RNtnopolocn culrunalA 185
. rrrorale,pe de alt[ parte, se datoreazd,preludrii in structurile
Contrarunei pireri mai generaleconform c[reia postmo-
dernismulne situeazl intr-o epoci a relativismului generalizat, rnentalecontemporanea etosuluiaatenticitdlii, a$acum s-a
a dominalieiunui spirit de totall permisivitate,de everything cristalizatacestain migcdrileanilor '60r. Ceeace caractat'lzaeu;d
goesmoral, autori precumGilles Lipovetsky,AnthonyGiddens, acestetosesteo generali tendinl5de nivelarea valorilor ca o
David Brooks, Luc Ferry, Peter Wagnercontureazdpostrno- reaclieimpotriva culturii anterioarea .excelenlei". Deierar-
dernismul etic mai degrabdprin tendinla de reaproprierea hizareae o consecintda denuntdrii valorilor gi practicilor
moralei in urma perioadei marcatede ,,contra-moral5",de ,,burgheze"ca fiind .represive" gi alienante.A fi autentic
contestare,de refuz al normelor represivegi de hedonism inseamnlinainte de orice .a fi tu insu1i", cu condilia de a fi
liberalionist c:re a fost perioadaanilor '60 gi '70. In mod intr-adevdraga. De unde rezulti o tolerantduneori aplsat
decisde la inceputulanilor '90, seresimtein Occidento noutr expririratiipentrucomportamentul diferit,,,altemativ";,,dreptul
ii"
preocuparepentru eticl : la diferenl5" devineprimordial in raport cu orice alti reven-
...discursulvaloriloresteafi5atpretutindeni:in reviviscenta dicare.Tot ceeace fine de vechiul elitism, de vecheaordine
organizaliilorde caritate,a luptelorimpotrivarasismuluigi a meritocratic[,estepussubsemnulintreblrii ; in plan cultural,
mai riguroase pentru aceastase traduce prin abolirea distincliei dintre ,,marea
"excluderii",in exigenlaunei.deontologii
media,a uneimoralizdria vietii economice gi politice,in grija culturd" gi diferitele ,,subcuhuri": se demonetizeazdorice
fa15de mediu,in cregterea puteriijudecdtorilor,a bioeticii,ln ieiarhie intre muzica savantii gi muzica pop, intre romanul
luptapentruprotejareaminoritSlilor,impouivahdrguiriisexuale, tradilional gi benzile desenate,intre Occidentuleuropeangi
a fumatului...r.
a avortului. popbareledin Lumea a Treia2.insl ,,a fi diferit" inseamnl
; deopotrivda nu mai avearepereclare, a te migcadupl cum
Cu toate cI se desparte,dupd cum spuneammai sus, de
ultimul imperitaval .diferentrei"la mod5fi-o cere.Ca urmare,
migclrile liberationisteanterioare,,,nouaetic[" estecucertitrdine
produsulacestora.in comparaliecu rigorismul eticii moderne sinele se de-centreazdla rdndul sdu, devenindun ,spa[iu
gi in raport cu conformismulgeneralizatpe care aceastao flotant", flri o fixareprecisd,,disponibilitatepurf," adaptati
reclam6,etica postmodernle una minim"ali, reactiv[ fap de la accelera(iacombinatriilorgi la fluiditateasocietltii contem-
orice ,,codetic" incheiat, deschisf,explorlrii opliunilormorale. porane3.Prins intr-o retreadin ce in ce mai extinsdde relatrii
Raportatnla etica datoriei (eticalui ,,trebuie"),noua eticd e sociale,individul e constrdnssd-giredefineascdmereuiden-
intemeiatii mai degrabdnegativ - individul e limitat strict titateapersonalS- din ce in ce mai problematic[ -, identitate
' doar de ceeace trebuiesdfac[". Dacdacest,,nutrebuie" care devine in fapt polimorfE, contextuald,reagezatiduptr
-nu
I sereferd laun numdrminimal de ac[iuni, in schimb,conlinutul
pozitiv al noii etici poate fi extrem de divers; ceeace este
fiecareintdlnire cu o alteritatela fel de mobili. Ceeace este

insi esenlial este acceptareacaracteruluipur facultativ aI I


O lucrareimportantdcareincearcEsI elucidezesensurileacestor
reactiilor morale. Cu alte cuvinte, izolateain neplsare,ca gi migciri le apa4inelui Alain Renautgi Luc Ferry,La pensde68.
renuntareapentru o perioadl de timp la apelul la reacfia Essaisur I'anti-humanismecontemporain,Grasset,Paris, 1985.
moral[ suntatitudini social acceptabile,Diversitateaoptiunilor 2. Vezi Luc Ferry, Omul-Dumnezeu sau sensulvieyii, ed. cit.,
p. 113.
sau sensulvielii, Elitura Augusta'
t. Luc Ferry, Omul-Dutnnezeu J. VeziGilles Lipovetsky,Z?re duvide. Essaissur l'individunlisme
Timigoara,1999,p. lO9. contemporain, Plon, Paris, 1983,p. 65.
186 GABRIEL TROC
POSTMODERNISMULiN ANTROPOLOGIA
CULTURALA 187
esentialpentru ,,noua eticd" este cd aceastdtransfonnare,
datoratl radicalismuluimigclrilor liberatrioniste gustul morar postmodern-ca gest
(darnu nurnair), morar, ,,binefacerea,, eo
a condusla erodareapdni la capEta elementelorde reparatrieimediatl - urmtrregteo rezolvare
autoritate iztbitd tn poznt _,
pe care moralelelaice le mai puteaupdstra o reacliela o situalieparticulari, izvordtii
din trecut gi care din .vina; rno_"n_
puteauimpune .datoria,,, necesitatea tanl $i tranzitoriede a te recunoa$te
.sacrificiului de sine,, ca fiind privitegiat. Esie
pe ,,altarulprogresuluigeneral".procesulpoate o acfiunecarenu e integrati vreuneiideologii,
fi defrnit gi vreunuiproiect
ca totali autonomizarea subiectului etic prin amplude asanaresociall ori vreunei
eliminarea ,,maripovestiride legiti_
oriclrei constrdngeritranscendente mare".Ea funcfioneazdmaidegrabd g".t
heteronome(gi religioase terapeutic,expiere
in formtr); singura transcende4dcare subzistr telegraficl, reaclie instantaneiIa rlui"u
este cea a ubicuu care se face
sinelui in raport cu sinele, cea a eului incl inautentic vizibil prin diferite canalemediatice_
fa(d de careamintesc,agasant,
eul autentic.Individul devinepropria sa normd, iar cu insistenfi, cI bunlstareanu e sirrgura
singurul conditie posibill.
imperativ care ii mai rimdne este-:.Beyourself!2. Nemaifiind limitate de o intemei"r"",ationai
considerati
Etica postmodernl este, prin urmare, consideratd ,,eteFnd",normele eticii postmodernesunt fie
a fi o fluctuante_
eticl a postdatoriei,una finalmenteepuratdde mobilizateprin cdteo campaniepublicitar-caritabilr,
.reziduurile, de vreun
moralis0emoderne(estesituati dincolo de rnoralism,precum conflict ,,inuman"desfdguratqnd"rou
in Lumeaa Treia, ori de
gi de antimoralism); o eticr .nedureroasr- sensibilizareamediatici legati de
in care ,,sacrificiur ,,dezordineaecologic5,,_,
fie sunt tabuizate- reguriiurvenite
de sine' e convertit in ,,sacrificiu pentru sine,,, pentru a ,,osificrrii,,
aure_ unei refleclii socialeindelungate(de tipul
"ru-rrn"."
liorarea performanfelorproprii, bunlstare hedonistl, gestiune corectinrOiniipolitice)
gi care au devenitpure automatisme.
optim5 a potenfialului de care individul dispune.Geshrl
moral In concluzie,degireald, ,,intoarcerea
nu mai esle circumscris nevoii de a fr recunoscut la etic5,,din anii ,90
de cltre nu e cu adevlrat o intoarcere,dacdprin
sgmeni(ca ins moral gi ,,respectabil.),cit celei de aceastaintrelegem o
a te simli reaparitriea moralelor datoriei. in
bine fap de tine ^ ufi: de a intregi o existen(i estetizatl cuvintele lui Luc Ferry,
pL valorile devotamentuluipentru altul
care .acliunea de binefacere-(mai degrabl decAt ocufJ un loc infim in
un ,bine- rrpgrl ,,imperiul egoismului, al consumuluigi al bunds_
abstract)o consolideazl. intr-adever, birr"f"""r"u _
in opinia tiirii"l. "1,
in misura in care e reinventat,devotamenhrl
noastri - poate fi consideratdca ,,modelexemplar,,prnt pentru
u altul seprecipitl mai degrabdconjuncturA,
in convergenfa de
momenta intereselorindividuale, fErI
1. StuartHall identificl cinci dezvoltlri in teoria
sociald,gigtiinlele sd ne n nOam"ental fe
sociale care au avut un efect semnificativpentru ,,principii' stabilizatepentru intreaga intindere
de_centrarea individuale. a vielii
subiectului modern: desconsiderarea ageniului individual in
marxism, descoperireaincongtientuluidJ cltre Freud,
contex_
Ceea ce ftrI indoiall a fbcut cu putint5
tualizareasensuluide citre Saussure,arralizaluiFoucault aceastl noul
asupra atitudine-[ine de cuplareaetosului autenticitatrii,
individualizirii moderneprin inventare",,"orpurito, a acceprdrii
J""ff5;l dreptului fieclruia la.diferenp,
$tergerea granipi dintre c:9a ce e flexibilitdtrii
citre feminism(StuartHall, Drvid"personal,,9i ieea ce e politic, normelor gi cu o situalieeconomicl "ude""."pt"."a
consumdemocratizat.
$9 Held, TonyVtcCrew Nu putem incheiadezbatereaeticii postrnoAerne
M-odernityand itsFutures,Folitypress& Openuniversity, JeO.1, ftrI a face
Londra, observafiacI evoluliaeticii constitui"
1992, pp. 28s-29r). *"OAit"te nea$tephte
VeziLuc Ferry,Omul-Dutnnezeu sausensulvielii, d. cit., p. 114. "
l. Ibidem,p. 119.
posTMoDERNISMULit.t RNrropot-ocn culrunnlA 189
188 GABRIEL TROC
pot fi descrise univoc, postmodernul semnificl mai degrabi
un cdmp de sernnificalii care se distribuie neuniform gi chiar
autocontradictoriu afunci cind este implicat in caracterizarea
istoricE a epocii contemporane, in descrierea pafticuladtltii
ei culturale ori in evaluarea teoriei sociale. Este, atunci,
posibilE o tentativl de sistematizare teoreticd a sa ? ,,Neincre-
dereain rnetapovestiri", .ciderea in desuetlrdine a dispozitiwlui
metanarativ de legitimare- - ce ar c.aractafrzr cel mai precis
postrnodernul, dupd diagnosticul lui Lyotard - nu interzice de
la inceput o astfel de incercare? Rdspunsul unuia dintre cei
mai impbrtanli gdnditori ai postmodernului' Fredric Jarneson'
este cI'disparifu metapovestirilor cere ea insiSi o naratiune
teoretic5, chiar daci una .imperfecti qi funpuri"' aproximafivi
gi ezitanti uneori, care este in mod necesar patazitarI' fa15de
2.4. Postmodernismulca ideologie alte sisteme (in speoial, fald de cel modern), ale ciror reziduuri
se gi valori incongtient preluale mlrturisesc cd epoca posfindernl
Afrrmagia conform clreia trdim in epoca postmodernf, nu este o epocl culturald de o noutate radicali. Mai mult,
fapnrluicI
sprijinipe trei piloni principali: l ' recunoagterea nararea postmodernului (ca repovestire a modernului in forma
gtiinlificl' ce
ii"ii" o"^p-g*^, oer4ionalitte $i de obiectivitate sa tArzie) poate prelua in mod legitim conginuturi ale unor
acceptabile
au legitimaimodermtateaoccidentaH,nu mai sunt ,,vechi" sisteme teoretice integratoare' Cu toate "peripeliile"
tendingei acestora de a inlbuqi saude a
1inpii""ip"t, datoriti con- prin care a trecut in secolul XX, marxismul rimAne, crede
,r,, i,.ruinionsiderare diferenfaculturald; 2' demiterea Jameson, perspectiva teoreticl ce poate da cel mai bine seama
in arti si
vingerii conform clreia arta oinalttr" sau avangarda pop de mersul epocii, deopotrivl in privinla transformfuilor recente
decdt arta .joasi" (de mase'
cdtrd ar fi mai importante ale sistemului social $i economic, precum gi ln cea a prefacerilor
ttumTl
sauformeleartisticecatalogateca .subculhrrd"); 3' din sfera culturii. Privit prin paradigma interpretativd a
(originalul) de
imposibilitSlii de a separaririct 'copie" marxismului (a c[rui linti - nu trebuie uitat - a fost incd de
in situalia istoricd in care
sau ,,naturalul" de ,artificial",""ul"t"
pe cele care la Marx o interpretare a istoriei pentru o evaluare just[ a
noile tehnologii de produclie (incluzdndu-le modernului), postmodernul nu este dominanta culturali a
;;;"" gi oiseriineazel"formatii si imagini) cunosco dezvoltare unei ordini sociale cu totul noi (dup[ cum sugereazdulllizarea
gi o intinderefbrd Precedent'. unor conceptede genul ,societitii postindustriale"), cdt reflexul
poate gi simptomul unei noi modificiri sistemice a capitalismului',
Departede a reprezentao totalitatefSrI fisurd' care Goriile postmoderne poart5, aldturi de alte generaliziri socio-
de determinatii ce
stabile
fi cuprinsdintelectivprintr-o serie logice ambilioase, precum ,,societateade consum", ,,societatea
mOdia",,,societateainforma(ionali",,,societatea electronicf,
postnodemn'?d' nn to|loe'
;*-F *r"it Ly"* d, Condilia high tech" sau mai sus-amintita ,,societatepostindustrial[", o
"tJ'' Routledge'
StudyReader'
Vezi Simon During, Tne'Cittural asemlnare de familie in ceea ce priveEte evidenta lor misiune
Londra, 1993,P. 170.
190 GABRIEL TRoc iN RTTROPOTOGIA
POSTMODERNISMUL CULTURALA191
ideologicd de a demonstra- ,,spre propria lor ugurare', ipostazedintre cele mai diverse, apirAnd ca fiind la fel de
constatl nu flri ironie Jameson- cd noile formafiuni sociale potrivit anrncicind esteutilizat in aspectelecelemai cotidiene
nu semai srrpunlegilor capitalismuluiclasic,respectivprimatul alevielii, ca gi in evaluareaesteticS,etici saupoliticl. Ipoteza
producliei indlstriale gi omniarezent4.l"up!9-i
de clasi. Desigur, pe care Jamesono supunetestlrii este ci postmodernisthul
tradiliamarxisti, cares-aindArjit s[ pdstrezenealteriteaceste rlspundeunei nevoiideologicefundamentale,respectivaceea
precepte,a devenitintre timp prdfuiti. Jamesonremarci insd de a coordonanoi forme ale practicii gi ale habitusurilor
o exceplie4otabild, gi anume, analizaeconomistuluiErnest mentale$i socialecu noile forme ale produc[ieigi organizlrii
Mandel, care, in lucrareaLate Capitalism(1978), incearcd socialedeterminatede modificlrile naturii capitalismului-
nu doar sd anatomizeze originalitateaistoricda noii societtrgi, nouadiviziune globall a muncii - din ultimii anir. Nu e greu
ci gi sd demonstrezecd.ea reprezinti, fafi de momentele sd recunoagtemsub aceastdformulare elaboratd vechiul
precedente,stadiul cel mai pur al capitalismului. Ludnd ca preceptmarxistal echilibrdrii relatriilordeproduc[iecu forfele
reperaceastidezvoltareteoretic[, Jamesonintreprindeo vastd de produclie. insl ceeace urmdregteJamesonesteincercarea
analizd.ta configuraliilor postmodernului, analizd care de a deplgi o astfel de abordare ce lasi loc distincliilor
subintindeprincipiul conform ciruia orice formtrde expresie analiticemarxisteclasicede genul ,bazd"| ,,structurd"/,,supra-
postmoderni sau fald de postmodern - apologeticd sau structure".Acesteanu mai sunt potrivite intr-o situalieca cea
dezaprobatoare, deopotrivl - este, in acelagitimp gi tn mod 'de azi, in care celdlalt, fatd de societate- Natura -, s-a
necesar,o atitudinepolitic5, impliciti sau explicitl, ft1i de disimulatin totalitate,dacl nu cirmvas-a .gters" in intregime
naturacapitalismuluitransna[ionalde azi. Perspectivamarxistji din experienlacotidiand.Ceeace i-a luat locul eun envirownenl
are meritul, crede Jameson,de a oferi dincolo de analiza' artificial, un mediu ,produs" de cltre om in toatedetaliilelui
sincronicl a culturii gi o perspectivl istoricd, intr-o epoci in gi care incorporeazl o refleJrivitateabundentd; o tehnologie
care periodizareapare a fi mai problematicl dec6toricAnd. devenitl ,,mediu' prin sedimentarea unei enormemunci umane
Continuitatea- destinulmodern al capitalismului- e contra- gi antinaturale,care este stocati in ,,maginlriile" din jurul
balansatiila Jamesonde analua rupturii produse odati cu nostru, cireia i s-apierdut istoria gi arecapacitateasdmascheze
emergentaunui dominantcultural : postmodernismul.Fird a caracterulei artificial. Curenteleactualede reflexie asupra
fi un stil, dupdcum seasuml adesea,postnodernismulexpriml acesteisitualii tind sd acorde o logicd proprie dezvoltirii
mai degrabl o conceplieintegratoarece permite prezen(agi tehnologice(in spe1i, teoria,,societltii postindustriale"),-
coexistenlaunor serii de triseturi subordornteEi, in acelagi considerind-oca unic motor al modemititii tArziz. Marxismul
timp, foarte diferite.
De unde'provin insd ;succesul' gi ,,cariera',cu totul 1
r- Op. cit. p. XIV.
excepfionalepe careconceptulde .postmodern,,qi derivatele 2. Intr-adevIr, Daniel Bell, ,,pdrintele"teoriei in cauzd,desprinde
salele-au cunoscutincepdndcu anii '80? pritem vorbi, fbrtr conceptulde ,,societatepostindustriald"de cel de ,,capitalism",
indoiald, de un succes,de vreme ce conceptule implicat in afirmAndcf, celedou5flurclioneazi dupEdoudschemeconceptuale
distincte.Schemasocietilii postindustriales-arreferi la dimensiunea
sociotehnic5a societElii,in timp ce capitalismular viza doar
l. Analizd desfiiqurattrin voluminoasalucrare postmodernismor, dimensiuneasocioeconomicd.Periodizareape careBell oconcepe
the Cultural Logic of Late Capitalism(Duke University press, cuprindeurmdtorii termeni: societatea preindustrial[(bazati pe
Durham, 1991),lucrarepe care o urmdrescaici. o economieesenfalextractivd: agriculturS,prelucrareaprimard
GABRIEL TROC posrMoDERNrsMULiNeNtnopor-ocrA
cuuruRALA tg3
ins[, dupdJameson,gtrsegteresurselepentrua evaluaprezentul
o practicl sociali extremde fragmentatl$i de a comandaca
prin prismaunei noi periodizdria raportuluidintre tehnologie
orizont mental colectiv o structurf,a sensibilitigii (structure
gi capital, periodizarece oferd un tablou mai complex al
offeeling, termenpreluatde la RaymondWilliams), prin care
situalieicontemporane. Astfel, pot f,iurmerite- gi aici Jameson sunt re-interpretate$i re-adaptateteorii, idealuri, valori,
il urmeazi pe Ernest Mandel - trei momenteale revoluliei
sentimentede ese{I modernl. Discursulposftnodernexprimi
tehnologicein interiorul capitalismuluigi determinatede ctrtre
o rupturi ,,bldndi" in interiorul unui sistem mai vechi; o
acesta: tehnologiaproducerii motoarelorcu aburi (incepAnd
cu 1848), tehnologiamotoarelor electrice gi cu combustie revolufieradical5gi totuEifamiliard, care,in plus, aremeritul
internE(incepAndcu 1890)$i tehnologiaproduceriiaparatelor de a fi avutdejaloc ; o re-aranjarea practicii gi o ,,re_scriere"
electronicegi nucleare(incepdndcu 1940),momentce relevd a sistemuluiprin care intelectualiigi ideologii promit si dea
azi, prin producereamaginilorprogramatecareseautorqrroduc, deoparte,sd elimine tot ceeace pare limitativ, plicticos sau
telos-ulrerrclqieitehnologiceca intreg. Celetrei fazecorespund nesatisfhcdtor in legitur5 cu modernul,cu modernismulgi cu
unui numtrr similar de stadii ale capitalismului_ de piap] modernitatea.Noutateape careposEnodernismul seconsiderl
monopolist gi transnafionalsau de consum, ultimul f,rind chematsdo exprime,ca gi continuitateape careo disimuleazl
departede a fi inconsistentcu doctrinaclasicl a marxismului, fin, dupi Jameson,de condifia ,,capitalismuluitdrziu", un
reprezentindgi forma saceamai purl : o expansiune prodigioasl concep utilizatazimaipufin in u"".p1iun u originari a gcolii
a capitalului in arii care, pdndnu demult, nu au iost supuse de la Frankfurt (.societateaadministratl., caracterizatAde
comodificdrii.Fiecaredintreacestestadiiestereflectatprintr_o reteauaintinstr a controlului birocratic gi de interpenetrarea
ideologieparticular[ ce legitimeazddominaliagi colonizarea intereselorguvernamentalecu cele ale marilor afaceri), cdt
asupra,,Naturii gi a Incongtientului,,.postmodernismular fi _ intr-o acceptriune ce incearcdsi acoperetrlslturi complexe
credeJameson- ideologia(sau, mai degrabl, pentru a ocoli mai pufin evidentesau chiar inexistentecu treizeci de ani in
dezbateriledin jurul acestui termen, ,,logica culfurali") a urmi: afaceritrarxnatrionale, diviziune intemalionali a muncii,
stadiuluidin urml al capitalismuluitdrziu. o dinamicl vertiginoasl a schimburilorbancaregi a relatriilor
Fostmodernismule vizut ca discurs dominant, ce tinde bursiere,indatorarea1[rilor din Lumea a Treia, noi forme de
citre hegemonie,ce are capacitatea de a exprimaca totalitate interacliuni media, aulomatizaregi computerizarepe scard
larg5, deplasareaproducliei citre zoneleurr*r"t" din Lumea
a Treia, impreuni cu consecinfelesocialeale acesteimutatii,
incluzdndcriza productiei tradifionale,emergenfacategoriei
yuppies, ascensiunea sociall globali sprebunistaregi consum
(gentification). Schimb[rile adusede aceastlnouddispunere
a capitalului afecteazdcu rapiditatela scari globald, ii""-e
ins fiind afectatde aceastidinamici, congtientizdnd_o (mereu
dupd ce schimbareas-a produs deja) gi fiind constrdnssd se
integrezeintr-un aranjamentsocialin permanentlmobilitate.
Termenul din conceptul.capitalism tArziu,,semnific[
-tArziu"
faptul cI ceva s-a schimbatprofund, cI lucrurile staudiferit.
cd s-a trecut printr-o transformare a lumii vietrii, care e
GABRIEL TROC POSTMODERNISMULiN NNTNOPOLOCN CUITUN,{IA 195

intr-un anumit fel decisivi, chiar dacdesteincomparabildcu redefinit ulterior ca structurali$ti, poststructurali$ti sau post-
transform[rile convulsiveale modernizdrii9i industrializlrii ; o marxiEti, Jamesoncrede gi demonstreazl convingdtor ci alianla
transformaremai puginperceptibilegi dramatici, ins[ cu atAt dintre marxism gi postmodernism nu este una imposibild, cu
mai mult definitivl gi atotcuprinzdtoare.Postmodernismul condilia de a duce marxismul dincolo de dogmd. $i, mai ales,
exprimi metamorfozeledin sferaculturii careinsofescaceste de a identifica cu exactitate care este obiectul unei analize
mutatiigi, deopotrivd,,,dilatarea"culturii pAni la dimensiunile pertinente asupra prezentului. Din acest punct de vedere,
unei ,,adouanaturi", o expansiune carea condusla o ,,acultura[ie analiza sa se desfbgoarl mai degrab[ de-a lungul ultimelor
a Realuluiin intregime" prin comodificare,estetizare,infor- doud asumplii ale lui Simon During pe care le-am expus la
matizare. (Comodificarea,transfonnareain marfl, este, inceputul acestui capitol (transform[rile din sfera culturii gi a
desigur'- intr-o logich consecventmarxistl -, elementul reprezentirii realului), decat in jurul problematizirii ragionalitigii
principal al acesteitransformlri.) Nota structurda smsibilitdfii gi progresului. Acestea din urmd sunt vIzute ca un bun
cecatacterizeazd,oruontul mentalal epociipostmodernenu a inalterabil al modernitdfii gi reprezintd m[sura in care suqtem
apirut, se infelege,pestenoapte.Daci premiseledezvoltdrii in continuare ,,in modernitate"l.
tehnologicea capitalismuluitdrziu existau deja la sfdrSitul Ca urmare, transformdrile din sfera culturii sunt lecturate
celui de-al doilea rlzboi mondial - care au avut ca efecte de cEtreJamesonin mod deosebit in linia opoziliei modernism/
reorganizarea relagiilorintemalionale,decolonizareagi stabilirea postmodemism, relatriein care sfera modernismului esteldrgiti
fundamentelorpentru aparilia unui nou sistem economic de la cea conferitl de sensul obignuit dat conceptului in istoria
mondial (cl Mendel) -, din punct de vederecultural, premisele esteticii cltre atitudini sociale, morale gi chiar politice, fdri a
noii structuri a sensibilitdfii rezidi in ampleletransform[ri pierde ins[, desigur, sensul originar cu care este utilizat.
socialegi psihologicedin anii '60, care au reugitsI ,,qtearg5" Dezvoltlrile din arhitecturl sunt creditate de c6tre Jameson
de pe hartamentalitSlilorcolectiveo bundparte din reziduurile ca exprimdnd cel mai bine sensurile pe care le presupune
tradilionaliste.Esteirsi vorba,intr-adevEr,doardesprepremise, concepnrl (siu) de postrnodernism. Optriuneanu este intAmpH-
cici situalia sociald 9i ideologici a mijlocului de secol XX toare : dintre toate artele, arhitectura este cel mai vizibil gi
(paradoxalS,deoarecesfdrgitul penuriei de dupi rizboi gi mai apropiat legati de domeniul economic, cu care - prin
debutulconsumismuluisuntinsotrtede migciri de contestare intermediul comisioanelor gi al valorii terenurilor - are o
flrd precedent,centratepe o resureclieexplozivda reprezen- legiturl nemediatd. Nu e de mirare, crede Jameson - gi, din
nou, nu este intdmplitor -, cd cele mai multe realizlri arhitec-
tlrilor socialeutopice)oferdintr-o buni mdsuri ;,negativul",
turale postmoderne addpostescmari companii transnalionale
reperul fatr5de care posunodernulse instaleazl gi al cIrui
sau sunt comandate de acestea. Tot in acest domeniu,
egecil face explicit (douI exemple: erodareaincrederii in
modificdrile din producfia estetic[ gi teorctizarea acestora au
schimbareasociall radicald$i acceptareacomodificdrii).
cunoscut anvergura cea mai spectaculoas5. Mult mai clar
Pdndin acestpunct, am expusfundamenteleteoreticepe
care analizalui Jamesonse sprijind Ei in jurul cdreia inter-
pretlrile diferitelor configuralii ale poSthodernuluiconverg. 1. Din acest punct de vedere, Jamesoneste unul dintre putrinii
Chiar daci nu reprezinti ceamai original5partea dezvoltlrii - analigtiai postmodernuluicarenu'se gtrsescpe o pozilie irecon-
ciliabild cu una dintre cele mai importante evaludri critice a
saleteoretice,singularitateapoziliei saletrebuieremarcatd: teoriilor postmoderne; este vorba despre eseul lui Jrirgen
spre deosebirede alli gdnditori inilial marxigti, care s-au Habermas : "Modernitatea- Un proiect netncheiat.
196 GABRIEL TROC POSTMODERNISMULiNI ENTNOPOTOGIA CULTURALA
lN
decdt in alte arte sau domenii, pozitriilepostmodernistefu ...omamente, policromie, metaforE, umor, simbolism gi
con_
arhitecturi suntinseparabilede o criticf, implacabili a moder_ ven[ie - toate au fostpuse la index, iar toate f,ormele
de decoraliune,
nismului radical (de genul celui practicat de Le Corbusier, ca gi referinlele istorice au fost declarate tabut.
Mies etc. - in special, .stilul interna{ional"r),acuzatde
distrugereamecanismuluioragului tradi(ional gi a culturii in opozigie,postmodernismulpractici un soi de estetism
micilor comunitifticareil alcdtuiau.Modemismul,prin transfor- populist - combindndeclecticstiluri dintre celemai
diverse:
mareaclSdirilor in sculpturi virnrale, produceo ruptur[ in
spatiul dezvoltat organic Ai afiEeazdun elitism profetic al
cIrui mesaj autoritar vizeazd.schimbareaintregului ansamblu
urban. Modernismul architecturalintruchipeazd,in habitat
Utopia modernuluifilosofic. Ca gi in proiectul iluminist, tot aceastl strategieo caracteristiclgenerali a poshlodernismului.
ce estereziduutradilionaltrebuieinterzis: respectivaceeaa .gtergerii frontierei (modernismuluiavan_
gardist) dintre cultura inaltE Ei cultura aga_zisde mase
sau

mare capacitatede abstractizare[...] arhitecturacreatEin aceststil


nu semai referEla tradilii locale,nationale,ci devinemai curAnd
o caracteristicda civilizafiei secoluluiXX." (Constantinprut,
Diclionar de artd modernd,Editura Albatros, Bucuregti,19g2) goria B, paperback-urilor cu biografii populare, romantate,
Reacgiaunuia dinrre cei mai importanli teoreticieniai,psstmq_
dernismuluiin arhitecturf,,RobertVenturi, se refertr indeosebi SF Si .mistere neelucidate".Spre deosebirede modernism.
la aceststil : ,Arhiteclii nu igi mai pot permites[ fie intimidali
de limbajul moral puritanal modemismuluiortodoxdin arhitecturd.
Preferelementelehibridemai degrabddecAtcele<puro, compro_
misul mai degrabddecAt
"sinceritarea>,ceeace estedistorsionat
in daunaabordlrii ulimpezi", ceeace e ambiguufap de ceeace
e <articulat,, perversul deopotrivl cu ceea ce e impersonal,
plictisitorul impreuni cu
"interesantul,,ceeace tolereazdrnai

1. CharlesJencks, What is post-modernism? apud Stuart


, Sim,
Plsymodern Thought,Routledge,Londra, tSdS, p. tZ.
2. FredricJameson,op. cit., p.2
198 GABRIEL TROC
POSTMODERNISMULiN AXTROPOLOGIA
CULTURALA 199
modernismului, exprimati prin repudierea sa de cf,tre burghezia Imaginile, stilurile gi reprezendrile nu
sunt accesorii promo_
victoriand gi poswictoriand, pentru care formele gi etosul ei fionale ale produselor economice, ci chiar produsele iniine.l
au fost percepute ca fiind disonante, urdte, obscure, scandaloase,
imorale, subversive gi, in general, ,,antisociale". Joyce gi
Picasso nu numai cI nu ne mai par ast5zi disonanfi, ci sunt
receptati mai degrabl ca ,,realigti", iar aceasta ca urmare a
unei canonizf,ri gi a unei institutionalizdri academicea modernis-
mului, al ciror debut poate frlocalizat in timp.incepdnd cu
sfdrgitul anilor '50. Generatriile urmitoare ii vor recepta pe
modernigti drept ,,clasici" ; chiar revolta acestora e, intr-un
anumit sens, canonizatd., acceptabilS in cel mai inalt grad.
Programul ,,revoltei" este dus mai departe de cltre postmo-
dernism, fapt ce ne relevd gpozitria relativ[ modernism/
postmodernism, primul fiind ,,incorporat" celui de-al doilea.
Diferenla majori este cI toate excesele postmoderne - de la
obscuritate gi conlinut sexual explicit pdn5 la psihologl4
sordidului gi expresiile deschise de sfidare sociald gi politicd,
forme care transcend imaginagia celui mai indrlznetr moder- 2.5. Postmodernismul
nism - nu numai cd nu mai scandalizeaz5pe nimeni, dar sunt
gi academia
rapid institutrionalizate, devenind parte a unei culturi oficiale
publice a societdtriioc'cidentale. Explicalia pe care Jameson o
dd acestui fapt este aceea cI produclia esteticd de azi a fost
integratd tn tntregime tn producyia de bunuri. $i nu intr-un
mod accidental, secundar sau ,,decorativ" : producfia esteticl
este producfia pur St simplu.

Urgenla economicdinnebunitoarede a produce valuri noi de


bunuri caresd parl origi4le (de la imbrdcdmintela aeroplane),
cu o vitezddin ce in ce mai mare, alocdo funclie gi o pozigie
structuralldin ce in ce mai importanti inovafieigi experimentului
estetic.Astfel de necesitili economicedeterminE. recunoa$terea
unor variate suporturi institulionale pentnr noua artd, de la
fundatii qi granturipAnI la muzeegi alte forme de patronaj.r
l. Idem, in PostmodernismarydConsumerSociety; veziS. Cormor,
CulturaPostmodernd,p. 64. Ideeaestedezvoitatdqi
l. Ibidem, p. 55. de cdtrealf
autori postmoderni,in mod specialde citre Baudrillard.

,l
GABRIEL TROC POSTMODERNISMUL
iN ENTNOPOT-OGIA
CULTURALA 2O1
S-a ajuns la o remarcabild suprapunere qi interdependenp intre privind academia gi practica sa elitisti. postmodernismul
sfera culturii gi cea a criticii [...], crealiile postmoderne au fost este
expresia unei crize valorizate pozitiv,
prezentate gi au ajuns sd se prezinte ca activititi cvasi-critice
con$tientede sine...1
' "o crizd teoretizatd,sanctificati, absorbitd5i asimilati de academie
ca un nou set de tehnici textualesau ca o injectare
Ca urmare, daci dorim sI afldm relevanfapostmoder- de capital
intelectualproaspit, menit se_iprelungeasci
nismului, crede Cormor, interogafiile noastretrebuie s[ se la nesfd.rgitresursele
aflate pe cale de epuizarer.
orientezemai degrabi cf,tre aceastdexplozie a reflexivitdgii
(care s-a afirmat govlitor gi sectarincepdndcu anii '50 in
toate disciplinele academicegi care a fost confirmatil sau
validatdepistemologicprin faimosul.raport asupracunoa$terii"
al lui Lyotard)9i mai pu[in asuprainlelegeriipostmodernului
ca teorie critic[ autonoml asutrxaculturii contemporane.
Consecinga - importantd- esteci, in condiliile suprapunerii
textuluigi metatextului- qi, mai larg, a discursuluicu metadis-
cursul -, nu mai existi o perspectivl exterioari de evafuare
criticd a postmodernismului,

...unloc accesibilde abordarea problemeipostmodernismului


din afarasa, deoarece a tratapostmodernismul, chiar gi sub
formaunei analizedetagate saua uneicritici negative,
oricum
ostile,presupune
si dev{jparteintegrantia sa2.

DacdJamesonconcepeapostmodernismulca un dominant
cultural al lumii contemporane,opinia lui Connor pare a-l
defini, mai restrdns,ca un ,,dominantformal" al producliei
culturale academice.
Ceade-adouaperspectiv[provinedin rdspunsulla intrebarea
,,cui serve$tedezbatereadinjurul posunodernismului ? ". Connor
preia aici ipotezalui Terry Eagleton,caresusfinecI ,,decons-
trucfia" postmoderni este strategiaprin care academiase
repliazdin fala discursuluide contestarevenit dinspremigcdrile
socialeale anilor '60 gi '70, care au pus intreblri incomode

l. Steven Cormor, Cultura postmodernd, Editura Meridiane,


Bucuregti,1997,p. 18.
l. Terry Eagleton, The post_ModernAura :
2 . I bidem p
, .2 5 . The Act of Fiction in
an Age of Inflation, i995, in S. Connor,op.
cit., i.Zq.

,i
Capitolul 3
Schi15a antropologieiculturalemoderne

3.1. Antropologiacultural[ in contextul


Etiin(elorsociale
Disciplinl relativ tinir[, existentaantropologieiculturaleca
un cdmp particular de cunoagterenu depdgegte,dupd unii
autori, mai mult de un secol.Desigur,dupdcum se intdmpll
mereu atunci cdnd sunt ciutate originile, plrerile diferl.
Printre pionierii acesteidiscipline, Robert Lowie (c[ruia ii
datorlm prima istorie a antopologieir; ii numegtepe C. Meiners
(cu lucrareaGrundrissder Geschichteder Menschheit,publicat5
in 1785), GustavKlemm (cu Allgemeine Cultur-Geschichte
der Menschheil,din 1843)gi TheodorWaitz(cuAnthropologie
der Naturvtilker,in gasevolume,publicateintre 1858gi 1871).
insd acegtiase revendic5,la rdndul lor, fie ca ,,descendenli"
ai lui Montesquieu,fie ai lui Voltaire2.&lward Evans-Pritchard,
pe de altl parte, afirm[ cI despre antropologieca $tiintd
socialdsepoatevorbi doar de la sfdrgitulsecoluluial XIX-lea,
mai precis,din momentulin careseincepeclasificareasocietii-
trlor pe bazastructuriisociale,depdgindu-se cadrele,,istoriilor
naturale ale omului"3. Indiferentinsi de aceastddepigire,

1. RobertLctwie,TheHistory of EthnologicalTheory,Holt, Rinehart


and Winston, New York, 1937.
2. Op. cit., ed. fr., Payot,1991,pp. t7-24.
3. YeziEdwardE. Evans-Prirchard, SocialAnthropology,Cohen&
WestLtd., Londra, 1951,pp. 37, 40.
GABRIEL TROC
POSTMODERNISMUL iI.J ANIROPOLOGIA
CULTURALA 205
crede Peter Murdock, ceva din ,,ereditatea"disciplinei, in
carese glsesccombinateinteresulpentrubizarerii exoticecu antropologiaculturall, aldturi de arheologie,
antropologie
cel pentru istoria naturali, s-a transmiscitre qtiinfa sociald lingvistic5, antropologiefizici gi antropologie
aplicati. Sd Ie
modemf,a antropologiei,tot a$acum in sociologiese poate considerim pe fiecarel.
mereuidentificanexulinceputului,formatla intersecliadintre Astfel, arheologiaincludein primul rdnd
variantaclasicd,
filosofie gi preocupareapentru reforma socialll. cunoscutila noi in cadrulistoriei, carepresupune
combinarea
Antropologiaculturali face parte diq gtiinlelesociale,nu izvoarelorde arhivdcu celemateriale,prorrnlt"
din excavlri.
insd intr-un mod lipsit de ambiguitate,presupundndinrudiri Deosebireafatd de arheologiaistoric5
line in primul r6nd de
gi intersectiri dintre celemai diverse: cu sociologia,etnografia, .adAncimea"trecutuluicare esteavut aici in vedere,
in cazul
folcloristica, filosofia, studiile culturale. arheologieianfopologiceavdndu_se in vedere,cu predilecfie,
in ceeace privegterecunoa$terea disciplinei in RomAnia, trecutul recent. Tot aici este inclustrarheologia
industriald.
acestlucru s-a petrecutdoar in urml cu cAtevadecenii2,iar Aceasta vizeazd intreprinderile de tip industrial
specifice
desprepracticareaei efectivl putem vorbi doar dupl 1990. diferitelor perioadeistorice gi zone geografice
: sistemede
Incepdndde atunci, ca gi in cazul altor domenii, in Romdnia irigalii, tehnologiide construcf iniUgia protecgionistd
s-aincercat,recuperarea"aces0ei discipline,ceeace inseamni evalueazlfactorii de mediu ce" altereazd,
"t".
siturile istorice sau
recuperarea textelorfundamentale,a metodologiilorde practi- preistorice: de la pesteripdni la orage
rnedievale.
care a ei gi a diferitelor curenteEi traddii de gdndirece s-au Antropologiafizicd, cea de_adoua ramurd,
presupune:
dezvoltatin interiorul disciplinei. primanlogia sau studiul vielii gi al
biologiei primatelor;
,,Recuperarea"amintitd trimite inprimul rAndla o perspec- paleontologiaumand,careidentificr gi
studiazafosilele'mane
tivd istoricd. gi in cadrul acesteitentativede a schilatabloul sauprenmane; antropologialegald, adic5
anfopologiei modernevom procedaistoric, urmlrind evolulia ramurace investi_
gheazd.victimele crimelor gi accidentelor
diverselor curente in cele mai importante spafii gtiinlifice Ei care stabile5te
paternitateaumanl prin intermediul
occidentale. analizetorgenetice,gi
geneticapopula|iilor, care studiaz5
diferenlele ereditarein
cadrul populatrieiumane.
Tradrtiidisciplinare
!(ronoloSta lingvisticd este,la rdndul ei, constituiti din
Compar6ndacestespatiigtiinfifice,putemsurprindeatatdife- mat multe subramuri: lingvistica istoricd,
ce reconstituie
ren(eintre traditiile nationale,cdt gi diferentreterminologice. onginile limbajului gi ale diferitelor familii
oe iimoi ; lingvisrica
In StateleUnite, antropologiaculturall estepartedintr-un descriptivd, care studiazr gramatica gi
sintaxa diferiteror
ansamblude discipline antropologicemai vast, care include limbi, 9i sociolingvistica,ce sardiazdutitizere2
limbajului in
comportamentulcopunicativ al vietriicotidiene.
1. GeorgeP. Murdock, Cultureand Sociery,University of pittsburgh Antropologia culturald, ralnura care ne
intereseazl cu
Press,Pittsburgh,1965,p. 16. deosebireaici, reunegtegi ea un ansamblu
disciplinar:
2. Cu toateacestea, practicade cercetarea $colii Gusti,dinperioada etnografia,studiulculhrrilor (saual societEflor)
interbelicd, s-a apropiat mult de cea a antropologieiculturale. conremporane ;
De asemenea,trebuieamintit faptul cd temelegi ideile antropo-
logiei socioculturaleau fost cunoscutein epocd. l. il urmezin clasificarepe_MarvinHarris,
CulturalAnthropology,
Harper Collins CollegeFublishers,N"*-ioit.
rsSS.
POSTMODERNISMUL
iN NNTNO.POLOGIA
CULTURALA 207
GABRIEL TROC
Etnografia, afirmi Mauss, ,"estein mod esenfial o activitate
antropologia medicald, ce studiazi factorii biologici gi
culturali in relalie cu stirile de s5nf,tate, de boalE gi de
vindecare ; antropologia urband, care studiazd viatraoraqului
(in special ,,patologia" urban[), gi antropologia dezvoltdrii,
care se concentreazf, asupra cauzelor subdezvolt5rii gi ale cercetare gi a semnificafiei sale mai generale pentru practica
procesului dezvoltf,rii tirilor din Lumea a Treia. gtiin[ifici din anrropologie.
)
tn fine, antropologia aplicatd este ramura ce mobrlizeazd Tradilia englezd, pe de altl parte, alocd studiul cutturii
acliunea, practica, rezolvarea de probleme concrete in comunit{i
,,antropologiei sociale". Aceasta este coneeputE ca parte sau
determinate pe seama rezultatelor produse in domeniile mai subdiviziune a unei sociologii generale gi igi concentreazl
sus amintite. demersurile de cercetare asupra ansamblului vielii unui grtrp
Toate aceste ramuri constituie ceea ce americanii numesc uman din perspectiva diferitelor institulii sau sisteme care
,,antropologia general5" gi care astdzi este definitd drept subintind ,,structura sociali', : sistemul de rudenie, organizarea
cercetare globald, comparativd Si multidimensionald a uma- politicd, ritualuri, tradilii, cutume privite ca institulii
structu_
nitnui. rate cu functii specifice care constituie impreuni unitatea
Se igrpune o scurtd parantezd in leglturd cu folosirea vietii sociale a grupului sau comunititrii3.
termenului de ,,culfur5" in loc de cel de ,,societate" : in In fine, in Germania (qi, prin influenl5 germanl, in cele
antropologie, aceastf, posibilitate de interganjare termi- mai multe dintre 1drile Europei Centrale gi de Est), studiul
nologicd tine de practica taciti de a circumscrie grupurile culturii v izeazd,cu preponderen(Ecultura popularl, infeleasd
umane ca societili sau, mai adesea, datoritl cercet5rii unor ca expresie a ,,spiritului poporului" sau a natiunii, intr_o
grupuri mici, precis circumscrise spatial, ca microsociet[1i, tradilie de cunoagtere a cuhurii ce coboari de la Herder.
care, se presupune, impdrtigesc o culturd relativ omogen traditrie ce consider[ cd fiecare popor_nafiune se manifestl
distribuitd gi uniform interiorizatd. Prin urmare, termenii cultural intr-un mod unic, ia,rrddlcinile acestei rnenifestEri se
,,culturd" gi ,,societate" sunt utilizali in foarte multe cazuri
ca fiind sinonimi.
Revenind la clasificdrile ,,nalionale", in traditia francezd,
studiul culturilor este alocat la doud discipline inrudite, consi
derate ins[ intr-o subordonare ierarhic[: etnografia qi etno- procesului istoric de constituire,a statelor.na(ftrni in
aceastd
logia. parte a Europei, este evidenti.)

Etnografia consti in observareaqi analiza grupurilor umane,


consideratein particularitatealor, urmlrind restituirea,cdt mai 1. Marcel Mauss, Manuel d'ethnagrapkie,payot, paris, ZOO2,
fidelE cu putin15,a viegii fiecdreiadintre ele.I p. 19.
2. ClaudeL6vi-Strauss,op. ctt., p. 5-
J. Vezi Alfred Radcliffe-Brovm,Strueturdgi
funclie tn societatea
1. Claude f,€vi-Strauss,
"4,ntropologia
structurald, Editura Politicd, primitivd, Editura Polirom, Ia*i, 2000.
Br,rcuregti,1978, p. 4.

,l
GABRIEL TROC
POSTMODERNISMULiN ENTNOPOTOGIA
CULTURALA 209
Epuizdndaceastdclasificare,precizim cd in lucrareade din epocamarilor descoperirigeografice,au fost
fald am avut in vederein special uzanfeleantropologieidin opuseintr_un
f9l sau altul societii{ilor,,civilizate,', fie cI era vorba
traditia anglo-saxond,ale clror principale coordonatesunt despre
diferite civilizalii antice sau premoderne,fie
urmdtoarele: in raport cu
civilizafiamoderndoccidentale.Acesteadin urmE
o AntropologiaculturalSsau sociall vizcazd,studiul gru- eraualocate
istoriei, avAndo semnificatrieparticularl in concep(ia
purilor socialeprin prisma tradiliilor 9i instituliilor culturale occi_
dental5 despre lume gi fiind parte din teoretizdriie
ale acestora,infeleseca forme de acfiuneumanl implicatein asupra
istoriei din frlosofiagi istoria moderne.in raport
procesulde reproduceresociali a vielii. cu acestea,
societltrile,,primitive',au fostprivite capopula$inesemnificative
r ,Cultura" unei populatriireprezintiiansamblulideilor,
pentru ,,istoria cu sens,,,ca alteritateibsoluta
concepliilor, credinfelor, ritualurilor, institugiilor etc., eare ori ca ultim
reperpe scaracivilizdrii. Din aceastlperspectivd,populatriile
este istoric Ai contextualdeterminatgi care este deopotrivd primitive au fost adusein atentiefie ia eGmente
transmisde la o generaliela alta gi recreatde cltre fiecare de contrast
pentru umanitatea civilaatd, fie ca ideal romantic
generaliein parte. al omului
o Termenul,,antropologie'acoper[ atAto perspectivi de de_patologiilecivilizagiei(incepdndcu J.J. Rousseau).
l"tir:
InsI de-abia in secolul al XIXlea jgi ca unnare
interogarea grupurilor sociale sau culturale, cdt gi rezultatele a colo_
nialismului), interesulpentru acestepopulatriinu
acesteia(ca, de exemplu,in expresia,,studii de antropolo- mai esteunul
diletant, intdmpltrtor gi adeseaaneciotil,
gie"). Practica sau procesul de cercetareefectiv[ poartd ci devine unul
sistematic, cu pretenfii qtiintifice. Interesul pentru
numelede ,,etnografien,carein aceastdtraditie se confundd studiul
societ5tiise divide ca urrnarea acesteiviziuni iualiste
gi cu metodade cercetareaferent[ domeniului (se vorbegte asupra
societiililor umane, sociologia tratdnd societltrile
despre,,metodaetnograficd",,,cercetare etnograficd"; uneori, complixe
in timp ce antropologiaseva ocupade socieriigite
rezultatul final al cercet?irii- textul - este Si el numit ,,etno- I.uy.Td:*?,
tradlfionale.Incepdndcu sfargitulsecoluluial xlXlea.
grafie"). in plus, in antropologiaamericand,dupl cum s-a inters ul
pentru populafiile aga-zisprimitive s-a concentrat
vdzut in clasificareaanterioari, etnografiamai esteintelease in cdteva
arii, intre care cele mai denspopulatede antropologi
ca fiind una dintre ramurile antropologieiculturale. au fost
cu precldere insuleledin sudul Oceanuluipacific,
o Cercetareaculturilor presupune,ca principiu orientativ, Australia,
insuleleIndoneziei,Africa Centrald,vestul Braziliei gi
principiul relativismuluiculhrral. Diferitele culturi, subacest estul
Canaddi.
imperativ, sunt vEzute ca tot atAteamodalititri distincte de
ingelegerea lumii. in aceast6traditrie,culturile nu pot fi nici
Careesteinsdobiecnrlantropologieiculturaleastizi,
ienrhuate, nici reduseuna la alta, iar umanitateaaparein inn_un
momentin care cultura traditrionaldestepe cale de
acelagitimp ca fiind unicl gi plurald. disparigie
incele mai multe peti ale lumii, iar de populalii
,,pri_itiu",,
ori,,f5r[ istorie" estedin ce in ce mai greu si discutim?
Obiectul antropologiei culturale FIrd indoiall cd, in conditriilegtoUaizerii, este greu
sI
mai vorbim despreculturi izolate autosuficiente
Din punct de vedereistoric, obiecnrlantropologieiculturale !i Jare igi
perpetueazdnealteratetraditiile, obiceiurile gi
s-a constituit in jurul studiului socier5filor.primitive. - sau instituliile. in
acestcontext,obiectulantropologieiculturale,aga
al societElilor,,ftr5 istorie" 9i fdri limbl scrisl - care,incepAnd cum a fost
el definit in perioada de formare gi in cea clasici,
devine
2LO posrMoDERNrsMUL
iN eurnopoLocrA cuLTURALA 21r
GABRIEL TROC

rnoperantpentru definirea disciplinei. Odat5 cu iegireadin careau intemeiat0is_crqh_nl gdnditoriprecumAugusteComte,


izolare a populatriilor ,,exotice',, dar gi ca urnare a unor Emile Durkheim, Karl Marx, Max'Weber,
antropologii se
procesepolitice cu o sernnificatrie
apartepentrudestinulantropG_ revendici de la Montesqu-ieu, EdwardTylor, Henry Mo"rgan,
logiei (in specialsfdrgitulcoronialismuluigi formareaulrimelor JamesFrazer etc. Aceastdrevendicare
trimlte, desigur,gi la
statenationale),antropologiigi-aureevaluatopliunile. putem un orizont conceptualgi problematicrelativ
specific, insugit
spunec5, intr-un anumit sens,sfdrgifulperioadeiclasice_ la de cltre cei care devin cercetdtori intr_una
din cele doui
care ei au contribuit chiar fEri voia lor _ a insemnatpentru discipline gi care esteulterior reprodusprin
citlri, referinle,
antropologiatAt un impas, cdt Ei o iegire fecundl. Impasul manuale,bibliografiietc.
provenea,evident, din disolufia obiectului tradifional (fapt Un al doileafactor.(gice-lmai important)
estemetodologia
valabil gi pentru folclorigti). parteapozitivd a Iucrurilor s_a utilizarl de celedoul disciplirr", ,p." deosebire
O" ro"ioioli"
arbtatinsr odatr cu observaliaci perspectivafolositdde crtre - carecel mai adeseapreferdutilizareametoderor
cantitatiie,
antropologi- aceeade a consideraculturile in particularismul prin care se reu$e$teevaluareastatistici
a unor populalii
lor - impreuni cu metodaspecificl antropologiei_ cercetarea intinse -, antropologia se definegtein
mod esential prin
etnograficd- constiruieun ansamblude investigatrie gtiinlificI practica_.cercetlriipe teren. Metoda
sa principald _ metoda
cepoatefi utilizat cu succesoriundealteritateasefacevizibild. etnografic[, prin care se realizeazl descrieri
interpretlri
minufioasepe seamaobservalieinemijlocite li
pe teren_ esteo
metodl calitativd,prin careantropologii evalueazddeopotrivl
ls!:cte ce {in de via[a comunitarl ca intreg gi altele ce de
individ gi de fetul in careacestainterio rizeLanormele fn
comu_
nitnlii in viala sade zi cu zi. Dacdsociologia,
univocl agacum era in cazul ,,culturilor exotice,'.Sensurile cel pufin intr_o
variant5,standard ", urmlregteregularitdtriiipologice
conferiteq!.e-q4IJiidevin mai difuzeEi nu se mai referi doar (indivizi
depersonalizagi), antropologiaculturali estointiresati deraportul
la populalii neoccidentale,ci trimit la alteritatearegdnditi dintre culturl gi personalitate,in sensul
chiar in sdnul societigii proprii cercet[torului. Interisul de urmiririi unor cazuri
individualecu istoria lor personall, .u ,.ur"rl
lor de via1i, cu
triirile. de naturd psihologicr a unor
anumite evenimente
comunihre, ce dau seamade coduri culturale
precise,care
ghideazi comportamentul.
Antropologiapracticatdin socretateaproprie
. tinde si se
orientezecdtre acelegrupuri, de obicei marginale,
care sunt
greude investigatprin anchetasausondajul
d! tip sociologic:
grupuri marginaledin punct de vedere
eco_
nomic, etnic: bande saugang_uriurbane, "t-por,u_"ntal,
Deliminrea antropologiei culturale minoritali sociale
fald de sociologie de tipul homeless,minoridti sexuale,OepenJentri
de droguri,
Chiar dacl nu este cel mai important factor de delimitare, sectereligioase,grupuri ce practictractiviteli
semilegale(de
trebuieamintit apelul la doui tradi{ii diferite de cunoagtere: tipul economieisubteranesauascunse),
minoritali etnicedefa_
daci sociologii considerdintre frgurile intelectualeproeminente vorizateetc. (Trebuieamintit, totugi,cI
aceastedirectriea fost
2I2 GABRIEL TROC POSTMODERNISMULiN ENINOPOIOGIA CULTURALA 213

deschisl p_e,,n1fq^p14pf,',"$at5in sociologia amOricanl - ca Dacd sociologia alege subiectele dupi un proiect meliorist,
,'*,,'ioc-iologi"e-a
dev-ign1ei" l de rnembrii gcolii din Chicago.) fiind preocupatii in special de survenirea modernitilii gi de
r----"A;lropologii suuiitiarFii'roeramaticcaiiitd?iit;rrafi ", problemele aplrute odati cu aceasta, in schimb, antropologia
al grupurilor pe carele cerceteazlgi urmlreqte urmeaz[ proiectul ,,cartografierii culturale" a societilii umane.
"indepIrtat",
sI aduci in .centrul socialului" reprezentiiri,conceplii,compor- Din aceasti perspectivl, demersurile celor doui discipline au
tamenteconsideratede simgulcomun ca fiind .reziduale", fost, p6ni spre anii '70 ai secolului trecut, mai degrabi opuse,
deviante,atipice; ea incearcdsI faci acestlucru abordAnd sociologia evaludnd fenomenele ce survin odatl cu moder-
acesteviziuni in mod simpatetic,din interior sau,,dinpunctul nuarca gi vizdnd ameliorarea acestora, in timp ce antropologia
de vedere" al grupurilor respective. fintea cltre lumea care s-a pierdut sau este pe cale s[ se piardl
Antropologiasedistingede asemenea prin tipul de text pe odati cu modernizarea (o separare nefericitl, anuopologia
care cel mai adeseail produce, prin genul scriiturii; este llcdnd o distinclie prea neri intre Occident gi ,,restul lumii",
vorba despremonografia etnografici, un gen care, istoric in timp ce sociologia tindea sd ignore ceea ce se g[sea in
vorbind, a consacratantropologiain raport cu celelaltegtiinle afara societllilor moderne).
sociale. in antropologie,monografia reprezinti un tip de in nne, munca antropologului presupune un efort individual
textualizare fundamentatpe experienta de teren a cerce- gi privatriuni legate de munca de teren cu cuue sociolosii se
tdtorului, care presupuneacoperireaintegrali a aspectelor intilnesc mult mai rar.
vietrii unei comuniteti. Ca gen gtiin1ific, se distinge prin Este la fel de adevdrat insl ci, recent, genurile se intre-
permisivitate fati de diferite mijloace stilistice gi retorice, pltrund, astfel incdt o cercetare sociologicl intinsl nu se
imbrfui$andatAtgenulnarativ- naratiunide via1d,ale istoriei poate lipsi astlzi de colaborarea cu antropologii pentru obfinerea
orale, descrieri gi reproduceride texte folclorice -, cdt gi unor ,,studii de comunitate", la fel cum antropologii apeleazl
variateforme ale genuluigtiinlific (de genul analizeide text), uneori la sondaje gi metode cantitativ-statistice.
eseului,tratatuluig.a.m.d.
O alti diferenp fa1[ de sociologiefine de raportul pe care Antrop olo gia culturald g antop olo gia fiIos ofi cd
cele doui disciplineil intretrincu teoria in practicaqtiintrific5. Am amintit la inceputulacestuisubcapitolcE antropologiaca
In timp ce in sociologiesepornegtede la o problem[ 9tiintrifici, gtiinld sociall i5i are incepurulin a douajumdtatea secolului
pentrucaresociologuladunl materialulnecesarprin tehnicide al XIX-lea. Proiecnrlantropologieica gtiin([ generalla omului
genulchestionaruluisauinterviului ori prin apelulla statistici esteinsd mult mai vechi. Filosofii iluminiEti l-au dezvoltatin
publicegi interpreteazlacestedatedoarpentrua clarifica pau mod aparte,incercdndsI identifice aceleconstanteale naturii
a rezolva problema teoreticd propusd, in antropologie,se umanecare fuc posibildo viziune optimisti asupraumanitdtii
pleacl nu de la o problemd(practici sauteoreticd),ci de la o ca intreg. Raliuneava fi pentru acegtianofiunea-cheie,consi-
situagie(de la un contextde vi'tx) de careantropologultrebuie derareaacesteiaca fundamentpentru acfiunegarantdndposi-
s[ deaseamain totalitate,ceeace inseamndsi o inregistreze, bilitateainsugiriidemocraticea normeloruniversalealeproiec-
sd o clasifice, sd o comparecu altelesimilare gi si o explice. tului iluminist de societate.
in cercetarea detip etnografic,spredeosebiredecelesociologice, Antropologia lui Kant, de exemplu, este una optimisti,
problemeleteoreticeapar mult dupl incepereacercetlrii. fundamentatlpe nofiuneade progres. progresul umanitilii
214 GABRIEL
TROC
POSTMODERNISMUL ir.r ENTROPOLOGIA CULTUNEI-A ZTS
cltre o paceuniversaH,a$acum voia Kant, s-ar datoradispo-
ziliilor naturaleale omului, care imprimd migcdrii o anumitl europocentrismul acestei enumerdri; dodr imaginile omului
direcgie.Pusin fatradiferenlelorumane,Kant le identificl (in occidental conteze pentru Scheler.) in opinia lui Scheler,
spiritul timpului sIu) ca fiind diferenfede rasd.intrebareace identificarea acestor imagini este importantd pentru cd diferite
aparepentru Kant este urmitoarea: dacd existl mai multe conceptii asupra omului dau nagtere la conceplii diferite
rase, unnezvd sd admitem sau mai multe ra(iuni in egaltr asupra istoriei gi influentreazl direct actiunea umand. Ca
urfiuue, scopul antropologiei frlosofice ar fi acela de a reconstrui
mlsuri indreptdgite,sauuna singurd.Kant afirmi - cum era
o .istorie a con$tiintei de sine a omului", ceea ce inseamnd o
firesc pentru intreaga sa desfEgurarefilosoficl - unitatea
istorie a modurilor in care omul s-a conceput pe sine atat ca
specificdEi, deci, ra(ionali a omului, explicind raseleca pe
fiintl biologic[, cdt Ei ca fiin(i rafionall AceastE cunoa$tere
varietSliereditare,ce descinddintr-o singurdtulpini. Varietatea
de sine ar asigura, crede Scheler, fundamentele pentru $tiintrele
raselor este explicatii prin dispozilia natural5de adaptarea
sociale, istorice gi psihologicel.
specieila toatezoneleclimaticel.
Tradilia materialistl preia, la rAndul ei, tema unei antropo-
Idealismulgermana dus mai departeproiectulunei antro-
logii generale. Ludwig Feuerbach va a$ezapreocupirile sale
pologii universaliste.intre reprezentantiilui, se distinge,la
de criticl filosoficd, indreptat5 in special impotriva religiei,
sfArgitulsecoluluial XIX-lea, filosoful germanMax Scheler.
sub numele de ,,antropologie". Feuerbach afirmd cd omenirii
Pentru Scheler,intrebarea,,Ce esteomul ? " poateprimi un i se deschide o gartsl noul - de fericire, prin emanciparea de
rispuns adecvatdoar in misura clarificlrii def,rniliilor sau religie. Critica sa asupra religiei pleacd de la asumpfia cI
conceptiilor dominantepe care umanitateale-a produs de-a natura este fundamentul gi principiul ei insegi. Divinitatea nu
lungul istoriei. DupI Max Scheler,acesteaar fi urmltoarele : ar f,r altceva decdt natura pe care omul, in aspiralia sa cdtre
f . imaginea iudeo-cregtin[, ce definegteomul drept fiinld absolut, o ipostaziazd in diferite forme supranaturale. Critica
cdzutl din stareaparadisiacl,caunnare a plcatului originar ; religiei este urmatl de critica sistemului hegelian, Feuerbach
2. imagineagrecilor antici gi a Iluminismului despreom, ca acuzdndu-l pe Hegel cd demersurile sale sunt false chiar din
fiinld calitativdiferitEde celelalteprin darul ratiunii; 3. con- punctul de origine, acesta preferdnd sI inceapl demersul
ceptria$tiintific-modernla omului : omul nefiind altcevadecdt filosofic nu de la existenfareal5, ci de la no{iuneade ,,existenld',,
un animal aflat pe treapta cea mai inaltl a evolugiei; 4. de la ,,existenfaabstracti". A porni in filosofare de la existenfa
viziunealui Niezsche gi Klages,carepretindecI omul esteo realS inseamnl pentru Feuerbach a reforma filosofia, iar o
fiintrtrepuizati din punct de vederebiologic, vitalitatea sa noud filosofie trebuie sd porneascl de la omul concret, sensibil,
fiind n5ruitnde ,,spirit", Stiintl Sitehnologie; 5. tot Nietzsche inteles in intregul lui (biologic, psihic, ratrional), ca bazd.
afirml insi cd, odati eliberatde subtutelasufocantla divinit5lii, pentru a explica fenomenele, lumea spirihrlui. Feurbach afirmd :
omul igi poatelua destinulin propriile mdini 9i poateascede
cf,tre o stare superioard- cea a supraomului2.(Observim Filosofia noud este dizolvarea completd, absoluti, necontra_
dictorie a teologiei in antropologie, clci ea este dizolvarea

1. VeziMirceaFlot'tm, Isbrta FilosofieiModerne,Tiparul Universitar,


Bucuregti,1938. l. VeziM.J. Inwoodin TedHonderich(ed), TheOxfordCompanion
2. Yezisupral.l. to Philosophy,Oxford University press, Oxford gi New york,
1995.
216 GABzuEL
TROC POSTMODERNISMUL
iN ENTNOPOIOGIA
CULTURAI,AZTI
acesteianu numaiasemenea filosoheivechiin raliune,darSiin in ceeace privegtecondigiilein careomul, ca fiinfi genericd,
inimd; pe scurt,in fiin1aintreagd,reall a omuluir. seinsereaztr in realitate.Ea rdspundela intrebarea: cum este
cu putin(5 ca, dincolo de diferentrelece ne despart,si avem,
Ca urmare, ceea ce propune Feuerbacheste o filosofie ca oameni,perceplii, idei, gdnduri etc.formal identice? Tot
care, in[elegdnd omul in primul rdnd ca parte a naturii, antropologiafilosoficl are in atenlie fundamentelesauprin-
redefinegteesentaumani, ficdnd loc unui orizont de acfiune cipiile pe care.infeleswilenoastredespreumanitateaomului
pentru oamenicare nu mai este intermediatsau conditrionat selntemeiazd.in fine, antropologiafiloioficl esteacearamurd
de factori supraumani. a filosofiei ce asigurl bazapentru filosofia valorilor, filosofia
Mai aproapede timpurile noastre,filosoful germanErnst culturii, etici, esteticdetc.
Cassirerincearc5gi el si clarifice problemaesenleiomului, Antropologiaculturaldse afli intr-o pozilie ambigul fald
dincolo de diferenlelede ras6, de culturl gi de civilizalie. de acestproiect filosofic. Desprinsdin secolul al XIX-lea,
Ceeace-l separipe om in mod fundamentalde alte organisme asemenea altor gtiinlesociale,din filosofie, antropologiaculnmli
vii este,credeCassirer,capacitateade simbolizare,prin care asumdsarcinade investigarea omului ca proiect gtiin1ific,
omul se adapteazdla mediu ,inventdnd" o noud dimensiune ceeace presupune:
a realit[1ii. Spre deosebirede toate celelaltefiintrevii, omul 1. Investigalia empiricl exhaustivd, fapt ce trimite la
nu treiesteintr-un universpur fizic, ci intr-unul simbolic- un ,,cartografierea"tuturor culturilor vii, cu accentpe culturile
universalcdtuitdin p54i interdependente, cum suntlimbajul, exotice, necunoscute,care fac cel mai problematic tabloul
arta, mitul, religia, $tiinta. Ceea ce propune Cassirerprin unei umanitEliunitare.Ceeace intereseazlin aceastldireclie
aceast[ ipotezdeste o l5rgire a definitrieiclasice a omului : estediferenfa,alteritatea,variatriaformelor de expresieculturala
omul ca animal ralional. Rationalitateanu caracterizeazdtoate gi de organizaresocialS.Aceastiidirecfie a asumatca sarcinl
acfiunile umane; de aceea,pentru a da seamade om in inregistareaminrilor, riunlurilor, practicilormagice,tabuurilor,
intregul s5u, ceeace inseamn[o explicatrieempiricda naturii relatriilorde rudenie, ierarhizdrii socialeetc. intr-o manierl
unume, arrnlz;amodalit5lilor de simbolizare ar exprima mai cAtmai fideld gi mai variat[, precumgi explicareaacestorain
bine sarcinaunei antropologii filosofice comprehensive2. contextelelor determinate.
Desigur,preocuplrile legatede antropologiafilosoficl gi 2, Producereaunor teorii care sd gdseascd regutaritdlide
de esen[aomului au stat dintotdeaunain centrul interogaliei lege iptre fapteleculturaleobservate(de exemplu,explicarea
de tip filosofic. Ce deosebirefundamentaliexisttrinsl intre autorit5tii puternice a tatelui fa!5 de fiu prin existentaunei
antropologiafilosofrcd gi ceaculturald? Pe scurt, antropologia relalii lipsite de autoritateintre nepot gi fratele mamei) sau
filosoficd are ca scop clarificareaumanitilii omului, dincolo caresd identifice echivalentreintre forme culturale manifestate
de situaliile particulare in care oamenii viefuiesc. Dupd cum in societlti situatein regiuni geograficediferite (de exemplu,
estebinecunoscut, filosofiavueazd,ungrad. inalt de generalitate riturile de trecere).
Paradoxul in care s-a gdsit antropologia culturald, la
inceputurile ei, fine, ca urnare, de urmirirea acesteiduble
l. Ludwig Feuerbach,Tezepreliminarepentu reformafilosofiei,
apud A. Marga, Introduceretn filosofia contemporand,Editura finte: pe de-o parte, inregistrareavarialiei culturale, iar de
Polirom,lagi,2OO2,p- 28. cealalt[ parte, teoretaarea- mogteniti de la traditia umanistl
2. Yezi Ernst Cassirer,Eseu despre om, Editura Humanitas, occidentalS- asupraunitdtii omului dincolo de diferenle.in
Bucuregti,1994. proiectul ei inilial, antropologiaa vrur si rdspundi la doui
218 GABRIEL TROC POSTMODERNISMULiN ENTNOPOLOGIA CULTURALA 2I9

cerinte,nu foarte usor de conciliat: si fie o gtiinti riguroasd in concluzie,antropologiaculturalds-aformatin condiliile


(dupI modelul gtiinlelor naturii) gi sE dea, in acelagitimp, istoricealeintAlniriidintreomul occidentalgi ,,cel[laltexotic",
rdspunsurigeneralizabiledespreom gi condilia sa cultural5, definindu-seca $tiinti a asemdnlrilor gi deosebirilor,cum
rdspunsurice tin mai mult de filoiofie saude $tiinteleumane. spuneaClyde Klockholm. Meritul ei istoric a fost acelade a
intreberile la care antropologiaa clutat rlspunsuri au fost: demonstracd a fi diferit nu inseamni a fi inferior gi cd
Ce esteomul ? Ce il diferenliazdde restul lumii vii din care diferenlaare drept corelativ asemlnareadintre oameni.
s-a desprins,continudndtotugi sE-i fie parte constitutivl ?
Careestetemeiulunitllii umanititrii? Exist5 o naturdumand
universalS?Cum se explicd diversitateaextraordinarda 3.2. Sensuriale ,,culturii" in antropologia
modurilor umanede fiinfare ? Suntele rezultatulunor prede- culturali
termindri geneticesau ale conditionlrii culturale? I Aceste
intrebdri au fost puse, desigur, Si in alte discipline, insl in 1917,Robert Lowie proclama cultura ca fiind unicul 9i
anffopologiaa incercatsI le dea un rispurs care s[ nu poatl exclusivul subiect al etnologiei, agacum mintea e obiectul
fi infirmat de cazul vreunei situatii particulare. Plecdndde la psihologiei,viala al biologiei etc. FIr[ indoialdinsd cd, si la
studiul,,umanitililor indeplrtate", s-a urmlrit construirea vremea respectiv5,conceptulde ,,culturd" era implicat in
unui tablou cdt mai completal umanitllii in genere. domeniidiferite, afirmatialui Lowie lindnd mai mult de ceea
ce americaniinumescwishful thinking, o dorin$ mai mult
Ce fel de $tiinti esteastdziantropologiaculturalS?Ca,Ei decdt o realitate. Chiar dinspre antropologi, reactiile au venit
in alte Stiinte sociale, 9i in antropologieexistd o seamdde imediat, argumentdndu-secd obiectul antropologiei este
incertitudini. Exist5 voci care afirml cd, odatdcu disparilia evolugiaumanll.
societiifilor exotice- obiectul ei inigial -, antropologiaEi-a Lowie vorbeainsi in numelenoii gcoli de antropologie-
incheiatmisiunea,rimdndnd o practictrbundpentru anticari de-abiainf,rintatEin SUA -, careproclama,,cultura"ca obiect
gi custozide muzee.Al1ii, dimpotriv[, afirml ci metodologia predilectal disciplinei.O genera(iemai tdrziu, ins5, afirmatia
bazatd pe munca de teren, ca gi generalizdrile pe care le sa a fost luatl foarte in serios.
produceantropologiaplecdndde la o bazl empirici larg5, o pupd cel de-al doilea rdzboimondial, gtiintelesocialeau
cunoscutin SUA o dezvoltarecu totul semnifrcativl, fiecare
calificd pentru a servi de model gi altor gtiintresociale.tn ce
identificdndu-giobiectul sdu. Cultura a rtrmas monopolul
priveEtestatutulei gtiintrific,putini antropologio mai considerl
antropologiei; mai mult, conceptulutilizat in antropologiegi
o gtiin[driguroas5,careformuleazdlegigi stabilegtecorelatrii
intr-o ramurd a sociologiei a fost vdzut chiar ca un soi de
necesare.Mulli o considerdchiar la cel5laltpol, ca o practicd
piatrdde temeliea gtiin[elorsociale.Doi dintremarii antropologi
de cunoagterehermeneuticd,ce analizeazlin detalii practici
ai momentului (Kluckhohn gi Kroeber) opinau, in 1952, cd
culturale dintre cele mai diverse, descriindu-leEi inter- e o notiune-cheie
ideeaculturii, in sensultehnic-antropologic,
pretandu-lein forma unor verosimile".
"fic[iuni in gdndirea contemporandamericani. In ceea ce privegte

l. Yezi GeorgetaMarghescu,Introduceretn antropologia culturald, 1. VeziAdam Kupr, Culnre. TheAnthropologist'sAccounf,Harvard


Editura Fundaliei ,,Romdniade Mdine", Bucuregti,1999,p. 8. University Press,Cambridgegi Londra, 1999,p. IX.
2N GABR.IEL f,ROC POSTMODERNISMULiN ENTNOPOT-OGIACULTURALA 221

antropologia,cultura era comparaHcu gravitalia(ca obiect despre felul in care implicarea culturii ca singur element
de cercetarein fizicl) saucu evolulia (in biologie)t- explicativ pune in umbrd alte instante, cum ar fr institutriile
De-anrnci,ins5, lucrurile s-ar-lrchimbat substanflal.Anho- sociale, care traverseazi granilele culturale. )
pologii se glsesc in pozilia incomodl in care, fir[ a mai in ciuda acestor dileme, ceea ce r5mAne constant, insd, in
corxideraculturaca un soi de piatrl de temeliea disciplinei, antropologia cultural5 este principiul metodologic ce presupune
seconsider5inc5 specialigtiin studiul culturii, cu toatec[ nu identitatea inconfundabili a culturilor (fapturl ci ele reprezintl
urai sunt siqgurii experli in domeniul culturii. unitfti independente, intre care pot fr stabilite diferen[e semni-
Problema acuti apare aulnci cdnd atentriaasupra culturii ficative) gi relativismul caltural (culturile stau toate pe acelaqi
se deplaseazade la ceva ce trebuie descris, interogat sau ,,palier' gi au aceeagi,,demnitate', ele nu se ierarhizeaz[). in
poateexplicatla cevacare,la rindul s5u,explicd.Cu certitudine, antropologie, se asumd cE fiecare culturl trebuie ar:.c.lizatdin
cultura explicd anurnite lucruri, insd oferl doar o explicalie propnq,l context, gi nu prin concepte integratoare, de genul
par[ialEa felului in careoameniisecomporti, gdndescsauigi ,,umani6$i ca intreg" sau a .evolugiei umanit5trii".
modificl gdndireagi comportamentul.AIte elemen$e explicative, Trebuie subliniat cI ne glsim aziintr-o imprejurare parti-
intre care fortele politice Ei economice, instituliile sociale, culard in ceea ce privegte implicarea conceptuall a ,,culturii" :
proceselebiologicegi psihice,nu pot fi datela o parte sau in contextul discrtiilor despre globalizare, ,,cultura" qi derivatele
-
ceea ce antropologii practicl adesea- interpretate la rdndul no(ionale ale termenului primesc o greutate tot mai evidentE.
lor in termeniiculturii (reduc$enumiti problema Teoretizareasocialului se face din ce in ce mai mult in termeni
este ci inslqi cultura poate deveni --culturalism").
atunci cand i se alocd culturali, intr-o incercare de a se depigi viziunile totalizatoare
forld explicativd - o redutabild fantomf, folositd in cdmpul ce suprimf, diferen(a culturali gi identitarl. in acest context,
politic. Cultura poatefi utilizati atit pentru a clamalibertatea, antropologia se glsegte ,,pe val" ; i se cer expertize, cuno$tinte
cdt gi pentru a justifica opresiunea.Cultura a jucat un rol ferme despre diferentrele culturale. in acelagi timp, insi, ea
importantin obfinerealibertitilor de grup/identitarein SUA; este concuratd de alte discipline sau cdmpuri de cunoaqtere
in Africa de Sud, ins5, cultura a funcfionat ca instrument mai nou instituite: cultural studies, gender studies, stu$iile
pentru men(inereaapartheidului: ceeace s-a sus(inutacolo postcolonia-le
_etc.
dupl rlzboi, cdndteoriile rasisteeraude nesus[inut,a fost cI
nu rasa ii despartepe albi de negri, ci cultura. Argumentul Seniurigeneraleale ,,culturii" I
eraurmitorul : de vremece culturaasigurl integrareasociall, Sdinventariem,
in continuare,
cdtevadintresensurile
comune
o alterarea culturii celor de culoare (i.e. scoaterealor din ale termenului.
ghetou) ar insemnadestabilizareaintregii ordini a 1Erii.in O primd acceptiune este cea care se referd la identitatea
prelungireaacestuiargument,s-afolosit sloganul,,dezvoltirii colectivd. Aceasta este o conceplie care ne pune in fala ochilor
separate",ceeace insemnacd segregareaar teprezentacea tabloul unei lumi in care culturile stau alituri una fa(d de
mai bunl solulie pentru Africa de Sud; doar astfel s-ar cealalti, fiecare grup valorizdnd-o pe a sa. Cultura este
prezewa ,,diferenlacultural5". (Avem aici un bun exemplu sinoniml in acest caz cu societatea.
O alt[ concep{ie despre culturd este cea care a fost
l. Ibidem,p. X. promovatl de Iluminism gi care s-a difuzat in societatea
t

222 GABRIELTROC
POSTMODERNISMULiN ENTROPOIOGIA CULTURAI,A ZZI
liberal-democratici: estevorba desprecultura ca civilizalie
sau, mai nou, ca establishment(cuhura dominantl). Esle ce au conturatfranceziiprin Iluminism EiRevolugie,realizare
aceavariantd pusd azi in disculie de campionii multicultu- ce trimite la uzul raliunii, al gtiintrei,al progresului,contraa
ralismului din America, ce o denun{dca fiind opresivd, ceea ce este traditie, prejudecatl, credin{e gi practici ale
celebrdndin schimb diversitateagi afirmAndcultura margi- obignuingei nereflectate,subiective.Cultura, in schimb,valo-
nalului, a minoritdtrilor,a dizidentilor, a colonizatrilor. rizatl de germani ca Bildung, e cultivare ([indnd de sensul
Un alt sensestecel carene estecel mai familiar (in spaliul originar agrar)a ceeace estecel mai propriu natiei : subiecti-
romAnesc),pi anumecel al culturii ca realizarespirituald sau vitatea,obiceiurile,tradiliile.inSelepciunea subiectivd,intuitivl
artisticd exemplard,,,inalt5". Ca atare,insi, aceastanu este qi fundamentatlpe experienfade viatrd(individualdgi comu-
vEzut5doar ca realizareindividuald, ci este capitalnatAca nitarl), estein acestsensmai de valoaredecdtobiectivitatea
,,bunal naliunii", elementde patrimoniu,conferindu-i-seun gtiinfifrcd.Astfel, culturaar fi naturall, organici, in timp ce -
caractersolemn,dacdnu sacru.Cel mai adesea,acestsensal din aceastdperspectivd- civilizafia ar fi materialist[, cosmo-
culturii estealocatexclusivculturii elitelor,fiind gi un criteriu politd ; aceastadezrdddcineazd,, corupe,degradeazd, exprimd
sauun reper pentru catalogareaa ceeace nu esteculfurl, a artificialul. Recunoagtem in aceast5opozilieo altamai addncS,
ceeace e considerat,,kitsch" sau ,,subculturd".E un seru; cea dintre universalismgi etnocentrism: se identific5, pe
restrictiv care monopolizpazd utilizareatermenului,,culturd" de-o parte, progresulumanitetii, valorile ra[ionalece pot fi
doarin raport cu excep[ionalulcultural. intre criticii ,,culturii impirtlgite in principiu de toti oamenii, iar pe de alt[ parte,
elitelor", se remarcl Bourdieu,careo denun{dca obiectivare destinulparticularal unei naliuni. AceastEopozifiea awt diferite
a diferenleide statutgi mijloc pragmaticprin carediferenlele interpretiri politice Ei religioase,ceamai semnificativi fiind
de clasi se reproduc. ceade opozitrieintre universalismulcatolic Ei subiectivismul
Cultura de mnsd (pop culture) este o altd variantd, care protestant.Primul rlzboi mondiala fost de asemenea interpretat
pAndnu demult (mai precis, pdnd la valorizareaei de cltre ca ciocnire intre civilizalia francezdEi cultura germanl.
postmodernism),a fost analizatl in special de curente de
s6nga ($coalade la Frankfurt, in mod deosebit)ca mijloc de Opozilia,,culturd " /,, civil izali e " p rin pri sma
anesteziere, anihilare,alienarea individului din societateade darwinismului social
consum- un produs al capitalismuluitdrziu. Prdblemarelatrieidintre civilizafie gi culturd (Germania-
Franga)a cunoscutun destinapartedupi publicareade cdtre
Opozitria,, culturd "/,, civilizali e' la ffir Situl un englez- CharlesDarwin - a doul clrti ce au influen[at
secolului al XIX-lea, ca opozilie tntre ,,spiritul" masiv gtiin{ele sociale la inceputul lor: este vorba despre
Germqniei Si,,civilizalia" Frantrei Oiginea speciilor gi Descendentaomului. Tezeleenun[ateaici
Problematica,,culturii" a fost perceputi mult timp prin rapornrl au rdspunsambelortabere,atdtcelei a universalitllii omului,
acesteiacu o altEnoliunecomprehensivd,:ceade,,civiliza1ie". prin teza originii comune,cdt gi celei a diferen[ei culturale,
Pe scenaeuropeani,aceastlopoziliea luat culoarenationald, printeza supraviefuiriirasei celei mai puternice.Unele rase,
fiind perceputi ca opozilie intre Germania(sau ,,spiritul" in interpretareaevolulionist[, ar fi mai evoluatedecdtaltelegi
acesteia)9i Franla,cu ,,civiliza1ia"ei. Civilizalia ar reprezenta mai bine echipatepentru adaptareala mediu. Haeckel, in
Germania, este cel care va trage primul concluzia asupra
GABRIEL TROC poSTMoDERNISMUL
iN aNtnopor ocrA cuLTUnalA zzs
consecinFlorteorieilui Darwin, acredidndideeacd diferen(ele.
devenim ceea ce suntem prin fapnrl cd ne dezvoltiim intr-un
culturalesuntexpresiadiferen[elorrasiale.Sugestiaestedusl
mediu cultural particular, nu ne ,,na$tem" cu o predeterminare
mai departe,conturdndu-seideea coincidengeidintre ras5,
culturall; rasa, ca gi sexul qi vdrsta, esteun construct cultural.
cultur5, limbi gi nalionalitate.Se traseazl astfel viziunea
iar nu o condilie natural[ in sine. Consecinla cea mai evidentd
biologisti, organicistl asuprastatului- care a ftcut o impre- este una general umanistd : ne putem transforma tntotdeauna
sionantiicarierd in Germania, Rind perpetuatl pdnd la cel tn bine, nu suntem prizonierii unei culturi care ne d.etermind
de-al doilea rdzboi mondial -, aflatd in opozilie atat fageOe strict, tn sens btologic. Fiecare culturd reprezintd, pentru
viziuneacentratdpe ceti[enie (adusdpe scenaistoriei modeme Boas, o umanitate in sine. Tot lui i se datoreazi promovarea
de RevolufiaFrancezl), cdt gi fatl de cea anterioarl. bazatl relativismului cultural : societllile trebuie comparate dintr-o
pe ordineadivin-naturaldgi pe privilegii. perspectivl orizontall, gi nu intr-una ierarhizanttr : primitivii
ne spun ceviadespre prezenhrl nostru, nu despre trecut. Margaret
Mead, una dintre studentele lui Boas, a folosit teza in mod
exemplar, realizAnd o critic5 a societiilii americane din perspec-
tiva culturilor primitive, vlzute ca umanitdli alternative.
Cu toate acestea, in SUA, mai precis la un anumit nivel
popular, un tip de identitate rasl-cultur5 a r[mas in uz pdnl
astdzi. Se considerl cd este corect (din punct de vedere politic)
sd vorbegti despre diferengl culturald, gi nu despre diferenfi
rasiald, insd ceea ce se are adeseain vedere este delimitarea
in func1ie de culoarea pielii. in sociologie existi chiar un
curent - mult dezbltut - ce aplri ipoteza unei .culturi a
sIr5ciei", identificatf, cu cea a ghetoului.
Vom urmlri in continuare evolulia concepnrlui de ,,culnrr5"
in antropologie.
Influ en1eI e op oziyiei, cultur d "/,, civi ti za1i e -
tn antropologie Definiyii clasice ale culturii
Tezelecelui de-al doilea curent vor influenfa semnificativ Prima definitie semnificativ[ a culturii in antropologiamodemd
este dati de antropologulbritanic Edward Burnett Tylor in
1871.El definegteculturaastfel:

...un intreg complexcare includecunogtinle,credinle,artd,


drept,morale,obiceiurigioricealtecapacitltri
gicomportamente
antropologiei americane,cdt gi perspectivamai generall, pe careomulgi le insugegteca membrual societEgii.
publictr, in problemaraporfului dintre rasi gi culturI.
DupI cum semnaleazlKroeber gi Kluckohn, nici o definitrie
Principaleleteze ale lui Boas sunt urmitoarele: cultura
semnificativl nu a mai fost emisi in urm5torii treizecigi doi
esteceeacenedefinegteca oameni,nu biologia(sauereditatea)
; de ani.
GABRIEL TROC
PoSTMoDERNTSMUL
iN eNtnOpOlOCn Cultuner-A zzz
Caresuntminusurileacesteidefinigii? Cel mai important
estecaracterulde conglomeratal definiliei : aceastareunegte a mediului natural. Cultura reprezintl rlspunsul uman la
o seaml de elementedisparate,fErI coeziune.Tyler afirmtr nevoile $i aptitudinile naturale de origine biologicd:
cI ele fonneazd,unintreg,insl ideealui despreintreg nu este
decdto listi de trlslturi, carepot fi doar inventariate,dar nu Este limpede cd satisfacereanevoilor elementaresau organice
ale omului gi ale raseiconstituieansamblulminim de condilii la
analnateca intreg. in plus, nu se face nici o distincgieintre
careestesupusl orice culturE.Problemeleridicate de nevoiade
culturi gi organizaresociall, fapt ce trimite Ia o viziune hrinire, de nevoiade reproduceregi de nevoiasanitarl trebuie
conformclreia tot ceeaceginede .capacitiili gi comportamente, rezolvare.$i sunt, prin creareaunui mediu nou, secundarsau
poatefi redusla culturi. artificial. Acest mediu, care nu este altul decAtcultura insdgi,
Dincolo de acesteminusuri, meritul definiliei lui Tylor trebuie sd fie reprodusftrI incetare,intrelinut gi guvernatr.
este acela de a fi ,,democratizat' semnificalia
"culturii',.
Elementelece o compunnu mai suntdoarproduseleexemplare, O limitare a definigiei la acest determinism este insl condam-
individualesaucolectiveale ,spiritului", agacum se asuma, natl : nu am putea explica infinita varietate de culturi folosind
in general,in tradilia europeand,ci toate achizdiile umane un numlr atat de mic de principii explicative (mediu *
specificeunui grup de oameni,prin careacestasediferen(iaztr utilitate).
de un altul. Acest senslarg, ,democratic',, al culturii este Pdrlsind cadrele determinismului, antropologul britanic
Alfred Radcliffe-Brown va concepe cultura ca pe o ,,formd a
avut in vedereori de cdte ori se vorbegtedespreculturd ,,in
vie(ii sociale", inlelegdnd prin aceastaatdtprocesul individual
sensantropologic".
prin care un individ dobdndeSte cuno{tintre, tndemindri, idei,
incercarea de a particulariza mai precis conceptul de
credinle, gusturi, sentimmte, cdt gi tradigia culturali, cuvdntul
,,cultur5" s-aderulatulterior prin disputaln legdtur[ cu rolul pe
,,tradi1ie" frind inteles in sensul lui literal, de ,,transmitere",
careiljoacl aceasta,ajungdndu-se, pe aceastilcale,la diferite
,,l5sare ca mogtenire"2. Noutatea adusl de Radcliffb-Brown
forme de determinism. S-a afirmat ideea conform clreia
estesublinierea caracterului dobdndit al culnrrii, ca gi aspecful
cultura reprezintd o formd de adaptare la mediul natural
de ,,prodes" al acesteia,plus dialectica din procesul de insugire-
(determinismecologic). intre apdrdtorii ideii, s-a remarcat
-reproducere a culturii, care trece prin individ, dar nu se
Marcel Mauss, intr-un sfudiu devenit reper desprevariafia opregteIa el.
comportamentald a eschimogilorin func1iede constr0ngerile Curentul antropologic culturi-gi-personalitate definegte
sezoniere(legdturasociall esteputernictriarna gi seestompeazl crltura in termeni psihologici : ea este ,,harta intinsl a
pe timpul verii...)r. BronislawMalinowski duce ideeadeter- personalitdlii". In aceast[ variantS, se analizeazdprocesul de
minismului saua utilitarismului gi mai departe,lansdndconvin- reproducerea culnrrii prin schemastimul -+ rdspuns -+ stimul:
gerea conform cdreia cultura survine ca uftnare a nevoii de fiecare individ totalizeazd mogtenirea culturali prin educa(ie,
satisfacerea necesitdlilor dictate defiziotogie sau ca emnnalie iar culturilor le sunt caracteristice anumite personalitif culturale,
fundamentatepe personalitiili modale sau de bazd. Ruth Benedict
l. Marcel Mauss,,,Lesvariationssaisonnidres
dessoci6t6seskimos.
Etudede morphologiesociale", in Sociologieet anthropologie, 1. Bronislaw Malinowski, Une thdorie scientifiquede la culture,
PUF, Paris, 1950. Masp6ro,Paris, 1968,p. 36.
228 GABRIELTROC POSTMODERNISMI,IL iN NNTNOPOLOGIA CUUTURAI-A, ZZg

va construi tipologii culturale pe modelul personalitdlilor Consecinlaesteurmitoarea : nu putem ierarhiza cultrrile,


modale,delimitdndintre culturi .dionisiace', ,,apolinice' gi pentru ci ele nu sunt entititi inchise gi perfect stabile. pirtem
,,deviante".Dilemeleinterpret5riiculturii in termenipsihologici identificadoar dominante,continuitEgigi discontinuitiili, fluxuri
suntinsdmajore,fiind neclarl relaliadintre culturainteriorizatit culturale. Nici o culturd nu este izolatd, iar dinamica in
de citre indivizi gi ,,culturadominant[", ,,autentici,,,,,majo- privinfa culturii nu este rezultanrl unor dezvoltiiri endogene,
ritard", .medie" etc. ci a unei permanenteinteracfiuni a culturilor. in acelaEitimp,
PentruL€vi-Strauss,culturaeste,,realitateaa cirei existenltr fiecare culturl are strategii de a se prezenta ca particularl,
esteinerentiicondiliei umane' ; ea este distinctiv. unic5, diferitii.
"atributul
al acesteia,o caracteristiciuniversald,,,cultura" opundndu-se
in acestsens ,,naturii". Faptul cultural originar, pe care se Negarea rolului social al culturii: sociobiologia
intemeiazl toatecelelalte,esteprohibilia inceshrlui.inproblema
Trebuie amintit insd gi un curent de gdndire ce pune in mod
culturii, crede L6vi-Strauss,antropologiaridicd urmdtoarea
radical in disculie valoareaexplicativd a culturii, daci nu
problem[: daci unitatea condifiei umane se descompune
cumva chiar realitateaei. Este vorba despresociobiologie.
intr-o pluralitate de culturi, in ce constaudiferen[eledintre
Prezumtria radical5a sociobiologieiesteci oameniiacfioneazl
acestea? Definilia operationaledattr de L6vi-Strausseste
in plan social determinali fiind doar de resornrri de naturd
urmltoarea:
biologici. in variantasavulgari, sociobiologiapresupunecd
Numimculturdorice ansambluetnograficcare,din punctulde dispoziliile naturale,innlscute, ale omului - cum sunt, dupi
vedereal anchetei,prezintd,in raport cu altele, deosebiri cum credsociobiologii,agresivitatea,altruismul,grdapirintelui
semnificative. pentru copil etc. - se ipostaziazdin institutii socialecare le
sunt,,congruente". Prin interacliuniledintre ele, ,,organismele
Termenul,,culturl" estefolosit pentru a defini un ansamblu umane" inscriu acestetendinle fiziologice in relaliile lor
de diferer4esemnificative,ale cdror limite sesupmpuncu apro- sociale.Prin urmare,amputeaobservala om o corespondenfd
imnlie. Prin aceastddefinilie sepropuneo noul perspectivl intrb caracteristicileinclinagiilornaturale(biologice)gi caracte-
asuprarelativismuluicultural : nu existiinici o definilieposibild risticile sistemelorsociale. Altfel spus, organizareasociald
(generalS,exhaustivigi lipsitd de ambiguitate)a culturii care reprezintd rezultanta comportamentali a interacliunii orga-
sd permitii explicarea, cu toatil rigoarea, a existentei unui nismelordotatecu inclinalii reglatebiologic, 9i nimic altceva.
numEr fmit de culturi distincte unele de altele. Identificarea intre caracteristicilebiologiceEicele socialesepresupune,in
unor culturi nu ne autorizeazl sI le reificim existenla,ceeace sociobiologismulradical,un izomorfismtotal. intreprinderea
inseamnic[: care se cere desfEguratlin aceastiilogicd este aceeade a
1. Culturile suntin acelagitimp - Ei sub diverseaspecte- dezvoltaun nomenclatorcat mai complet, o clasificare a
aseminitoaregi diferite(caracteristicileutilizatepentru realjzarea coresponden{elor dintrecomportamentele socialeEidetemrinantrii
compara(ieinu variazdroatein acelaEitimp Siin acelagigrad). biologici. Comportamenhrlumanva fi vdzutatuncica afldndu-se
2. Identificareadiferentelorgi aseminlrilor esteun rezultat in prelungireacomportamentuluianimal, diferenla[indnd nu
al arlalizr-i,iar nu un dat, condiliile determinirii gi comparaliei atat de calitate, cdt de complexitate.La rdndul stru, com-
fiind determinatede scaraaleasi pentru studiu. portamentul animal este descris gi catalogatprin termeni
Z3O GABRIELTROC POSTMODERNISMUL iN NTITNOPOT-OGIACULTURALA 23I

antropomorf,ici- de genul,,teritorialit5lii",,,dominlrii,,, afirmi c5, tn cazulomului, aceleagimotivafii pot conducela


,,agresivitilii" -, care, necritic, se considerl cI exprimd in forme culturale foarte diferite, tot a$a cum forme culturale
mod nemijlocit o starede lucruri ce line de ,,naturd".Explicafia asemindtoaresau identice se pot constitui pe seamaunor
unor domeniicomplexeale vielii umanevor fi astfelexplicate motivalii diferite. Rapornrldintreculturdgi biologieestechiar
prin instincte gi motivalii elementare: licomia e motivatia inyerscelui suslinutde sociobiologie: nu numai cI biologia
elementarda economiei,agresivitateaa rdzboiului, voinfa de nu determind cultura, ci chiar cultura este ,,mijlocul" cu
puterea politicului g.a.m.d.Acestemotivafii elementaresunt ajutorul cdruia determinim ceva ca fiind .natural' (prin
consideratela fel de naturaleca gi cele cinci simguri.intr-o intermediul simbolurilor, conceptelor,sistemelorde clasi-
formd elaboratd- evolutrionist5,in esen(d-, sociobiologia
afirmI cI ac1iunile,ca gi sentimentele, suntcontrolategenetic,
ficareetc.).
li"
iar geneleresponsabilede diferite actiuni suntsedimentate ca Simbolismul introduceo discontinuitate
radicaHintrecultur5gi
urnare a proceselorde adaptaredin timpuri imemoriale. naturd.Izomorfismuldintreceledoud,suslinutdetezelesociobio_
Tezelebiologiste au influenfat, intr-o formi sau alta, logiei,este,prinurmare,fuIs.Culturacasistemsimbolicnueste
diferite curentedin antropologiaculturall. $coalaamericanl doaro simpll manifestare a naturiiumane: ea,ueo formdgi un
dinamismproprii [...], fiind chiar intervenfieasupranaturii.
,,cultur5-9i-personalitate"r,de exemplu,postuleazl- plecdnd
Culturanuesteordonatldeafectele primarealehipotalamusului :
de la comportamenteleobservabile- ,,personalitdtilede bazd,,,
dimpotrivd, emotiilesuntcelecesuntorganizateprinintermediul
specificefieclrei culturi, personalitifi ce suntdeterminatede culturii. Nu suntemin prezenpunei secvenfe de evenimente
o seaml de ,,institulii primare" (structurafamiliall, raporturile biologice,prin caregenotipulpredetermin5 tipul socialprin
cu adullii, disciplina debazd,etc.). Acestease impun asupra intermediulunuifenotippecareseleclianaturaldl-ar fi programat
copiilor prinjocul satisfacfilorgi frustrdrilor legatede nevoile dinaintepentruun anumitcomportament social.r
elementare.,,Instituliile secundare"- organizareasociall,
formele culturale - sunt produseulterioare,ce se constituie Agentul cauzal,crede Sahlins, dd seamade o ierarhie
pe seamaprimelor. inversd: un sistemal lumii gi al experienleiumane,generator
O evaluarecritici sistematicl a tezplor sociobiologieia de semnificafiece precedena$tereabiologici a indivizilor,
fost realizatS,in antropologiacontemporanl,de cltre Marshall estecel care cere, de la nagterealor chiar, ca dispoziliile lor
Sahlinsz.Intre inclinaliile elementarepe care le-am putea naturale sd fie implicate ca instrumente ale unui proiect
atribui naturii umane ji structurile socialece tin de cultoru simbolic.
umani, susgine Sahlins,seinterpuneo indeterminarecruciali. Sociobiologiareprezint[, prin urmare, o forml simplistl
Plecdndde la faptul empiric al diversitigii culturale, Sahlins de behaviorism,fundamentatipe un esen{ialismgenetic,ce
combindin mod necritic aparatulconceptualal biologiei cu
1. Principalii s5i reprezentangi au fost Ruth Benedict, Margarer un limbaj antropomorfizatdesprecomportarnentulanimal in
Mead, Ralph Linton gi Abraham Kardiner. care omul esteintegratdoar ca exemplarulcomplexcel mai
2. Yezi Marshall Sahlins, Critique de la sociobiologie.Aspects evoluat.
anthropologiques, Gallimard, Paris, 1980. Lucrareareprezintl
o criticE a celor mai radicaleteze din sociobiologie,in special
cele suslinutede EdwardO. Wilson in Sociobiology: The New
Synthesis,Harvard, 1975. |. Ibidem, pp. 4O-41.
232 GABRIEL TROC posrMoDERNrsMULiN aNtRopoLocn cutrunalA nj

Clarificareasensurilor,culturii" tn antropologie Kluckhohn gi Kroeber - capacitilii de simbolizare a oniului.


dupdaI doilea rdzboimondial: TalcottParsons, Elementele fundamentale ale culturii sunt valorile. Acestea
AWd Kroeben ClydeKluckhohn sunt, insi, la rdndul lor, variabile gi relative, iar nu predeter-
minate $i atemporale. Concluzionind, cultura constd in modele
O incercare de clarificare a conceptului de .culturd" qi de
(patternuri), implicite sau explicite, ale comportamentului Si
pozilionare a lui fatri de concepte sociologice peste care
pentru comportament (nu comportamente ca atare), modele
adesea se suprapunea a fost realizatl dupd cel de-al doilea
r5;zboi mondial in Statele Unite. Celebrul sociolog Talcott care sunt tnsuSiteSi transmise prin simboluri. Esenfa cea mai
Parsons a incercat in epocd si unifice limbajul gtiinlelor intim[ a culturii (,,miezul" ei) constl in ideile traditrionale gi
sociale. Conceptul de ,,culturi", crede Parsons, trebuie clar in valorile care le sunt ata$ate.
delimitat atat de cel de ,,structuri social5", cat $i de cel de
,,personalitate". Antropologiei ii reveneasarcina de a intreprinde Definilia culturii cea mai acceptatf, azi (gi, torodati, cea
clarificarea ,,culrurii", in timp ce conceptele celelalte urnau mai esenfializatd) - definilia ,,de manual", dupd cum ar spune
s[ fie clarificate de sociologie, respectiv de psihologie. Cei Thomas Kuhn - esteurmdtoarea: cultura reprezintd un set de
mai importanti antropologi ai momentului, Clyde Kluckhohn reguli Si standarde care, atunci cdnd sunt tnsusite de membrii
de la Harvard Si Alfred Kroeber de la Berkeley, incearcf, sd unei societdli, produc comportamente cdre se tnscriu tntr-o
sistematizeze definifiile anterioare (produc un raport in care varialie consideratd de cdtre membrii societdlii cafiind potrivitd
sunt inventariate 164 de definilii ale culturiir). Definigia pe Ei acceptabild.
care ei o propun infelege cultura ca .discurs simbolic colectiv", In aceeagiordine a ,,manualului", trebuie subliniati distincgia
con{inutul acestuia f,rind dat de cunoStinle, credinle gi valori intre cele trei concepte analitice utilizate in antropologie -
(aspecte ideatice, mai degrabl decdt acliuni 9i instinrlii, ulti-
,,cultur5", ,,societate", ,,structur5 sociali" -, distinclie prin
mele lindnd de conceptele de ,,societate", .sistem social", ciue ceea ce in multe texte antropologice poate fi perceput ca
,,structurl social5"). Culnrra nu este echivalenti cu elaborlrile indistinct devine transparent :
exceptionale sau artistice, cum presupun cei care practicd
, o Societatease referi la oamenii ca alate, putand fi definiti
studiile umaniste, ci este impdrtdgit[ de fiecare membru al
ca un grup de oameni ce depind unul de altul, grup care este
societdlii. De asemenea,cultura este diferentriatdde civilizatria
dispus intr-un loc anume gi care impdrt5gegtetraditrii culturale
umanl universaltr, ce presupune Stiinta, tehnologia, sistemele
comune.
de guverndment, pentru c[ fiecare comunitate igi are cultura
. Structura sociali, in schimb, se referd la felul in care
proprie, cu valorile ei specifice, care o diferengiazl de toate
celelalte (accentul cade pe particularul cultural). Cultura este oamenii depind unul de alrul ; mai precis, la tipurile de relalii
un intreg integrat Si structurat, constituir din plrtri aflate in in care sunt pringi indivizii gi grupurile.
conexiune. Producereadiversitllii culturale se datoreazl - cred Avem, prin urmare, trei concepte analitice : l. cultura, ce
confine componente de naturi ideaticd ; 2. societatea, definitl
prin oamenii caatare, indivizii concrefi, gi3. structura sociald,
1. Alfred Kroeber; Clyde Kluckhohn, Culture.A Critical Review
of Conceptsand Definitions, Harvard PeabodyMuseum of inleleasl prin relaliile dintre rolurile sociale. Cele trei sunt
American Archaeology and Ethnology Papers, Cambridge, concepte analitice (implicate penru a ingelegerealitatea sociocul-
Massachusetts,1952. turali), iar nu realitiili separate,cu un statut ontologic propriu.
GABRIEL TROC posrMoDERNrsMUL
iN eNrRopoLocrAcuLTURAtA zls

Si rezumdm,in final, cele patru semnificatriidistinctecu Asemeneamultoradintre conceptelepe carele utiliztrmazi


cale ,,cultura"esteimplicatii in diferite curenteale antropologiei intr-un mod neproblematic,gi cel de ,,evolu(ionism"igi are
contemporane : 1. capacitatede simbolizareproprie speciei origineain Iluminism, deundeprwine caracteruls5uantireligios
umane; 2. stareumanl de inventivitateideaticdgi de invenlie gi secularizant.Termenuleste enuntatpentru prima datl la
tehnologicf,; 3. entitatesociall relativ independentigi complexl Sorbona,in 1749,de cltre JacquesThrgot, intr-o conferinll
gi 4. sistem colectiv de simboluri, semne gi semnificalii ce trata ,,stadiiledezvoltlrii socioeconomiceqi intelectuale
specificediferitelor societdgi. ale umanitilii". Turgot identifica trei stadii ale dezvoltErii
materialeincipiente- cele de vinltor, de pdstor gi de agri-
Cultura, prin capacitateasa de a explica, rdmdne, fdrl cultor - 9i trei stadii spirituale- stadiulreligiei, al metafizicii
indoial[, o piesdprincipall in repertoriulantropologieiculturale. 9i al gtiinlei. Sugestia,,stadiilorde evolufie,'va face carierl
llr"
Factorii culturali explicduneori realititri socialegreu de explicat ulterior prin Auguste Comte, care o va transmite secolului
in termeni biologici, economici, politici etc., ceea ce nu al XIX-lea, cdnd estepreluati de gtiintrelesocialepe cale de
inseamn[cd, intr-o astfelde explicalie,totul poatefi redusla a se naste.
cultur5. FIri a fi in intregime desuet[, variantaculturii ca Problema,,evolu1iei"cunoagteinsi un traseuremarcabil
cevace trebuieexplicat- care, in forma clasici, presupunea in $tiintelenaturii din prima jumltate a secoluluial XIXlea,
o suprapunereizomorfd intre societategi culturd (societate in forma opoziliei dintre conceptelede ,,transformism"gi
alc[tuitii din indivizi ,,clona1i"subraportcultural: societate-per- ,,fixism" (opozilie cunoscutdazi ca .evolutrionismcontra
sonalitate-cultur5) - estegi ea in continuareimplicatd,insi cu creafionism").Problemacareanimddezbaterea priveamodul
nuantlri importante, pe mdsura complexitdtriisocietalilor de clasificare a speciilor, iar opozifia dintre grupurile de
contemporane. ganditoriexprima,fdri indoiald,un exempluclasicde schimbare
deparadigmtr,in sensullui ThomasKuhn. Lamarck gi, ulterior,
Darwin - reprezentanliinoii paradigme- demit incredereain
conceptelefinaliste, afirmate indeosebide Linn6 gi Cuvier,
3.3. Principalele curente ale antropologiei conceliecarefundamentau clasificareaplantelorgi animalelor
culturale moderne conformunui sensanteriorprestabilit- al ordinii lumii. pdnd
la Lamarck, era un fapt generalacceptatctr in fiecareorganism
3.3.1.Evolulionismul aclioneazdo for!5 vitald care esteghidatEde un scopprede_
terminat.Principiului frnalitilii i seva opunecel al cauzalitigii
Evolutrionismulesteprimul curent prin care antropologiase (o rlsturnare de accenta mogteniriiaristotelicedinsprecauza
va defini ca $tiinti social[ in a douajumitate a secoluluial final5 cdtrecauzaeficientE),respectivun principiu cepresupune
XIXlea, reprezentAndmomentul autonomizlrii discursului o transformarecontinul 9i indefrnitd. in altl formd. controversa
antropologic ca discurs distinct, ce are un obiect precis: ia urmltorul aspect: ce existd in primul rdnd : speciasau
,omul primitiv' gi societateasa. individul ? Lamarck adopti fagdde aceasti intrebare pozitria
lnainte de a detalia asumptiileevolulionismuluiin anre unui nominalismgnoseologic: .speciile,'suntsimpleconvenlii
pologie,nu este,credem,lipsit de interessdaruncf,mo privire umane; in fapt, nu existd- in sensontologic- decdtindivizi
asupragenealogieiconceptului. determinafi,supugiunor transformdricontinue.Doud dintre
GABRIEL TROC
POSTMODERNISMULiN .q,NTNOPOI-OGIACULIUR.ALA N7
sustineriletransformismuluiau rupt insi decisiv legltura cu
volume gi in care autorul a dat Ceamai extinsi dezvoltarea
traditia metafizic[ din gtiinlelenanrii: 1. postulareagenezei evolugionismului).
spontanea vielii, prin transformareamaterieineinsufletrite in FirI indoialtr,una dintre noutiifile semnificativepropuse
materievie - un procescontinuu,careseproducein permanenli. de Spencerestedefinitia societitii. Aceastae vdzltAca ,,grup
Prin afirmareaacesteiteze, areloc inldturareaultimelor urme de oameni in care indivizi diferitri din punct de vedere al
ale revelagieicregtinein gtiinlele naturii: procesulgenerdrii descendenleicoopereazd'.Esenfialpentru S,pencerestefaptul
vielii nu mai esteblocat cdndva.la inceputullumii" ; 2. noi ci, degi este alc5tuitl din unitbli independente,societatea
specii se nasc mereu prin transfonnareacelor vechi sub presupunein acelagitimp o existenldunitar5, o entitate(idee
ac[iuneadiferitrilorfactori de mediu gi ca adaptarela acegtia, preluatl ulterior de Durkheinr). Este o entitatein sensulcd
tezd ce demite teoria ,,fixit5trii", a creatiei originare a unui are o ,,viatd proprie", este asemeneaunui organismviu gi
num[r finit gi imobil de specii. presupuneo cre$terecontinutr. Pe mIsurI ce se dezvoltl.
CharlesDarwin va ducemai departeacestesustineri,care aceastaiEi complici structura,iar elernenteleei devin din ce
devinexplicit revolutrionare odatiicu punereaproblemeispinoase in ce mai solidare.Aceastdmigcareestein acordcu principiul
a descenden[eiomului. Cu Originea speciilor - lucrare ce de maximl generalitateal evoluliei, formulat sirnpluca ,,trecere
aparein 1859 -, Darwin aduceo modificare importanti in de la omogenla eterogen".Peseamaacestuiprincipiu, Spencer
problemaseleclieinaturale.Preludndo ideedin Eseuriasupra caracteraeazdsocietateaprimitivl ca fiind asemdnltoareorga-
principiilor populaliei (1798), lucrareaeconomistuluienglez nismelorsimple,in caremasacele alcdflriegte estenediferenliati,
Thomas R. Malthus, in care acestainventaria ,,pericolele" omogeni. Asemeneaorganismelorprirnare, continuf,analogia,
cregteriinumericea populaliilor pentrusupravietuireaspeciei diviziuneaei nu i-ar pune in primejdie via(a-
ruwme(reiterdndde fapt o viziune hobbsianiasuprasocietlgii), Dacdprin acestesusfineri,ce situeazdsocietdlileprimitive
Darwin va consideracd agentul principal al transformdrii undevajos pe smra evoluliei societilii urrane, Spencerdeschide
speciilornu e adaptarea,ci ,,luptapentrusupravieguire" (struggle un orizontpentruevolutionismulantropologic,tot el, inlelegdnd
ltft). Pentrucf, in fiecaregenera[ie supravieguiegte cel mai societateaprin analogia organismuLui,va furriza modelul
for
socfttal ce va fi implicat in funcgonalism:
apt, se creeazddela sinegrupuri de organismeasem[ndtoare.
Interesulnostrupentruaceastitezdvizeazd,utluareaei ulterioard
Ca gi la organismele
vii, diferenfereaprogresivla grupdrilor
in teoriile rasistede la sfdrgitulsecoluluial XIX-lea. sociale ce alcdtuiescsocietateaeste insogitEde o diferenliere
Ca urmare a acestormeditatriigi inovalii din biologie, va progresivl a funcfiilor sociale. Funcliile sociale, ca gi cele
apdreaun curent filosofic evolu[ionist,reprezentatin special organice,nu sunt numai diferite, ci sunt unite in agachip incdt
de HerbertSpencer.Acestatrecemetodictemaevolu[ionismului sd se facd reciproc posibile. Ajutorul acestareciproc are ca
prin intreg spectrulfilosofic, plecdndde la ,,primeleprincipii" rezultatdependenpmutualda pd4ilor inEuntrulgrupdiilor sociale
din lucrareacu acelagititlu, in careigipropunes[ fundamenteze evoluate,ca gi inluntrul organismelor vii aju,nsela un grad
oarecarede evolulie.
ontologicteoria,continuAnd cu Principiilebiologiei,Principiile
gi
sociologiei incheindcu hincipiile moralei,$tiinleiSiesteticii.
Divergi factori influenleazd, dupd Spencer, evolutria unei
De interespentruantropologierdmdnconsideraliiledin Prin-
societd[i, intre care factori externi (precurn climatul, flora,
cipiile sociologiei(lucraremasivdpublicati in 1860in patru fauna) gi factori interni, intre care sunt considerate trlslturile
238 GABRIELTROC POSTMODERNISMUL iI.I ANTNOPOLOCIA CULTURALA 239

fizice Eisufletegti,ca gi sentimenteledominante.ins[ factorul harta lumii nu mai prezenta,,petealbe' semnificative.Cu o


principal ce determindagregareasociali este consideratde notabildexceptieinsd: oameniicarelocuiauin acesteteritorii,
Spencerca frind ,,nevoiade cooperare".In func1iede aceasta, populalii ce trebuiau integrateordinii cosmice europenegi
unele societ5fi sunt considerate,,primitive", aflate la baza concepliiloreuropenedespreom. Se cereade urgentre o noul
unei sciri ierarhicea dezvoltirii. In cazul acestora,frica ar fi concepliecaresI inlocuiascl mirturiile sporadiceale cdlitorilor
sentimentuldominant,gi ea determinf,cooperarea.Frica fati gi misionarilor, sI eliminedefinitiv vecheaconvingeredespge-
de eei vii determinl aparigia,,guvernlmdntuluiceremonial9i popoareleprimitive ca frind descendente
politic", in timp ce frica de cei mo4i determinl ,,guverndmdntul din neamullulHarn,
fiul rltlcitor al lui Noe - concepfieinc[ in uz in secoiill,al
religios". IF
XIX-lea -, gi care si ofere adrninistragiilorcoloniale urr.
Spencera fost un ginditor carea influengatmasivgdndirea
instrument gtiingific pentru ra{ior,ralizarea coloniilor. Tot in
secolului al XIXlea. Dacd nu este foarte clar cum gi in ce
seriaschimblrilor pe plan euro,pean trebuieamintitl revolufia
misurd a influenlat antropologiaincipient5, $tim in schimb
industriald, care, declangatdin secolul al XV[Ilea, face
cu certitudinec6 a determinatideile despresocietate,carevor
vizibile, un secolmai tArziu, at6tprogresulmaterial, cdt gi -
alcdtui la sfdrSitulsecoluluial XIXlea corpusul sociologiei
franceze.Spencera pus in migcareo paradigmi - ceaevolu- cu limitele ei de clasl sociall - emanciparea de masl, anunlate
de Iluminism.
lionisti - carea influenlatintreagamigcarede idei europeani.
in aceastd paradigmdgi-aaflat suportulideaticai antropologia Nu trebuie si mire prea rnult, prin urmare, faptul cd
sociali, carein MareaBritanieseva institulionalizacadisciplind prima imagine modernl despre ,,societifile primitive" va fi
academiciprin Edward Bumett Tylor gi JamesFrazer. aceeaa unor societdtisituatela un stadiuprimar al dezvoltirii
inainte de a detalia contribulia celor doi gAnditori, se socioculturale: primitivii sunt vizu(i ca ,,strimo$ivii., fiind
impuneo contextualizareistoricd, chiar gi sumard,a situagiei localizali la un stadiu fatl de care civilizafiile reprezintl
globale gi a locului ocupatin ea de civilizatriaoccidentali. distantrtrriprogresivegi care, printr-o indrumare inleleaptd,
Trebuie subliniat cd, in momentul nagterii antropologiei pot fi sco$i din ,,primitivism'. Esenla acesteiprototeorii a
ca $tiint[, epocamarilor descoperirigeograficese incheiase, dezvoltdriiasumafaptul cI ornul are un singur destin: acela
iar lumea era pe cale de a deveni in intregime o colonie de a treceprin stadiile succesiveale sllbdticiei, barbariei gi
europeandl.Diferite forme europenede colonialism se civiliza(iei. Schemaevoluliei esteuniliniard; destinul urira-
instalaserf,pe tot globul : spaniolii9i porhrgheziicolonizaserd nitedi ar fi unul singur: acelade a traversadiferite stadii de
America Centraldgi America de Sud, englezii America de civilizalie penEua atingestadiulcivilizaliei occidentalemodeme.
Nord, India gi Australia, olandeziimoiropolizaser[comerpl Acestuniversalismeurocentricpozigioneazd civilizaliile globului
cu ArhipelagulIndonezian,franceziiocupauAfrica de Nord, conform unei schemecognitive care, in termeni geografici, se
Folinezia etc. in termeni geografici, militari gi comerciali, definegteprin opozi(iacentru/peri,ferie,iar in termeniistorici
prin opozilia evoluat/neevoluat. Prin acesteopozilii se legiti-
1. Asupra procesuluicolonizdrii, vezi Eric Wolf , Europeand the meazd,actiunea colonial[: diferite civil,iza{ii ne-europene
People Wthout History, University of California Press, Los trebuieconstranse,sprebineleloq.sEadopteinstitutrii,sisteme
Angeles, L982; Eric flobsbawm, TheAge of Capital, I 848-I 857, politice, tehnologiigi chiar valori de prwenienfi occidentald.
VintageBooks,New York, 1975giTheAge of Empire,18741914, Tenacitateaacesteischemecognitive se va reglsi in diferite
VintageBooks, New York, 1987. viziuni ulterioareasupralurnii gi is oriei : in marxism, teorii
posrMoDERNrsMUL
iN aNrnopoloclA cuLTURAtA zqt
GABRIEL TROC
degiTylor presupune,asemenea contemporanilor,cX,,primitivii"
ale. sistemului global, teorii ale dezvoltlrii etc. Primitivii
se afli undevafoarte jos pe scaraevoluliei, acestlucru nu
srint, in aceasti schemdgeografico-istoricd,,,la marginea
inseamnl cE ei nu poseddo religie. Tylor demonteazlideea
extrem5' : ei se afld la limitele lumii civilizate gi ,,in afara"
cd numai religiile clasice sunt religii in adevdratulsens al
istoriei. Suntpopulatii desprecare se asuml cd nu au istorie,
cuvdntului. Orice credinEl in fiin(e spirituale, crede Tylor,
in sensulcd nu au atins stadiul in care istoria primegteun
are aceststatut. Principiul mai generalsub care std aceastl
sens,iar principalamdrnrrieestelipsaunui patrimoniuistoric;
asumptieeste acelacI existi o identitatea spiritului uman,
in cazul civilizafiilor, acestase obiectiveazlin diferite forme
prin care se admite c[ toli oamenii, primitivi sau civilizali,
(scriere,clddiri publice, orageetc.). Sensulstudierii lor,
modului .g6ndescgi se comportl dup[ aceleagilegi"r. Tot Tylor este
pentru evolutioniSti,estedoar indirect cunoasterea
cel carepune bazeleanimismului- teorie pe caresefundamen_
in care societ[tile primitivilor funclioneaz[ 9i a culturii lor

existentamortii gi enigmaviziunilor ce aparin vise. in stadiul


primitivii nu intereseazdca atare, in sensulunei umanitili
primitiv al religiei, aceastanuvizeazddoaroamenii,ci, prin
alternative,ci ca prezenle ,,fosile" ce confirm[ o schemi
analogie,9i animaleleqi plantele.Analogia mergeadeseagi
istoricd.
mai departe,cltre obiectelelipsite de via1d, iar, la limid,
aparepresupunereacd intreaganaturdesteanimatii.Aceastii
Edward Burnett $lor (1832-1917)va fi titularul primei
credinl5cunoa$tediferite treptede evolulie : sufletelemo4ilor
catedrede antropologiedin Marea Britanie (Oxford), pe care
devinla inceputentit5tiautonome,iar apoi trec intr_oevolulie
o ocupdin 1896.Tllor ia contactcu populatii primitive inci
uniliniari la stadiul de ,,spirite,' (demoni, eroi), pentru ca
de tdnf,r, degi intr-un mod mai degrabi accidental: reve-
ulteiior sd semetamorfozezpin zeitedgi, in celedin urm5, in
nindu-gila23 de ani in urma unei boli, estesfltuit sI rdmdnd
zeulcreator,in intregimeindependentgi atotputernic.punAnd
pentru un timp in Caraibe. in Cuba, intdlnegteun etnograf
problemareligiei in termeni evolulionigti,Tylor esteprintre
amalor,Henry Christy,care-lanteneazdintr-o exped4iede gase
primii gAnditoricareo explicdin termenipur laici (Feuerbach
luni in Mexic, dupd care viziteazd gi sudul Statelor Unite.
a privit-o inaintealui ca mistificare, iar Durkheim, dupi el, o
Experiengeleacesteiexpedigii- in spe1d,contactulcu popu-
va reducela societae).Implicdndnoliuneade ,,supravieguiri"
la inceputintr-unjurnal de
latriileintilnite - se concretizeazd
(survivals) - forme de religiozitate ancestrale,prezentein
cilitorie: Anahaac, or Mexico and the Muicans, Ancient
religiile contemporane-, Tylor aduceun argumentputernic
and Modern (1861). 7'ece ani mai tdrziu, concepelucrarea
in privinla necesittrliistudierii pentru o mai
consideratide rnulli .actul de na$terc"al antropologieisociale: "primitivilor,,
bunl inlelegerea ,,umanitEliicivilizate,,.Din animismulprimitiv,
Primitive Culture: Researchesinto the Development of
crede Tylor, s-au desprins istoric doud doctrine: cea a
Mythology, Philosophy,Religion, Language,Art and Custom,
lucrare al cdrui principal merit estepunereain termeninoi a
rapornrluidintre religie gimagie.Noutateao constituiefaptulci,
242 GABRIEL TROC posrMoDERNrsMULiN aNtnopoLocrA cuLTURAt_A zqz

transmigririi sufletului, ce dlinuie in religiile evoluateale material etnografic enonn - propriu-zis, ciln tot ce fusese
popoarelordin Asia, gi ceaa existenteiindependente a sufle- raportat in termeni etnografici pdnl la el. Frazer nu manifestl
tului dupl moafteacorpului, .doctrinf, ce supraviefuielte in un interes deosebit pentru teorie, pentru cI este interesat mai
ceamai evoluatl religie a popoarelorcivtlizatede azi, in creg- mult de fapte. De altfel, considera teoriile ca ,,accesorii de
tinism"r. care putem aglta faptele", asrfel incdt el preia teoria lui Tylor
Tot lui Tylor ii datorim primele refleclii asupramagiei, a ca simplu cadru pentru ambitriosul sdu proiect de sintezf, a
rolului acesteialn raportcu religia gi, in general,in raport cu problemei religiilor umanititii. O primi articulare este realizati
doringaomului de a comunicasaumanipulaforlele de naturl in Totemism and Exogamy (1910), in care investigheazi in
spiritualS.Drept consecintla doctrinei animiste,s-ar h conturat special raportul dintre totem Ei tabu. Aici, Frazer reia o
dou[ atitudini dominante.Prima sebazeazdpe presupunerea perspectivi evolulionistii mai veche, ce etapizeazd,umanitatea
cd fiinlele spirituale pot afecta qi controla lumea natural[ dupl vArstele magiei, religiei 9i gtiinlei. La fel gi teoria
(deci Sidestinuloamenilor),credin{i materializatdin rituri Ei
,,supravieguirilor" : chiar dacd este anterioare rehgiilor, magia
ritualuri de imbunarea lor; din aceasticredinlEa dependenlei nu dispare in noul stadiu, 9i aceastapentru cd indivizii nu ar
oamenilorde fiintrelespirituale s-auniscut religiile, care au poseda aceleagi abilitltri progresiste. Ca urmare, rudimente
unificat practicile de cdgtigarea bunEvoinfeizeilor. Cea de-a ale magiei supravieguiescAi in cele mai evoluate societ[1i.
douaatitudine- ,,specificl celor mai dejos stadii ale civilizaliei Chiar dacd aceste susfineri par astlzi pr5fuite, ele au avut un
gi raselor celor mai inferioare" - e reprezentatdde credinla rol important pentru noua $tiinp sociall: acela cE au permis
cd oameniipot controlaatit forlele de naturi spiritual5,cAtgi privirea religiei gi a magiei intr-o noul perspectivf, (sistemele
pe celede naturdmateriald,iar aceastlcredin(i estecunoscuti religioase incep sI fie privite ca produclii istorice, independent
sub numele de magie. Magia, afirmd Tylor, se bazeazdpe de considerentele asupra .veridicitltii" lor, pe de-o parte, gi
presupunerea cd insugirilelucrurilor gi persoanelorsetransmit ca sisteme cognitive, prin care oamenii interpreteazi experienla,
prin contactulcu p5r[i din ele. Chiar cunoagterea numeluisau pe de altd parte).
a imaginii unei persoaneaducedupi sine posedareaei. Mai . incepdnd din 1910, Frazer se dedicl cu totul unui proiect
general,asemdnareaproduce aseminare,ca in cazulcredinJei gigantic, o incercare de sintezi a tuturor cunogtinlelor timpului
cI ploaia poate fi provocatl prin virsarea de apI, gr[dina sIu in materie de mituri, credinle gi rituri. Rezultatul proiec-
produceroadedac[ e cultivati de o femeiefertil5 etc. Magia tului - lucrarea The Golden Bought, la care a lucrat fdri
este,dupd Tylor, principalul mijloc de st[pdnire a naturii in intrerupere pdnl in 1935 - va fi o vasti frescl in treisprezece
cazulprimitivilor, iar rolul ei scadein raport direct cu gradul volume, o operd ce a impus, mai mult decdt oricare alta,
de evolutieal unei societitri. antropologia in cultura occidentall. Chiar o sumari list[ a
Principaluldiscipolal lui Tylor, alecirui idei evolugioniste celor care gi-au glsit in aceastl operd inspirafia este rele-
le-a dus mai departe,a fost JamesFrazer (1854-19a1).in vantl: Kipling, Tennyson, Pound, Yeats, Joyce, T.S. Elliot,
cazul lui Frazer,nu teoria a fost puncful sdu forte, cdt mai Wittgenstein. Freud a fost de asemenea influen(at de ea,
degrabdacribia gi minutriozitatea(specificeprimului s[u interes reludnd din punct de vedere psihanalitic teme frazeriene (in
academic: limbile clasice)cu care a inventariatgi descrisun special in lucrlrile: Totem Si Tabu, Moise Si monoteismul,
Angoasd fn civilizatie). Chiar dacl elementele teoretice prezente
l. Ibidem. in Creanga de Aur au pilit destul de repede, lucrarea a
24 GABRIELTROC POSTMODERNISMULiiV ENTNOPOLOGIA CULTURALA 245

reprezentatun reper obligatoriu, cata[zandeforturile critice patriarhaltr. Dezvoltiind studii intinse avdnd la bazi observafiile
qi interpretativeale antropologilor.Lucrlrii i se poatealoca asupra indienilor irochezi, Morgan va descrie detaliat diferite
cu greu o unitate de strucfur5. Investigafia pleacd de la sisteme particulare de inrudire, iar pe seama acestora va
incercareade a elucidaun ritual amintit de Vergiliu in Eneida distinge intre doul forme dominante : sistemul descriptiv
in legdturdcu preotul sanctuaruluiDianei din Aricia, care (bazatpe.cdsebria de grup"), specific ,,hoardelor", gi sistemul
vegheaasupra templului cu sabia mereu scoasd.Pentru a clasificator (in care sunt precizate reguli complexe ale inces-
explica ins[ un fapt singular,Frazer se aventureaziin studii tului), acesta din urml fiind temelia organizdrii in clanuri.
demitologie, religie gi magie,in caresuntadunate,comparate Ceea ce este semnificativ in opera lui Morgan este tentativa
gi interpretateo sumd covdrgitoarede date etnograficedin de a distinge societilile in func1ie de structurarea rudeniei. El
Europa, Africa, Asia, America, Melanezia, Polineziagi va pune astfel bazele unui nou domeniu, care va deveni unul
Australia. dintre cAmpurile clasice ale interogafiei antropologice : cel al
De o deosebitiatenlies-abucuratanalizaflcutd de Frazer sistemelor parentale. Teza sa, conform clreia doar societdlile
asupramagiei. El o concepeca pe o ,,fals[ gtiin1i", care se .civ\lizate" detrin institutii propriu-zis politice, in timp ce
bazeazdpe implicareaconceptuluide ,,simpatie" (lucrurile societi{ile sunt organizate numai pebaza furudfuii,
acfioneazl unul asupra altuia la distantr[printr-o obscurl "primitive"
va face o lungd carierl in antropologia politicd gi nu numai.
omologie). Clasicl r[mdne distinclia pe care Frazer o face Este notorie influenla pe care scrierile sale, in special Ancient
intre .magia prin similaritate"(sau,homeopaticd")gi ,,magia Society,le-au avut asupra lui Marx, care voia la un moment
prin contagiune".Magia homeopaticifuncfioneaz[pe presu- dat chiar si-i dedice Capitalul, ca gi asupra lui Engels, a
pozilia cI asemlndtorul produce asemlnitor (la fel ca la cdrui Origine a familiei, proprietdlii Si statului se bazeazi in
Tylor): acfiuneaasupraunui simulacru va produce acelagi buni misuri pe evolu(ionismul social al lui Morgant.
efect gi asupra originalului sau referentului. Magia prin
contagiune,in schimb, sebazeazd. pe credinfacA parteaeste in concluzie, evolulionismul este curentul in care discursul
intotdeaunain contactcu intregul, o ac(iuneasuprapI4ii (in gtii4ific despre om, in calitate de fiinl[ sociald gi culturali,
spe(i, reziduuri corporale)influenpnd intregul dupi dorinla primegte o unitate discursiv5, devine o ,,paradigm5", permi(And
celui ce practic[ ritualul magic. legitimarea disciplinei ca fiind una de sine stdtltoare gi relativ
in StateleUnite, teoriaevolu[ionistdva unna o dezvoltare independenti de alte gtiinfe sociale. Tot evolufionismului i se
aproximativdiferitd, in sensulcd procesulde evolu{ienu este datoreazd structurarea cdmpului de interes al disciplinei, a
urmirit atdt in linia unui ,,progresal spiritului", cAt in cea a marilor ramuri, teme gi concepte: ,,religia" , ,,magia",,,tabuul",
organizirii sociale. ,,sistemele de rudenie", ,,func1ia gi raportul func[ional" etc.
I-ewisHenryMorgan(1818-1881) va dezvoltaastfelteoria
evoluliei concentrdndu-seasupra clasificlrii gi comparlrii
sistemelorde rudenie.Principalasatezdesteaceeacd familia
a evoluatde-alungul istoriei parcurgAnddiferite stadii ascen-
dente: de la relaliile primitive bazatepe ,,promiscuitate"(un
loc comunpentru gdndireamoralistl a secoluluial XIX-lea), l. Yezi Claude Rividre, Anthropologie politique, Armand Colin,
prin poliandrie gi apoi prin poliginie cdtrefamilia monogaml Paris,2000, p. 36.
246 GABRIELTROC POSTMODERNISMUL iN EUTNOPOT-OGIACULTURALA 247

3.3.2. Difuzionismul, p articularismul istori c, unor tris5turi asemdnltoarela populatriidiferite, dar situate
intr-o zonl geograficdce a permis difuzia lor.
,,culturd- Ei-perconalitate"
Injurul acestuiconceptcentralau fostgrefatedoul inovagii
Difuzionismul teoretice: 1. fiecarearie culturaldposedi un centrucultural
alcdtuit dintr-un ansamblude trisituri ce s-au rdspdnditin
Reactriala evolulionisma luat in principal formadifuzionismutui. afarl gi 2. existl o lege a difuziunii, constAndin aceeacI
Reprezentanfii curentuluipun defrnitiv accentulpepoligenezd rislnrrile antropologicetind s[ sedifuzezein toatedirectriile,
(umanitateaa aplrut simultanin mai multe arii geografice; dinsprecentrul lor de origine.
aceastl optiune reprezintd,in fapt, incercareade a rupe cu Marea probleml a difuzionismuluia fost incapacitateasa
interogaliaobsedantiiasupraoriginilor, careconduceinevitabil tmreticl de a explicainvengiileindependente.Acestaproedeazd.,
la asumplii evolulioniste). De asemenea,se abandoneazi in fapt, prin utilizareaconceptuluide .arie culturall" gi prin
viziuneaprogresistlasupraculturilor gi civilizatriilor: nu toate presupunerea unui centru al acesteia,la o regresieinfiniti.
culturile trebuie si treacdprin stadii asemlntrtoare.in plus,
daci sepoatevorbi in mod legitim despreprogresin dezvoltarea Partic ularis mul istori c
tehnologici, rlmine intrebareadacl acestaaducegi progresul
$coala american5a dat insl construc[iacea mai elaboratda
moral. difuzionismului,dar ?ntr-ovariantl specificl, cunoscutl sub
Difuzionismul asuml totodat[ faptul ci asemlnErile numelede particularism istoric. Si rezumim sinteticprinci_
diferitelor aspectegi conlinuturiculturaleseexplicl mai bine palele tezeale acestuicurent:
prin imprumuturi culturale decdtprin originea comund. o Fiecare culturi in parte reprezinti un intreg complex,
In variantagermanl a difuzionismului(,,gcoalavienezd,,, care este rezuliantaunui proces istoric ce trebuie refEcut.
reprezentatide Ratzel, GrabnerEi Schmidt)se presupunecI Accentulcade acum pe particular, pe unicitateaculturilor -
o seam5de modeleculturalespecificeanumitorarii au intrat persp€ctivdce se opune atitudinii pripit comparativistea
in expansiune,influenldnd variate alte forme de vieguire evolutrionigtilor,care considerddoar aceleelementeale unei
umani. culturi ce intereseazd pentru dezvoltdriteoretice,suslineride
intr-o variantii englezd(Elliot Smith 9i William Rivers), ipotezede esenli evolutrionistietc. Atitudineaparticularismului
gdndireatn termeni de origine revine ; secauti de dataaceasta istoric este una de suspiciunefap de punereain contact a
o surs5culturalSoriginard- in sensulde arie cultural[ puter- unor con{inuturi culturale ce apatin unor populalii foarte
nicd -, ce esteidentificatdin Egipt. diverse,fdrl a incercastrseinleleagi contacteleistoricedintre
Conceptul principal al difuzionigtilor este cel de arie ele (cum procedase,de exemplu,JamesFrazer).
culturald, ce reprezint5o unitate geograficl relativ unicd, o Fiecare culturi este alctrfuitl, cel pugin in parte, din
bazat)p contiguitateaelementelorculturale.in spaliul gennan, elementereceptate,imprumutatedin alte culturi.
un construct asemlntrtoreste cel de Kulturkreise (cercuri o Fiecareelementimprumutatesteadaptatnevoilor,particu_
culturale), care se referi la complexede trtrsdturice gi-au laritltrilor locale. Culturile nu suntintreguri perfectintegrate,
pierdut unitatealor geograficdinitriall gi care sunt in prezent ci sistemece au o structur[ maleabill; ceeace nu inseamni
dispersatepe arii extinse.Aria culturall dI seamade prezenfa insl cd fiecare culrurl nu ar fi totugi unicl in felul ei.
248 GABRIELTROC posrMoDERNrsMUL
iN aNrnopolocrA CULTURAIAzqs
o Particularismulistoric pune accentulpe analizaemicda Boas s-a stabilit ulterior la New York, ca urmare a unei
culturilor, ceea ce inseamnl cI fiecare culh-rrdtrebuie ana- reugiteexpedilii printre populatiilede indieni din nord-vestul
lizatdin propriii sdi termeni, cu inlelesuriledate acestorade Americii. incepdndcu 1896,va suslineun cursde antropologie
nativi. frzicd,laUniversitateaColumbia, undeva primi gi confirmarea
o Culturile sunt constituitedin obignuinlegi tradilii, care de profesorde antropologie.
suntaddncinrddlcinatein emo[ii gi sentimente.Recunoagtem Lui Franz Boasii apa4inemeritul de a fi demontatcredinla
aici o atitudineopusl accentuluipus pe rationalitatede cdtre secoluluial XIX-lea cu privire la legltura (presupusnecesari)
evolulionigti. dintre rasd gi culturl, cu tot cortegiul de ierarhii pe care
o Relativismulcultural e o temi-cheie a particularismului aceastail presupunea (in principal, in carteaKtlnr und Rasse,
istoric - in fapt, acestuicurent de gdndire gi evoluliei sale publicati la l-erpzig in 7914),fapt,recompensat" de alnninteri
spectaculoase din SUA ii datorlm o bunl partedin semnificafia prin locul de seaml pe care l-a ocupat in autodafeurilede
gi din amploareautilizlrii contemporanea conceptului.Impe- tristi amintire ale nazigtilor.
rativul particularismului istoric este c[ toate culturile gi De asemenea, ii apa4inemeritul de a fi clarificat faptulcI
valorile acestoratrebuie analizatein propriul lor context, nu o bundparte din comporurmentele, ideile, chiar sentimentele
prin raport la alte concepteintegratoarede genul .umanitltii gi emo{iile pe care le considerS.m ca fiind naturalesunt, in
ca intreg" saua evolu[ieiacesteia,careconduccel mai adesea fapt, constructeculturaledatorateformirii noastreprin educalie.
la un comparativismce elimind detaliile gi la generalizlri Boaspuneproblemaleglturii dintre ,primitivi' gi moderni
grdbite. Relativismul cultural promovat nu este insi unul in termeni cu totul noi fali de evolulionismul dominant in
radical: culturile nu suntizolateSimutualincomprehensibile. epocil nu mai sunt privili ca .strimoEii nogtri
o Desigur cI acestepresupozilii vor conduce firesc la "Primitivii"
contemporani"; nu trebuie s5-i cercetdmpentnr a afla ceva
promovareaunor metodologiiorientatecltre muncade teren despretrecutul nostru, ci pentru a regdndi chiar prezentul
gi cltre proceduri inductivistede generalizare. culturilor moderne.Altfel spus, ,primitivii" trebuieprivitri -
prin prisma relativismuluicultural - ca egalii nogtri, cei care
intre reprezentantiicurentului, Franz Boas (1858-1942) dauseamade existen(aunor organizdrisocialeparalele,societili
se distingein mod deosebit,el frind cel carea pus in migcare ce au cunoscuto alt[ direclie de dezvoltaredecdtsocietllile
in SUA o gcoaltrde gdndire pe care o putem considera,la moderne,insd ai cdror membri posedtraceeaEicapacitatede
limit5, chiar norma antropologieiamericanede pind la cel inovatrie,invSfaregi asimilareculturald.Societltile primitive,
de-al doilea rdzboi mondial. Boasestecel care a format sau afirmd Boas, nu sunt ,,subdezvoltate"decdtdintr-un anumit
cel putin a influenlat personalitd[ilemajore din antropologia punct de vedere; in spe(d,cel tehnologic.
americand,intre care se numirl Ruth Benedict, Margaret Tot lui Boasii apartineo anumiti conceptie- careulterior
Mead, GeorgeBateson,Edward Sapir,RobertLowie, Leslie s-a impus ca normd - desprerolul gi orgaruzarea muzeului
Spier Ei Alfred Kroeber. etnografic: aceeade a aranjagi clasificaobiectele9i colecliile
Ndscut in Germania, unde gi-a definitivat gi studiile in funcfle de regiunile geograficegi de clasificareaindigend,
universitare(a fost cu deosebireinfluenlatde Adolf Bastian, iar nu dup[ tipuri de artefacte.Rolul muzeului esteacelade a
impreun[ cu care a lucrat la Museum flir Volkerkunde din ilustraun mod de via!5 - diferit, dar coerent-, iar nu o tipologie
Berlin, precum gi de operadifuzionistuluiFriedrich Ratzel), gtiintrifici. Tot el este cel care va reugi institufionalizarea
250 GABRIEL TROC
poSTMoDERNISMUL
in eNrRopolocrA CuLTURALAz5r
antropologieica disciplinEacademicl,infiin{and prima catedrl
de antropologiela UniversitateaColumbiadin New york, in in care deprinderile motorii determind obiectele din jurul
1899. nostru, ustensilele: cei ce dorm lateral au nevoiede pern[,
in ceeaceprive$teterrta.raselor", Boasdeplaseazlproblema pe cdnd cei ce dorm pe spate, nu. in func1iede cum ne
transmiteriicaracteristicilorbioculturalede pe linia rasei pe agezlm,esteconstruitmobilierul 9i chiar inil(imea caseietc.)
ceaa descendenpi,respectiva familiei. Individul depinde,in Actelenoastre,prin urmare,pot fi instinctuale,insdforma
aceastiviziune,nu atdtde ras[, cdt de ereditateaunicl primiti reacliilor este culturald. Obignuinlele,actele determinatecul-
prin descendenfd de la plringi, pe de-oparte, Si de experienp hrral, devin automatisme,ceeace inseamnbctr determinarea
sade viatr5,pe de alti parte. Boasva susfinec[ nu existEnici lor specifici grupului nu mai este resim[itii. Limba este
un criteriu biologicprin caresI sepoattrdemonstrasuperioritatea probabil cel mai simplu exemplu: vorbim limba maternl in
intelectual5a unui individ saugrup. Diferenlelein acestsens mod automat; doar cdnd invdtim o limbl strdindpercepem
dificultateade a transformao anumit5obignuinld(cum este
1in de mediul cultural gi de oportunitltrilepe care un individ
sauun grup le are. cea muscular5,de exemplu). Boas sus(inecI ,,tot ce este
Ne oprim in continuareasupraunei temecentralea difuzio_ acumulat in copillrie ca deprindere ce nu variazd,devine
nismului - stabilitatea Si schimbareaculturali -, a$acum a automatism"l. Mai departe, automatismeledevin ,,moduri
fost ea conceptualizat5 proprii de comportament",sintagml prin care Boas are in
de cltre Boasl.
Boasformuleaztrpremisain felul urmltor: o comunitate vedere tipurile normative ale comportamentuluicomunitar,
izolat}, care se menfinein aceleagicondifii de mediu gi care cele care constrAngla conformism. Prin unnare, nu doar
nu este expusl funperecheriiselectivecu alt grup, devine, acteleelementaresuntavutein vederede cltre Boasin relafie
dupdun numlr de generalii,un corp stabil. pentru a explica cu automatismele,ci gi - prin ultima sintagmdfolositd -
modul in care o comunitatestabilI intrd in instabilitategi igi constructeleculturalemai ,,inalte", cum sunt moravurilesau
transform5regulile de comportament,Boasintroduceo seamd mentalitd{ile.
de concepteinterrelafionate,cum sunt cele de ,,instinct", Stabilitateaunei culturi depinde de stabilitateaautoma-
' tismelor; vorbim despre o culturi stabild, in termenii lui
. formEculnrrall",,,automatism",,,moduridecomporlament,'.
intrebareade la care porne$teesteurmatoarea: schimbarea Boas, atunci cdndputemproba faptul cd automatismeles-au
este organicl sau este determinattrcultural? Arunci cdnd perpetuattimp indelungatfdre a suferi transformlri. Indivizii
folosimterrnenulde suntconstransi,prin fo4a acestordeprinderitransmisecultural
trimitem in fapt, afirml Boas,
-organic",
la o reaclieinstinctuali, (acumulateprin invilare), sdsecomportesimilar ; sunt ,,prizo.
$i, intr-adevir, multedintre actriunile
noastre- cum estefaptul de a dormi saude a mdnca_ sunt nierii" modelelorculturale reprodusein interiorul grupului.
instinctuale.MAnci-mpentrucI ne estefoame,dormim pentru Aceastl uniformitate ne permite sd caracterizdmanumite
ci ne este somn. insl cum gi ce mdncdmsau cum gi unde culturi ca fiind stabile". Atunci cdnd uniformitatea
"culturi
dormim sunt aspectedeterminatecultural. (Estevorba de felul reacliilor automatizateesteafectat5,stabilitateaculturii sldbegte
sausepierde.ConformitateaSi stabilitateasunt, prin urmare,
la Boas, inseparabile.Iar nonconformismuleste factorul ce
1. Urmlrim dezvoltareadin lucrarea lui BoasAnthropologyand
determinl sl[birea fo4ei tradiliei.
Modern Life (1928), Dover Publications, New york, 1962,
pp. 132- 1 6 8 .
L. Ibidem,p. 140.
252 GAtsRIEL TROC POSTMODERNISMUL iN ENTNOPOLOGIA CULTURALA ZSS

Consecinlaacestuiralionamentpentrupracticaantropologictr Studentii gi, ulterior, asistenti a lui Boas. Benedict va


estec5, analiz6ndin cazul unei societdtriconcretegradul de deschideun nou capitol de interogafie in antropologie,gi
conformism sau de nonconforrnism, putem ingelegein ce anumeacelaal raportului dintre personalitateaindividului qi
mdsurl respectiva societate este una aflat5 in schiurbare, conditrionarea socioculturali. Concentrareainteresuluiasupra
instabili. personalitl[ii, a procesului formirii gi modellrii sale prin
in ceeace priveEteschimbareaculturalI, Boas enumertr enculturaliegi a procesuluicrealiei culturale explicl recurgerea
trei modaliti{i de producerea acesteia: l. poatefi impusl cu la date din domeniulpsihologiei gi al psihiatrieit.
fo(a: 2- se producela interacfiuneadintre culturi gi 3. este
Scriitoareqi poeti deopotrivd- in contrastcu Boas,educat
determinati de reajustareain fatraunei provocdri externe
in spiritul gtiinfelornahuii -, Benedicta fost puremicinfluenlati
puternice.Elementelenoi ce apar vor fi insl rnereucoordonate
de surseleideatice care veneaudinspre humanities,arie in
de formele vechi.
care ea considera,de al0ninteri, cd 6i antropologiaigi are
Toateaceste.deprinderi automatizatedobindite cultural"
locul.
(cultumllyacquiredautomatichabits) datrsealrrr-gi de diferenlele Temade care rlmdne legat numele ei este cea a relatriei
dintre populafii, asigufnd un cadru pentru cornparativismul
dintre cultur[ gi personalitate,o teml mult discutat?iulterior
intercultural.
in antropologiaamericani. in conceplialui Benedict,cultura
Sensul acesteiconstructii teoretice in raport cu teoria
estepersonality writ large - intr-o traducereaproximativd,
evolutrionis0iestede a demonstrape seamasocietilii .primi_
tive" - stabil5,prin forta constrdngltoarea traditriei- modurile ,,hartaintinse a personalitiitii" -, intre personalitategi culturl
de funclionare a societigilor complexe. Acesteadin urml existAndun izomorfism. Tipurile de personalitatesuntprede-
sunt, dintr-un anumit punct de vedere,instabile, eterogene, terminatecultural Si, la fel, culturile pot fi interpretatedupd o
cu automatismecare se transforml rapid. Ele sunt insl gi tipologiea personalit5trii. DacI acesteasuntasumptiileiniliale,
societSfistratificate,cu diviziuni interne,care adeseapermit ulterior, rigiditateaacestuiraport a fost atenuatii; insdconcep[ia
sau chiar favorizeazdaparilia unor coduri de conduit_iila fel care s-a impus a fost aceeaconform cireia cultura asigurl o
de constrdngitoareintr-un anumit grup sau strat, la fel ca in personalitate modald, care las[ loc unei anumite varialii
orice societate,,primitiv5", izolatd,sautraditrionalistE. interne. Problemafintea asuprafelului in care se formeazl
Prin teoretizirile sale, chiar dacd nu foarte sofisticate, personalitateagi era animatl de dorintrade a aplicateoriile lui
Boasa demonstratcI societilile modernepot fi comparatecu Freud (foarte influente in America) pe cazvl populaliilor
cele ,,primitive" intr-o perspectiviorizontald,iar nu intr-una .exotice". Unele dintre intrebdrile puse vizau chiar funda-
ierarhizantd,acestfapt aducdnd,in cele din urmd, benef,rcii mentele teoriei psihanalitice: este complexul Oedipian
chiar societiitriloroccidentale,careprin aceastdcomparafiese universalsau nu ? Ce se intAmpldcu teoria freudiani intr-o
pot inlelegemai bine pe sine. societatein careautoritateamasculindnu-i aparfinetatllui, ci
fratelui mamei? Dar in condiliile in caretofi indivizii in linie
,, Culturd- Si -personalitat e " ascendentisunt numiti cu acelagiapelativ?
Benedict va caracterizadiferite societi{i primitive prin
Accentulpus pe particularismulcultural estedusmai departe patternuri distincte, consideratedrept conceptece expriml
de cdtreRuth Benedict(1887-1948),care in(elegecultuia ca
pe un ,,intregputernic integrat gi coerent". |. Yezi Georgeta Marghescu, op.
254 GABRIEL TROC POSTMODERNISMUL
N ETTTROPOLOGIA
CULTURALAZSS

unitar anumitetendinle-cheieale unei culturi. Acestepatternuri in mod concret gi prin elementecomparabile- accesibilegi
sunt, in concep[ialui Benedict,de facturdpsihologicl; mai simguluicomun, nu doar specialigtilor- plasticitateanaturii
precis, ele sunt inlelese ca elementepsihologice care se umanein raportcu determinagiile biologice.in ceeaceprivegte
regisescin toateaspecteleunei culturi, a$acum cromozomii comporlamentulexcesivSiturbulent al adolescengilor, presupus
se glsesc in toate celulelecorpului. a fi universal, Mead demonstreazlpe cazul adolescentelor
Conceptulcentralal teoriei lui Benedictestecel de confi- din Samoaci trecereade la pubertatela adolescen(ipoate
gurafie.Prin acesta,se doreEtepunereain evidenl5a faptului avealoc fErI tulburiri psihologicemajore. Acest lucru s-ar
cI in toateculturile existdo tendinlEspreconsistentlin jurul datora frptului cd modelelecomportirii sexualedin Samoa
unei teme psihologicefamiliarer. ExistI, din acestpunct de sun' mrrlt mai pulin inhibitoare decdt cele din civilizatria
vestic[. In Samoa,compoftamentulsexuallejer nu produce
vedere,culturi mai consistentegi altele mai pu1in. Nu toate
culturile, afirmtr Benedict in lucrarea patterns of Culture inhibiliile gi refullrile caracteristicetinerilor din claselede lli'"
(1934), au inlegrat mullimea formelor comportdrii intr_un mijloc occidentale,care sunt pringi in stereotipii constrdn-
model (pattern)echilibrat gi ritmic. gltoare cu privire la sexualitate.Datoriti acestuifapt, fetele
Sub impactul unor lecturi din Nietzsche, Benedict va din Samoase constinriein personalitf,finormale, in timp ce
utiliza conceptecum ar fi: ,,culturd dionisiacd,', .culturl tinerele americancein personalitiitipatologice. Cultura din
apolinictr",,culture paranoicl". Acesteinovatriiconceptuale, Samoa,afrrmi Mead, nu incurajeaz5sentimenteleascunse,
care nu au fbcut carierl in antropologie, au fost folosite secretulsautiinuirea Ei e caracterizatiprin relagiide familie
pentru a numi gi caracterizain acelagitimp culturi diferite lejere, lipsite de teaml 9i fdr[ conflicte. Membrii acestei
prin intermediul diverselortipuri de personalitate. populatriitrec cu vedereasau tolereazi iubirea liberl dintre
adolescenli,iar - ca rcz;ultatal acestuifapt - nesupunereasau
insl ceamai influentdelevda lui Boasa fost, fdrd indoiall,
revoltaadolescenliloreste necunoscutl.
Margaret Mead (1901-1978).Influentarl $i ea de ideile lui
in Growingup in New Guinea,Mead urmdrepteproblerna
Freud, Mead a incercatstr le verifice empiric pe cazul unor
educd(ieicopiilor, a felului in care acegtiaasimileazlcultura
populalii din Samoagi Noua Guinee,cu scopulmereu subliniat
grupului care le formeazd personalitatea, iar in Male and
al comparaliei intre obignuinfele dobdndite cultural ale
Femaleanalizeazdfelul in carerolurile de gen suntdeterminate
populaliilor de aici gi ale celor din SUA. intre lucrdrilesalede
cultural.
referin(5,trebuieamintite Comingof Age in Samoa,Growing
in fine, Mead a fost acuzatl ci nu a studiat culturile ca
up in New Guinea,Sexand Temperament giMale and Female, intreguri, ci a verificat mai degrabd ipoteze formulate pe
toate fiind best-seller-uri in America, bucurAndu-sede o
seamaunor problemepresanteale culturii americane.
popularitate excepfionaH.
Margaret Mead privegteraportul dintre culturd gi perso_
nalitate subliniind condiyionareaculturald a personalitdlii, 3.3.3. Funclionalismul
insd nu gi condigionareaculturii de cdtrepersonalitate, cum
fhcuseBenedict.FidelI lui Boas,Meada incercatsI demonstreze La fel ca particularismulistoric, funclionalismuls-aconstituit
ca o reaclie atAtimpotriva evolugionismului,cdt gi a difuzionis-
l. Vezi Achim Mihu, Antropologiaculturald, Editura Dacia, Cluj, mului, impotriva reconstruc[iilorhazardateale trecutului
p. 70.
2O O 2, pe mre acestecurentele-au promovatgi a caracteruluilor
256 GABRIELTROC
poSTMoDERNISMUL
iN aNtnopoloclA cULTURAt-Azsl
speculativ.Curentul func(ionalistestelegat in mod deosebit
de teoria gi practica gcolii britanice de antropologiesocialE o Rezult5in mod fresc, din presupunerilefdcute anterior,
din prima parte a secoluluitrecut (reprezentatd, in specialde accentulpus pe echilibrul social. Structura unei societili
Malinowski,Radcliffe-Brown,Firth gi Richards).Mai tdrziu, funclionalesemenfine,in esenfi, constantil; fali de aceasta,
principiile funcfionalismuluiau fost reluatede Ecoalaamericantr evenimentelevietriicotidienerdmdn periferice, accidentale.
de ecologieculturall. r in centrul acestui curent teoretic std,analogia orga-
Funclionalismulpoatefi corsiderata fi deopotrivdo doaind nismului(StanleyBarretnume5teacestcurentTheBtgAnimal
gi o metodit. Theoryof Societyt): societateaesteasemlnitoareorganismului
S[ vedem,pentru inceput,care suntpresupoziliileteoretice biologic, in care diferite elementecare-i compun structura
ale curentului,in ce sensestefunc[ionalismulo doctind:
o Fornind de la constatareacd intre faptelesocialeexisti
relalii de corespondenldfunctrionalI,functionaligtiiajung la
indeplinescanumitefunclii precise.Dispusedupdo structure
anume gi indeplinind func1ii specifice, elementelesociale iliitt
asigurl ,,viata" societilii: aceasta,ca gi organismulbiologic,
concluzii generaleprivind natura societllii.
o Societatea,in viziunea funclionaligtilor, formeazl un .trdiegte", estedeci ,,in istorie", plstr6ndu-sein acelagitimp
intr-o situaliede stabilitate9i echilibru. FdrI a puteafi asociat
intreg organizat gi functional, in care diferitele elemente
organicismului,care susfineidentitateade substan[ddintre
'(comportamente, credinfemodelatecultural, rituri, ritualuri,
societategi organismul viu, funclionalismul se sprijinl pe
institulii) pot fi explicateprin cerin(elefunctriondriiintregului.
o Ca urmare, fiecare elementconstitutiv al societi[ii are ipotezacd existi similitudini de organizareintre cele doud
ordine de fenomene.
un caracterfunc[ional gi necesar(existentalui se datoreazl
. in acord cu instrumentalismulfilosofic, funcfionalismul
faptului cd ,,estenevoiede el' in ansamblulsistemului; nici
un elementnu esteintdmpl5torsauin intregimeautonom).Se concepefunctia ca fiind anterioardformei Si determinantd
remarcd,prin urmare,un anumitfinalism al doctrineifunc1io- (toateformeleculturalesuntdeterminatede rolul pe careil au
naliste: fiecareinstitulieconstitutivl unui sistemsocialexisti in sistem).
pentruci areun rol de indeplinitin mentinereaordinii sociale, c Orientareainvestigatrieifunclionalistepune accentulpe
contribuindla buna funcfionarea sistemului(ceeace revine perspectivasincrond,in opozilie cu particularismulistoric al
la a suslinectrnu existi arbitrar in societate; avemde-aface, gcolii boasiene.(DupI ptrrerealui Radcliffe-Brown, antro-
agadar,cu o formd de mecanicism,de determinismriguros; pologia boasiand,cu metodologiaparticularismuluiistoric,
dacd in cercetarenu infelegemfunc1iaunui elementsocial, ne poate spune cI anumite lucruri s-au petrecut sau este
aceastanu inseamnl, susfinfuncfionaligtii,cd eanu exist5,ci posibil sI se fi petrecut,insl nu ne spunecum gi de ce au avtt
doar cd nu am cercetatindeajuns).Sarcina antropologului loc.)
este- dupdp[rerea lui Alfred Radcliffe-Brown- aceeade a o in raport cu particularismul istoric Ai derivatelesale,
studia cdile pin care obiceiurile Si credinlele (respectiv, funclionalismulreprezintl in antropologieo noul infuzie de
diferitele componenteale culturii) funclioneazd tn sensul pozitivism.Exprimatii prin apelul la concepteca .echilibru"
rezolvdii problemelor de care depindemenlinereasistemului. gi,,stabilitate",perspectiva funclionalistipresupune regularitili
cu caracternecesar,de lege. Considerat?i la nivel empiric ca
l. Yezi E. Gellner, The concept of Kinship and Other Essays,
Blackwell, Oxford, 1987. 1. Vezi StanlsyBarret,Anthropology.A Student'sGuidetoTheory
and Method, University of Toronto Press,Toronto, 1996.
258 GABRIEL TROC POSTMODERNISMULiN ENINOPOTOGIA CULTURALA 259

fiind ordonat5gi cuprinzdndpatternuri clare de organizare, Tot de curentul functrionalisteste legatd o importantd
viala sociall poatefi studiatiin mod riguros,pozitiv. Clutarea inovafie metodologicd- cea a observalieiparticipative -,
unor legititripune,de asemenea, bazegtiintrificepentrustudiul care va deveni canonul disciplinei gi, in acelagi timp, o
comparativ,care trebuiemai degrabi sErelevesimilitudinile condife epistemologicl a cunoagteriide tip antropologic.
gi diferentrelestructural-funclionaleintre grupuri, decdt sd DuptrMalinowski, a cdrui experiengide cercetarein Insulele
presupundexistenfaanumitorconexiuniistorice intre ele. Trobrianda rimas un fel de reperabsolutin istoriadisciplinei,
r Funcfionalismulreprezinti, de asemenea,una dintre recunoa$terea cunoqtin[elordespreCeldlaltca fiind intemeiate
expresiilecele mai puternicea ceeace epistemologiinumesc a presupusarticulareanecesardintre experienlasolitard a
antropologuluiin .teren" gi abilitElile teoretice insugitein
.holism metodologic",adicdpunchrldevedereconformcdruia
pregdtireaacademicd.Evans-Pritchard,antropologdin prima
structurile ar precedeindivizii Si arfi explicativetn raport cu
dintregeneraliileformatede Malinowski, d[ seamape larg de
aceStia.
aceastinorm5, pe care Malinowski insugio integrasein cea
Camaodd,demersulfuncfionalistestecunoscutsubnumele
mai cunoscutldintremonografiilesale,Argonaulii Pacificului
de ,,analizdfuncfionali". Aceastaconstdin tratareaoricdrui
de Vest. Cercetareaetnograficd,conformlui Evans-Pritchard,
fapt social din perspectivarelafiilor pe care le intreline, in
presupune,,a locui pe parcursulintregii cercetlri in mijlocul
sincronie, cu alte fapte sociale in interiorul unui ansamblu
nativilor" gi a conduceinvestigalia ,,in limba indigenilor",
carenu esteobligatoriu s[ fre privit ca fiind completstructurat.
,,urmdrindin detaliu toate aspectelevielii nativilor in desfd-
Noliunea de ,,func1ie"trimite doar la ideeainterdependenlei
$urarealor cotidiani"'. Cercetltorul care dore$tes[ devinl
relative a faptelorr. in acestinfeles,Ieglturile observabilein
,,antropologprofesionist"trebuie sI urmezeun traseufoarte
realitatenu suntpromovatela rang de raporturi de determinare precis: el ,,esteacceptatin programul de pregdtire fde la
saude legi de funclionare.Ceeace se admiteestefaptul cI o Oxfordl dacdare deja o licentrdintr-un alt domeniu".
societateeste alcdtuittrdintr-un numdr de elementeidenti-
ficabile, cd acesteelementenu sunt dispusela intdmplare,ci irimul anil consacrd oblineriidiplomeiin antropologie, urmdnd
urmeazl o anumit[ logici a configuraliilor gi ci evidenlierea cursuriin careigi insugegte generale
cuno$tinte din antropologia
raporturilor dintre acesteelementecontribuieintr-o oarecare socialS, precum$i o searntr decunogtinledeantropologie fizicd,
mtrsurdla inlelegereafieclruia dintre ele. etnologie,tebnologie gi arheologie
preistoricd.in al doileaan
igi scrietezateoreticd; dacdesteconsideratimeritorie,il calihcE
pentruinceperea pregltirilorcercettrrii
de teren.
Funcfionaligtiis-au aplecatasupratuturor cdmpurilor de
Ulterior,el petrececel pulin doi ani intr-unprim teren,unde
organizarea vielii sociale: la inceput, cu preponderenl[ studiaz[o populalieprimitiv[ de mici dimensiuni,in aceasti
asupra familiei, economiei gi magiei (Malinowski, Firth, perioaddfiind cuprinsedouEexpedilii,cu o pauzdintre ele
Richards),iar mai tArziu,in specialsubinfluenla lui Radcliffe- pentrustructurarea colectatin primaexpedilie.
rnaterialului
-Brown, asuprarelatriilorde rudenie,a organizlrii politice gi
a religiei. Dupd incheiereamuncii de teren, ,,cercetdtorulmai are
nevoie de cel putin cinci ani pentru a publica rezultatele
l. Yezi G. Lenclud, in PierreBonte,Michel Izard (ed.), Dicyionar
de etnologieSi antropologie,Editura Polirom, Iagi, 1999. l. E.E. Evans-Pritchard, SocialAnthropology, ed. cit., pp.'14-15.
2@ GABRIELTROC posrMoDERmsuur_iN ANTRopoLocrecultunanA zot
cercetirii dupdstandardele
antropologieimodeme,,.prin urrnare, de textualizare, antropologii Ecolii funclionaliste au operat o
conchideEvans-Pritchard, ,,cercetareaintensivda unei singure delimitare decisivd a antropologiei fatd de toate celelalte
societE[iprimitive gi publicarearezultatelorei se desfigoartr discursurigi practicicareaveauin atenfiepopulaliile .primitive".
pe durataa aproximativzruce ani". O a douacercetarear fi de In acelagitimp, se formeaz[ o .conrunitate qtiinfificE., o
asemeneade dorit, pentrucI, altfel, antropologul.are tendinla comunitatede ,specialigti' careimpdrtigescun orizont comun
de a gdndi in termenii unui singur tip de societate',.Aceastd de concepte,categorii, problemeteoretice,pre€urngi imboldul
a doua cercetarepresupunede obicei un timp mai redus, malinounkian al .cercetiirii eroice" a antropologului solitar
pentrucd... in mdlocul nativilor.

...antropologul
cercetarea
a invdpt din experienla
anterioartr
intr-untimp scurtgi si redacteze
sI conduci
rapidrezultatele,
Vom urmlri, in continuare, articularea funclionalismului
la cei care au impus doctrina gi care au creat gcoalade gdndire ilLll'"
Chiar9i aga,publicarealor intr-oformdfinall nu sepoateface func(ionalistS.Pentruaceasta,vomporni dela sociologulfrmcez
decAt la distantl de cAliva ani de incheierea muncii de terenl. Emile Durkheim, cel carefundamenteazd,teoria funclionalisti.
Scrierile sale au influenlat decisiv cele doui direclii ale
Antropologia anglo-saxon5,in mod deosebit,a integrat funcfionalismuluibritanic, pe care le vom analizaulterior:
completacest,,canon",care,in descrierealui Evans_pritchard, este vorba de funclionalismul instrumental al lui Malinowski
are meritul de a ne clarifica principalele coordonateale gi de funclionalismul structural reprezentatde Radcliffe-
antropologieica gtiinll socialtrmaturi, distinctl in peisajul
-Brown.
celorlalte gtiinfe sociale.gi anume: 1. faptul de a veni c5tre Emile Durk*reim(1858-1917) esteadeseaconsideratfonda-
antropologiedinspreun alt domeniuesteconsideratdezirabil, torul sociologiei francezemoderne, fiind insd deopotrivi
fiindc[ atestii dorinta de a lucra intr-un cAmp de cunoa$tere interesantpentru antxopologie at6tin calitateasade teoretician
interdisciplinar ; 2. aprofundareaacesteiinterdisciplinaritili al societitii in general,cdt mai alesprin analizelesaleasupra
esteaccentuatrin pregrtirea academicrpreliminard practicdrii totemismuluiaustraliangi, pornind de aici, asuprafaptului
antropologiei; 3. pe l6ngd cunogtinle din alte discipline, religiosin general.Tot de la el ne provin o seamlde concepte-
antropologiasociali are un corpus propriu de cunogtinfela -cheie care au devenitbun comun al Stiintelorsociale,intre
care sunt raportate celelalte; 4. cercetareade teren este, care trebuie amintite conceptecum sunt cele de ,,conEtiinli
definitorie pentru antropologul,,profesionist"; 5. cunogtir4ele colectivI", ,,faptsocial", ,intreg social".proclamAndireduct!
de tip antropologicintegreazd, experientaterenului,care este bilitatea intregului social, Durkheim apare ca inigiatorul
o experienli legitimantd; 6. cercetareaantropologicdpresupr.lne holismului sociologic,conformcIruia individul esteprodusul
un ,ritm" propriu gi se desfEgoard pe o perioaddtunge Oe societ5triigi ale c[rui postulatemetodologicele va adopta
timp gi 7. comparativismuleste$i el determinatde experienfa antropologiain Franfa gi Marea Britanie.
cercetiitorului(,cel de-al doilea teren',). Ne oprim, in cele ce urmeazi, la prezentareacdtorva
Prin intermediulacestorinovalii metodologico-epistemo_ dintre conceptelesalecareau influen(atantropologiaculturali Si
logice, la caretrebuiestradiugim monografiaca tip specific sociald,precumgi la prezentarea demersuluislu din Formele
elementareale vieyii religioase, unde gtrsim modelul cauza-
L. Ibidem, pp. 76-77. litdfli sociale,carea influenfatdecisivfunclionalismulbritanic.
262 GABRIEL TROC
posrMoDERNtsMUL
iN eNrnopoLocrA cuLruRALA 263
Elaborareaconceptuluide ,,fapt social" este intreprinstr
primitivii posedl o religiozitatesimpli, atomarl, cercetarea
de Durkfieim in lucrareaZesrdglesde la mdthodesociologique,
acesteiapoatesimplifica demersulanalitic.
din 1895.Aici, Durkheim afirmd c[ in toatesocietSlileexist2i
Teza fundamentall a c[4ii este cI religia reprezintl o
un grup determinat de fenomene care se disting de cele
modalitatemistificatdde a da seamndesprepimatul socialului,
studiatede gtiinlelenaturii, iar acesteatrimit la o ordine de
iar pentru a explica sensulreligiei gi genezaei, Durkheim
fapte care prezintd caracteristicifoarte speciale: ele 1in de
introducetermenulde ,,fo45". Imperativulacesteianecorstrdnge
modalitateade a ac(iona,de a gAndi gi a simli - exterioare
comporiamentuldin exterior, iar aceastl constrdngereeste
individului -, czueau o puterede coercitriein virtutea cdreia
pusdde oamenipe seamaunor fo4e transcendente.
i se impun acestuia. Ele nu se confundi cu fenomenele
Ciutdnd forma ceamai simplSde religiozitate,Durkheim
organice(intrucdt 1in de reprezentaregi de acliune), nici cu
se opre$teasupra totemismului - credinla conform cdreia
cele fizice (pentru ci nu au existen(i in gi prin con$tiinta
oamenii sunt relafionatricu anumiteanimale,plantesauobiecte
individuall despreele). Neavdndca substratindividul, ele nu
naturale,in virtutea unei descendentedin spirite ancestrale
pot avea,credeDurkheim,alt substratdecdtsocietatea. Aceste
comune.Acest sensconferit totemismuluile oferl nativilor
fenomenealcdfuiescdomeniulpropriu al sociologieil.Funda-
deopotrivi un principiu al descendenlei(de undevin) 9i unul
mental pentru observareafaptelor socialeeste considerarea
al ordinii tribale sau de clan. Totemismul,credeDurkheim,
lor drept ,,lucruri" (choses),gi aceastain sensulcI ele sunt
reprezintl prima infhtrigarea ideii de fortd, caresttr,dupl cum
,,date",seimpun, seoferdobservatoruluicu o realitateincon-
s-a amintit anterior, la baza tuhlror religiilor. Totemul are
testabil5, fiind deopotrivi,,naturale" gi constrdngltoare
doul functrii: estepe de-oparte zev, iar pe de altd parte este
pentrucei carele trdiesc.Exempluldat de Durkheim estecel
simbol al clanului. De aici, pare sd rezulteo identitateintre
al adundrilorpublice - ceremonii,rihraluri, aduniri cu scop
cele doul elemente: clanul gi zeul se suprapunin religio-
politic -, unde marile migclri de entuziasm,indignare,mili
zitateatotemicd. intrebarea ce apare este urmltoarea: nu
E.a.m.d.care se produc nu au ca origine nici una dintre
cumvazeul estechiar clanul deghizat?
constiintele particulare. Acestea survin, in cazul fiecdrui
Durkheim incearci in continuaresI clarifice identitatea
individ, din exteriorgi suntsusceptibiles[ antrenezeindivizii
dintre acestea,fapt ce ar da seamade o unitate intre doud
chiar impotriva voinlei lor.
realit[1i care ne aparindeobgteca fiind separate.Primitivii gi
Temaaceastava fi insdutilizatii magistralin cazulanalizelor
religiile lor fac transparentdaceastdidentitate: conform lui
religiei intreprinsede Durkheim in Formeleelementareale
Durkheim, primitivii nu pot proiecta o transcendenlI,,ide-
vie;ii religioase,o lucraremaitdrzie (1912)in caregdnditorul
pdrtati", a$a cum se intAmpld in societdlilecomplexe,iar
incearc[s[ explicecareeste,,motorul" functrionlriisocietigii.
aceastiiimposibilitateface vizibill o identitatecare nu este
ln Formeleelementare ale vielii religioase,DurkheimincearcS
evidentd: cea dintre religie gi societate.
s[ pun[ in lumini ceeace el numegte,,functiauniversalda
Argumentele aduse pentru sus(inereatezei sunt urmtr-
religiei". in incercareade a clarifica aceasta,se pleacl de la
toarele: societateadispunede tot ceeace e necesarpentru a
conceptul de primitivi, argumentdndu-se c[, de vreme ce
trezi ideeadivinului; ea reprezint5pentrumembrii comunitElii
ceea ce este zeul pentru credinciogi. $i anume: f . ii este
1. Emile Durkheim, Les rigles de la m'dthodesociologique,PIJF,
superioardindividului, e supraindividuald(in sensulcdurmdreqte
Paris,1993,pp.3-7.
scopuri specifice),iar individul depindede ea; 2. ii solicitl
2& POSTMODERNISMULiU ANTROPOTOGIA CULTURALA 265
GABRIELTROC

in permanenf5pe indivizi pentru atingereascopurilor ei; ,,real5" (sauorganizatl). Prima o expriml pe cea de-a doua
3. societatea,asemeneazeului, cereprivafiuni gi sacrificii; gi, in acelagitimp, o creeazd,.
4. tot ea impune reguli de conduitd, precum gi moduri de Pe mIsurI ce o religie devinedin ce in ce mai elaboratl,
gdndireanterioareindivizilor. susfineDurkheim, raportul de identitatecu societateadevine
Constrdngerea pe care societateao exercitddevine, prin tot mai opac.Demistificatiiins5,pe seamaanalogieicu religiile
intermediul religiei, una ,,benevoll", in sensul cI este de simple,oricereligie ,,modernI"poatefi redusdla mecanismul
ordin moral; aceastlconstringerene determin[ sd actrion[m ei social. Mecanismcare, in expresiaceamai simpld, trimite
automat, flri considerentede utilitate sau bine personal la faptul cI, atuncicdndinsul credecI esteinteresatde relafia
(conform distincliei pe care un alt sociolog, Max Weber,o sacu zeul, el estede fapt interesatde legdturasacu societatea.
face intre ,,acfiunilein raport cu o valoare" gi ,,actriunilein Religiamai areinsi o functrie,indeobgtevizibili in societatea
raport cu un scop"). Constringereape care o impunemobi- primitivd: prin valenlele ei clasificatoare,ea indeplinegte
lizeazd,sentimentele,emoliile, nu este una pur rational- rolul unei ,,teorii a cunoagterii"; cu ajutorul ei, primitivul
gi-a exersatfacultateade a conceptualizagi, prin unnare, a
-utilitard.
Un alt conceptimportantintrodusde Durkheim, pe ldngi exersatgdndirealogici, elabordndconceptecareulterior se vor
cel de ,,fo45', este cel .de congtiinlf,colectivl", concept abstractizasubnumelede gen, specie,spa1iu,timp, cauzalitate.
care desemneazd un ansamblude cunogtin[ecu incdrc[turl ,,Fratriileau fost primele genuri, clanurile- primele specii",
emo[ionaldgi flrd o structurdriguroasl, ansamblucare ne afrrmdDurkheim. Ceeace esteesenfialpentruo teorie generald
determindobiceiurile, actiunile, gesturile,sentimentele. a cunoaEteriiestefaptul ci acestecategorii- consideratemult
Felul in carepresiuneasocial5,constrdngerea, se exercitii timp de frlosofi ca fiind constitutive- sunt, in interpretarealui
asupraindivizilor poatefi sintetizatprin urmltoareascheml : Durkheim, produseale societEtrii.
colectivitate-+ con5tiinli colectivd-+ coercitriepsihicd -+ con-
strdngereindividuali -+ acfiunecontrolattr. De origine polonezl, insd naturalizatulterior in Marea
Adunlrile publicesuntexemplelecelemai evidentepentru Britanie, Bronislaw Malinowski (1884-1942) este adesea
felul in carefuncfioneazdconstrdngerea: individul aclioneazd consideratintemeietorulgcolii britanice functrionaliste.
chiar impotriva voinlei sale; adundrile reprezintd forme Malinowskipreia conceptulde ,,functie" de la Durkheim,
insuflelite ale mistificdrii gi ocazii in carecontractulsocialse dar seopuneimplicaliilor metafzice ale conceptelorcolective
reface periodic (ele presupun in primul rdnd declangarea ale sociologului francez. Faptul se datoreazl gi strategiilor
emotiilor, a pasiunilor etc). salemetodologice,empirismulsduconsecventfiind mai bine
Funcpiareligiei este,prin urmare,aceeade a tntdri coeziunea integrat unui behaviorismpsihologic (pe care il insugisela
socialdprintr-oformi cuhuraliicareconstrdnge prin mistificare. I*ipzig, de la WLndt),decdtsociologieispeculative. Cultura_
Aceasti func1iee probati, dupl Durkheim, de arbitrarietatea cdreia tinde totugi sI-i confere o realitate sui-generis (ea
sacrului, care se poate ,,materializa"in aproapeorice obiect reprezinti domeniulpropriu al antropologiei$i .trebuie studiati
sau fiin15. Sacrul este chiar reprezentareasocietdtii $i, in ca atare") - deline, in acelagitimp, o funclie instrumentald,
acestsens,el estemai addncdecdtzeii. Prin mijlocireareligiei, fiind intim legati de proceselede adaptarea omului la mediu.
caresenagtein intensitatea vielii colective,societatea Culturareprezinti, pentruMalinowski, reacliaspecificumanl
,,ideald'
(saureprezentat?i prin religie) ajungesI faci partedin societatea ce are ca finalitate satisfacereaunor nevoi. Reactriafa[i de
}

26 GABRIELTROC POSTMODERNISMULiN ANIROPOTOGIA CULTURALA 267

nevoiledebazd- celefiziologice- ducela apari{iaunorrdspunsuri acestorpresupozilii - care pe parcursulmonografiilor sunt


culturale. Acesteadau nagtere,la rdndul lor, unor ,,nevoi confirmateetnografic- estedemontareaimaginii primitivului
derivate" (sau secundare),pe care Malinowski le numegte ca ,,automat" social, ca individ total lipsit de opfiuni. prin
,imperativeculturale".Acesttip ceresatisfacera lor cu aceeagi intermediul culturii primitive, el vrea sd articulezeo teorie
stringenldca cele fiziologice, fapt care se datoreazllegiturii generalSa omului, una in care gi primitivul, la fel ca omul
instrumentaledintre cele doul ordine de nevoi. Imperativele modern, se glsegte la intersectriadintre alegerearatrionali,
culturaledetermind,,structuracomportamenfuluiumanorga- conformismulfatride reguli Eiurm5rireainteresuluipersonal.
nizat" sau, altfel spus,a instituliilort. De aceea,pentruMalinowski, orice regull trebuiestudiati in
Consecvent acesteiformuldri a culnrii gi cdutAndsdidentifice contextulparticular al aplicirii ei, pentru a se in[elegeatdt
in cel mai mic detaliu etnografic o cauzalitatefunclionali in func1iape care o indeplinegtein cadrul unui ansamblu,cdt gi
cadrulunui ansamblucompor-tamental, Malinowski a investigat, felul in care individul o performeaz[ social gi o trliegte din
a descrisgi a interpretatmai multe institulii ale unor societili punct de vederepsihologic.O astfel de perspectivdproduce
din Melanezia.Ca urmarea gederiisalein InsuleleTrobriand, impresiaunei tensiuniintre autonomiaindividului gi confor-
intre 19159i 1918, Malinowski va produce,pe parcursul a mismul cerut de regulile culturale.in fapt, in[elegdndcultura
aproapedoul decenii,o seriede monografiidedicate,fiecare, prin metaforaorganicist5,ca ansambluintegrat, Malinowski
cAteunei institutii tobriandeze.Astfel, Argonautsof the Western
,,sacrificI" individul, cu trlirile sale subiective,in favoarea
Pacific (1922) trateazdca subiect central o formd de schimb
decelirii normelor colective,cu finalit[1ile lor precise.insf,
ceremonial(fula), TheSuual Life of the Savage(1929)este
ceea ce aduce nou Malinowski, sub aspectepistemologic-
o monografiea regulilor de curtare,a cdsdtorieigi a familiei,
-metodologic,prin accentulinsistentpuspe observaliaindivizilor
in Coral Gardensand their Magic (1935) este dedicatiiin
concrefiin situagiiparticulare- in raport cu vecheapracticl
principal sistemuluide proprietategi transmiterea proprietdlii
a antropologiei.din fotoliu" -, estein[elegereafuncgionlrii
funciare.Trei presupozifiir[mdn constantein cadrul mono-
grafiilor trobriandeze: l. aspecteleculturii nu pot fi studiate culturii din praxisul cotidian (9i nu prin speculaliice pleaci
separat; fiecaretrebuieinlelesin contextulin careesteimplicat; de la sensuriculturaleipostaziatein mituri, tabuuri, relalii de
2. cercettrtorulnu se poate bazape reguli ori pe descrierea rudenie,cum procedaserd Tylor sauFrazer).tngelegdnd formele
informanlilor pentru a descoperirealitateasociall (oamenii culturale ca ,,set de instrumente", a cdror ultimd finalitate
intotdeaunaspuncevagi fac altceva); 3. dacl aceastdrealitate este utilitard, Malinowski duce mai departe demistificarea
sociald este inteleasdgi pusi in contextul propriu, se va culturii implicati dejade Durkf,reim.Normele gi rinrrile magice
inlelege cd - la fel ca in societtrfilemoderne - formele gi religioaseasigurl cooperareaindivizilor pentru realizarea
culturaleau finalitld precisein cadrul sistemuluicultural, iar unei sarcini. insl cooperareanu estenici ea un scopin sine,
ele dau seama,in cele din urmd, de intereseleutilitare ale ci doar momentulcolectiv al urmlririi interesuluiindividual.
indivizilor2. Ceea ce fintegte Malinowski prin asumarea Nativul, afrrmdMalinowski,la fel ca insul civtlizat,sesustrage
obligatiilbr colective de cdte ori este posibil str o facd fErd
1. Bronislaw Malinowski, Une thCoriescientifiquede la culture,
pierderi materiale sau de prestigiu. Trobriandezul devine
Masp6ro,Paris, 1968,pp. 88-93. astfelreprezentantul exotical unui tip umanuniversal.Aceeagi
2. VeziAdamKuper,AnthropologyandArthropologists: TheModem ,,naturdumanl' se manifestiipeste tot, iar culturile au, in
British School,Routledge,Londra gi New York, 1973, p. 23. esenli, unul gi acelagirol in cadrultuturor societltilor. Studiul
GABRIEL TROC
poSTMoDERNISMUL
iN eNtnopol-oclA CuLTURALA269
culturilor are sensulde a da seamade varietateaposibilitdlilor
esteinformatdteoretic,in acestfer eriminindu-setot ceeace
imaginativeale omului de a construi ,,instrumentarul'ideatic
necesarreproduceriicolectivea vielii.
Dincolo de reducfionismulteoretical instrumentalismului
culturii, mult criticatulterior, Malinounki a excelatin producerea
unor descrieri etnograficerafinate, care abundi in detalii
minugiosobservategi care au dat tonul pentru un tip de
scriiturd care va fi luatl ca reper in antropologiamodern5.
Tot lui Malinowski i se datoreazi schimbarearadicald a
raportuluidintreetnografgi teoretician.Pdn[ in preajmacelui butrieesenliall dupd intoarcereasa la Londra, unde va fi.
de-al doilea rdzboi mondial, etnograful este subordonat pandin 1938,titularulunei catedrede Antropologiela London
teoreticianului.Antropologul intruchipeazlimagineasavantului School of Economics.Chiar dacl lucr[riie sale ulterioare
metropolitancareseglsegtein coresponden(tr cu un misionar,
un explorator sauun administratorcolonial, care ii furnizeaz[,
informalii despreindigenigi carecolecteaziartefacteexotice.
Prima formd de scurtcircuitarea relaliei antropolog-indigen
se profileazdin preajmaincepuhrluide secolXX, prin orga-
rizarca unor expedifii colective (mai cunoscutefiind cea
orgarizatd.in 1898-1899 de Universitatea Cambridge in
Strdmtoarea Tores,la careparticipl Haddon,Riversgi Seligman,
sau cele organuatein 1901de Rivers in India 9i in 1904 de mai vdrstniculs5ucoleg, Alfred Radcliffe_Brown,careva da
Seligman- care-l va ,,patrona"ulterior pe Malinowski - in o noutrdirecgiefuncfionalismului.
Melanezia; de partea francezd,,a rdmasmitictr - degi orga- DacdBronislawMalinowskiaducein antropologieimportante
nizatl mult mai tArziu,in 1931- ,,misiunea'Dakar-Djibouti, inova(ii metodologice,dublate de un inegalabil rafinament
expeditriec:re a condus la organizareaMuzeului Omului). etnografic, in schimb, Alfred Radcliffe_Brown(1gg1_1955)
Expediliile au reprezentatun prim pascdtreprofesionalizarea se va remarcaprintr-un similar rafinamentteoretic.
antropologiei.in acelagitimp, instr, ele au flcut vizibil5 nu Influenfat gi el de Durkheim, Radcliffe_Brown_ spre
doarlimita uneiteorii ce sesprijini pe dateculesede europenii deosebirede Malinowski - rdmdnefrdel ortodoxiei durkhei_
diletanli ce locuiescdin intimplare la Tropice,ci gi ineficienla rniene, pe care o duce creativ mai departe. El nu reduce
muncii de colectarea informaliilor cu ajutorul interprelilor, al fenomenelece 1in de domeniul socialului gi culturalului la
informantrilorbilingvi. Ca urmare a experien[eiexpediliilor, altceva (precum Malinowski), deoareceele au statutul de
Riversva formula imperativulmuncii de terenindelungate,in realitateal ,,faptelorsociale',durkheimiene.Domeniulpropriu
careinsugirealimbii nativilor devinecrucialI. Iar cel careva al antropologieisocialenu este nici .cultura", nici
experimentapentruprima dati acestimperativva fi Malinowski. ,,ro.i"_
tatea" - ca realitltri proprii gi discrete_, ci
Prin urmare, Malinowski estecel care elimind intermedierea ,procesul social,,
sau,procesulvielii sociale,'.,,Unitateainvestigalieiestevia(a
intre .etnograf" gi .teoretician".Mai mult, colectareadatelor socialda unei anumiteregiuni terestre,intr_oanumiti perioadl
GABRIEL TROC POSTMODERNISMUL
iN ENINOPOIOGIA
CULTURALA271
de timp."' Studiul vietrii sociale, afirmd Radcliffe-Brown, cdutareaspeculativda originilor trebuieabandonati.,,Originea,'
poate scoate la lumind din diversitatea evenimentelor parti-
unei institutrii nu trebuie cdutatii in trecut _ un recut ce
culare anumite regularititri, astfel incdt se pot decela tr5siturile rdm6nemereunebulosin cazulpopulaliilor primitive _, ci in
generale ale vielii unei societ5fi anume. Expunerea acestor funcfionareaei contemporan[.
tresituri ale vietrii sociale ca proces reprezintd descrierea unei Formelede via{5 social[ vor fi abordate,prin urmare, de
forme de via6d sociald- Sarcina antropologiei sociale este Radcliffe-Brownca sisteme.Acestea repreiintd relatrii sau
aceea de a compara diferite forme de viafi social[ care se interac(iunireale intre indivizi. insd pentru Radcliffe-Brown
inlilnesc la populaliile primitive. Prin urmare, pentru Radcliffe- nu indivizii concreli, cu motivafiile gi strategiilelor individuale
-Brown, nu ,cultura" unei populatii este obiectul antropologiei, (agacum asumaMalinowski), trebuie sd constituieobiectul
ci procesele sociale din care se pot detaga teoretic forme de interesuluiantropologic,ci .persoanele"(sauroluile sociale).
via(5 sociald, cu scopul comparafiei intre diferite populagii. Totalitatearelatriilorsistemicedintre rolurile socialedefinesc
Din aceastl perspectivd, antropologia social[ este parte ceea ce rimAne constant,dincolo de destinul particular al
integrantd a sociologiei comparative. Ea nu se mulfumegte cu indivizilor : structura sociard.Aceastanu poatefi observatd
abordirile ideografice (nu se mulEumegte si rlmdnd doar in intregime de citre un observator; ceeace poate descrie
etnografie), civiznazd nivelul nomotetic al explicaliei socio- acestasunt plrli ale acesteia- fotmele structurale_. modelele
logice. de relafionare intre persoanelece fac parte din structura
in cazul lui Radcliffe-Brown, influen(a lui Durkheim trebuie sociali, care sunt abstractizate din fluxul realitd[ii observate.
contextualizati. Trebuie spus cI el a rdmas fidel evolugio- Formele structuralese manifesti prin norme sau convenfii
nismului din traditia lui Spencer, concep(ie conform cireia social,e,care sunt in generalrecunoscuteca fiind constran_
societilile sunt asemenea organismelor, ceea ce face posibild gltoare gi caresuntexplicite. plecandde la observareaacestora.
studierea lor riguroas[, cu metodele gtiintrelor naturii. instr, antropologulprocedeazdla decelareaformelor structuralegi
specific5 Radcliffe-Brown,,socie td[Ile nu suzl organisme, la clasificarealor. Aceasta faciliteazd,comparafiaformelor
ele :nu experimenteazd,mci nasterea, nici moartea"2. Astfel structuraleintre diferite societrfi, asigurdndcaracterulgtiinfific
incdt metodele de studiere a lor trebuie sd fie paralele celor al intreprinderii etnografrce.Aceasti metodologiegtiintifici
din biologie sau zoologie gi la fel de riguroase. Iar aceasti faceposibildgisirea unor rdspunsuripertinentela intrebrrile
rigoare este identificatd de Radcliffe-Brown in sociologia lui care au fost ridicate de la debutul interogatieide tip antro_
Durlfieim. in special, convingerea conform cdreia faptele pologic : Cdte tipuri de societdliexisti Ei in ce mod diferd
sociale trebuie inlelese ca formAnd un sistem gi cea dupd care unul de altul ? Care este anverguravariafiei gi care sunt
sensul gi scopul unui obicei pot fi infelese doar dacl acestaeste
relafionat cu intregul set al faptelor sociale relevantedin sistem
au fost preluate de Radcliffe-Brown. Din aceasti perspectivl,

1. Alfred Radcliffe-Brorvn,StrucrurdSifitnqie tn societateapimitivd,


EdituraPolirom,Iagi, 2000, p. 11. producegeneralizlrile ce constituielegite sociale.
2. Alfred Radcliffe-Brown,A Natural Scienceof Society; vezi DacI formele structurale se manifestl prin norme gi
Adam Kuper, op. cit. p. 47. conventii, intrebareaeste: ce determindstabilitateaacestoia
GABRIEL TROC POSTMODERNISMULiN ENTNOPOLOGIA CULTURATA ZII

din urmd? Aici intervine,pentruRadcliffe-Brown,rolul ,,cul- rudenie.Prin totemisma in(eles,preludndtraditia anterioarl


turii". Necesitatea integrdriipl(ilor unui sistemsocial,afirml lui, modul in care primitivii concep relaliile dintre lumea
el, presupune,,adaptarea pdrtilor unala cealalt5"(coaptation), socialSgi cea naturall. Durkheim inlelegea totemismul ca
fapt ce se real:zeazd,printr-o anumitd standardizarea compor- ata$amental unor grupuri fa(i de anumitespecii de animale
tamentelor.,,Cultura"ar aveaacestrol, pentruci de domeniul sauobiecte,atasamentexprimatprin simbolismgi ritualuri gi
ei trine,dupdRadcliffe-Brorryn,invS[area,in sensde tansmitere a cdrui finalitate esteautoreprezentarea grupului insugi.insd
de la o generafiela alta a modurilor de simgire,gdndire 9i Durkheim nufurnaeazdrdspunsulla intrebareade ce oamenii
comportare.Iar standardizarea acestora,ca expresiea adaptirii selecteazl speciile naturale pentru aceasti func1ie, iar nu
finale a pdrfilor, se realizeazdin cadrul viegii sociale prin altceva.Radcliffe-Brownelaboreazlurmitorul rdspuns: tote-
ritualuri gi simboluri. ins[ acestdomeniual vielii sociale- ce mismul serve$tenu doar la afirmareasolidaritdtiigrupului, ci
corespunde,,constiinteicolective" a lui Durkheim - nu poate reprezintl deopotrivEun sistem al solidaritilii intre om 9i
fr studiat in izolare, considerdRadcliffe-Brortrn,aga cum natur[. Totemismuleste modul de ,,domesticire"a naturii,
procedaserdMalinowski gi antropologii americani. Nu este prin care aceastaeste adusi in interiorul ordinii sociale gi
posibili, prin urmare, o $tiintda culturii. Cultura nu poatefi morale.Funclia sa este,prin urmare, nu doar pragmaticd,ci
studiatl decdt ca o caracteristicl a sistemuluisocial, pentru gi cosmologicl. Nu mai pulin importantEa fost observaliape
cd atunci cdnd studiemcultura vizf,m intotdeaunacomporta- careo faceRadcliffe-Brownin legdtur5cu dispunereatotemurilor
menteleunor persoanecaresuntprinse intr-o structurdsocial5.
in cupluri opuse.Funclia socialda acesteiopozitriiesteaceea
Formelede manifestareculturali sunt, agadar,secundarefa[5
de a diviza societateain doutr grupuri exogame(opozitria
de formele structuralegi instrumentalein raport cu func[io-
totemic[ regdsindu-se gi la nivelul miturilor). pe de altii parte,
narea intregului social. Ele au ca func1ieasigurareaacelei
insh, aceastdopozilie reprezintddoar o expresieparticularda
standardizdrinecesare,pentruca indivizii concre[isi igijoace
unei trtrslturi universalea gindirii umane,gi anumeaceeade
in agafel ,,rolurile" pe care le au in cadrul structurii incAt
a gdndiprin intermediulperechilorde opozilii. Orice repre-
aceastasd r[mdnI stabildl.
Principalele forme structuralepe care Radcliffe-Brown zentaredesprerealitate ar fi structuratdde aceastdgAndire
le-a analizatin lucrdrile saleau fost totemismulSirelatiile de prin opozilii. Ideea a fost preluatl de L6vi-Strausscare,
pundnd-o in corespondenfIcu dezvoltdrile din lingvistica
structural5,va face din ea ,,miezul" analizei structuraliste.
l. Poziliaantropologieiamericanein problemaculturii va fi radical
opusd.In aceeagiperioad[, Leslie White definea(TheScienceof Apetitul teoretic, comparativist Ei generalizator al lui
Culture : A Study of Man and Civilization, Ferrar, Straus and Radcliffe-Browntebuie inleles gi prin trimitere la biografia
Giroux, New York, 1949,p. XVIII) cultura ca .un continuum, sa, care este marcati de nenumdraterepozilioniri pe harta
un curs de evenimente,care se transmiteliber in timp de la o imperiului colonial britanic. DupI absolvirea, in 1904, a
generafiela alta, de la o rasE$i un habitat la altele... Cultura cursurilor de la Cambridge,el intreprinde, sub indrumarea
poate f,i considerati din punctul de vedere al analizei gtiinlifice
lui Rivers,un studiu,ce sedesfrgoardintre anii 19069i 190g,
ca un lucru sui-generis,ca o clasf,de evenimentegi procesecare
se desfbgoariin termenii propriilor principii 9i legi 9i care pot al populaliilor din InsuleleAndaman.lJrmeazd,intoarcerea in
h, prin urmare,explicatedoar in termeniipropriilor elementegi Anglia, undepredI, ocazional,intre 19089i 19lOla Cambridge
procese".Plecind de la aceastEdivergenlE,puteminlelegede ce gi LondonSchoolof Economics.intre 19109i l9IZ, cerceteazd
Malinowskia avutsuccesin SUA, in timp ce Radcliffe-Brownnu. diferite triburi australiene.Dupi o noul intoarcerein Anglia,
GABRIEL TROC posrMoDERNrsMUL
iN ANTRopoLocrAcULTURALAzts

reyine in l9I4 in Australia, pe parcursulr[zboiului'lucrAnd ecologismcultural, ii apartrinelui ClaudeL6vi-Strauss.Mai


ca inalt funcgionarin regatul Tonga. In 1921, infiinteazd mult, cu L6vi-Straussse inregistreazdultimul mare moment
primul departamentde antropologiein cadrul Universititii al antropologieimoderne,infeleasi ca ,,gtiingIuniversalSa
dio Cupe Town, precum $i o Scoaldde Studii Africane. in Omului".
1926,pdrdsegte Africa, reintorcdndu-se in Australia,la Sydney, Amintim pentruinceputcdtevadatebiografice.L6vi-Strauss
undeinfiinleazdprimacatedrf,de antropologiede pe continent. senastela Bruxellesin 1908.igi ia licenla in drept $i titlul de
tn 1931,pleac[ la Chicago; in SUA, influenla sa asupra agrdgi in filosofie in 1931.A fost membrual misiunii univer-
antropologieiesteredusi, antropologiaamericanidezvoltAnd sitare din Brazilia (experien{Idin care a rezultatuna dintre
deja, intr-o direclie psihologizant5,particularismulistoric al
cele mai citite cdrli scrisede cltre un antropolog: Tropice
lui Boas. in fine, in 1937, revine in Anglia, unde ocupi
Triste) Ei, ulterior, profesorla Sao Paulo- din 1935pdn[ in
prima catedrdde antropologiesociali infiinlatl la Oxford.
1938 -, posturd din care a efectuatmai multe cercetf,ri
Un anmai tArziu,Malinowskipleacdin SUA, la Yale,undeva
etnograficein Matto Grossogi in Amazonia. Este mobilizat
rf,mdnep6ni la sfdrqinrlviefii, iar centrulantropologieibritanice
se mut2[de la Londra la Oxford. Aici, Radcliffe-Brownva in 1939, ins[ reugegtesd plriseascd Fran[a in 1940, cu
imprima propria sa direclie gcolii funclionaliste,o directrie destinaliaStateleUnite. Aici predi la New York in mai multe
teoretic[ gi generalizantlcarevine in intAmpinareadeplaslrii universitltri, iar ulterior devine consilier cultural pe lAngd
interesuluide cercetareal antropologilorformatidejala gcoala ambasadaFrantreiin SUA. Se intoarce in Franla in 1948,
lui Malinowski: de la comunit?ililemici gi izolatedin Pacificul cAnd susfine teza cu titlul Structures eldmentairesde la
de Sud cdtrepopulaliile intinse din Africa. parent6. Din 1949, va fi director adjunctla Muzeul Omului
Generaliileurmdtoarede antropologiformali in Anglia (9i in din Paris Ei tot de atunci va fi director de studii la Ecole
zonaei de influenli intelectual5)vor integraceledoui impor- Pratique des Hautes Etudes, in cadrul catedrei de ,,religii
tanteinfluenfeale gcolii func[ionaliste: 1. rollulfieldwork-ttlui comparatea popoarelorfird scriere".Din 1959pAnI la pensio-
pentru legitimareaproducfiei Etiinfifice gi 2. informareateo- nare (1982), va fi profesorla Colldge de France,catedrade
reticl a datelor terenuluiin cadrul unui sistemconceptual antropologiesocialir.
ce aspirdla generalizdrisociologice.in privinla disputeidintre Cu structuralismullui L6vi-Strauss,antropologiaiesedin
Malinowsky gi Radcliffe-Brown,se poateafirma cd, daci in autarhia disciplinard in care se instalaseodatd cu func1io-
epocdRadcliffe-Brownva avea cdgtig de cauzd,pe termen nalismul, gi aceastain doui sensuri: pe de-o parte, sub
lung, metodamalinowskiandesteceacareva continuasi facd aspectulimprumuturilor din alte discipline (in special din
diferentraspecifici a antropologieisocioculturalefa(i de alte lingvistici gi teoria comunicaliei) Si, pe de altd parte, sub
discipline gi discursurisocioumane. aspectulimpactuluipe care structuralismulil va aveaasupra
imaginarului;tiin1ific gi a celui general-culturalal epocii.
3.3.4. Structuralismul lui ClaudeLdvi-Strauss Si enumerlm cdtevadintre caracteristicilestructuralismului
l6vi-straussian:
O altl incercare de depdgire a particularismului, mai radicald
decdt cea intreprinsd in cadrul funclionalismului structural l. Yezi Pierre Bonte, Michel lzard, Dicyionar de etnologie Si
ori prin intermediul diferitelor variante de materialism gi antropologie,EdituraPolirom, Iagi, 1999.
GABRIEL TROC POSTMODERNISMULiN ENTNOPOI-OGIA CULTURALA 277
. metoda central5 pe care sebazqazd,constructia
sa teoretici influenla de asemenea.Pentru Marcel Mauss, totemismul
este structurald" ; reFrezentamodalitatea de ordonarea experienleidupdmodelul
o -analiza
degi este un curent universalist, nu se constituie in
vielii sociale. Grupareaoamenilor dupl obiecte (gi invers)
prelungirea celorlalte curente universaliste _ evolulionismul,
dovedeEte nu numai o modalitatepractici de ordonare,ci -
difuzionismul -, ci in opozitrie cu acestea. incearc[, de
credeaDurkheim - di seamade o mai addncd, preocuparede
asemenea, sI depEqeascl particularismele antropologice
lngicdr.
(istorice, culturale, psihologice) ;
Influen(aprincipali va veni insf,dinspreligvisticd, in mod
. concepe antropologia ca
$tiinfi riguroasl, fiind un curent specialdinspre lingvistica structurald promovatdde Roman
esenfialmente rationalist ;
Jakobson,pe care Ldvi-Straussil intAlnegtein perioadasa
o imbind ceva din romantismul c5l6torului,
animat de newyorkezl. Prin dezvoltiirilelui Jakobson,Ldvi-Straussva
nostalgia societ5lii exotice (Tropice Triste), cu pozitivismul
face cunogtin(5cu sistemul lingvistic al lui Ferdinandde
analizelor precise;
Saussure.
r ginta sistemului lui Ldvi-Strauss este
identificarea aorio_ SI amintim, pe scurt,principaleleinovalii adusede Saussure
riului cultural, a conditiilor de posibilitate ale culturii ."i.
lingvisticii moderne. Sistemul sdu reprezintd o reaclie la
face cu putinttr o gtiinfl a culturii in sensul tare al conceptului.
",
abordarea istoricdalingvisticii,careinvestigagenealogic
elementele
Antropologia structuralr ar fi calea ce permite constituirea
de evolulie a limbilor gi care se blocasein c[utarea etimo-
unei astfel de gtiinle riguroase (i se opune lui Radcliffe_
logiilor gi a surselor.in schimb, Saussureconcepelimbajul
-Brown, care afirma cI o gtiinll a culturii nu este posibill, ci
ca pe un sistemintegratde semne,in care fiecareelementigi
doar una a societitrii)r.
derivd sensul din situalia de contrast cu alte semnegi din
pozitriape care o ocupdin lntregul unei limbi. ,,Studiullimbii
O posibilS cale pentru ingelegereademersului l6vi_straussian
trebuie inceput de la intregul limbajului i prin analizl, se
poate fi aceea a clarificlrii inftuenlelor ce il determini. SI
oblin elementelelui", afrrmdSaussure. Lingvistica- in aceastd
vedem, in continuare, care au fost acestea. perspectivl- estepartea unei gtiinlemai largi, ,,semiologia",
carestudiaz[ ,"via[asemnelorin societate',.Studiulpropusde
Saussureesteunul desflguratin perspectivl sincroni, vueazd
un anumitmomental ,,vie[ii" limbii, iar din punct de vedere
filosofic linte$tela ceeace se aflI subspeciateaeternitas,iar
nu in devenire.Accentulestepus pe limbajul ca totalitate,in
reprezentati simbolic. Accenhrl pe ordine, sffategii de ordonare
sensulingloblrii limbajului scris, standard,gi a celui vorbit
Ei clasificlri va fi o constantEpentru L6vi-Strauss. preocuparea (langue/parole). Impotanrd este sus(inereaarbitrarietd(ii
fali de totemism a grupului - una ce rupe cu ideea totemismului
semnuluiin raport cu referentul: intre cele doui componente
ca .reprezenffe fals[", specificl evolu[ionismului _ il va
ale semnului - semnificantul (cuvdntul) Ei semnificatul

l. VeziJohnvon Sturmerin DianeJ. Austin_Bross(ed.), Creating


I. Yezi Emile Durkheim gi Marcel Mauss, ,,euelques formes
Culture.Profilesin the Studyof Culture,Allen&Unwin, Sidnei
primitives de classification",Ann6e sociologique,Editions
1987,p. ll0.
Alca, Paris, 1903.

,l
I

GABRIEL TROC POSTMODERNISMUL iN ANTNOPOT-OGIACULTURALA 27g

(conceptul)- nu existdnici un fel de relafiede sens,,substan- $i functionalismulpune accentulpe structurd- ceeacese are
fiaH" (,,ideeade *sord" nu e legati prin nici un fel de relalie in vedereaici este structurasociali, inleleasi ca totalitatea
internl de succesiuneade sunete(s-d-r> care ii serve$teca rela[iilor socialeintre rolurile socialestabile(nu indivizii cu
semnificantin francezl"l); sensul ca atare provine din destinelelor particulare conteazd,, ci anumiteroluri ce inde-
procesulde semiozdprin care semnelese relalioneazl unele plinescfunc1iiprecisein cadrul ansambluluisocial, roluri ce
fali de altelein raport cu un intreg lingvistic fundamentatpe trimit la stabilitateastructurii). ln funcgionalism,insi, struc-
convenfiesocial[. tura este explicit6, tine de relaliile obiective intre factori
Semnificalia acesteidezvoltiiri pentru antropologieeste determinali; accentulestepus gi aici pe totalitate,in sens
urmitoarea: atenfiacercetirii trebuiesdsedeplasezedinspre de completitudine. Deosebireain cazul structuralismului
comporfilmentul social ca atate cdtre clutarea unei structuri l6vi-straussiantine de faptul cd structura este in acest caz
de contrastelogice, carefundamenteazigi genereazlexpresia incongtientii,nu rdmdnela nivel social, ci ,,coboarI" la un
culturald. nivel cognitiv, care fundamenteazd.
RomanJakobson,pe de altl parte,dezvolti pe construcfia Structuralismull6vi-straussiancaut5depdgireain intregime
lui Saussureo teorie a fonemelor. Fonemele sunt sunete a nivelului empiric spre o realitate mai profundi: unitatea
elementare,care se disting in orice limb[ Ei care fac cu psihicd a umanitEtrii,ceeace, in planul cercetdrii, trimite la
putintl combinaliile lexicale semnificante.Pentru a inlelege studiul funcliondrii minlii.
un mesaj, cineva trebuie sd invele sd factr distinctriadintre in fine, o a patra influenlEasupraoperei lui L6vi-Strauss
anumitefonemegi si le ignore pe altele. Fonemele,susline a fost ceaa ciberneticii, disciplinl careseafla in plin avAntin
Jakobson,sunt sunetearbitrare, lipsite de sens, care, prin SUA, in specialin leglturd cu cercetlrile legatede producerea
combiniri gi recombindri, formeazdunitllile superioare armelor inteligente.Rezultatulspectaculospentru aceaperi_
purtiitoarede sens,cum suntmorfemeleSi, ulterior, cuvintele. oadl - reafizareob{inutEprin implicarea ciberneticii _ a fost
Ceeace esteimportant in aceastiiteorie estefaptul cEfonemele ghidarearachetelorspre tinte aflate in migcare,operatiede
gi morfemelesuntarbitrare,insl reguliledupdcaresestructu- neconceputanteriordecdtpentruo fiin1ddotatdcu inteligenli.
reazdele nu sunt a$a; acesteadin urmd 1in de mecanismele Interpretareamomentului (naiv5, cum ne pare astizi) a fost
logiceuniversal-umaneale minliilgdndirii. Unit{ile elementare aceeacd, de vreme ce s-a atins o astfel de reflexivitate,este
impreunl cu structuraformeazi potenfialulcomunicdriicu sens. legitim sI credem ci, cel putin intr-o anumitd mlsurd.
intrevedemdeja semnificalia acesteiteorii pentru antropo- computerele,,gdndesc'.in consecingi,semergeamai departe
logie: prin analizastructurall se deceleazS,din condi(iile cu ipotezaci ciberneticaa reflcut, a duplicat, funclionarea
vielii sociale,unitdtileculturaleelementaregi, ulterior, structura sistemuluinervos al omului. Ipoteza s-a rlsfrdnt gi in sens
mentald. invers,lans6ndu-seipotezaconform cdreiacreierul ar funcliona
O alti influenlEin gdndirealui hvi-Strauss esteceaafitnclio- analogcomputerelor; mai precis, prin combinareaqi recom_
nalismului, in specialcel promovatde Alfred Radcliffe-Brown. binarea unor unitigi definite arbitrar prin contrastebinare
(dupi modelulinformatic: 0 9i 1).
l. Ferdinandde Saussure,Coursein GeneralLinguistics,McGraw L6vi-Straussva sesizaasemdnareacu descopeririledin
Hill, 1966, p. 122 (ed. rom., Curs de lingvisticdgenemld, lingvistica structurald,fiind convins cd asem[nareanu este
Editura Folirom, IaSi, 1998). intdmpl5toaregi cI aceastad[ seama de o includere a
GABRIEL TROC
POSTMODERNISMULiN NNTNOPOLOGIA CULTURALA 281
disciplinelor: lingvistica ar fi atuncipartedin disciplinamai
bazatepe analizastructuralI este, prin urmare, ajungereala
vastl a ciberneticii,caresubintindeuncontinuumvast.dela
structurileincongtienteale spiritului.
electronicl la neurologie.
in logica acesteistrategiigi a acestuiscop, antropologia
nu poaterImAne o gtiingdempiric[, una care se mulfumegte
cu inventariereaartefactelorculturalegi cu explicareafunctriei
Primul pasficut de L6vi-Straussin incercareade a sintetiza lor intr-o societateconcretd; ea este o $tiinF care pleacl
acestecorespondentepentru folosul etnologiei va fi inter- inevitabilde la empiric, dar nu rf,mAneacolo. putemobserva
pretarea culturii dup5 modelul limbiit. Fiind informalie ci structuralismulin varianta lui L6vi-Straussnu rimdne
impdrtngittrde cf,treindivizi (preia definilia americand),cultura ,,doar" un curent antropologic.Structuralismulesteo antro-
este, asemenealimbii, un fenomenmental. Ca urmare, ea pologiein mdsurain caredd seamafoarteconvingltor atat de
trebuie sEposedestructuri asemEndtoare identitatea,cdt gi de variagiaformelor culturale,insl el este
cu cele ale limbii.
La fel cum structura limbii este incongtientiipentru vorbitor deopotrivi o filosofiein mdsurain carelintegtela identificarea
(structurasaugramaticafiind formatii din vocabulargi regulile structuriloruniversalunane ,,deaddncime",caresuntreperate
de combinare - sintaxa), structura culturii unei populalii la nivelul funcliondrii creierului, al proceselormentale.
rlmdne ascunsdin viala ei cotidiantr. DacI formelementalesuntidentice,intrebareace survine
Diferite sistemeculturalear manifesta,prin urmare,struc- este: cum se constituieun anumitparticular cultural? L6vi-
furile lor addnci.Estecazul,considerlL6vi-Straus,al rudeniei, -Strauss considerl cI fiecare grup alege din mediul siu
miturilor, alimentatriei,codurilor vestimentare,sistemelorde ecologicanumiteelementedupdcareigi structureazlcultura.
clasificare.Efornrl lui L6vi-Straussva fi acelade a decela. Sistemulde clasificare,de pild5, expriml acestraport dintre
prin interpretareaunui material etnografic vast (este vorba confinutul cultural determinatgi structurade addncime.De
desprecercetdrileproprii din America de Sud, combinatecu multe ori, s-aafirmat ci .primitivii" nu dauaten(iedetaliilor,
colecliile etnograficedespreculturile amerindienede la fuimosul cd in raport cu clasificarea$tiin1ificl nu acordi interesdecdt
SmithsonianInstitute), structura de profunzime a acestor la ceeace esteutilr. Sunt insd suficientemdrturiile conform
sisteme culturale, dincolo de variatriile lor locale. Sensul cirora sistemelede clasificare a elementelormediului lor
cercetdrilorsale a stat sub imperativul dezvdluirii activititii sunt extrem de complexe: aceastdcomplexitatenu a fost
incongtientea spiritului, care impune forme unui conginut. adeseaobservatiitocmai pentru cI nu cddeain registrul de
Formele sunt fundamentalaceleaEi,insi nu putem decide interesoccidental.Ceeace ne intereseaz[insi din perspectiva
apriori asupraacestorforme (cum flcuse Kant), ci trebuiesd teoriei structuralisteeste cd principiul de clasificare(ce di
le ,,filtrdm" din structurilediferitelor obiceiuri, institulii, ce seamade structuraprofundi) nu esteexplicit pentrunativi. El
reprezinti ,,urme" ale acestora.Scopul final al cercetiirii poatefi stabilit a posteriori de cltre etnolog.
Algoritmul cercetiirii ce urmdregtedegajareastructurii
l. Felul in carelingvistica structuraldpoateservi ca model pentru porne$tede la cercetareaempiricl, etapi cereia ii urmeazl
gtiintrelesocialein generalgi pentru antropologiein specialeste
expusde cEtreL€vi-Straussin subcapitolul,,Limbaj9i inrudire",
l. YeziClaudeLdvi-Straus,GAndireasdlbaticd,capitolul1, Editura
in Antropologiastructurald, Editura Politicd, Bucuregti,197g.
$tiinlifrcd, Bucureqti, 1970.
GABRIEL TROC
posTMoDERNISMULiN eNrRopoLocIA cULTURALA 283
constituirea unui model gi, ca moment ultim, analiza structurali.
Aceasta din urm5, trebuie subliniat, este analizi a rnodelel,or cu certitudine cd stadiul cultural a fost atins"r. Prima regull
produse de etnolog, iar nu a conlinuturilor transmise de nativi care fundamenteazd societateauman[ 5i care este universald
(observim ruptura totall cu tradilia anterioarf,). pentru constru_ esteprohibilia incestului, in orice formd ar fr definit acesta.
irea modelului, este nevoie ca faptele sr fie descrise exhaustiv
Nu existdnici un grup uman- scrie Ldvi-Strauss- in caresd nu
gi exact. ExistI doul tipuri de modele : modelele
mecanice. existeo reguld ce interziceun tip oarecarede cdsltorie.2
specifice societililor simple (construirea modelului cis5toriei,
de exemplu, unde numErul de posibilititri este limitat), gi Sexualitatea umani, pe seama c5reia se introduce aceastd
modelele statisti ce, specifice societdfilor complexe. Modelul reguld, este deopotrivd o amenin[are la adresa socialului qi
esteconstruit de cdtre antropolog (este chiar de preferat sd nu ,,inceputul" acestuia, gi asta pentru ci este singurul instinct
fie preluat de Ia nativi), dupi presupozilia ed,,ceea ce nu se care ,,cere relalionarea cu alt individ" gi necesitd un compor-
vede" este .inscriplionat" in .ceea ce se vede". OdatI stabilit tament social. Prohibitia incestului funcfioneazi ca mecanism
modelul optim, acesta permite predicgia formelor culturale; de reglare, prin care se introduce o ordine acolo unde natura
cu alte cuvinte, pentru antropolog, nu va rnai fi nimic lasi lucrurile la voia intdmpldrii.
,,surprin_
zdtor" in realitatea empiricl.
Un model trebuie sI indeplineasc[ urmltoarele condilii: Rolul fundamentalal culturii, afirmd L6vi-Strauss,este de a
l. sI aibl caracter de sistem, in sensul c[ el trebuie alcdtuit asigura existenla grupului ca grup 5i, prin urmare, in acest
din elementele care se modificr in totalitate atunci cdnd unul domeniu, ca gi in toate celelalte, de a inlocui hazardul prin
dintre ele se modificd ; 2. ftecare model se poate modifica, " organizare.Prohibilia incestuluiesteuna dintre formele, foarte
.
variate,de altfel, de intervengie.insd ea esteo intervenliedea-
insl transformirile lui se limiteazl la un grup, la o familie de
supratuturor celorlalte; mai exact,estechiar intervenlialprin
modele ; 3. transfomrrrile unui element fac predictibilr transfor-
excelenldl.3
marea modelului; 4. modelul trebuie construit astfel incdt sI
explice toate faptele observate gi 5. modelul optim este modelur Prohibilia incestului este, prin urmare, prototipul intervenliei
cel mai simplu, in sensul c[ nu folosegte alte fapte decdt cele culturale, ce se manifestd de cdte ori un grup este pus in fala
considerate gi Ie explicd in acelagi timp pe toate. insuficienlelor sau a distribuliei riscante a valorilor de impor-
tanli fundameilaH. Organizarea, survenit5 odati cu instituirea
SI urmdrim pe scurt desfdgurarea demersului .intreprins regulii prin excelentrd,vine din necesitate. Prohibilia inces-
de Claude L6vi-Strauss in principalele sale lucriri. tului va sta atunci intr-o rela(ie complexi cu alte reguli care
in Les structures 1ldmeitatrei ae Ia parenti (1952), L6vi_ garanteazd accesul la resursele considerate rare, cum sunt
-Strauss dezvoltl una dintre temele care au influenfat cel mai femeile gi hrana, reguli ce rispund nevoilor vitale nu doar in
mult - cultura. Pentru autorul citat, cultura este in acelagi cazul primitivilor, ci 9i in cel al societilii in general. Baza
timp modul, condilia gi cunoagtereafaptului de a fi al omului.
Ea existi atat h nivelul subiectului, cdt gi in afara acestuia. in I Vezi John von Sturmer,in Diane J. Austin-Bross(ed.), ap. ctt.
con$tiintl gi in afara ei. Cultura igi indicl prezenfa prin p. 110.
aparilia regulii, a normei : ,,peste tot unde apare regula gtim 2. Ibidem,p. lLl.
J. Ibidem,p. 113.
GABRIEL TROC posTMoDERNIsMUL
iN eNrRopol-oclACULTURALA285

vieEii sociale este, prin unnare, pentru L6vi_Strauss, funda- incearcl sI izolezeunitili elementaredup[ modelul fonemelor,
rnentatr de relafiile de schimb a resurselor rare sau insuficiente- unititi pe care le va intitula ,,miteme".Tentativade aici este
O primi aplicare a analizei structurale este realizatii de de a decelastructuraunui mit plecdndde la totalitateavariantelor
L-Evi-Strausspe cazul totemismului in Le totdmisme aujourd,hui sale. Odatd ce modelul de bazd este configurat, el poate sf,
(1962) . Aici, hvi-Srrauss debute azd,prin critica concepliilor
,,prezicd" alte varianteposibile. Descoperireaunei noi variante
anterioare ce subliniau fie utilitatea, f,re necesitatea echil! nu va mai reprezentao surprizl, atata timp cet elementele
brului ecologic (tabuuri ale consumului) ca rafiuni pentru sale nu aduc modificiri modelului initial.
clasificarea totemici. I-€vi-Strauss crede, in schimb, cI ffebuie Totaici, incearc[sI deaseamade istorie, in urmacriticilor
clutate gi in acest caz patternurile ce produc formele totemice. care afirmau cd tipului sdu de interpretare ii ,,scapd" in
Aceste patternuri sunt vdzute ca fiind structuri impuse de intregimedevenirea.Teoria structurii nu va fi modificatS,ci
mintea umani pentru a produce o ordine meniali in afard, mai degrabl ,,prelungiti" cu o seamide precizdri: l. oamenii
pentru a se putea orienta in mediul exterior. impun permanentstructuri asupralumii pentru a o intrelegegi
ln La pensde sauvage G964) L6vi-Srrauss aplicd analogia pentrua manipulaobiecteleei ; 2. aceast[impunerenu poate
lingvisticS, identificdnd elementele de clasificare a animalelor fi niciodatl decdtpartiali, deoarece se schimbi in
-lumea"
permanenf5gi structurileprin careeste.prins[" trebuiesf,se
modifice la rdndul lor, insd 3. schimbareastrucfurii se face
gradual,atat in func1iede evenimente,cAtmai alesde vechea
structuri, prin apari(iaunor noi contrastein interiorul ei.
animalelor gi cultivarea plantelor in epoca neoliticl (,,revolu1ia -'in func1iede amploareaschimbirii, L6vi-Strausspropune
neoliticd"). Tot aici, se susfinecI .gdndirea primitivl,' dezvolti doui tipuri de societ5li: ,societdli calde", in cadrul clrora
o ,,gtiinti a concretului", ce presupune utilizarea analogiei modificdrile de structurdsunt masive 9i rapide, 9i ,,societdli
pentru exprimarea formelor culturale abstracte. Totemismul care modific[rile sunt lente, iar structurile sunt
este expresia cea mai clard a acestei .gtiin{e' ; el exprimi stabile.
socialul intr-o forml concreti, af,rrm5 L6vi-Strauss, urmdndu_l
in aceasti suslinere pe Durkfreim. Neavdnd referinli concretii, Structuralismullui L6vi-Strausss-a bazat pe doi piloni
empirici, socialul a fost asociat cu totemurile _ ce trebuie care au suferit majore transformlri ulterioare gi care i-au
infelese ca evidenfe metaforice ale realitililor invizibile gi fdcut vizibile limitele :
parte a unui mecanism mai complex gi universal al minlii 1. Lingvistica structural5a consideratcI existl o cores-
rmuure.Mai precis, totemismul d[ seamade ubicuitateafolosirii pondenl[ foarte precisdintre structuralimbii 9i funcgionarea
exemplelor metaforice Ei de faptul cI elementele concrete pot creierului,faptce a fost infirmat ulterior din mai multedireclii
fi mai ugor structurate decdt cele abstracte. de discipline.
Strategia de analizl ce vaeazd. identificarea structurilor 2. Modelul cibernetical creieruluipe cares-abazatanalogia
de addncime este continuati gi asupramiturilor. Lucrare foarte l6vi-straussianleramai simpludecdtcel al m6inii; ca urmare,
intinsS, in patru volume, Mitologiques (1966, 196g, lg7l, informaliastocati liniar in computernu esteun modeladecvat
1973)duce mai departeanalogialingvisticd. gi aici, Ldvi_Strauss pentru func(ionareacreierului.
lr

I GABRIEL TROC

SI sintetizdm,in incheiere,principalelesustineridin cadrul


l sistemuluil6vi-straussian:
. totalitateaobiceiurilor,cutumelor
etc. ale unei populalii
formeazdun intreg ordonat,un sistem;
r num5rulsistemelorde acesttip (relatii
de rudenie.mituri
etc.)estelimitat:
o Capitolul 4
_. societ5trile particularealeg anumitecombinalii de teme
dintr-un repertoriuanterior(transmis).Acesteteme (limitate
ca numir) sunt aranjategi rearanjatedupl diferite patternuri Antropologia posffnodernd
sau modele,iar acesteadin urmd ,epreiinti
ale unor structuri ideaticecare pot fi reconstituite
etnolog;
"*pr"iii
variate
de citre
DacI am comparatraseulpostrnodernismuluiin filosofie
ilr''
o sarcina acestuiaeste si descrie gi antropologie,vom descopericd in ambeledomenii existi
formele culturale de
suprafatri,si reconstifuiestructurile de addncimedupi cdteo lucrare ce a ,,precipitat"o starede spirit, a sintetizat
care
sunt constituiteformele de suprafap gi, in fine, si trdsdhirice pdreaumai degrabi disparate,agezdndu-le subun
clasifice
acestestructuri (avemaici imagineaclasicl a unei nou program cognitiv. Dupf, cum am arltat deja, publicarea
,,$tiinte
tari" : clasificareastructurilor urmeazl sd se fac[ piecum de cltre Jean-FrangoisLyotard a faimosului siu ,,raportasupra
clasificareaelementelorin tabelullui Mendeleev).pJ cunoa5terii"in L979 reprezintdacestmoment de cotiturXin
seama
acesteiclasificdri, etnologul poate sI recunoascddiferitele filosofie. La fel de celebri va deveniin rdndul antropologilor
structuri pe care societdtrileparticulare le_auadoptat lucrarea colectiv[ apIruti in 1986 la Berkeley sub titlul
la un
momentdat. Witing Culture : The Poeticsand Politics of Ethnographyt.
Volumul citat insumeazdstudiileprezentatein cadrulunui
:t
advancedseminardesfdgurat in 1984la SantaFe, NewMexico,
seminarce urma sI dezbatl un subiectmai degrabdrestrdns
gi ingust specializatlegat de conditriileproducerii textului
etnografic. Interogatriileacestuisubiect au relevat insi ris-
punsuri care s-audoveditfundamentalepentru intreg cAmpul
disciplinei. Mai mult, au fEcutvizibil blocajul epistemologic
al antropologieimoderne,o disciplinl paralizatdde un canon
de cercetareprin care sunt produsemecanic cunogtinfecu
bazl empiricl greu generalizabilegi dificil de comparat,
despre,,culturiinsulare"aflateinptezenhrleternal,,tradi1iei",

1. JamesClifford gi GeorgeE. Marcus (ed.), Witing Culture: The


Poeticsand Politics of Ethnography,University of California
Press,Berkeleygi Los Angeles,1986.
GABRIEL TROC iN ENTROPOIOGIACULTURALA 289
POSTMODERNISMUL

identitilii etnicesaualteritdtii exotice.Antropologiadevenise in anii '60), dar gi ca o tentativd de a depdgi culturalismul


la inceputul anilor '80 o practicl $riintifice divizatd,intre o autoreferenlial al lui Geertz prin asumarea unui criticism de
partidl ce o reduceala metodl (culegerede ,,date" prin inspiratie marxistii, sensibil la istoricitate 9i la agendapoliticS.
observa[ieparticipativein teren, urmatf, de analizaacestora ln al doilea rdnd, trebuie subliniat faptul cI dezbaterea
printr-o paradigmdteoretic[ de la sine inteleasd)9i o alta care postmoderni prilejuitd de Wriling Culture... va fi indeosebi o
fetigiza particularul cultural, c5zAndintr-o hermeneuticda dezbatere a antropologiei nord-americane, scena gi actorii ei
formelor simbolice care interziceaorice comparafe trans- fiind parte din peisajul academic al universit5gilor americaner.
culturall. Writing Culture...va reprezentapentruantropologia Postmodernismul antropologic va fi, ca urmare, influentat
.de dupd SantaFe" expresiacrizei profundein care se aflI puternic de receptarea masivd gi creativi a poststructuralis-
antropologiagi debutul unei dezbatericu multe ramificalii
I'
mului gi deconstructivismului continentale (Derrida, in special)
privind clarificareastatutuluigtiinlific al disciplinei, scrierea din critica literarl gi teoria literaturii din Statele Unite. Acesta
etnografic5,aspectepolitice gi etice ale investiga(ieiantro- poate fi unul dintre motivele pentru care postrnodernismul
pologice. antropologic american va fi mai degrabi unul creativ, ,,optimist",
Trei aspectetrebuie amintite, pentru inceput, in leglturl tofi participantii la criza din anii '80 producdnd ulterior
cu acestmomentde cotitur[ al discursuluiantropologic. lucrlri ce vueazd iegirea din crizd, gisirea unui drum nou
Trebuie spus, in primul rdnd, cd cei mai mulgi dintre pentru o practic[ antropologicd regdndit[ din temelii2.
co-autorii volumului Witing Culture..- sunt in momentul ln fine, ag mai menliona faptul cI dezbaterile ce debuteazd
publiclrii ci4ii anfopologi care au trecut prin canonulamintit cuWriting Culture... nu au fost parohiale, limitate la interesul
mai sus, respectiv autori de texte etnograficebazatepe o unui grup restrAns gi esoteric, preocupat in mod autist de
indelungatl munci de teren, unii in chiar siturile antro- probleme formale gi ignorat de alli specialiqti la fel de pringi
pologiei ,,clasice"@olinezia,Africa, America Latini). insi in propriile paradigme. Dezbaterile au atras reactii gi contra-
aceiagiautori fac partedin generafiacare qi-ainsugitcanonul reaclii, o arend deschisd fiind revista Cultural Anthropology,
in anii '60, ani care gi-au pus deopotrivl amprentaasupra
personalitdliitinerilor studenli de-atunci gi asupra ,,terenu- [. Coautori la Witing Culture... sunt: JamesClifford (University
rilor" antropologieiclasice,proaspit iegitedin era coloniali. of California, SantaCruz), VincentCrapanzano(Ciry Universiry
Formdndu-sein paradigmelecare s-au succedatin antropo- of New York), Michael Fischer, GeorgeE. Marcus gi Stephen
logie dupi sfdrgitulcolonialismului,autorii pe care-i avemin Tyler (Rice University), Mary Louise Pratt, RenatoRosaldo
(StanfordUniversity)SiPaulRabinow(Universityof California,
vedereau optat in deceniul al gapteleapentru antropologia
Berkeley).Talal Asad (Universityof Hull, Marea Britanie) face
interpretativ[ promovatl in specialde cltre Clifford Geertz, ca exceptie.,,Pozade grup" seintregegtedaci amintim faptul ci cei
alternativl la antropologiamarxisti gi ecologismulculturalr. mai mulli dintre acegtiaau urmat antropologiain aceeagigenerafie
Prin prismaacestuitraseu,putemvedeaturnurapostmoderni la Harvard.
a acestuigrup : pe de-oparte,cape o rebeliunetirzie (reprimatd 2. Antropologii impirtdgescoptimismulcriticilor literari americani
din deceniulal nouilea, optimismdatoratsurprinzitoareisolulii
la criza Noii Critici pe care Derrida o furnizeazdprin supraor-
l. VeziAdamKttpr, Culture: TheAnthropologists'Accounr,Harvard donarealimbajului ficlional fali de cel non-fic1ional(vezisupra,
University Press,Cambridgegi Londra, 1999,p. 206. 1.3,,,Lechrradeconstructivl").
zqJ GABRIELTROC iN ENTNOPOIOGIACULTURALA 291
POSTMODERNISMUL

pe care grupul de la Santa Fe a editat-o intre 1986 li 1991t. A fost o vreme, in anii '50, cdnd sociologia, prin implicarea
istoriei5i statisticii,plrea
colectivda psihologiei,antropologiei,
Chiar dacl azi momentul criticii posrnoderne line deja de istorie,
putini mai sunt antropologii care ignorl problemele ce s-au capabil[ si salvezelumea de acele vechi fantome care sunt
tribalismulgi religia.'
ridicat atunci. La fel ca in alte gtiintresociale gi umane, Ei in
antropologie, postmodernismul a constrdnsproduc(ia gtiintifrctr
Speranlele in ordine 9i echilibru sunt exprimate in proiectul
la autoreflexivitate, integrarea criticii 9i sensibilitate fati de
sociologic ce domind in acei ani, respectiv cel al lui Thlcott
ideologiile prinse in fundamentele diferitelor epistemologii
Parsons. Pentru a demara o ,,acliune social5" eficace, se
care justificl producerea de cunoEtinle despre om ca fiinftr
cerea in prealabil o cdt mai clari definire a celor trei mari
socialS gi culturald.
piloni (structura social5, cultura, personalitatea) pe care era
fundamentat sistemul parsonian. Antropologiei ii va reveni
misiunea clarificdrii conceptului de,,culturi", respectiv
4.1. Thrnura cltre postmodernism: producerii unui concept $tiintiflc, pozitiv, al acesteia, sarcini
antropologiainterpretativi pe care Parsons o imparte cu doi dintre cei mai proeminentri
a lui Clifford Geertz antropologi ai momentului: Alfred Kroeber de la Berkeley 9i
Clyde Kluckhohn de la Harvard.
Dupd cum aminteammai sus, prealabilul pe care critica Ca urmare a unei intilniri intdmpl5toare cu Margaret
postmodernls-ainstalata fostreprezentat Mead, care-i deschide apetitul pentru antropologie, tdnirul
de operalui Clifford
Geertz,autor care, fEri indoiall, poatefi consideratca fiind Geertz, avdnd doar o diplomd de graduate in literaturd englezd,
spiritul ei tutelar gi primul dintre reprezentan(iipostmo- se indreaptd, in 1949, cdtre un program experimental care
dernismuluiantropologicamerican.Voi trasain celeceurmeazl debuta in acel an la Harvard (Deparftnent of Social Relations),
principalelecoordonateale creatrieigeertziene. program postgradual ce viza pregltirea unor echipe multidis-
Traseuls5ucultural urmeazddouf,perioaderelativ distincte. ciplinare capabile si ducf, la bun sfdrgit proiecte de cercetare
igi incepe activitareade antropologimediat dupl cel de-al pe teren de lungl duratii pe tema mecanismelor schimblrii
doilea rizboi mondial, intr-un moment in care o Ambricl sociale 9i modemizdrii2. Prin indrumarea lui Clyde Kluckhohn,
victorioasd sprijinea reconstruc(iaEuropei gi tutela iinde- Geertz asumi in prima sa perioadd o viziune asupra culturii
pendenfafostelorcolonii europenedin Asia EiAfrica. Sper\1ele de inspiralie weberianl, prin lecturarea lui Weber de c[tre
in America sunt mari, pe mdsuraincrederii acesteiain sine, Parsons, care interogheazd legltura dintre idei 9i procesele
iar gtiinlelesocialesunt chematesI exportein intieagalume sociale sau, mai specific, dintre religie, tradilie 9i dezvoltarea
modelelecelemai eficientealemodernizdrii.Sociologiaincearci economicd 9i politicd. Aceastd viziune este pusl la lucru in
s[ gdseascdun model integratorgi un limbaj comun pentru primele sale lucrdri, elaborate cu o academicd regularitate ca
toate gtiinlelesociale: urmare a anilor de muncd pe teren petrecu(i in Indonezia

l. Articolele cele mai importanteau fost reunirein 1992de ctrtre 1. JohnUpdike, TheAfterlife and OtherStories; vezi AdamKuper,
GeorgeE. Marcus intr-un volum colectiv cu titlul Rereading op. cit., p. 80.
Cultural Anthropology,Duke University press, Durham gi 2. Vezi ,,Interviu cu Clifford Geertz", CaieteleTranzi7iei,Editura
Londra. 1992. E FE S ,C l uj , w .l l l 997.
GABRIEL TROC poSTMoDERNISMUL
iN ewrnopol-oclA cULTURAIA zsl

(o lard care tocmaiigi cuceriseindependenpgi in careagtep_ prin intermediul a trei opozitrii polare, trei perechi de tipuri
t5rile legatede o rapidl modernizareeraufoartemari). Astfel ideale opuse: 1. opozilia dintre culnrrd Si structura socialir ;
aparmonografileTheReligionoflava (1960,tezl de doctorat), 2. opozigia dintre statul tradilional, pe de-o parte, in care
AgriculturalInvolution(1963),peddlersand princes(196i) cultura gi struchrra sociali formeazf, un sistem unic ce se
giTheSocialHistoryofan IndonesianTown(1965). in esenli, autoreproduce, gi statul modern, de cealalti parte, in care
dincolode un enormefort descriptiv,lucrlrile in cauzdteore_ vechile idei gi valori nu se mai potrivesc in sistemele sociale
tizeazd.contradicliile dintre traditriegi modernitate,tribal gi noi Ei sunt contestatede noile ideologii gi, in fine, 3. opozilia,
statal,comunit5{isacreEi comunitdlisecularizate,cu intenfia deja sugerati, intre religie, ca expresie condensatd a culturii
de a clarifica deopotrivl resurseleculturale ce pot susline in cazul societdtii tradilionale, Ei ideologie, ca expresie esen-
schimbareagi trislturile culturalecareo inhib[- Imagineade lializatl a culturii moderne.
ansambluce reiese din acestemonografii este optimisti in Modernizarea a$teptatl a Indoneziei stagneazd insd 5i,
ceeace privegteschimbarea,imagineconstruitdprin ilustrdri deja, in ultima monografie dedicatd acesteia, tonul optimist
repetateale unor situalii de integrare(de facturr durkheimiani al autorului este inlocuit cu unul sobru, pe alocuri chiar
,sumbru, cu privire la viitor:
sauparsonianl)a unor grupuri socialecareimpirtlgesc valori
comune. Potentialul de conflict datorat coexistenfeia trei
grupdri religioase(sincreticl, islamicl gi hinduisti) poate fi Cdutareaunei forme viabile este de fapt laitmotivul istoriei
mai degrabi
urbanea [oragului]Modjokuo [...], aceastaiqi dovedegte
eliminat de nalionalismulemergent- susfineaantropologul_,
capacitateade a dizolva forme vechi decAtde a stabilizaunele
careproduceritualuri panjavaneze, 9i datoritl formlrii insti_ noi... Oragulqi vecindtdlilelui egueazE,asemeneaintregii 1dri,
tufiilor laice de nivel statal. Un ideal curtural ar tuturor intr-o starede tranzilie continue",
indonezienilor este in curs de formare, credea pe atunci
Geertz,iar unitateaculnrraldprefigurati va garantaun progres i ar...
social constant.
in paralel cu monografiile, care sunt ,,orientatecltre aleistorieioraguluinu constituiedecAtmomentele
...fazelerecente
problemeconcrete,de genul stabilitltii politice, mpdernizlrii unui progresconstantcEtreo form5 imprecisd2.
economice,chestiuni ale dezbateriiprivind dezvoltareadin
primii ani ai decolontzdrii,,t,Geertz redacteazd un irnportant
I
I. O poziliepe careParsonso .negociase"cu antropologiimomentului
numdr de eseuriin care afirmi din ce in ce mai ap5sit rolul pentrua restrdngesensulalocatculturii in tradilia antropologici
determinantalfactorului curturarin dezvoltarea americanE(in specialla Boas gi la elevii lui), in care ,,cultura"
sociari. Adre- era folosit5 indistinct de social6" sau de ,,sistemul
sdndu-seeconomigtilor,specialigtilorin agricurtud, tehnicienilor -structura
social".AceastEsemnificalierenegociatdreducereferinlaculturii
dezvoltirii, el ii inviti sr considerecutumerelocaregi traditriile la ,,confinuturitransmisegi create, precum gi la patternuri de
nu doar ca pe nigtepiesede muzeu,de interesdoarpentruestefi valori, idei gi alte sistemesimbolic-semnificantece reprezintd
9i anticari, ci ca pe nigtefo4e ce determinl formeleschimblrii. factori ai model6rii comporLamentului uman gi ai artefactelor
Inlelesurilealocateculturii in monografiilededicateIndoneziei produsede comportament"(Alfred Kroeber gi TalcottParsons,
,,The conceptof Culture and of Social System", American
stauincd subinfluenlalui Kroebergi parsors,fiind specificate SociologicalReview,nr. 2311958,p. 583).
Clifford Geertz,TheSocialHistory of an IndonesianTown,p.5 ;
l. AdamKuper,op. cit., p. 96. vezi Adam Kuper, op. cit., p. 9O.
GABRIEL TROC
POSTMODERNISMUL
iT.I.ANTNOPOLOGIA
CULTURALA 295
Spre sfArqitul anilor '60, speranfelein capacitateagtiingelor
inseamndea, dar eramcu tolii de acordcd.dimensiuneaculturali
sociale de a produce prognoze (sensul ,,tare" al gtiinlei) gi de
a lucrurilor trebuie sf, fie luati din nou in considerare.r
a pune la lucru o inginerie social[ eficace in zonele postco-
loniale se spulber[. impreunl c! establishment-ul american Fentru Clifford Geertz, acest moment de cotituri va insemna
ca intreg, discreditat de migcirile liberafioniste, marxism, cristalizarea celor doud teme teoretice majore care-i vor marca
activism pacifist qi, ulterior, de contraculturl, pozitivismul lucririle de maturitate : 1. relevanta pentru gtiinla sociall a
devine gi el o paradigmd pusd sub semnul intreblrii. Prognoza cercetdrii localului gi 2. elaborarea orizontului de semnificatii
lui Geertz privind un viitor optimist pentru Indonezia e brutal al conceptuluide ,,cultur5"
infirmat[ de masacrele din 1965 qi de instalarea regirnului in ceea ce privegte prima temd, o priml pozitrie va fi
dictatorial al generalului Suharto, iar fagd de fr[mAntdrile exprimat[ in prefala lucrlrii Islam Observed. Geertz pune
prin care trece scenauniversitdtrilor americane, Geertz preferl aici intrebarea pe care sociologii, istoricii gi economigtii o
sI ia o atitudine mai degrabl distant[, retr[gdndu-se, dupd o formuleazd ca obiecfie la generalizlrile fundamentate pe inves-
perioadl petrecutl la Universitatea din Chicago, intr-unul tigarea, chiar dacl minugioasS, a unor forma[iuni social-cul-
dinae institutele elitiste ale sistemuluilvy (Institute for Advanced ttrrale locale :
Study,Princeton). Terenul va fi qi el schimbat, fiind preferatd
o tarl mai putin afectati de nelinigtile momentului : Marocul. Nu estenevaliddlecturareacontururilor unei intregi civilizagii,a
unei economiinalionale,a unui sistempolitic complex,a unei
Rezultarul cercetlrilor din acegti ani va fi lucrarea Islam
intinse structuri de clasEpe seamadetaliilor cAteunui sistem
Observedl, in care dezvoltE o compara[ie intre evolulia Islamului social miniatural, oricAt de intim cunoscut?Nu esteneinspirat
in cele doud terenuri cercetate - Indonezia 9i Maroc. Odati sa presupunemcI astfel de sistemesocialeminiaturale_ orage
cu aceastdlucrare, incepe sI se insinueze, in opera lui Geertz, ori sateuitate sau chiar regiuni - sunt tipice pentru o gard,ca
o nouf, atitudine fa{d de raportul dintre culturd qi structura intreg?2
sociald, ultima fiind propriu-zis absorbiti in prima categorie
explicativ[. Momentul corespundeunei modificdri paradigmatice Rdspunsul este desigur pozitiv. Geertz afirmd ci intrebarea
in antropologia americani, respectiv afirmirii unui grup de este insd prost pusi aici, cdci este cert ci investigalia antropo-
antropologi care cultivd ,,antropologia simbolicl" drept alter- logicd nu incearci sd substituie un sens parohial unuia
comprehensiv. ,,Nu reduce Mexicul la Yucatan sau America
nativd la cea de inspira(ie pozitivistii, parsonianl, privitl ca
la Jonesville"3, ci incearcd sI descopere ce contribulii pot
parte a unei sociologii generale.
aduce cunogtinlele detaliate despre microsisteme la in{elegerea
Fe atunci [a Chicago] meditam in cadrul unei antropologii sistemelor complexe. in fapt, chiar sociologii gi economiqtii
simbolice asupraopoziliei dintre culturl gi structura sociald. procedeazl in modul descris mai sus, producdnd adeseagene-
Am dorit s[ readucemcultura, indiferentde ce definilie i-am fi ralizdri pornind de la propriile lor variante ale Americii reduse
dat, in centrul analizelor.Aveampireri diferite despreceeace la Jonesville.

l. Clifford Geertz, Islam Observed: Religious Developmentin I. Yezi,,Interviucu Clifford Ger';ra",CaieteleTranTiliei,rr. I I 1997,
Morocco and Indonesia,Universiry of ChicagoPress,Chicago p.70.
gi Londra, 1968. 2. Clifford Geertz,Islam Obsemed...,p. VII.
3. Ibidem.

I
,l
GABRIEL TROC posrMoDERNrsMULiu axtRopor-oclA cULTURALA 297

Dincolo de acesteconsideragii,ce par sd facl o delimitare Tot de la Weber porne$te Geertz gi in elucidarea sensurilor
clard intre ceeace fine de local gi nivelurile de complexitate
,,culturii". The Interpretation of Culturest, lucrare ce mar-
superioar[,Geertzaplicl in Islam Observed...o gtiinli in care cheazd,,dupl unii comentatori, intrarea in ,,cea de-a doua
elementeleparticulare, detaliile minulios analizatedespre perioadS" a creafiei sale, debuteazdcu o definilie universalistl
local (acelesategi orage,,uitate,,din Indoneziagi Maroc, dar a culturii:
gi mituri, dateistoricegi consideragiif,rlosoficedespreIslam),
sunt angrenateintr-un discurs care generalizeazd pe sea.ma Acceptdnd,cu Max Weber,cI omul esteun animal suspendatin
unui singur factor explicativ, de esenf5culturall: religia, reteauade semnificafiipe careel insugia creat-o,concepculnrra
consideratl ,,fenomensocial, cultural gi psihologic". Oricdte ca fiind aceastdre1ea,iar ar,a,lizaei va fi, prin urmare, nu o
precau(ii igi va lua la inceputul lucrlrii pentru a elimina gtiingEexperimental5in cdutarede legi, ci una interpretative,
care cautl sensul(meaning)z.
obieclia particularismului,textul in sine nu poatedecdtsI o
intireascr in ochii unui cititor atentla ea. chiar dacdnerostitii
Conceptul ,culturii" este unul semiotic, dupd cum afirmi
explicit, justificarea ce transparedin textul speculativdin
autorul, un sistem de semne Si simboluri produse de oameni
Islam Observed. .. parca fi urmdtoarea: cunogtinleledetaliate in eontexte determinate, ce presupune deopotriv5 o dimensiune
despre local ii permit antropologului sE producl un text
cognitivl (reflectare a realititii) gi una pragmaticd (inserare
,,dens", in care consideraliile generale sunt validate prin in realitate, actiune) : cultura...
procedeulilustrdrii. Textul de aici convingein cele din urml
prin fo4a unui argumentce fine de metoddin antropologie, . ..denotEturpatternde sensuriperpetuatistoric, careesteconcretizat
argumentcaree mereu prezentin subsolultextului etnografic in simboluri, un sistem de conceplii mogtenite,exprimate in
moderngi carepoatefi formulatin mod explicit prin sintagma forme simbolice, prin care oamenii comunicl, perpetueaze$i
I wasthere (,,amfost acolo Si,prin urmare, gtiu cum staude dezvolti cunogtinlele lor despre viald qi atitudinile falE de
via1d3.
faptlucruile"). Problemarapornrluidintre local gi supralocal,
particular gi general,empiric qi teoretic, ce esteridicati in
incepdnd cu The Interpretation of Cultures, referinlele
Islam Obsened..., rdmine nerezolvatd aici. Ea va continuase sale trimit mai pulin la sociologi Ei din ce in ce mai vizibil la
fre insl o obsesiepentru Geertz,care va opta, intr-o lucrare
filosofi Ei teoreticieni ai literaturii. Keneth Burke. Susanne
tdrzie, pentru solufia radicald a ridicdrii particularului la o
L:nger, Roland Barthes 9i Paul Ricoeur sunt citati ca f,rind surse
demnitateontologicl aparte,fapt cu importanteconsecinfein
planul cunoagteriil.in Islam Observed. .. , difrcultateaproblemei
va fi mascatl prin asumareamodelului macrosocioloeieilui 1. Clifford Geertz, The Interpretation of Cultures, Basic Books,
New York, 1973. Titlul lucrdrii esteprobabil o parafrazddupd
Weber,in carejudec5li valide cu confinursocial gi istoric
The Interpretation of Dreams, titlul in traducereaenglezda
sunt produse prin angrenareaunui material empiric sem_ faimoaseicdrti a lui Freud. Preocupareapentru aceastElucrare
nificativ. estemlrturisitA in Islam Obsemed...(p. 109),unde admirdabi-
litatealui Freud de a interpretavisele ca simboluri ce constituie
l. Yezi Clifford Geertz,Local Knowledge: Further Essays ,,cdi indirectede accescitre dateleprimare ale celuilalt'.
2. Clifford Geera, Islam Obsemed...,p. 5.
InterpretativeAnthropology,Basic Books, New york, 19d3.
3. Ibidem,p. 89.
GABRIEL TROC posrMoDERNrsMULrN ANTRopoLocIA cULTURAtA zss

pentru meditafii asupra simbolismului, sensului gi herrne- antropologul ,,explici o explicatrie"ce aproximeazd, ,,interpre-
neuticii. Ulterior, Wittgenstein,Ryle 9i Rorty sunt evocatiin teazd,o interpretare", desf5goardun intins efort hermeneutic.
sprijinul unor consideraliiteoreticede esen!f,relativist[. De Perspectiva clasicd asupra analizei culturale, cu cele trei
la Burke imprumutl viziuneaconform c5reiarealitateapoate momente ale ei - observalie, inregistrare, analrzd,-, se dovedegte
fi interpretati ca text, viziune bazatdpe asumptiacI acliunea cel pulin naivd, considerdnd ci observalia produce ,,date
social5esteo formd a comportamentuluisimbolic; un eveniment pure" gi c[ analiza gise$te regularitdgi de lege. ,,Analiza
repetitiv (ritual) poate fi consideratca text, ,,statul" chiar culturalS inseamnl a intui sensuri, a evalua aceastl apro-
poatefi ,,citit" ca text, dacdam consideraacgiunilepe carele ximare gi a produce concluzii explicative din cele mai bune
presupunein termeni simbolicir. Cunogtinlelenoastre,dupd intuitii. "t
Langer,nu reprezintl o vast[ colecliede observaliireflectate, r Analiza cultural5 estemicroscopicd.Dacdesteadevf,rat
ci o structurl de fapte (care sunt simboluri) gi de legi (care faptul cI analizaunui sat indeplrtat nu poateda seamade o
dau sensulacestorsimboluri)2.in fine, de la Barthespreia intreagl civilizatrie,nu e mai pufin adevdratc[ aceacivilizalie
ideealimbajului gi a scriiturii drept coduri prin careinformaliile se gisegte reflectat5 acolo. Iar in cele mai multe cazuri,
sunttransmisegi caresoliciti ,,descifrarea"lor, iar pe Ricoeur studiul unor fenomene ,,mici" clarifici problemelemari;
il urmeaz[ in aserliuneaconform clreia ac[iunea umanl acesteprobleme sunt in cele din urmd avute in atentie de
comunic[ sensuri gi, ca urmare, ea poate gi trebuie si fie antropologi. Acegtia dau un con[inut specific, complex gi
cititd asemenea unui text. contextualacelor .megaconcepte"pe carele utitfizeazd,stiintele
Implicaliile pentrupracticaantropologici a acestorpresu- sociale: legitimare,modemizare,integrare,conflict, carismd,
pozilii sunt vaste.Le voi aminti pe cele mai importante: structurl etc. Antropologii nu studiazi sate (triburi, orage,
o ,,Culturaunei populalii esteun ansamblude texte, ele vecinlt5fietc.); ei studiazdtn sate.
insele compozite,pe care antropologulse strlduiegtesd le . Antropologia interpretativi renun{dla viziunea cumu-
citeasc[ pesteumerii celor clrora le apar1in." Cultura e un lativd a obiectivismului,care considerl $tiintadespreculturd
,,discurssocial" scris gi rescrisla nesfdrgitin diferite limbaje ca hind o acumulareprogresivi de cunogtin{ecertegi definitive.
gi constituit deopotrivi din cuvinte 9i ac[iuni. Antropologul In locul regularitdlilorabstractesepropune,,descrierea dens[,l
incearc[sdidentificeinmod indirect(,,pesteumerii" nativilor) (thick description), tehnicd de analizl care inlocuiegte
sensulpe care-l au diferitele elemente(forme simbolice)ale ,,genetalizatea deasupracazurilorprin generalizarea inluntrul
acestuidiscurssocial. acestora"2.A generalizain interiorul cazurilor inseamni a
o Sensulunei forme simbolice sau al unui fapt social nu face,,inferenge clinice", prin carenu seurmdregtesubsumarea
esteunivoc Ainu segdse$tein intregime ,,in posesia"vreunui observatriilorsub o lege, ci se incearci plasareaunui set de
nativ. Cultura nu poatefi niciodati redusi la o forml standard: semnificanli prezumptivi intr-un cadru (frame) inteligibil.
este construclie, proces, pluralitate. in analiza culturall, Teoria,in aceastdparadigm[, nu mai stI deasupra,,datelor,';
ea se intrepltrunde in textul dens cu materialul empiric,
I
Vezi Gary A. Olson, Clifford Geertzon Ethnographyand Social rezultdnd din acesta Ei ghidAndu-l la rdndul ei in fluxul
Construction,interviu, JAC, 17.Wl199L.
2. SusanneLanger, Philosophyin a New Key, vezi Adam Kuper, 1 Clifford Geertz, The Interprention of Cultures,p.2O.
op. cit., p. 82. 2. Ibidem,p. 26.
300 GABRIEL TROC posrMoDERMsuur_ iN ANTRopoLocIA
cuLTURALA 301
interpretativ. Ca interpretare, texful etnografic nu se poate ilumindnd prin retorica sa, prin metaforele pe care el le
pretinde niciodatE ca fiind definitiv ; dimpotrivi, cu cdt merge construie$te, metaforele prin care nativii igi reprezintl propria
mai add.nc,cu at6t devine mai incomplet. Insd Ei perspectiva culturil.
asupra legitim[rii se schimbi : antropologia interpretativd este Accentul pe culturd, ca prim motor al activitdtii gi gdndirii
o gtiintd al cdrei progres e validat mai pulin de perfecliunea umane, il va conduce pe Geertz la o viziune radical pluralistl,
consensului, cAt de rafinamentul dezbaterii. Cdt despre genul asumdnd in cele din urmi un perspectivism de esen(d
scriiturii interpretative, eseul este locul in care analiza culnrralS nietzscheanS.Analiza culturald nu mai tinte$te doar culturile
survine in modul cel mai firesc. Ca atare, locul antropologiei exotice, oricum pe cale de disparilie; cu totii suntem acum
interpretative printre $tiintele omului e mai apropiat de ,,nativi", impdrtigind in grupuri din ce in ce mai restrdnse
humanities decit de $tiintele sociale. Weltanschaaung-uri specifice. Gdndirea modernd, de pildl
(prin prisma celor care o produc), poate fi privitd
9i itfet
in fine, accentul pus pe interpretare ridici intrebarea asupra decdt ca discurs neutru al adevdrului. Diferite discipline sau
a ceea ce este central in practica antropologici: ,,Ce face matrici disciplinare, umaniste, ale gtiinfelor naturale sau ale
etnografirl fin primul rAnd]? ", se intreabd Gwrtz. ,,El scrie [...], gtiinfelor sociale nu sunt doar orizonturi intelectuale, ci gi
in-scrie (inscribe) discursul social, tl reproduce pin scris"t, ,,moduri de a fi in lume", ,,forme de via15,, sau ,,variet5li ale
inscriplioneazd un eveniment trecdtor pe care il transformd in experien(ei noetice", afirml Geertz, preludnd cunoscutele
text. Antropologia trebuie, prin urmare, sd mediteze mai mult constructe ideatice ale lui Heidegger, Wittgenstein gi James.
asupra producerii textuale, a modurilor de reprezentare, a Prin faptul cI proiecteazi gi ,,locuiesc,' in lumile pe care le
autorititii auctoriale decdt asupra triadei canonului clasic: imagineazi, oamenii de gtiinli nu diferl (din acest punct de
observafie,inregistrare, arr.l:zd. Programul acestava fi urmdrit vedere, desigur) de nativii Amazonului, iar incercarea de a
intr-una dintre lucrdile tirrziiz, in care Geertz analizeazd pltrunde in ,,satelelor intelechrale,,inseamnda penetra
,,cadrul
felul cum etnografiile produse de autori precum L6vi-Strauss, lor cuhural" prin ceea ce reprezintd, probabil, cea mai labo_
Evans-Pritchard, Malinowski 5i Benedict conving datorit[ rioasd muncd interpretativl :,,etnografia gdndirii moderne,,.
utilizdrii unor proceduri textuale dintre cele mai diverse. Aceasta inseamni a ,,localiza" discursul gtiinlific, a_l reduce
I-egitura dintre cele doui ,,t5rdmuri" ale practicii antropologice, la o practici particulari a unor grupuri inchise in care, pe
Being There (,,a fi acolo", in mijlocul unei culturi striine) gi parcursul unui ,,ciclu de via1d", fiecare specialist ii cunoagte
Being Here (,,a fr aic1", in mediul academic de ale cdrui pe toti ceilalli din ,,colegiul sIu invizibil", nu numai din
convenfii scrisul antropologic line seama), este in cele din punct de vedere intelectual, ci qi politic, moral gi personal,
urmd una de naturl textuald, iar o buni etnografie presupune toate acestea avdnd certe consecinle pentru felul in care
glsirea unei relalii optime de intertextualitate intre doud cunoa$terease elaboreazi. O astfel de investigatriepresupune
culturi. Un bun etnograf se aseamdnd unui ventriloc : nu o inversare de tactic5, de la analiza discursului social ca text
vorbe$te doar despre o cultur5, ci gi din interiorul acesteia, la analiza textelor ca ac[iune sociald, texte in care sunt
cuprinse sensuri cu semnificalii strict legate de o comunitate
I. Ibidem,p. 19. particulari (cea a oamenilor de gtiinl[ dintr-un domeniu
2. Clifford Geertz,WorksandLives: TheAnthropologistasAuthor,
StanfordUniversitv Press.Stanford, 1988.
I. Ibidem, pp. 144-t45.

I
3U GABRIELTROC PoSTMoDERNTSMUL
iN eNrnopor_ocn cultunelA 303
anume)r. Programul unei astfel de etnografii a gindirii este cred ei cI fac gi cdtre ce scopuri cred ei cd se indreaptd
ilustrat, in maniera eseisticl pe care a practicat-o constant in ac(iunilelor"r