I Bernard Martino

I ffiebe6ruxsL$ffi
ffiscffi
I ffi pffiffisffiffiffiffi
t PovesteaminunatS
e nou-ndscutulur
I
Colaborrttor telznic
I Marie Gu6rinauC
Traducere din francezd
I tsrAnduga Prelipceanu
Control gtiinlffic
I Carmen Anghetr€scu

I
I
I I:.,
."si-
llllllllllilfililflilllllllllll
I
I H {JMA N ITA S

I
 Coordonatorul seriei
OANA B.ARNA
CuvintTnainte
Coperta gi concep.tia grafrcd a seriei
DINU DUMBRAVICIAN

automl ca4ii, poate

Fdrd a anticipa ceea ce va spune
gittdt"i pe care le-am schim-
ci ar trebui sd amintim prirnele
Bernard Martino' echipa
batindatd dupd ce am tttatoiq cu

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Rominiei "t'"*utasi.rea'liiezeimaginilepentruemisiurreaTV<<Bebe-

luEul este o Persoand>>'
convinqi' toti trei'
MAR'ITtrNO, EERNA'RD
tsebeluqul €ste o persoani: povestea minunati
a nou-nEscutului / Aveam, fireqte, ambilii mari, fiind insA
urmdreqti naqterea unur
Bernard Martino; trad-: Brinduga Prelipceanu' - BucureSti: Humanitas' 2003
c6 in zllele noastre nu are rost s6
(Humanitas Practic de buzunar)
c o p ild e c it i n m d s u r a i n c a r e t e g i n d e q t i l a s e n s u l v i e l i i ' I a
rsBN 973-50-0459-3 ceea ce este uman qi la
cit este de greu sd scofi in evidenld
I. Ptelipceanu, BrAnduqa (trad')
dimensirrneatulbrrratoateafiecdreiadintreexistenlelenoas-
6 13 .95 vom putea lucra irnpre-
tre. Am inleles inziuaaceea cd nu
Cu toate cd termenul
und decit pebazaunei pozilii etice'
Bemard Martino e s t e f o lo si t i n t o t f e l u i d e e x p r e s i i f o a r t e l a m o d d , t r e b u i a
privinta Ei sd linem seama
Le bdb6 est une Personne s6 ne armonizdm ideile in aceast5
@ Bernard Martino
de pdrerea celorlalli'
rnuncd pasionanti
2002, pentru prezenta edife romAnd Cit despre observarea naqterii' a fost o
O HUMANITAS, dincolo de
de cunoa$tere, care ne-a ajutat sd descoperim'
r s B N 9 7 3 -5 0 -0 4 5 9 -3
'i

s z stu"?ffi3
 BebeluEul este o Persoana

Am incercat sE-I reconstituim cumva, iar dacdnumeroqi Partea intii

t
telespectatori au fost wrajili de privirile copiilor, n-a fost
meritul nostru, ci al unor specialigti in comunicare precum
Frans Veldman, Berry Frrazelton qi rnul{i al1ii, care au in
ffiffiffiffiEwwmw I
comun cunoagterea perfectd a universului respectiv, sim-
plitatea, dragostea de via{d.
Bernard Martino va duce poate mai departe aceast5
?m pHmKffiffiffiffiffi I
rememorare, al cdrei sens qi a cdrei importanla au fost, iata,
mai bine suslinute cu ajutorul unei dezbatert prin limbaj'
HffiffiffiryBffi# I
Tony Lain1 Ei Gilbert Lawztn
Coautorul qi producdtorul emisiunii I
<<Bebeluguleste o PersoanS>>
I
FStuleste deja
o persoana
Noua-Zeelanda. Pe o masd st6 culcatd. o femeie insdrcr-
t

incet, incet de tot, minulele la ochi" '

Clinica Lilas, din regiuneapanziand. intr-o sald mare,

pi-
cu perelii de un verde agresiv, mai multe femei stau in
jos'
in jurul unor bebelqi abia ndsculi, care dorm
"iour",
pe covor. Altele se pregdtesc sd nasc6' Toate cintd pentru
copiii lor:
 Bernard a dorit din prima clipd sd facd un film coerent.
Sd-l conceapd aga cum concepi un copil. Experienla a fosl
suficient de interesant6 gi bogatS" de weme ce igi pune acum
generozitatea qi pasiunea in slujbaunei prelungiri, prin scris,
a aventurii trdite, in prima etap6, alSturi de noi.
A trebuit sd depdqirn multe idei preconcepute ca sE ajun-
gem sd descoperim inff-o zi in fiecare copil care se naqte o
persoand cu privirea plin6, din prima ilipa, de cea mai pro-
fundd omenie, cu inima ca un poem.
Carteadefatflpropune unele rdspunsuri celor care ne-au
trimis scrisori pline de enturziasm, ce s-au dovedit simple
gi emolionante ca povestea pe care am istorisit-o. Arn fost
ptrdcutimpresiona{i de reac{iile numeroase gi interesul evi-
dent dovedit, potrivit sondajelor, de milioane de persoane,
ceea ce ne face sd credem c6 dacd publicul nu este interesat
de conlinutul programelor de televizirrne (potrivit altor son-
daje), a fost atras de data aceasta de tema simpld gi poate
de demersul nostnr iipsit de orice nuanld pedagogic5.
Imagini sigure, clare: asta insearnnd televiziunea, mai
intii de toate, iar emisiunea <<Bebeluguleste o persoanb> este
un efort de a cduta privirea celtrilalt, privirea care desco-
perd, ocolegte, roagd, iubegte. Emo{iape care am ftrcercat-o
in toatd aceast6 cdldtorie a fost limpede- Sute de scrisori
ne-au confirmat cd nu erarn singurii emolionaJi de privirea
micului John, ldsat intr-o cregb pentru citeva zlle care trebuie
sd-i fi pdrut o vegnicie, pind cind mama avea sE aduca pe
lume un alt copil; o privire rdtilcitA, pierdutd, imaginea unui
adevdrat calvar. Apoi privirea rnamei care respinge copilul
abia ndscut pentru cd este bdiat, iar ea igi dorea o fatd..lar
atunci cind acceptd copilul, bdiefelul gtie, deschide ochii,
s e u i t d la ea ...
Suntem cu to{ii nigte copii prelungili gi aproape toti ui-
t6.m acest lucnr.
 Bebelugul este o persoana
Fdtul este deja o persoand

Stai aict, la pieptul nteu,

sd ie inkeb ce senzalii au, sd mE apropii de pruncul care
Puiul ntamii, copilaS
Stai ctici, la pieptul meu, avea sd fre ca rnine intr-o zi, dupd, cum gi eu fusesern ase-
Dntmul nu s-a terminat... menea lui. Am infeles mult mai tirziu de ce aveam nevoie
de o astfel de plimbare. Eram eu insumi gata sE md ?ntorc
Arsa cum se gtie inc5 din vrernea lui Jules Veme, cele la starea de prunc qi, dup5. pafriszeci de ani, avearnneapilratL
rnar grozave cdldtorii sint ceie pe care le faci fdrd.sE iegi nevoie sd stau de vorbd cu mama...
din casd. cind pornim in intimpinarea beberugului, nu in- Nu eram citugi de pufin ingrijorat- $tiarn inc5 de la in-
searnnS c5 expl0rdm adincul fiinlei noastre? Am inceput ceputul ceidtoriei cd vom da deoparte toate cligeele, toate
<<cdldtoriain pintecele mameil> cu gindul la Jules verne... concepfiile greqite, toate prejudecd{ile stupide pe care orice
suflet nevinovat e gata oricind sd ie rdsp?ndeascd:bebelu-
Am auzit odatd. o intimplare care rn_a uluit. Se spune
Eul nu vede, nu aude, nu pricepe-..
c6 Roberto Rosselini, cunoscutul cineast italian, nu pusese Aq fi pierdut prea mult timp cu asta, aqa cd mi s-a pdl-ut
piciorul in India inainte de a se fi apucat de rnclra
st. Mi mai folositor sd visez decit si dovedesc.
l-am inchipuit cobortnd din avion la calcutla ori ra Bornbay,
Numai cd adevEra(ii visdtori, vrearl sd spun exploratorii
cu o valijoard in mind, singur in fa\a unui continent uriaE,
sau oamenii de qtiin!5, nu fac aqa ceva. iEi pregdtesc cu gri-
unde urma sE facb. un film. Se pare cd primul impuls nu
l_a jd cdldtoria qi, inainte de marea aventurd, ?giasigurd spateie.
indemnat sd alerge in cele patru zdri. primul lucru pe
care Ca sd poli visa in voie, trebuie, culmea, sE-!i asiguri prin
l-a {Ecut a fost sd se incuie in camera de hotel tirnp
de trei experien!5 mijloacele necesare gi sd dob?ndegti prin gtiinld
sbptdmini, cu un teanc de cErli al5turi.
cred cE m-am inspirat din gestul rui Rosserini atunci acest drept.
cind am iniliat cercetarea privind copiii sau mai bine Aga face, la rnaternitatea din Roubaix, un gnrp de cerce-
zis
bebelugii. AE fi fost poate tentat sd rn6 reped la marele tdtori care lucreaz5 tntr-un laborator de consultalii prenatale.
spe_
cialist la care trebuie sE te duci cired este vorba de un copil. Cind i-am cunoscut, introduseser5 un microfon rninus-
fi ardtat plin de interes: <<stimate domnule profeior, cul in uterul unei mame care se pregdtea sd nascd gi o pu-
Y.u$
irni puteli spune de ce anume credefi cd bebelugll neau sErosteascdniEte silabe, inregistrind rezultatul pe bandn
este o
persoand?>>Marele specialist rni_ar fi rdspuns negregit, magneticd. incercau sE refac5. exact atmosf,era sonord ?ir
aga
curn obignuiegte sd rdspundd.miilor de coregi care s-au care se gdsea fEtul, sd afle cum anume ajungeau la el sune-
dus
sd-i pun6. aceleaqi intrebdri, Ei ar fi frcut-o cu murt5 rdbdare, tele, muzica, vocile. . . Firul rogu din laborator a fost pentru
fErd pic de condescenden!5, pentm c6 este in fond mine un tindr chirurg, ginecolog-obstetrician, profesorul
un om
cinstit.. . Denis Querleu:
Nurnai cd eu voiam sd chiulesc. N_aveam nici un chef - La inceput, doream sd afldm dacd.aparaful senzorial
sd ascult toatE predica. Doream sd md plimb pe skada
mea. al fdtului -pentru cd la ora actuald se qtie cE este potenlial
M5 surprindeam privind cu mai pulind indifeienp pintecere
capabil sd simtd, sd guste, s5.vad6 - a ajuns la rnaturitate.
femeilor ins6rcinate. irni venea sd le ating ca sd.simt
fEtur. Se pare c6. da, putem afirma cu t5rie acest lucru.
10
# 11
ii
iir
It9

Bebelugul este o persoana
Mai tirziw, arn dorit sd afl6m dacd putea auzi in acel
rnediu special, uterul, plin cu lichidul cunoscut sub numele
de amniotic.
Pe urmS arn verificat tot ceea ce ii era accesibil in plan
sonor: s-au fEcut aqadar o mullime de inregistrdri chiar in
uter; in timpul na4terii, ceea ce a demonstrat cd.multe dintre
sunetele venite de la marnS. qi altele,.venite din afard, pot
ajunge la fi! mai ales sunetele joase, dan gi un anumitnumdr
de sunete ascuqite. Cit despre cuvintele rostite de cdtre mamb
sau de cdtre altcineva, arn constatat cd le inlelegem in parte,
e drept, numai in parte, dar in mod cert.
- $i asta nu inseamnE cE auzul fEtului este la fel cu ar-rzul
trrostru, ceea ce e greu de crezut?
- Sigur nu- Este insd adevdrat cd'ne-am mS.rginit la ex-
plorarea vielii fetului cu mijloacele noastre de adulli, care
sunt prea perfeclionate sau prea sofisticate, dar in acelaEi
timp insuficiente: poate cd nu sir:tem in mdsuri sEpercepem
niEte lucmri pe care el le percepe.
- VasEzicd auzul nostru s-a tocit?
Oarecum da, s-a asculit in unele domenii, dar in altele
s-a tocit.. . Nu doar auzul: toate simturile gi poate chiar toate
instinctele.
- Dar capacitdtlle de perceplie?
* $i ele, frrd indoiald.
Prima constatare care se impune este cd pinteceie mamei
nu este nicidecurn o lume atilce,'ii. Dar fiin{a dinduntru este
oare congtientS? Sunetele ajung la el, dar oare le aude? Cer-
cetdtorii amintili sunt convinqi nu numai cd aude, ci 9i cd
ne ascultS. Poate cE std cu urechile ciulite, sd prind6 orice
rnesaj. Poate cd nu este fiinla vegetativd gi incongtientd pe
care ne-o inchipuiam.
Tindra insdrcinatd se afld tot pe masd, inconjuratd. de
o mullime de aparate electronice, printre care 9i un oscilo-
12
t
Fdh:l este deja o Persoand
graf. 1.:reo pereche de cdEti pe urechi qi este legatd la un
sistem de monitolizare cardiacd, ce inregistreazd. numdrul
gi ritrnul batEilor inilnii fatr,rlui. E destLrl de ridicat: 130-140
pe minut... Probabil doarme, rni se spune- Cineva apropie
t
de pintecele mamei un amplificator, care scoate un sunet
strident, ca de siren5, timp de citeva secunde-
Cam dupd cincizeci de secunde -reacfia unui bebeluq
t
ori a unui fEtpare sd fie mai inceatd decit a noastr6-, acul
monitorului o ia raz:;.ra,iar pulsaliile ajung pe la 180-190
pe minut, dupd care revin la normal- Mama asculti muzicS
t
in cdgti, aqa cd' nu Etie cind anurne a fost emis sunetul- Se
presupune deci cEpropria sa reac{ie n-a awut cum s-o influ-
I
eniqze pe a bebeluqului.
Fdtul aude. Ca qi pentru Platon aflat tn pegterS, via{a
este pentru el unjoc de umbre sonore 9i vizuale. Este con-
I
gtient cd se pekec o mullime de lucruri intr-un loc ale ca1ai
legi incd nu le gtie. Poate c6 lumea noastrd ?nseamn6 pentru
el <dincolo>>.Nu astfel s-ar cuveni oare sd t6lmdcirnprivirea
t
dintii abebelu.gului nou-ndscut, o privire care pare sd spunS':
<<Deciasta era!>>
Doctorul Querleu:
-Dupdpdrereanoastrd- sau cel pulin asta a fost ipoteza
ini1ia15,care pare sd se verifice - , fbtul este deja o persoanS'
Fetul este un individ, unul adevdrat! Iar naqterea nu este
un eveniment brutal, cum s-ar putea crede, ci doar un episod
dintr-o viatS care a tnceput de ceva \rteme pe toate plarnrrile,
mai cu seam5.pe plan senzorial, care a inceput aSadar i:nainte
de nagtere...
-Asta inseamnd cd mai demult medicul nu se prea uita
t
la ceea ce se intimpla injurul nou-ndscutului 9i, afortiori,
in jurul fdtului?
- Pind nu demult, bazindu-se pe autoritatea conferitd
I
de qtiinlE" medicii spuneau cd nou-ndscutul ca atare nu vede,
nu aude si nu simte! Acum insd, ideile au evoluat sub im-
13
t
t
 - 5e poatg vorDl Ge comurllL;alt; Ln uLeru trrLre uuPrr tr

fname?
-Fdrdindoiald, fiful este capabil de comunicare' Cum
anume? Se gtie la ora actual6 cd nou-ndscutul comunicS' in
pefinanenld, ba chiar cE este programat pentru a explora
ir*"u dinjunrl lui; deci, prin definilie, pentru a comunica;
poate cd de altfel ii Ei place. Dacdnou-ndscutul poate comu-
nica_gi chiar dac5.s-a nascut la opt luni, Ia gapte ori chiar
mai deweme, o poate face, s-a dovedit acest lucru-, acelaE
copil aflat in uter, la aceeagi virsta ?n raport cu conceperea
sa, va fi cel pulin in mdsurd sd primeascd informalii 9i sd
le perceaPd.
- Ce credefi, poate provoca rdspunsuri, poate exprirna
anumite nevoi?
- in orice caz, acsteasirrt greu de perceput 9i de conceput

care mi se pare evident. Dar nu putem spune cd nu existd.

- Dar d,acda auzitnigte lucruri pe cind era in pintecele
mamei, gi le amintegte? Jine minte?
- Cu asta chiar cd ajungem in miezul problemei: dacd
este in stare sd perceapd, de vreme ce sunetele ajung la el,
aceasta se inscrie intr-un fel sau altul in creier? Nu se putea
da un rdspuns la intrebare pin6 anul acesta; cind mai multe
experimente convergente au demonstrat cd poate exista un
fel de amintire prenatalS. La inceput, cercetdrile s-au desfb-
irrrediat
$urat chiar aici, la noi; s-a dovedit c5 un nou-ndscut
dupd nagtere, care nu auzise nici un sunet venind din afara
uterului, a fost efectiv in stare sd <discrimineze>>, cum se
Spune, adicd s6-Ei recunoascd malna intre mai multe fernei.
 trr
6;1i
Bebeluqul este o persoana Feul este deja o persoand

Avea reactii globale ale corpului, migcdri de orientare mai un asemenea ritm de supt incit ajungeau s5.determine apa-
I
intense la auzul vocii mamei sale- riqia propoziliei pe care o mai auziserd.-
- Adic5, intr-un fel, se dovedegte cd are amintiri?
- Fdrd indoialS! Fdr5.indoialE! Se poate afi.rma cd existd
Lucrurile se petrec asffel: existd un mecanism prin care, I
un soi de recunoagtere poate neldmuritE, dar sigurd a <<ceva)>
avzit mai inainte.
Cu acordul pdrin{ilor, experienq iu fr repetatl. in pre-
I
zenfa. noastrd. Denis Querleu ne-a prevenit, spunii:rdu-ne
cd nu reugegte intotdeauna. Cu inimile totugi pline de spe-
ran!6, stdm cu ochii pe leagdnul de plastic in care se afld
I
Nicolas.
S-a ndscut intr-o linigte desdvirgitS. De la sosirea lui in
reau tr continuare misterioasele cadrane gi ciudatele butoa-
I
lumea noasffi. au trecut doar teizeci qi cinci de minute. Sin- $i
gurele voci le-a auzit doar in utero, adic5 pe cind era in
piretecele mamei.
ne. Md duceau cu gindul - ca s5 rS.mieern tn lume.a rninurrilor
Ei a lui Jules Verne - la echipajul de pe Nautilus, in clipa
I
in jurul leagdnului stau trei tinere. Pe rird, toate il strigd ultimelor pregdtiri. Numai cd eu n-aveam chef s5.agtept Ei
pe nume:
- N i colas... Nicolas.,.Nicolas . . .
$r eram gata sd.cobor in ad?ncuri.
imi amintisem o legendS.care nu-mi dddeapace gi care I
Nu se constatd nici o reaclie deosebitE. in sfirgit, mama ne aratd de ce avem cu tofii o gropifi deasupra buzei de sus.
il strigd o dat5, apoi incd o dat6. Nicolas intoarce incet capul
in direclia vocii, incepe sE se migte gi sE scoat5 nigte lipete
t
irr
Se spune cd bebeluEul, aflat incd in pintecele mamei, gtie
tot ce se intimpld in lume gi-i cunoagte toate tainele, aga cd
I
ir atunci cind se nagte gi dd cu ochii de noi, abia igi stdpinegte
la care mama nu va putea rezista, pentru cE este <prugra-
mat5;> sd rdspundd.
Experienfa a reuEit, bebelugul era in vervd. Nicolas a
I'
I
dorin{a de a ne-o m6rturisi. Numai cd atunci cind vrea sd
deschidd gura, se apropie de el un inger gi-i pune degetul
I
pe buze: <<Ssssttt...!>>
reacfionat gi la vocea tatdlui.
- Dar se poate oare sd doreascd sd audd din nou un su-
Nautilus al meu a fost o carte: L'enfant qui seJiiit naitre,
scrisd de doi psihanaligti francezi, Olivier gi Varenka Marc.
I
net pe care l-a rnai auzit, ca de pildd vocea mamei?
- Bineirefeles, datorit6 unui experiment gi mai nou, fEcut
de americani, s-a putut demonstra cE nou-ndscu{ii pot alege
1i1"""""""'l

I
intre dou6 propoziqii: una rostiti de mamd gi inregistratd,
pe care nu o auziserd niciodatd in timpul vie{ii de fr.t, gi o
alta rostitd tot de rnamd, dar cu un alt infeles, care le fusese
I
repetatd in mod regulat prin pintecele mamei. Nou-n6scu{i i
supugi acestui experiment provocau, cu tetine artificiale, I
 lrj
'lrl
l; ,' FStul nu uit_dnimic
ill.
t,:l
:l:,
F d tu ln u ui td ni m i c {ii!
:'r
ii$
rnersese la Ecoald-Fetilanu fusese la grddinltlgi nu i se spu-
sese nicio dati. ce gi curn sd deseneze. int-o zi ne-arnrroGrit
iE
'.t:iN: sd ne uitEm Ia toate desenele ei, frrd. sd gtim prea bine de
ce. Am golit complet o camer6, pentru cE aveam weo cinci
ii
it
ist sute de desene, gi am inceput sE le irqirdm pe jos, cape nigte
il*, cdr{i de joc, ire ordinea in care fliseser5 fdcute. Ne-am uitat
,r'|r,
pe dnd la toate Ei am incercat sd infelegern, sE gasim un sens.
irr
&,
1!ri
li,i
La un moment dat, ne-am dat seama""Ne_am spus: uite, de_
iri
\tt
senul dsta se leagd. cu rEsucirea fEtului ln uter, aici e ceva
'a,
t:;.:t, care aduce cu o min5, cu un bra! asta ne trirnite Ia rnornentul
iit'
,1: in care se forrneaz6 mernbrele , iar falaasta cu colier im_
:i:,
!iir prgur arputea fi blastocistull- Nu putea fi vorba 'n
de desenul
tril
stingaci al unui copil pentrr cE, dacE ar fi f,ost aqa, asemdna-
iir "rea cu ceva ce existE inr-adev5rnu
ar fi fost at?tde izbitoare-
'h l
Nu ne inchipuiserdm niciodat5 cd o asffel de poveste se des-
ri
frqura chiar acolo, sub ochii nogtri. Aveam senza\iacEbaza
li
rl:i
Potrivitpsihanaligtilor Olivier gi Varenka Marc, se pare
cd fEtul" la care se descoperd capacitatea de memorare, nu
uitd niciodati nirnic. in lipsa de spirit, totul rdmlne intipdrit
in rnernoria corpului. Ba mai mult: cei doi obserwd in poate avea unele trdiri incd de la o virstd foarte fraged5,
desenele frcute de copii, dincolo de ceea ce ar putea fi poate dinainte de nagtere, asem5narea dintre desene pi sche-
socotit drept o mizg5.leald fird insemndtate, asemdndri stra- mele cunoscute ale dezvoltErii ernbrionului ne ldsase fEr6
nii gi coincidenfe cu adevdrat extraordinare gi le compard g ra i. . .
cu grafici tradigionale, punind aldturi desenul ritual care aratE. -Am inceput atunci s6 cdutdrn desenele altor copii, pe
drtmul parcurs de iniliat, de garnan, pentru a ajunge Ia cu- care le aveam in casd, dar care erarr sporadice, pentru cd
noagterea supremd" gi imaginea ovulului fecundat care urcd nu aveam nici o serie continud, qi ne-am dat seama cdfte-
incet in nompd. Mai sint apoi desenele de copii din ldri care dintre ele evoca un aqrect din viafaprenatald- in terapie,
diferite, care cuprind cu toatele aceleaqi linii. $i iatlcd.irrtr-o cind aveam o serie de desene dintr-o perioadd destul de
bun5 zi, deodatd, intuilia.. - lung5, ne dddeam seama cd atrcdtuiesc o adev5rat5 istorie,
probabil cea a unei perioade cu probleme din viala prena-
- Varenka a fost cea care a avut ideea sE revadd toate tal5, care ni se dezvdluia.
desenele unei fetile care desenase liber, de la un an qi ju-
m6tate, cind pusese mina pe creion, pind la qase ani, cind I Blastocist: una
din prirnele faze de dezvoltare a ovulului fecundat.
1B
19
 Be b e lu q u l e ste o p e r so a n i
- Dar desenele unui copil chinez, african sau european
exprirn5. acelagi lucru, sint la fel?
- Sint la fel, dar nu neapdrat de acelagi nivel. S?ntem
influenla1i de comp ortarea celor din jur, care este adesea
diferitd in funclie de regiuni, de rase, de religii- Nu toli copiii
deseneazd.. dar atunci c?nd incep s-o facd, la orice virstd,
incep toli cu acela.gidesen. Avern cu tolii aceiaqi fond arhaic,
preistoria este aceeagi pentru to!i. inainte ca viala sd ne des-
partA, sd ne indepdrteze unii de alfii, avem cu tolii acest lim-
baj comun. Iar acest iimbaj comun este pintecele mamei,
care este acelagi pretutindeni, acelaqi pentru tofi.
- PinA la urmd, ali avut o intuilie, atit Ei nimic mai mult,
pentru cd nu se poate dovedi nimic!
- Dar nu este numai o intui{ie- Existd o mullime de lu-
cruri care incep s5 ne dea dreptate, cind se compard docu-
mentele embriologice qi desenele de copii, gi cind se compard
desenele de copii cu un mare numdr de desene tradilionale
care existd in toate tradiliile gi care exprimd cu toatele situafii
identice. Imaginile relateazdmigcdri care nu existd decit tn
via\a dinainte de naqtere. Putem verifica acest lucru cu aju-
torul microfotografiei gi al ecografiei, care ne ajut6 sdvedem
cum se dezvoltd viala in pintecele matern firE sb provoace
nici o perturbare.
Vreli un exemplu? Rdsucirea. Fdtul trece printr-un mo-
ment extrem de important: cel in care se rdsuceqte in pinte-
cele mamei ca sd se a$eze in pozilia potrivit5 pentru naqtere.
Din punct de vedere spafial, se diferenf,azA, se impotriveqte.
Sufletul gi materia fiind cele doud aspecte ale uneia gi acele-
iagi realitSli, este sigur cE la nivel senzorial corpul este im-
pregnat de aceast5 rdsucire, cu toate consecinlele psihice
care pot decurge de aici qi pe care le cunoagtem prea pulin.
Deci, cind ne uit6m la ceea ce se petrece atunci cind omul
se desprinde de pdmint, cind iese pentru prima oard din sfera
de atrac(ie terestr6 pentru a pSgi intr-o lume noud, pe Lund,
o
Farul nu uird nimic
ce face? Se rdsucegte! LEM-ul execut5" la aseletizare, o ma-
nevrd, de rdsucire absolut identicd. cu miqcarea fE-tului.
cum aputut omul concepe aceastd migcare de rdsucire,
dacd nu existd undeva o preexistenfd. care a ldsat urme in
via'tp'prenatard? o asffel de miqcare nu se poate inventa cu
totul. omul n-a inventatnimic din ceea ce nu a tait. rpoteza
perrnanen{ei senzoriale Ei a pennanenlei triirii prenatale pare
sd fie confirmatE din ce ir: ce mai des, datoritd mai ales pro-
greselor inregistrate de embriologie.
rJn centru de tratament din paris, sifuatin arondismen-
rul 17. ciEiva copii sejoac5, supravegheaqide doud infirmie-
re. unii sint foarte agitagi, algii complet apatici- observ doi
gemeni autiEti; mi se spune cE aupaisprezece ani- Unul dintre
ei md intrigd in rnod deosebit. Are o privire ca de orb, intoar-
sd spre sine- . - E inalt, voinic, dar miqcdrile ii s?nttotal inco-
erente- cind merge, pare cu totul dezarticulat. Tot ce face
pare complet aiurea,.cu exceptia unui singur act, pe care il
executd cu o precizie remarcabild.: desenatul. cind ia un cre-
spune: <uite unde e problema, aici e momentul in care s-a
oprit totul...>>
Darpentu cd sintem neputinciogi in fala celorzece-cinci-
sprezece desene identice pe care le-a frcut in citeva secunde,
se ridicd gi se indepdrteazd,,cu mersul acela de robot beat.
- SE faci o cercetare ca asta pe tema <<Beberusureste o
persoan6>>este ca gi cum ai pdtrunde din ce in ce mai adinc
?n miezul unei aventuri: cea a congfiinfei. Cind anume apare
congtiinfa? in clipa in care fiinfa uman6 incepe sd vorbeas-
cE, cind se nagte, inainte de nagtere, in luna a cincea dupd
concepere? Pentru voi, copilul este conqtient de tot ceea ce

BebeluEul este o persoand
se intimpld irepintecele mamei, qi incd dinprimul moment.
Dar cum anume este congtient?
- Cu cit ne strdduim mai mult sd inlelegem originile
vietii sau zorii viefii psihice, cu atit trebuie s6 ne apropiem
rnai mult de corp. Iar cind intrdm ?n partea cea mai avansatd
din aventura conqtiinlei, ne afl6m infr-un fel de arheologie
.ori de preistorie a congtiinfei, in care aceasta este una cu
materia. Vedem evolulia materiei. Vedem o materie care
cregte qi se dezvoltd- Nu est€ con$tiinfd, ci doar o materie
care se dezvolti- Apoi, cind vedem copilul care, prin desen,
dovedegte cd este congtient de tot ceea ce se int?mpld.,ne
spunem cd dac6 este in stare sb. deseneze, congtiinla lui a
?nceput sd se deosebeascd de materie. Dar este incd o con-
Etiin{E noncongtientE. Copilul nu spune: <iatd ce mi s-a in-
timplat in viala prenatalb>, ci traduce totul in mod sponran,
ca pe un lucru exprimat in imagini de corpul sdu. Iar din
momentul in care constatEm cE fiin{a poate l6sa urme sau
se poate exprima cu ajutorul irnaginilor, inseamnd cd are
loc un proces de congtiinld.
Ceva mi-a fost de un mare ajutor in in{elegerea acestor
mecanisme: am avut prilejul sd urmez chiar eu o terapie
primald, o terapie corporald, inainte de a cunoagte lucrdrile
lui tranov gi terapia primalb propusd de el. Aceast5 terapie
m-a ajutat sd inleleg cd totul rdmine in corp, cd acesta are
un lirnbaj gi cunoaqte o muiqime de lucruri din trecutui nos-
tru, pe care noi nu le gtim ori 1e-am uitat. Atunci cind sint
inff-o situalie de crtzd,,unele persoane revin la starea debe-
belu$, de nou-ndscut; poate fi vorba de o situalie patologicd,
darpoate fi la ora actuald gi o stare oblinutd cu bund-gtiinp.
Cu alte cuvinte, corpul igi arnintegte, dar, neputind simbo-
liza, reface drumul-
Aga c5, vdzind desenele, am regdsit multe imagini cor-
porale gi am awut irnpresia cd, fErd sd g?ndeascd, fEr6 sd
22
$:.l
'i '
ii::
Fdtul nu uitd nimic
recurgd direct la mental, copilul exprirnd cu ajutorul miinii
o trdire care nu era conqtient5, ci incongtient6.
-Ilr{e tem cd nu prea infeleg, chiar dac6 ideile voasrre
mE interesead, curn anume cornparali un desen al fetigei
cu reprezentarea gtiinlifica a sperrnatozoidului m6rit. La
igoare, sintem de acord cd. via\a, deci congtiin{a, ?ncepe
in momentul intiinirii dintre ovul gi spermatozoid,, cind. in-
cepe gi un proces de inmagazinare a'amintirilor in corpul
feti{ei, dar inainte. . . Sp*tmatozoidul ?recdn-a devenit fetifE,
este doar le;t1l, iar ovulul este doar marna!. - -
Varenka:
il,i;
yi,:
- Poate cd trebuie evocatE gi doringa pErinlilor, istoria
lt
Vl:- lor. Am vorbit de preistoria conEtiinlei, d.e arheologie...
if1a* Olivier:
ii
-Nu existd materie fErE.memorie. in naturd" totul este
$
iI
*r
memorie. Spermatozoidul este deja rnaterie, este viali ina-
.iii
inte de viaf5. Nu md refer ia conqtiinld, ci la amintiri. Dac6
'ti
iudm o celuld, oricare, poate chiaruna din cele care alcdtu-
riii
iesc spermatozoidul, ob4inem dinpartea ei o reactie tactil5.
Tactul este primul dintre simfuri gi, unde este tact, este qi
memori e- Prin senzori alitate, corpul irrmagazin eazd, se p are,
tot ceea ce a fost tr6it incep?nd cu starea celulard. sd ne in-
chipuim un depozit prin care au trecut o mulqirne d.e mEr_
fi,rri, care sint cu toatele inregistrate. in funcfie de situafii,
anumite evenimente pot fi trEite sau retrdite, uneeri rnult
mai tirziu, traduse prin desen ori prin rnigcare cu un realisrn
intern absolut uluitor.
Alexa nd re su pravieluitonu N
Cind face primii pagi, ctrd se desprinde lncet de corpul
mamei, copilul igi definegte primele trdsaturi. Aga cum ex_
plic6 Varenka Ei Olivier Marc, atunci cir:d deseneart., copilul
continui sd vindpe lume, lisind in urma lui desenele ca oe
23
 Bebelugul este o persoand
Fi tul nu ui td ni mi c

cauze ale hemoragiilor prelungite este faptul cd.probabil

portarea luiAlexandre are o coerenl5 aproape rnagicd.. Ca_
nu agteptali un singur copil, ci doi, iar pe unul l_a!i pierdut
pilul, care pinS atunci asculta cu atenfie, deseneazi- pdrin{ii
fErd sd.qti{i cd a existat wreodatE. se poate crede aqadar cd
slnt tulburali, dar lucrurile incE nu slnt clare pentru ei, a5a
fi:ica, spaima dv. era legat[ de copilul de care nu qtiali, iar
cd medicul trebuie ajutat s6-i convingd; face trei desene,
din gregealE aceasta a frecut treptat asupra lui Alexandre,
to-eipietricele, apoi expiic6: mai ?ntii surioara lui Emilie (este
care este cit se poate de sdnEtos, aga curn dovedesc gi inves-
prirna oarE cind vorbegte despre ea), apoi un curcubeu in
tigaliile. ..
care se amestecd ploaia gi soarele gi in cele din urml un
personaj pe care ilboteazd. Goldorak $i care are un soi de
Pdrin{ii sint uluili. Pun tot soiul A* ir,t .Uari, incep sE
priveascd toful din alt unghi. Aten{ia noasLrd este ins6 con- cu{it infipt ?n burt6...
Medicutr a urmdrit cu aten{ie comportarea copilul.ui. Nu
centratE asupra luiAlexandre. De cired a i::ceput consultalia,
doctorul este cel chemat sd risipeascd indoielite pdrinfiloa
nu s-a purtat a;a crun ne agteptam, dupd ce ni se spusese.
ci 1r'ebuiesd i se dea copilului gansa s-o facd el insugi. Ale-
xncrederea, respectul pe care i \e arat1 doctorul Titran il in-
xandre trebuie <<prezen.tat>pdrin{ilor
deamn5. sr se sffi.duiascE sE ajute la reuqita consultaliei. Am
-Alexandre, ?ntr-o rzrernete-ai aflat ile burta rnarnei gi_ti
sentimentul cd.se va purta tot timpul ca un om mare, respon_
rnergea foarte bine.
sabii, incercind sd nu facd,zgomot, spunind din cind in cind
- Da.
cite ceva, dar mai cu searnE dovedind prin reaclii, atunci
-Erai sEnEtos gi te dezvoltai cum trebuie.
cind ne intoarcem spre el, cI urmdre$te tot ce spunem-
- Da, curn trebuie-
$i incd nu se spusese pin6 atunci mai nirnic cu adevdrat -Numai cd tdticul gi mdrnica erau foarte-foarte speriafi,
important. Dar cind doctorul ritran ara.tdcb ir pintecele ma-
le era fric6 - <<fi-icd>>, repetd Alexandre, ca un ecou -, dan
mei nu se afla un singur copil, ci doi, comportarea luiAle-
nu de tine. Le era fric6. de altcineva. Iar acest altcineva, e
xandre devine de-a dreptul fascinantd. Din acer moment,
greu, e cumplit, dar acest altcineva a plecat n-o sd-l mai
ascultS. cu cea mai mare aten{ie. pind atunci gezuse lingd
gSsim niciodatd...
mine gi sejucase cunigte cuburi; deodatE se ridic5 qi apuc5
- Cine era?
un urs mare gi ropu. in timp ce se vorbegte despre frdliorul
intre medic Ei copil s-a stabilit increderea. Se uit5 unul
sau surioara necunoscuti, se strecoard pe lingd pdrinli gi
la altul, fEr5.sE !in5. seama de cei dinjur. IJnul ?ncepe fraza,
pune ursul pe masa de consulta(ie, intre p5rinli qi medic,
celdlalt o incheie-
apoi se urcE pe genunchii tatElui, fird a-l sldbi pe doctor
- Nu sint chiar sigur, dar cred cE era un frd4ior ori o
din ochi... Viafa i se schimb6 chiar in acea clip6, nu mai
surioard gi se afla lingd tine in burta m5rnicii.
este copilul pldpindpentm care toat5 lumea se temuse atit.
O clipd de linigte, o privire qi o qoapt5 a bdiefelului:
Alexandre, <<supraviequitorub>,este,tinta unor priviri ulu-
- $i oul o sE se spargS?
ite, aproape admirative.
Cu aerul cei mai firesc din lume, medicul continud:
Medicul reia apoi toate simptomele, unul dupd. altul. in
-Da, Ei in clipa in care oul s-a spart, Alexandre a venit
lurnina a ceea ce a descoperit, toate cap6td un inleles. Com_
pe lume. Iar cindAlexandre a venit pe lume a fost cel rnai
26
27

Bebelu5ul este o Persoana
fiumos bebeluq pe care tdticul gi mdmica ilvdntsera weo-
dat6..inlelegi? Dar cum nu gtiau cd mai aEteaptd incd un
cop il...
- N-au gtiut dacd este o surioari ori o fetild, spuneAle-
xandre, intrerupindu-l Pe doctor-
perinlii au rdmas frrt grai. Nu se gindisera niciodata ast-
fel la copil. Alexandre este uquraq eliberat de povara uriaqE
a unui secret nerostit! Pentru prima datd',poate, nu se mai
simte strivit de privirile ingrijorate care il sileau sd traiascS'
singur, intre zidurile de spaim6. Vede c6 pdrinlii se uitd ia
el cu a1li ochi, mai pulin neliniEtili, mai puln speriali' Cit
iqi intrarea in vialE aco1o, sub ochii noqtri" '
' fdcuse
iEi vird degetele mari la subsuori, intr-un gest plin de
mindrie.. . Consulta\ia adurat patmzeci 9i cinci de minute'
Dupd dou5. s6pt6mini, cu prilejul unei vizite de rutind'
am aflat cd in seara aceea copilul dormise tun' Celelalte
simptome au dispdrut 9i ele' pe rind" '
- Cindvin mamele, pdrinlii la dv' cu o problemd legatd
de copii, ce atitudine aveli la inceput? il intreb pe doctorul
Titran.
- Mai intii ascult. - - o ascult cit pot de atent pe mama
care vine sd se plingd la medic de problemele copilului ei.
Dacd vine din acest motiv, inseamni cd se teme de ceva le-
ele, ceea ce ne trimite tocmai la spairna necontrolatS la un
28
Fitul nu uit6 nimic
rnoment dat - nu putem spune c?nd, nu neapirat la na9-
tefe... poare cu multinainte... uneori chiarinainte de con-
c e p e re . . .
- in cazul micului Alexandre, aveam impresia cdbdie-
telul de patru ani care a intrat in cabinet avea in spate un
trecut medical bogat. Aq fi tentat sd spun cdaveaun cazier
medical, intocmai cum se spune desqre un delincvent c5
are un <<cazieo> bogat. Astanu alimenteaz6 oare spaima pd-
rinfilor la fel de sigur ca gi purtarea <<stranie>> a copilului?
$i rru angajeazd rdspunderea medicilor?
- Probabil este nevoie de o schimbare in abordarea me-
dicald. in anii '50, lupta pe care o aveam de dus, la propriu,
unndrea scaderea mortalitSlii infantile (dupa cum vedeli, vor-
bim in termeni militari_ . .). ca sd reugim, frebuia sd obginem
progrese in obstetri cd- ceea ce S-a realizat, intr-o anumitd
m6sur6- gi in acelaEi timp in pediatrie. Pe atunci, principala
noastraproblemd erau copiii aflali fi:rdificultate, uneori poate
,desful de rnari ca virst6, dar care puneau 9i ei probleme de
pato 1ogie. De altfel, to at6 infrastructura spi tali ce ascd fu nc-
lioneazd qi azi in aceeaqi opticd, toate
investi{iile s-alr facut
in ideea de a primi copii bolnavi, iar personalul este 9i el
pregdtit pentru atrata copii bolnavi-
Nu numai pdrinlii stau de la inceput pe lingd leagdnul
copilului. Toate echipele medicale, paramedicale, pe rrrmd
echipa sociald, care uneori preia gtafeta, au rolul lor" ' Nu
trebuie uitat ce echipele respective se confruntd in perma-
nen(d cu spaima, pentru c6 memoria lor spontandpdsteazd.
amintirea dramelor petrecute in maternitd\i, a unor situalii
dificile.
- Copii morli la naqtefe?. . . Handicapuri, rnalformalii?
- Da. Eqecuri care li s-au intipdrit in memorie' Bucuria
succesului nu line decit o zi. Eqecul il duci cu tine multd
vreme pe parcursul carierei gi uneori chiar toatd viala'
29
 Bebelugul este o persoana
Medicul este deci speriat la gindul unui nou eEec?se terne
sd nu-i scape cumva vreun simptom, investigalia este ispi_
titoare, desigur, gi chiar lini$titoare.
- Nu se poate spune cE, din momentul in care nu ai o
incredere totalE in copilul adus la doctorpentru cd are tulbu-
r5ri, diagnosticul are mari ganse sd sepreschimbe in verdict?
- E un risc ce trebuie evitat cu orice pre!, pentru cE in-
crederea nu inseamnd incongtienld. $i asta trebuie evitat.
increderea este aprioricd, dar meseria noastrd de tehnicieni
ai sE-ntrt5lii inseamn5 sE control5rn, ire mdsura posibiiului,
aceastd incredere-
CuAlexandre, cu p6rinjii sEi Ei cu medicul, arn treit in
tirnpul consultaliei pe o altE.planet5, cea aMicului print.
O planet6 unde florile vorbesc, und.e rin bdieletr nu-gi aflE
somnul pentru cb geamdnul lui a murit lingE el, in pintecele
marnei.
Coborind pe pdmin! arn fi putut crede cE fusese un vis,
dar rdmineau desenele. Ne-am dus cu ele la olivier si va-
renka Marc.
lr{u era doarunpariu, ci gi o provocare: cei doi psihana-
ligti puteau oare confirm&, pebazalucrErilor lor, &istenga
geamdnului mort pornind dela analiza desenelor lui Alexan_
dre? Deqi nu au formulat acest lucru in termeni precigi, au
fost pe-aproape. tlnde a fost vorba de hemoragie, au vorbit
despre <<secare>>- Cind au vdzut cufitul, au pomenit de <<avort
terapeuticr>. Nu erau departe, atingeau realitatea gi o ghiceau
prin desenele lui Alexandre:
- Atunci cind spuneli cd un copil ?gi amintegte totul,
credeli cx are conqtiinla a tot ceea ce s-a petrecut in pinte-
cele mamei?
- Nu, nicidecunn. Nu are congtiinla a ceea ce s-a petre-
cut in sensul in care in{elegem noi acest h-1cru"se poate spu-
rre cd are congtiinfa corporald.aceea ce s-a intimplat; corpul
sdu este de fapt cel ce-gi aminteqte totul. Spun <<corpul>>
ca sE nu spun <<mentalub>.De fapt, copilul nu gtie ce dese-
30
Fdtul nu ui ta ni mi c
neazd- Dacd' i s-ar fi spus fetifei din carte <]i-ai povestit
vialaprenatald,!>>, rdspunsul ar fi fost: <<Banu, aici sdrearn
cu coarda, am fdcut asta qi asta, am fi.cut c6gelul_.,>>Or,
tocmai povestea cu ciinele este revelatoare. o weme, fetiga
nu se mulgumegte sE-l deseneze, ci intr5 cu el intr_un joc,
mereu acelaqi:
in camera mamei face o c6su!E; apoi pune inbunfru cii-
nele, legat, dupE care se gherrruieqte aidturi de el in cdsuld.
Ride c'poftd; se odihnegte; e foarte vesel5; iese; d.ezleaga
ciinele; desface cdsufa gi pune totul la troc.A doua zi o ia
de la capdt.
- $i este o comportare de copil normal?
- Cit se poate de normal.Da, cum rru se poate mai nor_
mal, un copii care se juca- Fetila era ldsat6 sE sejoace gi_gi
frcea c5suEele.De fapt ins5, ce frcea? Arn ireleles din desene.
Lua ciinele gi se ghernuia liirge el, legat5precum fbtul legat
de placentS.. rntra in cdsu.td" ca"rea.rputea fi inveligul amnio-
tic, in camera mamei, adic[ ?n uterul matern. Se juca de-a
intratul gi de-a iegihrl, ca Ei cum pdtrundea treptat intr-o trdire
prenatald,, in grija inniscutd - ag putea spune fiziologicd,
biologicd - de a menline continuitatea existenlei intre tdirea
prenatalS qi cea postnatal5 in aga fel incit sd nu existe nici
o inkerupere. De fapt, Freud a aritat acest lucru, afirmind:
<viafa prenatald se aflE intr-o continriitate mai mare d.ecit
credern, in pofida intreruperii reprezentate de naqtere.>>orien-
talii gtiu asta, considerind cd via{a apare in momerrtul pre-
supus ca fiind cel al conceperii copilului. probabil cE, in
fll realitatea temporald, eFegesc cu citeva zile, d,ar in ceea ce
privegte realitatea lSuntricd a fiinlei sint mult mai aproape,
pentru cd includ in viafE cele nou5 luni de viald prenatalE".
in fond, viafd,prenatalS nu inseamn5 trecut, ci, pe plan sen-
zorral, inseamnd prezent gi nimic altceva decit prezent-
r
il
Desenatul este pentru copil o nevoie. si cercetdrn oare
de unde vine, in aceastd necesard continuitate?
31
 Fatul nu uita nimic
Be b e lu g u l e stc o P€rsoana

nu o face pentru cd descoperS, din senin, o rdddcind, ci

p entru cd. aceasta r epr ezintd pentru eI o t dir e, o exp eri enlE
a cdrei recunoagtere o afld in afard. $i repetd mereu acest
du-te-vino in5untru qi in afard. Casa pe care o dese:neazd
este de fapt propriul sdu corp, mama, inveliqul; casa in-
seamn6 penfru el o mullime de lucruri. Prin urmare, se va
apropia treptat de trdirea interioard gi tot treptat... se des-
prinde de mamd, legindu-se in acelagi tirnp de lume...

lumea exterioard, legat ealumi i interioare de cea exterioard'

care ni s-a p5rut cSvedem o asemdnareizbitoare cu ovulul,

ne-aexplicat:<iEvat5deTfrldr!>>,ceeacedesenase'dealffel'
Dar vaia d.e zahdr nu avea pentru ea o anumitd.tezonatt\d'
nu ?nsemna cevaanrlrTre, legat de trdirea corporald? sintem
aztinmdsurd sd afirmdm acest lucru'

32
 Doringa Si Etiinta
Bcbelugul este o Persoana

eaca 9i cum ar Neaceva il aEteptam pe Jacques Testart ?ntr-un laborator imens.

- De lainceputvorbili despre cit o buc5tarie
Biologul lucreazd. de fapt intr-o incapere
artifrcial o banald clo-
micd,-folosind pe post de pintece
citoare.
Ca qi medicul Ren6 Frydman, biologul Jacques Testart
el i se pare nespus
iqi minimaltzeazlvoit rolul- Ceea ce face
int?lni -
de si mplu : or ganizead, in afar a p inte c elui matern'
?nfr-adevar
rea dintre ovocite gi spermatozoizi. ceea ce este
unui
cornplex este alchimia dorinlei care duce la nagterea
de aceea
copil gi care nu are loc in laborator; poate tocmai
este atit de fascinantd:
- Mulli av cre rtcind au auzitvorbindu-se despre epru-
in epru-
beti- cdbebeluqrrl nu era doar conceput, ci 9i ndscut
betd gi cd pdrinlii il primeau <<ga;ta frcut>>!
Noi numim asta <<copilul-conductd>>. Deocamdatd, este
gata qi
ceva ce se va face poate mai frziu' care incd nu este
am cul-
nici nu face parte din proiectele noastre. PinS acum
tivat embrioni de doua-trei zile, nu mai mult. Deci doud-trei
c6 fe-
zile din nouS luni. Nu inseamnd mare lucru, pentru
luni. A9a
meia este cea care igi poartE copilul in cele noul
c6 nu este un <<copil-conductS>>' Expresia poate da naqtere
la confuzii, deoarece <<copil-eprubetd>> poate insemna cE
gata fEcut 9i
s-a ndscut efectiv in eprubetd', de unde a ieqit
viabil. De altfel, noud nu ne place termenul de <<copil-epru-
bet6>>Ei am inventat altul, <<copii-fivet5>>,care reia inilialele
Aduce
de la <<fecundare in vitro 9i transplant embrionap>'
cu un nrune de pasdre 9i e mult mai drdgu!'
- Dar sunt mulli cate au mers 9i mai departe cu gindul'
inchipuindu-gi cd intr-o bund zi, in laborator' "
Mai
-Da, fireqte, sint unii care au mers mai departe'
pentru
intii pentru cd au crez;ut c6 asta frcusem; pe urm6
c d s in t c o n v ing i c d | a a s t a l u c r d m ; g i p e n t r u c 6 e f e c t i v s e
dez-
fac cercetSri in acest sens, la animale, pentru studierea

36
 Be b e lu 5 u l e ste o persoand
volErii embrionului. Existd specialiqti care Lucre"zLQi chiar
reugesc sd dezvolte embrioni in vitro-
- Nu e utr fel de science-fiction?
- Nu e nici un fel de sciencelftction. Exist5 un chinez
in Anglia care se ocupd de qobolani gi cultivE embrionui
de qobolan pind la doudsprezece-treisprezece zile, gestalia
completd fiind de doudzeci gi una de zile. A trecut deci de
jumS,tatea perioadei de sarcind
Dacd. mai are la dispozifie patru-cinci luni, o sE ajung6
sigur la sfirqitul perioadei de gestafie- AEadar, ce se vaface
peste un secol sau dou5... Chiar dacb sintem speciaiiEtiin
acest domeniu, tot ne preocupd. ideea cE-peste weo cinci
sute de ani, de pild5, copiii se vorna$te in incubator. Gindul
ne preocupd cape oricare, dar acest lucrr are toate Eansele
sd se intimple. in afard d.eproblemele tehnice, care se vor
rezolva ca orice problemd tehnicd, se pune intrebarea fun-
damentald dacd rela{iile fi.t-mamE. vor fi cu totul eliminate.
Eu insd sint linigtit in aceast5 privin!5, pentru cd sint sigur
c5.se vor reconstrui in alt mod. Uitali-vd la noi: embrionii
sint aici, in tuburi, tocrnai au fost fecundali, dar nu-i mai
st4pinim. Acum intre embrion gi pdrinli, deqi nu se afld in
contact, se desf4oard o iretreagdmwrcd de apropiere gi recu-
noagtere: teoretic, contactul il asigurdm noi. Mama este in
camera de sus, tat5.l este la muncd, embrionul in incubator,
dar totul se petrece intre ei...
-Utilizarea noilor tehnici nupune in discu{ie un anumit
num6.r de noliuni simple, de definilii clasice, precum defi-
nilia a ceea ce face dintr-un bebeluE un bebelug gi nimic
altpeva?
- Este adevdrat c5, la un mornent dat, sintern obligali
sd ne ftrkebdrn ce inseamn5, la urma urmei, un copil? pentnr
cE munca noastrd ?r:cepechiar cu ileceputul: vedem mai irrtii
gamefii, ovocitul, spermatozoizii... Amestecdm totul gi obfi-
nem un embrion care poate deveni un copil. Dar este deja
3B
Dorin(a Si Stiinta
un copil? Putem da mai multe rdspunsuri la aceastd intre-
bare. Am stat de vorbd cu biologi, cu preo{i, cu filozofi gi
am stabilit in cele din urrnd cd nu existE nici un rdspuns
obiectiv- in orice caz, nu cred cd existE weun rdspuns fimda-
mentat biologic.
S5 pornim de laprincipiul cd omul este un individ care
nu poate tr6.i decit in societate. Se cunosc o mul{ime de in-
timpldri cu copii s6lbatici: embrionul pe care il avem in tub
este un embrion s5.lbatic;inc5. nu este adoptat. Deci nu are
calitate (umand). Poten{iai ?nsd.,poate deveni copil qi din
acest motiv pArinlii au venit la noi, in speran!a cd.vor avea
un copil.
Fiecare poate avea alt5pdrere- Eu cred ins5 cd, din rno-
mentul ftr care spunem c5 omul este rrn individ social, tebuie
sd dispunem de o definilie sociologicd apersoanei umane.
Mai cred cE se poate afirma cE.ernbrionul are calitate
uman6 incepind din momentul in care este investit cu spe-
ranla de a deveni copil, speranla pdrinlilor de a face din el
un copil. incepind din acel moment, al dorin{ei de a face
un copil, embrionul nu mai seam[nd cu un embrion de goa-
rece ori unul de iepure, degi este comparabil cu acestea, mai
ales cind are doar doud. zlle; dar nu mai este la fel, pentm
cdpoartE in el speranla de a deveni un copil. Este o definilie
totugi folositoare, de care ne putem sluji deocarndatE.
-Nu este o definilie gtiinfificl, deoarece cuprinde o no-
{iune cure nu este gtiin1ific5, adicd visul, dorinfaparinlilor.
- Persoana umanE nu poate avea o definilie gtiinlificd.
Dinpunct de vedere gtiinlific, la disecfie, nu pofi recunoaqte
nimic care sE fie calitativ diferit de ceea ce gdsegti la ani-
male; diferenfa e doar cantitativ5. Or, cind vorbim de per-
soana umand, kecem la un alt stadiu Ei cred cd aici intervine
dorinta celorlalfi, dorinla Legatilde ceea ce va ajunge copilul
in societate-
39

Be b e lu q u l e ste o persoana
Fs'eistonlavieli!
Curiozitatea savan{ilor nu este altfel decit cea a copiilor.
Dupd. ce a instaiat o sondd lurninoasS.,profesorul Frydman
va preleva un ovul din pintecele unei viitoare mame- Are
un vis: sd se apropie cit mai mult de taineie crealiei, sd asiste
la monrentul in care apareviala.Arputea considera cd gi-a
atins scopul. Iaparte la momentul conceperii, numai cb exis-
inainte inseamnd ceva fEcut impreund, intil-
td un <<inainte>>.
nirea a doud dorinle, ceaatatdiui 9i cea a mamei, ale cdror
rdddcini sint mult mai departe. fnainte lnseamnd un proiect
care se contureazS. incetul cu incetul: preistoria viefii. Ase-
rnenea lui -Iean-Paul Sartre, Ren6 Frydman arputea afirma:
<<Ornul nu este nimic altceva decit propriul sdu proiect' nu
existd decit in rndsura itr care se realizeazd:>
Ceea ce alcS.tuiegteo fiin1d uman6 este o sumd de eveni-
mente. Prin urmare, in ce moment anurne se constituie fiinla
urnand?
-Aq spune cd este aserrlenea viefii. Ne punem tot timpul
intrebarea: in ce clipd incepe viala? Pind la urm6- qi tocmai
asta este pasionant - clipa asta nu se poate localiz'a, nu se
poate focaliza. De asemenea, orice persoand este in per-
manentd devenire gi, dacd s?ntern un pic sartrieni, am putea
aproape afirma cE abia mai tirziu, cind privim in urmd, ne
ddrn seama de drumul parcurs de acea persoand' DacE is-
toria ei se opreqte la un moment dat, totul devine limpede.
Oprirea ne permite sd privim in urmS Ei si ne ddm seama.
Altfel spus, alergdm cu tofii dupd clipa aceea Ei, dacd am
rnuncit atita la aceast6 cercetare, am frcut-o frind minat de
un soi de fascinalie pentru <<clipa> aceea gi pentru inkebdrile
pe care ni le pune: unde anume se afld viqta? Acolo, in acea
intilnire? Avem parte de ea deqi n-o cunoqteam cu foarte
pulin timp inainte qi ne-au trebuit mulli ani ca sd nu avem
40
Ilnrintq ci ctiinie
idei complet greqite despre reproducete? inainte se credea
chiar cd in spermatozolzi erau niqte bdtba[i minusculi, iar
in ovule nigte femei minuscule. Lucrurile au rdrnas rnultd
vreme invdluite in mister, pentm cd fecundatea era pentru
noi o taind.qi.nu ne preocupa. Am fEcut un pas uriaq inainte
cu fecundare a in vitro. Am pdtruns putul pe terenul necunos-
cLtt, cas6-1 lumindm. Totul a devenit transparent: am putut
vedea cum se face fecundareala om, ca odinioard la anirnal.
nimic qi
$i totugi, ceea ce arnvdzlut nu ne explicd de fapt
mai avem de descoperit infinit de multe lucruri-
-N-ati reuqit sdprinde{i dorinla cu lasoul? Mergeli mai
departe?
-Nu, cred c6 orice am f,ace,chiar dacd aruncEm lasoul,
dorinla scap6, ne scapd, Ei tocrnai asta este una din proble-
mele cu care ne confruntdm ca ginecologi-obstetricieni.
inceputul 1ui 1983, undeva in Franla. Un spital mare.
Pe masa de consulta\ie, o femeie insSrcinatS.'
in dreapta, un ecografist ii plimbd pe pintece o carnerd
cit un aparat electric de ras, urmdrind in stinga un ecran de
control pe care apare cu intermitenle imaginea copilului pe
care tindra il poartd in pintece. Aplecat deasupra ei, un alt
medic, foarte concenfrat, se uitd 9i el la eltan-, minuind un
ac lung infipt in burta mamei, al cdrui virf ascu{it se vede
la marginea ecranului. Agteaptd momentul potrivit ca sd
infigd acul mai adinc, ca sd facd o operalie care este acum
una de nrtind $i care dttteazd,pe ceas' cincisprezece rninute:
o prelevare de singe foetal-
Lafa\a locului se afld Ei o ziaristd' Asistim la un ade-
vdrat balet intre ecografist 9i medicul aplecat peste corpul
mamei: un balet de priviri care rnefg de la ecranul de control
la mina care plimbd camerape pintece, pentru cE trebuie
verificat pe ecran, in vederea prelevdrii, dacd acul poate
trece pe lingi corpul frtului.
 Bebelugul este o persoand

Operagie de rutind, poate cu un pic de emotie in ziua

aceea, pentru ce este in joc viala copilului. in urma prele-
vdrii, se va afla dac6.este sau nu hemofil.in cazafirmativ,
Dcrinfa deviatd
tindra a hot6rit sd nu-i dea viatd, deEi pdrinlii ei sint im-
pofrive...
sau
Or, sub ochii celor de fatp,,adunali in incdperea strimtd
qi anonimd, se petrece ceva dincolo de raliune, ceva de ne-
( m a m e u ctg a F d >
conceput, ceva care ii transportE intr-o altE dimensiune: din
cauz:., f5tuiui, nu se poate face prelevarea.
De fiecare datl, cind se crede cd medicul va reugi sd
infigd acul, ca din iretimplare, fEtul pluteqte incet in richidul
amniotic, aEezindu-se in fa{a acului Ei impiedici:rd trecerea.
Toqi sint cupringi de emolie: orice naq igi are nagul... Marna
pllnge fdr1, zgornot. Nimeni n-ar recunoagte, dar nimeni nu
mai crede inh-o simplE. coincidenf6; poate mai ?ncolo, cind
totul se va termina, cind toat5 lumea va iegi din incdpere,
dar deocamdat6 tofi se uitE fascinali la ecranul de control,
Labaletul straniu al acului Ei al corpului, al viefii gi al mo4ii.
Opera{ia continuE in linigte, doar cu cdldura Ei zgomotul Dorinta de a avea un copil, care poate rdsturna munfii,
aerului ventilat din inc6pere. A durat, cu totul, o or5. pre- duce la aparilia viefii acolo unde ai fi crezut cd nu va apdnea
levarea s-a fEcut, copilul nu este hemofil. niciodat6. citeodatd insd, aceeapi dorinld poate ucide.
Medicul, lac de sudoare, se intoarce spre zianstil: <Ciu- intr-o inchisoarepsihiatric5 dm q.reb"" u* cunoscur-o
dat e cd se ?ntimpld destui de des!>> pe Isabelle. in timpul unei crize de nebunie mistic6,
si-a
injunghiat feti{a de trei ani. Dumnezeu ii cerea jertfa lui
Avraam' -- Azi, rsabelle iese incet-incet din intuneric.
Este oare un monsfru? Am p5truns prin porlile intre*
deschise ale inchisorii gi am awut la dispozilie dou, o o16 ca
sd incercdm sd in{elegem de ce, dintre cei doi copii ai Isa-
bellei, a trebuit sd moard feti{a qi nu bdiefelul. o or5 ca sd
descoperim in spatele cuvintelor mamei imaginea unei fetiqe
incdtugate intr-urr vis spurberat gi preschimbat in co$mar.

- Existd cumva prinfre cei care te cunosc persoane care

ar dori sd te vadd nu numai intr-un spital psihiatric, ci
chiar
in inchisoare, gi incd pentru multd weme?
AA

Bebclugul este o persoana
-FfurdindoialS, unii nu inleleg ce poate face boala min-
tall, Ei unde poate duce. Am constatat eu insdmi cd existd
oameni care nu sint in stare sd infeleagd, penfru cb se pun
in situalia persoanei care a fost victima unei astfel de tra-
gedii. in cani meu, a fost fetita- Deci se pun in situalia ce-
leilalte persoane, gi nu in sirualia mea.
- intr-adevdq oamenii au vorbit plobabil foarte mult
de suferin{a copilului, dar ce ne poli spune despre sufe-
rin[a ta?
. qi moale' S-a
- Trdieqti cu ceea ce le faci celorlal1i. Era copilul meu,
?1iubeam din tot sufleful, dar fdcusem o depresie, aveam
halucinafii, aveam viziuni; in acel moment eram foarte cre-
dincioasd, dar credinla imi era exaltatd de boald' Intrasem
lnfr-o psihozd acutd, dup5.curn mi s-a spus dupd aceea, dar
prost ttatatd,.Evident, atunci cind am comis- - ' crima, eram
sub efectull medicamentelor... Nu fEcearn nimic rdu, avealrl
senz4ia cd mi se luase ceea ce iubeam cel mai multpe lume,
copiii" Ei nu md puteam obiEnui cu ideea. Trebuie sd spun
cd fusesem cesdtorite qi divo4asem. Acceptam divor,tul, dar
nu qi pierderea copiilor. inainte, mi ocuparn mult de ei. Nu
mai lucram ca sd md pot consacra educaliei 1or, citeam toa-
te c6riiie legate de pediatrie, m5 ocupam de artizanat, de
rnuzicd- Eram fericitd aldturi de copii Ei de soful meu- Apoi
m-am irnboin6vit gi a trebuit s5.las toate astea ca sd md tra-
tez, ceea ce a dus la destr6mareafarnTliei, avielii de cuplu'
in anul urmdtor, soful meu a cerut divorful' Dar ceea ce m-a
doborit pur qi simplu a fost faptul cd mi s-au luat copiii.
- Dar tu ii fEcusegi gi nimeni n-avea dreptul sd !i-i ia!
- Numai cd nu-i f6cusem singurd. Cind intri in con-
flict. - . Ar fi trebuit s5 accept ideea cd vor avea doud mame,
nurnai cd soful rrleu nu accepta ideea cd ar putea avea Ei
doi ta1i. Nu vedeam nici o iegire. Copiii erau 9i ei tuiburaqi,
rnai pulin bdiatul- Existd desigur multe lucruri pe care nu
Ie realize4 dar am realtzat in mod inconqtient, mai tirziu,
AA
Dorinla deviatd sanl <(mama ucigalaD
qi nr: md'
c6,eramintr-o stare sinucigagd- Fusesem la doctor
copiii
eindeam decit la moarte, pentru cd nu mai aveam
din inttnplare, copiii
Tngamine. in Cirnineala acee4 absolut
zilelor,
erau la mine; elzrm complet riltdcita, pierdusem $irul
gindisem
uitasem cd era ziuain care veneau la mine, m5
ar fi
c5 voi fi singur6.Aga cd ag fi murit singurd, iar copiii
eram
r6mas in via{d. Nu mai puteam fi obiectiva, nu mai
copiii ve-
in masurd sd m6 conkolez, luarn rnedibamente.
unde
niserd, era prea tirziu; fetilas-a dus s5 se culce in locul
stdfusem eu, pe un divan cu o pdturd groasi
rne-
dr_rssd se intindd dreptinmijloc. Atunci eu, sub ef,ectul
Pe
dicamentelor, am fdcut ca qi curn ag fi luat-o cu mine'
fiul meu
urm6 mi-am dat seama c6 eratn in picioare 9i c5
pus cap6t
era ltngd rnine. Pin6la urm6, el a fost cel care a
crtzei mele de nebunie- -.
- Ai crezut cd ru eqti cea culcatd pe pdturd?
- Da! Cam asta s-a intimplat" ' Fiica mea n-a awut de
genul Ssta-
suferit pentru cd aq fi provocat-o sau ceva de
mine.
copiii nu gi-au dat seama de nimic cind au venit la
Al'useSem vTeme Sd ascund medicamentele, ascunsesern
ea... Puteam fi toti trei.. ' sau, cine ;tie" '
- Dar fetila era o parte din tine, sau chiar mai muit!
- Cred cE da, semhna foarte mult cu mine" '
-Atunci a fost o automutilare!
- Da, cu o sdptdmind in urmi incepusem sd anrnc din
lucruri, s6 md desprind. Eram de altfel silitE sd plec din casa
preg6-
in care locuisetn cu copiii 9i sotul Ei nu md simleam
titd. Prietenii imi spuneau tot timpul: <<Darla urma urmei
eqti in casa ta...>>Numai cd nu md mai simleam indreptd-
titA se fdiesc normal, ca inainte. - '
45
 Bebeluqul este o persoani
ce pornire morbidd ne-a inderrrnat sE reiatdm aceastd
crirnd?
DupS ce arn descris cu atitea amEnunte riu!", de ce tre_
buie sd ne aplecdm asupra morlii? Chiar este nevoie s*o
ascultdm pe femeia asta? Ce cauti povestea mamei ucigaqe
?n aventura iubirii gi a dorinfei de a avea copii?
Mi s-au pus denenumErate ori aceste intrebEri, am fost
chiar indemnat sd <<san>,
cum se spurie in jargonul nostn:,
peste interwiul respectiv, sd renun! la relatarea Isabellei.
Aveam senzalia cE,toatl lumea era impotriva'ei, cd zidurile
dupd' care se afla nu vor fi niciodatd. destul de groase gi
de
inalte. -. N-am 'vrrrt s-o reduc la t5cere.
$i asta din mai multe motive. primur gi cel mai evident
este cE via\a gi moarfea sint strins legate,in toate impreju_
rdrile. Dupdpdrerea mea, ar fi o ipocrizie sd vorbirn
despre
copiii noqtri cei mimrnafi, sE spunem cit de mult
{inem la
ei fbr6 sd pornenim primejdiile care ii piredesc... Nu ajunge
sd-i irnbrdcdm in roz salr in breu pentru ca intregul ror
uni-
vers gi, prin contarninare, gi al nostru s6 fie dinu-o datE
senin
Ei lipsit de griji.
Pe urm6, nu-miplace schematismul: viafa, moartea, albo
negrLl. Uitdm prea des cit de bogatE. este gama nuanlelor
de cenugir:.
Marnd bun5. pe de-o parte, mam6 rea pe de altd parte:
<<cele care iubesc in partea st?ngd, cele care ucid in partea
dreaptd, Ei alinierea!>>Sd ldsdm in seama militarilor gustur
pentru alinierea ddtdtoare de siguranfE. ceea
ce ne place
tra o parad6, in curtea unei cazdrmi, nu rezistd neap5rat
la
proba de foc. in via1d, ca gi la rdzboi, certitudinile
se pot
nd'rui, extrernele se pot uni. Haosul poate fi un
-. motiv de
bucurie dacd oamenii se inleleg, se intilnesc, discutd.
Do_
rinla mea era ca aceastd mamd sd le vorbeascd
celorlalte
rnarne, ca toate rnamele sE se adune in jurul ei.
46
Dorinla deviatd sau ((mama uciga5i>
ca sd reiau titlul unei mrnunate c6r!i de Michel Soul€
doream ca <<]\4amaucigagd gi mama rardtb> sd se intilneascl
pi sd se recunoascd, pentru ca fetila Isabeliei sd nu fi rnuril
chiar degeaba. Dacd admiteam cd Isabelie este o mamd ca
toate celelalte, drama ei ne privea Ei pe noi, nenorocirea. ,::
ne impresiona Ei era de datcdi ncasir-J 5-o ascultdm.
Pe so'al, am arut o rnulqirne de lucruri de invdtat de
ra
Isabelle; in primul rind m-am gindif rnult la ce insearnnd
viala gi moartea- Am in{eles cd ar fi prea simpru sd reducern
noliunile respective la ceea ril sc vc.,ic, ia b,.,,ii:g,-. irzi+iriea
nu se rezuma ia ieqirea din pintecele rnamei. Sint oameni
care nu s-au ndscut niciodatd cu adevdrat, chiar dac6 existd.
un certificat de nagtere care le atestd existenta. Altii incearch
incd dupd treizeci de ani s6 taie cordonul ornbillcal care
?i
reagd'de familia de care nu se pot desprinde- Ar{ii, deEi
trd.-
iesc, sint morfi de mult, cu mult inainte ca medicul sd vind
s5.constate ora gi cauza obiectivd a decesului.
Cum trdiesc femeile care au fost nevoite sE intrerupE.,
impotriva voinlei lor; o sarcind pe care
Ei-ar fi dorit-o dusd
pind la capdt? cum trdiesc copiii ai cdrorp5rinli
divor{eazd
fErd s5.-i fi preg5tit pentru aga ceva? Obiectiv vorbind,
nu
trsabelle a murit, ci fetiga ei, d.ar curn ar fi p'tu-t supraviefui
fetifa dacd mama ei s-ar fi sinucis? o persoand a cdrei rnamd
se sinucisese a avut intr-o ziinprezen,ta mea unul din acele
lapsusuri considerate <<revelatoare).Dorea s6-rni spund"
ceva
legat de moartea marnei sale gi a inceput astfel: <<La
mama
morfii mele...>, dupd care a tdcut.
Prin urmare, in cazul Isabellei, deoarece fetila de
trei
ani era cea care murise, mi se pErea important sd infeleg
de
ce nu avusese dreptul sE trdiascd....
- Dar atunci cind au venit copiii pe lume, s_au impdrlit
cumva lucnrrile in familie?Adesea, primul copil
este ar ta-
t5lui Ei cel de-al doilea al mamei, sau invers...
 Dorin(a deviati sau (<mama uciga$a))
Bebelusul este o Persoana

- Da, evident, au existat nigte asemaneri foarte puter- in permisii scurte, pe care gi le-a petrecut la p5.rin!i. intr-c
zi, s-a intilnit cu sora ei, venit5 in vizit6. cu nigte prieteru
care aveau o fettti de v?rsta fiicei Isabellei. $tiau ce se ?ntim-
plase, dar au hotdrit sd facd o plimbare gi au l6sat-o pe fetil1
cu Isabelle, cerrea r5mas singurd cu copilul.
La un moment dx, fetitp a luat o pereche de foarfeci
era mai aproPiat6 de mine-.. cu virfurile rotunde ca sd decupeze figurine din hirtie. Isa-
- in legeturi cu drama fiicei tale, cu drama ta (pentru belle, pe un ton care trdda firE indoial4. o mare incordare,
c6 tema noastrd este <<Bebelu$uleste o persoand>),
m6 iretreb a rugat-o s5 lase foarfeca din m?nd. Fetila s-a uitat la ea Ei
dac5. feti\a era intr-adevdr o persoand pentru trne' ' ' era o a pus foarfecajos. Cind s-au furtors pdrinfii, fetila gi Isabelle
persoand ori un lucm, lucrul tdu? sejucau de zor.
- Nu era un obiect! Pentru Isabelle a fost o prirnd reluare a contactului cu
- N-am spus obiect, ci <<lucrult6u>>"' viala: <<Mi-au redat increderea in mine, mi-au redat bucur-ia
o de a ffdi>>,imi spunea infr-o scrisoare. Md g?ndesc de multe
- Dar un lucru inseamnd pentru mine un obiect " '
rnobild- ori la acegti oameni gi la curajul 1or"
- Nu asta voiam s6 sPun' Sd dai via1d"sd aduci moarte: grani{a dintre ele este mai
pe fragild decit irecearcd s-o arate zidurile unei inchisori ori pe-
- IJn lucru? Ce inseamn6 un lucru?' " Cind a venit
fErd re{ii unui spital. Pentru mamd este adesea acelagi lucru, un
lutne, arn adus pe lurne un copil, iar naqterea a decurs
cu act de dragoste pentru care nu se simte cu nimic vinovatE-
probleme. .. Cind era micd, dormea foarte mult" ' Era
spui' Cum Fetila Isabellei n-a murit pentru cd n-a fost iubit6. Dim-
iotut altfel decit bdiatul- Nu inleleg ce wrei sd
adic6 un lucru? potrivd, cred c6, prinsd inpTnza de pdianjen a unor dorin(e
ar
-Ai spus adineauri cd eta o parte din tine' ca Ei cum contradictorii, nu se putea desprinde de corpul mamei, fiind
fr rdmas cumva in Ptntecele t6u" ' <<lucruleb>, dupd cum bdiatul era copilul tat6lui gi poate
une- cd tocmai din acest motiv a supraviefuit. Oare citi copii sint
- S-a n6scut cu cincisprezece zile dupd termen 9i
hotdrit s5' inc6la trei ani o parte din corpul mamei, rdmin <<obiectub>
ori, in glumd, spuneam: are sd rdmind acolo' s-a
eram dorinfei acesteia gi nu ajung la stadiul de <<subiecb> al unei
nu mai ias5, se simte bine" ' Me simleam bine cind
pe lume" ' relalii diferen{iate? Oare cifi dintre noi nu recunosc existenfa
ins6rcinatd, nu-mi era rdu Si"' pe urmd a venit
cd eram prea propriilor dorin{e la copii?
eu ii iubeam pe copii din tot sufletul' ' ' Poate
grijulie, nu qtiu. -. A murit un copil, ucis de Isabelle. inleleg indignarea
provocatd de un astfel de act, dar existd nenumdrate feluri
de a ucide un copil. Asasinii umbld in libertate prin gcoli,
spitale, maternitdli gi chiar prin casele noastre, unde cuvin-
tele, privirile, pedepsele ucid la fel de bine ca gi culitele.
$i apoi, nu este mai pulin adevdrat c5, incercind sd ucidem
48
 Bebeluqul este o Persoana
O sd mergem sd-l intimpindm. Burta etare, o simlili ca pe
o minge umflatE" nu? V5 rog acurn sd venili cu mina apdsted
bine de ambele pa4i qi s5 apuca{i rningea cu miirrile. Simli{i
ce tare este?Acesta este uterul qi ceea ce Se afl[ induntml
1ui. Acum mulali mingea de la dreapta la stinga" aga,$i acum
in sens invers.
findra face exact ceea ce i se cere.
Frans Veldman continuS:
- Acum vi rog sd fili foarte blindd- - - sd vd imaginali
cd sinteti injurul copilului qi trebuie sd aveli miinile foarte
usoare gi blinde. it riaicali--. cu toatd tandrelea pe care o
simlili fald de el. -. aEa, foarte bine'
in inc6pere domneqte o linigte plind de respect' T?n6ra
abia igi atinge pintecul cu miinile'
Athgind gi el r.ryorptntecul mamei, Frans Veldman spune:
-Acum sirntifl? Ce s-a intirnplat? Burta nu mai este tare?
- Aveli dreptate! (Tindra zimbeqte-)
- De ce oare? Nu se mai simte uterul, nu mai este ca
o rninge, acum este loc destul, armai incdpeaunul, nu? (Cei
de fa@ rtd.) Bun, acwn ne vom juca amindoi cu bebeluqul' ' '
Vd rog sd fili lingd el, sd ave{i miinile cit mai ugoare qi mai
blinde, s6-l chernali sd vind spre noi- Putem vorbi cu el,
pentru cd ne aude" Hai la rnine, hai la rnine- " ' Iat6, il sim{ifi'
a venit!
- Da, rdspunde mama, foqrte <<migcatil>) eta aici, sub
mina mea, acum a Plecat-
-Vedeli doar cd nu vd ating, dar sint lingd copilag, asta
. sirnlifi.
Frans Veldman se intoarce spre tatS:
- Acum e rindul dv., puteli intra tr contact cu bebe-
lu q u l...
Frans Veldman:
- Ce insearnnd de faPt haPtonomia?
52
Dialogul cu fZful
- Cuvintul vine din greacd, dtn hapsls, care inseamnd
pipdit, simlit, sentiment, qi nomo,s, care inseamnd regul6,
lege.Haptonomia este aEadar ansamblul de reguli care gu-
vemeaddomeniul inimii, al sentimentelor- Este Etiin,taafec-
tivitdfii.
-Aveli infalho femeie insdrcinatE, ii pipdili burta: este
tare, cv pieiea intinsi ca pe tobd, apoi o indemna{i s6 fie
<aldturi de copilag)), cu toatd' tandrelea, Ei deodath burta
devine elasticd; cum spunefi, ar fi loc pentru doi- Ce s-a
intirnplat?
- Trebuie sd inlelegem cd pipdifui este simtul primor-
dial. La inceputul viefii, simful tactil, tacful, este prima rno-
dalitate de a percepe ceea ce se afld induntrul 9i in afara
fiintei. Toate celelalte simluri se dezvoltd. pornind de la pi-
pdit qi nu e vorba doar de principalele cinci, precum vdnil
sau auzul, ci Ei de sentimentele lduntrice, tot ceea ce in{ele-
gem prin cuvinte ca spirit, suflet, inirnd- Ceea ce descoper6
haptonomia este faptul cd in spatele <<contactelon>noastre
se afld lumea afectivitSlii. Sentimentele ne ajutd sd ne des-
chidem cdtre ceilalli ori sd ne ferim de ei. Deci se descoper6
cd tot ceea ce se aflE in jurul sirnlului tactil, tnjurul pipditului
este fundamental, qi se observd in acelagi timp cd, tr cultura
noastrd, am pierdut facultatea de a-i <<contacta>pe ceilalli,
de a-i recunoagte prin acest sim!. in cultura noastr6, atin-
gerea este tabu. Nu avem voie sd-i atingem pe ceilalli, iar
atunci cind celSlalt este pe punctul de a fi atins, se'retrage
in sine gi adoptd un comportament codificat- Toate aces-
tea sint depdgite cu ajutorul haptonomiei'
- Exist6 totugi doud modalitdli <<codificate>> de atingere:
consultul medical, palparea <obiectivd:> 9i mingiierea, atin-
gerea eroticd... Am senza\ia cd atingerea dv. este totuqi di-
f e rit d . . .
-Absolut, penttnr cE atunci cind consu{i, cind palpezi,
ignori persoana, atingi corpul; invers, haptonomia incearcd
53
 Bebelu5ul este o persoane
Dialogul cu fEtul

- Unde este bebelu$ul? Sus sau jos?

- Mai curind jos...
- Bun, atunci v6 rog acum s6 vE faceli miinile foart<
blhde, ca ale mele, care nu fac nirnic (iqi pune miirule peste
miinile rnamei), vb rog sd impingeli copilul in sus
Si s6_
aSezali pe inimd.
Mama, *imit5, inchide ochii ca sd se poat6 concentra.
-Nu faceli nimic, nu face{i nimic'cu miinile, nu inchi_
deli ochii, rdmineli a$a.Fifi cit se poate de bltrd6 gi de tandrE
cu bebelugul, luaqi-l in bra1e.-. A;., acurn aLrtcat, e bine-
Ia m?na mamei ca s-o ajute sE constate ea ?ns5qice s_a
intimplat-
- Bun, acum ?i rog pe sotul dv. s6 pund mina in partea
de jos a pintecelui, simqili ce mind blindd are pentru copil.. .
Ajutafi-l s5.coboare in mina lui cu incredere, insolili-l pe
bebelug pind. acolo.. -
Chipul mamei, cu ochii larg deschiEi, este nemigcat. Este
trirnpedecdn-a ficutnici un efort, darin acelaqi timp se vede
cum pielea de pe burttr se onduleazd. Copilul migcd...
- imi ridicd mina, rostegte tatdl, emolionat.
Frans apas6 in locul unde copilul era cuib6rit acum cite-
va clipe: <<Vede{i,de aici a plecat.
-.>>

- Mai intii, faceli ceea ce nurniqi <<prelungire&) spre

copilul aflat in pintecele matern, iar mama este uimitd cind
igi simte corpul r5spunzind altfel qi cind ?gi simte altfel co-
piiul in pintece- Apoi ii indemnafi pe pirinfi sd facd acelasi
lucru. Ce se intimpld atr-rnci?
- Pentru mamd, lucrurile se schirnbE fundamental; are
imediat impresia cd bebeluEul este in inima ei, cddin punct
de vedere afectiv este la ea acas6. Dinpunct de vedere ratiG
nal, gtie cI <<are>> un copil; o gtie cu mintea. Iar cind stai
de vorbd cu femeile insdrcinate, i1i spun: <(Da,
Etiu c6 am
un copil. il pot atinge... pot simli curn mi$cd">>Dar ceea
54
 Bebelugul este o persoand
ce v6, spun este cu totul aitceva. Pdrinlii nu simt din punct
de vedere afectiv cd bebelusul este al lor. Iar cind se schim-
b5, cu aceast1abordare, sentirnentul mamei, aceasta ajunge
sd simtd afectiv copilul. Se gi vede: ochi se deschid; este
emolionant, este uimitor. E mimrnat sd urmdreEti reaclia
mamelor care descoperd altfel copilul din pintecul lor.
- ii propuneli gi tat5lui acelagi contact.
-ASa este. Poate cd ali vdzrtt, ci:rd a'tinge gi el in acelagi
mod, simte copilul in minE, plin de afecfiune. $i el este emo-
{ionat; pentru cd este un alt fei de atingere. <Oa,e un copila.g,
pe care-l simt, care se migcd.>>Este rnimrnat in sine, este un
lucru nespus de frumos. Dar atingerea afectivd este altceva.
- Sint totuqi qi mame care simt cu afectele.-.
- Da.
- .. - cd au un copil,
- Da. Dar cu toate astsa, existE o diferen!6..Iar diferenja
se poate obserrza...
- Mama ajunge sd se joace cu bebelu$ul... poate face
ceea ce ali fEcut dv., ii poate indemna sd urce spre inimd
ori sd coboare spre bazin. La un moment dat,face asta fdrd
sd-qi atingdburta, ba chiar frrd sd inchidd ochii. Cum se
poate aga ceva? Se concentreazd?
-Trtru, nu trebuie sd incerce sd se concentreze; de altfei,
ali vdzut: i-am spus cd nu folosegte la nimic dacd inchide
ochii... nu are nevoie de nici un efort de voin1d.... Este
o capacitate de care dispunem qi care este subcongtientE.
Dimpotriv6., dacd eqti concentrat, nu merge.
- Ce inseamnd atunci aceast5 capacitate?
- Nu este vorba de nici un truc, de nici un fel de ma-
gie.-.Este ceva gtiinlific Ai destul de greu de explicat, dar
am sd incerc. De obicei, tot ceea ce facem, facem sub con-
trol cerebral, cortical... asta este legea voinlei noastre...
totul trece printr-un sistem nervos numit inervarea alfa. -.
Existd insd Ei un alt sistem de inenrare, sistemul. gamma,
56
Dialogui cu fEtul
care rrv intre in ac{iune decit dacd te afli in universui ima-
ginlLor, emo{iilor, afectelor. - . Ei acesta declanqeazd un alt
mecanism de regularizare a tonusului corporal, dar qi psi-
hic... Dac1,addugS.mEi facultdlile <<asensului>>, copilul r6s-
punde Ei-Ei manifestd prezen\a.
-Asensul este cumva <<prelungireo>de care vorbeali?
-Prelungirea corpor?Utefii se afld labaa. asensului, care
vine de la ad sensus, adicd <simtul orientab>.-. Asensul este
facultatea de a te prelungi in obiecte, dar qi in fiinfe umane
pe care le atingi. Fenomenologul Maurice Merleau-Ponqr
vorbeEte despre <<prelungireamiraculoasE a corpului nos-
tru>>-Haptonornia aratd cd este un lucru firesc Ai deioc mira-
culos; pur gi simplu, haptonomia ajunge rnult mai departe.
lntr-un fel, in viala de zi cu zi, ne prelungim corpul. Cind
iau ?n minA o piatrd rotundd, fac imediat prelungirea cu pia-
tra, o includ in schema mea corporal5- . . Cind eqti la volan
qi conduci magina, te prelungegti cu magina- Ai senzalia
celorpatru roli ale maginii. Iar perceplia unei ldrgirni, a unei
lungimi care nu fac parte din propriul volum i{i perrnit sd
treci chiar pe o stradd ingust6, unde abia te poli strecura,
cum se spune. Facem acest lucru cu obiectele, nu insd Ei
cu fiinlele umane pentru cd este tabu.
- Vrefi sE spune]i cd limitele mele corporale, definite
de piele, s-au extins la spafiul celor patru ro!i?
- htocmai, gi cind aceste capacitSli sunt bine fqlosite,
?mpreund cu altele mai complexe, putem face o mullime
de lucruri.
- Vreli sd spuneli cd ne-am obignuit sd ne inchidem in
noi ?ngine, sd trdim izolali gi singuri?
- Da, gi de asta sintem gi vulnerabili. Avem intotdeauna
in lume o atitudine defensivd. Dar prelungirea asta orbii o
fac in mod firesc, cu bastonul: iqi pun simful tactil in virful
bastonului qi g6sesc drumul.
57
 Be b e lu g u l e ste o p e rsozrne
- Orbii sint aEadarnevoili sd iasd din sine, sd se deschidE
spre exterior...
- ASa este. Deci, dacd la prelungirea asensului addu-
gdrn intreaga afectivitate, intregul sentiment fald de celd.-
Ialt, ceea ce numesc evpersensul, sintem in afara noastrd,
depdqim Limitele corpului, sim{im, percepem lumea in a1t
fel qi ne putem simli in celdlalt. Asta.fac eu-
O alta mamd a luat loc pe mas5, la maternitatea din
Saint-Cloud.
Frans Veldman ii pune mina pe coapsd gi spune:
- Deci, in timpui nagterii, ce se va intimpla cind or sd
inceapS.contracliitre Si o sd vE doard? Am s6 vd ardt: nu sint
?ntotdeauna at?t de cumsecade pe cit pan O sb vE fac sE
suferili...
O ciupeqte tare de coapsd, in partea interioarS, tin[ra
tresaltd, se incordeaz6, irrcearcd sd-i dea mina la o parte,
scoate un fipdt.
- $i copilaqul? Ce face{i cu el, il pdrdsili? Bun, am sd
vd. ardt ceva.
ii pune din nou mina pe coapsd.
- inchipuili-vb un orb care merge pe strad5.,c5ut?ndu-qi
drumul cu bastonul. igi prelungeEte bragul cu bastonul gi
aceastEprelungire il ajut6 sd sirnt5 obstacolele. Vd cer acum
sd faceli acelaEi lucru cu mina mea. Face{i prelungirea cu
rnftea mea, urca{i p?nd la incheieturS, apoi spre cot, pind la
umdr. Bun, rdmineli a$a...
Frans Veldrnan o ciupegte din nou de coapsd, mai tare
ca prima datd. TinEra nu reac{ioneazd.. Este limpede cE nu
simte nimic. inc6 o datd, qi mai tare.
- DupE cum vedeli, vE pot face sd suferili qi mai muLt,
pute{i intra in durere fErd s6 vE,pdrdsi{i copilul, fbrd sd vd
crispali, Acum inapoi, nu mai face{i prelungirea, iietoarcefi-vE
?n propriul corp.
58
Dialogul cu fltul
Ciupeqte din nou. Tinara scoate un lipdt gi se rdsucegte
de durere, ca ia incepul Frans Veldman se lntoarce cdtre so{:
- in timpul nagterii, o s-o ajutali, o sd puteli fi imediar
aldturi de ea" cerindu-i sofiei sdfacd aceast^S.prelungire.Apoi
se adreseazd tinerei:
- C?nd incep dureriie naqterii, vdprelungili prin el gi r5-
rninefi ald.turi de copil, a$a o sd str6bateli durerea fErd sd fu-
gili de ea. Nagterea inseamn6 s5.deschizi calea copilagului
care vine pe lume. Iar dv. sinte{i ceie doud. cdIdwze...
Tatdl a venit ai5.turi de Veldman, 1ing5. frndra care std
culcatE; urmlnd sfaturile lui Veldman, descoperd in propriile
miini <<rdspunsurile>> copilagului cu care intrd in dialog:
- Haideli, chemali copiiul, spune{i-i: hai, vino la rnine,
vino dupd mine...
- il simt foarte bine, splrne tatd!.
* Da, aga este, vd ascult6...
Chipul tat5lui exprim5. un soi de incintare, poate qi mai
puternicd decit a mamei. Prejudecata conform cdreia ata-
$amenfLrl ar fi apanajul mamelor este inlSturat6. Spre deo-
sebire de ceea ce se intimpld la animale, bdrbatul se poate
ataEade un fEt pe care nu-l vede qi nici rndcar nu-l poartd
in pintec. De la inceputul anilor '6O, cu lucrarea lui tsernard
This (Ze pdre acte de naissance) sau cea a lui Leboyer
{Une naissance sans violence), urmate acum de abordarea
haptonornicS, lucmrile sint pe cale sd se schimbe pentru
ta!i. Clivajul sociai hadilional - mama are parte de buburiile
sarcinii gi de durerile nagterii, tatdl rdmine cu grija zllei de
nriine Ei cu rdspunderea educa{iei, ca sdnu spunem a dresa-
jului - este inlocuit de o repartizare rnai subtilS a rolurilor,
din care nu lipsesc grijile, dar nici pldcerea celor doi parte-
neri de a se afla lingd leagdnul copilului.
- Existd vreo legdfur6 intre ceea ce incerca(i sd face{i
cu bebeluEul din ptntecele mamei gi noliunea de atagarnent
evidenliatd de lucrdrile lui Bowlby?

BebeluEul este o Persoana
- Desigur, intreaga comportare instinctive cate se afld'
la originea fiinfei umane (atagamentulfatp, de persoanacare
o adllce pe lume, dar gi fa!6 de tatd) este o atitudine debazi"
care se dezvolth incf, din faza de frt- Atunci cind copilul
este incordat, crispat, ignorat de mamd in timpul sarcinii,
contacful afectiv interior nu exist6, iar dezvoltarea ataqa-
rnentului este blocatd. Dar cind intri, aEa cum ii indemn
eu pe pdrinli, intr-un contact afectiv la care copilul rdspunde,
in care intrd gi el, prin rniqcdri intrauterine, efse simte ocfo-
tit. incepe dezvoltare a a ceea ce numesc eu <<securitateade
bazd>>.Este ceea ce dezvoltd practicarea haptonorniei: co-
pilul se simte ?n siguranld" Simte cd este acceptat de pdrinli,
iar asta este cea dintii confirrnare afectivd a fiinlei satre,a
existenlei sale, gi a$a se dezvolt5 sentimentele de ata$ament.
Relafia afectivS incepe agadar cu mult inainte de momentul
naqterii.
- I"Jnele f,emei nu doresc sd <<pdstreze>> copilul, altele
au un sentiment cel pulin ambivalent fald de faptui c5"sint
insdrcinate. Pute{i cumva crea condiliile necesare pentru
atagament acolo unde acesta nu exist6 a priori?
-Da, atunci cind o femeie insdrcinatd rru vrea sd accepte
copilul, din diverse motive, cind nu doreqte sa-qi deschidd
inima pentru copil, o pot aiuta. Am cunoscut femei aflate
intr-o asemenea situalie, care doreau sd avorteze, dar dupd
ce au fost ele insele securizate, cind qi-au putut simli copiiul
in pintece, aga cum le-am invdlat eu' n-au mai pomenit de
avort.
-- Se poate pune o asemenea schimbare pe seama acelei
atingeri?
- Poate vi se pare uimitor, dar aqa este- Indat6 ce qi-au
sirnfit copilul ?n acest mod, il acceptd; se poate spune c5
bebelugul le pdtrunde in inim6 pentru totdeauna'
- Sinteli impotriva avortului?
60
Dialogul cu {Etul
-Nu trebuie sd uitdm cd muite lucruri dtnvia\a fiinlelor
urnane sint insuportabile. Arn vdzttt femei in situalii care
nu ldsau copilului nici o qags5.-in acest caz, trebuie s6 fii
urnan, credefi-rnd. Femeia este singura care are dreptul sd-qi
hotarascd via\a;i sd hot5rascd dacS.poate davia[E- Nici le-
gea, nici statul nu se pot amesteca, dar femeia trebuie aju-
tatd, pentru cE nu po{i hotdri de unul singur.
- in relalia cu copiiul, tatdl are urr rol special. Atunci
cind ii ardtali tatdtui cum sd intre in contact cu bebeluEui,
nu le spuneli ambilorpErinfi: atagamentul existE acolo, ina-
untru, dar chiar inainte de nagtere tebuie acceptat qi contra-
riul, qi anume fapful c5 se va desprinde de pdrinli?
_Ba da-Trebuie gtiut, toli perinqii trebuie sd Etie cd fiin{a
pe care au conceput-o impreunS este autonornd, cE ate drep
tul sd trdiascd o via,tdnurnai a ei, care nu €ste nici a tat6lui,
nici a mamei, ci propria sa via!5, care incep.e s5 se dezvolte
in utero. Pdrinlii trebuie sd fie gata sd insoleascd dentoLta-
rea copilului care le-a fost ddruit incd din momentul conce-
perii" trebuie sa-i fie ai6turi pe acest dmm. . - se-l cdlluzeasca"
atita tot.
- Nu trebuie sd-l acaPareze.- -
- A$a este, nu trebuie sd incerci si pui stdpinire pe el
(face gestul de a apuca), pentnr cE nu este un bun- Dacd qtii
acest lucru, poli confirma fiinla copilului incd de cind este
doar un fdt, dupS care trebuie s6-l ajuli sd fie liber, iar in acest
caz desprinderea incepe indatd dup6 nagtere-
- Ceeace spuneli sugereazd un f,el de irnpdrqire a roluri-
lor intre tat6 Ei mam6.
-Trebuie bine inleles faptul cd, potrivit haptonorniei, nu
numai mama agteaptd copilul, ci gi tatal- La inceput, amin-
doi sint in aqteptare. Doar cd femeia are privilegiul de a
purta copilul in pintece, apoi de a-l avea deasupra, pe pin-
tece. TatEl il poate lua pe genunchi ori in brafe, ceea ce cre-
eaz6.o alti situatie, o alt6 relalie. Cind il sffinge la piept dupd
61
 tat, se va putea face incd un pas inainte in cea de-a doua
direcgte?
- Pentm mine, in cani naqterii haptonomice, totul se
petrece intre pdrinti qi copii. Medicui poate sta in aitE.incS-
pere. Rolul lui este secundar, intervine doar atunci cind apar
complicatii, intotdeauna posibile, dar dac6 lucrurile merg
bine nu este nevoie de el.
- Asta cere mult6 modestie gi chiar umilinfd, ceea ce
nu pofi avea din na;tere, mai aies cind ai deprins o mulqime
de tehnici pe care vrei sd le folosegti, s6-!i justifici salariul.
-La ota actuaid, puterea medicului, a terapeutului este
incd foarte mare. Este puterea celuilalt, care conduce totul;
in haptonornie,lucrurile stau exact invers, pentru cbnimeni
nu hotdrSgtepentru altul, nimeni nu poate dominaprin pu-
tere. Pur gi sirnpiu mergi in intimpinarea cuiva, i te al6turi.
-Postulali un fel de <<congtiinl5r,a copilului inpintecele
matern, o conqtiinlA a mecanismelor, a tot ceea ce se intim-
p16 gi chiar a intilnirii cu lumea din afar5.
-A$a este. lnc6 de laprimele contractii, copilul reaclio-
neazd. Primele contraclii il ajutd sd intre bine in bazin, sh
se a$ezebine in fala porlii prin care h'ebuie sd treacd. Dacd
este bine cdldttzit, o face singur. Atunci cind este impins de
uter spre bazd, cautE locul de frecere cu capul, dar dacd este
retinut de mam6 sau dacE muqchii bazinului sint contracta{i,
nu se poate ajuta folosindu-Ei capul.Aga se irtlmple in cazul
tuturor nagterilor puse sub semnul tehnicii. Copilul incepe
sd fie o persoand cu mult inainte de naqtere, ceea ce putem
constata cind intrdm in contact afectiv cu bebeluqul. in mo-
mentul nagterii, cind are voie sd facd acest lucru in mod
firesc, copilul gtie din instinct ce s6 facd', rnai ales dacd noi,
din afard, incercdm sd-i ugurlm sarcina, ca de pilda atunci
cind mamacautdcea mai bund pozilie ca sd-l ajute sd ias6' . .
Bineinleles, dureazdpoate ceva mai mult decit atunci cind
intervine tehnica gi incurcd lucrurile.
 Bebelugul este o persoana
Corpul mamei, care se poate destinde din iubire, pentm
a se deschide spre copil, nu se poate inchide, tot din iubire,
eventual ca sd-l relin6?
La mg6.mintea profesorului Berfrand, care l-a invitat,
Frans Veldman va consulta acum o tindr6 al cdrei copil, age-
zatprea sus, nu poate cobori. Singura solulie pare a fi ce-
zarlar\a.
Profesorul comenteazS.radiografi.ile, explicd totul in ter-
meni tehnici, in limbajul obignuit ai obstetricienilor. Frans
Veldman este cu gndul alSturi de tindra femeie.Are s-o ducd
spre copil pornind chiar de la inimd- Se afld deja in momen-
tul prea bine Etiut ?n care, depdgind blocajul corpului, al
vertebrei ilrlepenite, al copilului aflat intr-o pozilie nepotri-
vitd, va ajunge la ceea ce este esen{ial: ambivalen{a senti-
rnentelor, rnigcarea instinctiv5. a sufletului care impiedic6
migcarea fireascd a corpului. in tirnp ce ascultd, Etie cd va
fi nevoit sd aclioneze tot asupra mecanismelor subtile de
atagare gi detaEare.
-Atunci cind ali reugit, cu ajutorul abordd.rii haptono-
mice qi mai cu seamd al <grelungirii)>, sd stabilili cu mama,
tat6l Ei copilul aflat in pintecele mamei o relalie pe care imi
vine s-o nurnescfird bariere, furcepe{i si faceli njgte lucruri
care par extrem de complicate gi chiar rnisterioase din pirnct
de vedere tehnic.
- Dar nu fac nimic tehnic.
- Poate, dar atunci cind apar dificultdfi la naqtere reuEili
sE schirnbali pozi{ia copilului in bazin. V-am vdzut chiar
rdsucind in pintecele mamei un copil care se preg5tea sd
iasd cu fundui inainte, mama fiind totugi in luna a opta de
sarcind...
- D4 dar ceea ce fac eu nu are nici o leg6turd cu tehnica
obstetricalS..
- $i atunci ce se intirnpld?
64
Dialogul cu fEtul
- Atunci c?nd m5 prelungesc, simt unde mE aflu, sint
in contact cu fnama, cu <<asensubrgi <qlersensub>care adau-
gE dimensiunea afectivd, aga ci este Ei mai bine. Sitnt exact
ci existd ir"rcruri anormale in comporhrea sau in pozilia din
badn,lucruri care vor ?mpiedica copilul sd vine cum febuie.
Cauzele s?nt dintre cele mai diverse.
Mama poate incerca sb re{ini copiiul sau acesta poate
cdutao pozilie confortabild ca sd evite un defect de structurE.
a coloanei vertebrale. Mai sint gi altele. in orice sa-., eu.rtad
implic cu totul in ceea ce privegte sentimenful. Nu ffebuie
uitat cd arlrpatrLtzeci de ani de experien!5 gi de cercetare a
corputrui omenesc, corelate cu abordarea domeniului afec-
teXor;de aceea nu-mi piace sd vortesc prea rnult despre toate
astea gi nici s5le ardt, pentru cE nu vreau ca nigte oamerai
iresponsabili sd confunde ceea ce fac cu cine ptie ce marripu-
lare gi sd incerce, dupd citeva gedinle, sd facd acelagi lucru-
Rela{iile timpurii stabilite de copil cu mama sint fErd
indoialS. extrem de importante, dar cei care incearcd sd le
abordeze md lndeamnE sE resping orice improvizalie in acest
domeniu. FErb o pregdtire haptonornicdpersonald, doar in
unna citirii acestui text ori a vizion5rii imaginilor din fiknul
pe care l-a!i frcut, nu po{i incerca sd intri in contact cu co-
pilul. Altminteri, transformi relalia afectiv6 intr-o tehnici
de manipulare ori o gimnasticd prenatald lipsit6 de sens.
{Jna este, pentru marn5, sd descopere contactul extraordinar
pe care ilpoate stabiii cu copilul qi sd-gi cheme soful sd im-
partA cu ea descoperirea gi alta este sd doregti sE ajuti perinfli
ftrd a avea o preg5tire serioasl; to{i practicienii trebuie sd
fie congtienli de acest lucru- Este o problemd eticd: nu tre-
buie sd prornili ceea ce nu poli oferi. <<Ghidarea> pre- gi
postnatald, ca $i haptonomia obsteticald, nu se pot impro-
viza, iar bundvoinla nu este suficient6.
Ceea ce md ingrijoreaz6 este faptul cd irnpruden{a, in-
conqtien{a pot crea dificultSli serioase, care risc5. sE spulbere
65
 BebeluEul este o persoand
sperantele uriage pe care le reprezintS. dezvoltarea haptono-
miei pentru civlliz.alia noashd tehnicist5. Femeile, cuplurile
fur general hebuie sd dovedeascA vigilenlS gi s5-gi dea seama
de acest lucru ciird citesc cattea; ?nfelege{i ce weau sd spun?
-Yl?n{eleg perfect scrupulele. Cred int-adevdr cd exis-
t5.un pericoi; totu$i, rnai cred c5.dorirn s6 ilqelegern. Asffel,
pentru a reveni la ceea ce numili haptonomia obsterricald,
cind a1i depistat o anomalie la o ferneie fursdrcinat6gi sim{ili
de pildd c5.trebuie schirnbatS. poziliaunei vertebre ori un-
ghiul unei migcdri, tebuie neap6rat sE spunefl ceea ce-i spu-
ne{i marnei: <Venili in bragele mele cu toatd tandre{ea gi
increderea?>>Nu pute{i pur $i simplu s-o apuca{i Ei s6 facefi
corec{ia necesarS?
- Nicidecurn, este cu totul altceva! lncd o dat6, hapto-
nomia inseamnS. c5.nu pogi hothri nimic itr numele altcuiva.
Eu nu fac nirnic dinvoinla mea. Dacd spun: <<intoarce,ti-v5
cu spatele gi faceqi cutare migcare>>,intervine controlul cor-
ticatr" Singurul lucru pe care il fac este sd stabilesc punctul
unde se afld anomalia, dupd care o invit pe mamd sd facd
mipcarea necesard pentru a depEgi punctul stabilit. Ea este
cea oare face acest'lucnr, corpul ei qtie exact ce kebuie sd
fac6; atunci clnd eu blochezpunctul respectiv, nu fac nimic,
nu fo4ez nimic... Deci cind ii spun: <fifi in brafele rnele,
cu toat5 increderea>, ea incepe sd facd prelungirea cu mine,
irrri sensiblhzeazhrnina, braful, um6rul" Deplasea zE,punctul
de gravita{ie aflat inbazin gi pe care il nurnim punct hapto-
noraric debazil. Corpul incearcd deja sd depdqeascd.punchrl
pe care l-arn stabilit, fbr6 interven{ia vointei mele, fird con-
trac{ie muscularE.
De vrerne ce ne menlinern intr-un climat afectiv, intr-o
relalie deptrind, nu se retrage tn sine, iar la indernnul meu
merge mai departe, se aqaz6 mai bine in bralele rnele, corpul
dep6qeEtepunctul stabilit, schimbd. blocajul. . . Nu doar ver-
tebrele s-au migca! ci persoana in tota.Litate.
56
Dialogul cu frrul
- schimbarea raportului afectiv mocificd schema corDo-
rald?
- intocmai. Laigoare, se poate spune gi arsa;pe urmd,
bebeluqul se aqazd mai bine in cupa reprezentat5 de bazin.
Profesorul Bertrand a pus radiografiile la l'c - t?nEra
aqteapta in picioare, imbr6catE doar cu lenjeria de corp, in
fala a wreo treizeci de persoane a+ezate, f6rd. a da semne
cd se simte ru$inat6: copilul este mai irnportant decit orice.
Frans Veldman se apropie d.e ea, n-o cnnoagte, incepe
s6.-ivorbeasc6, examinindu-i spatele gi punindu-qi rSegetele
in anurnite puncte, ta partea de jos a cor.oanei vertebratre.
- intoarcefi-vd pu{in, BgB,
;rerfect. - - Ridicaii piciorul
sting, acurn dreptirl... Da, ?rni dau seama, copilul flu poate
cobori, trebuie sd fac ceva, impreund cu. asistenta... Age-
zali-vd pe marginea patului. . . Acurn venili in bra{ele rnetr.e,
cu toatd increderea. . -
corpul tinerei se destinde, se face fira indoiald rnai greu
in bra{ele lui Frans Veldman, care o sprijin6, dar nu face
nimic altceva. findra se lasd ceva mai mult intr-o parte gi
respird linigtit. Frans gi asistenta sa, Anxe-Marie, schirnbd
o privire"
-Acum gat4vdputqi intinde" VE. rog sd nu facefi nimic,
sE fili doar cu copilul, cu toatE tandrefea, qi sd-l pune{i pe
inim5.
Fdrd ca cineva sd inleleagd exact de ce anume sirnte
nevoia sE f,ac5.acest lucru in acest moment, veldman ?i su-
ride tinerei gi spune:
- Nu dori(i ca bebelugul s6 fie afard? Dorili sE rdrnind
acolo, pe inimd? Asta este? De asta nu putea sd coboarel
Dorili s5-1 p6strali acolo, induntru!
- Da... aga este, goptegte timid tindra.
- Putefi recunoagte asta, dar acum ajutagi-I... ldsali-l
sd coboare... a$a... mulfumesc.
67
 Dialogul cu firul
BebeluEul este o Persoana

Se intoarce spre profesorul Bertrand:

- AE dori sE-l rog pe d'octorul Bertrand sd binevoiasc1
Simlili
sEvind la mine. Puneli miinile tn ambele Pdrt, aqa-. '
bine copilagul? Bun. - - Doamnd, v5"rog sd puneli copila-
gul pe inimS- Nu ftrchideli ochii, n-are rost' Se vede deodatd Fiinla care se forrneaza in pintece, dar care se constru-
plecat migcd in
currr pielea de pe burti se onduleazd" Perfect" ' A ie$te in minte, copilagul care ne ascult6, care se
acum din
de jos, simqili? ritmul emoflilor noastre' va trebui sd se extrage
- Aga este, confirmb profesorul Bertrand' mediul in care i invd,tat atit de muite. Mai are o incercare,
qi
impreund, profesorul Bertrand Ei Frans Veldman
apa- gi anume nagterea- Un adevdrat cutTemur Ei pentru etr,
sE cu rniinile sub burta tinerei- pentru mam6.
-Bun, darnu dorim s6vin6 acum? numai cd este copiiui. $i totul se schimbS infr-o clipitS'
dumneavoasffi,estevoinladumneavoasffd,dorilisS-laEe-
coboa-
zaliTnbaztnunde este mai bine' " A;a c5 ajuta{i-l sE'
re.. - mai mult... inc6 pulin' - ' perfect'
- Este de-a dreptul extraordinar' intr-adevdr' constatd
tirdqte'
profesorul Bertrand, am simlit foarte bine cum se
copilul a coborit cu vreo 5-8 cm chiar sub mina mea'

C?nd amplecat in Qu6bec, s-o cunosc pe Isabelle' mama

Frans
ucigaEa, asistasem deja la citeva consultalii date de
ajutat
Veldman- Faptul cE l-am vdzut lucrind cu mamele m-a
era li-
foarte rnult s6 fac interviul cu Isabelle. Timpul meu
qtiu
rnitat, dar eram <<numai ochi 9i urechi>>, mi se pdteacd
doctorul
exact incotro mergern' carn cum se intimplase cu
in
Titran gi cu Alexand.re. $tiam cd' va trebui sd p6trund
((prea
pintecele femeii ca sd dau de fetita cu care se aratase
Lloqc6>>gi care se n6scuse cu zece zile dupd termen: <dufirea
spunea in glumd cd nu vrea sd ias6>>'
pe
Punindu-i intrebdri Isabellei, md gindeam la femeia
care veldman o ajutase s6 coboare copilul 9i careia ii spunea:
<<Nu dorili sd iasS!>>imi aduc aminte c6 m-am intrebat:
era
<<Dac6Isabelle l-ar fi intilnit pe Frans in drwrrrrl ei, cind
insdrcinatl, at rnai fi murit feti!a?>)
68
I vrur sa vorbesc mult despre venirea unui copil pe
ar ag fi wrut sd nu fiu nevoit sd vorbesc prea mult
raEtere" Convingerea mea este cd se acordd prea
tenlie acestui moment pe nedrept, fiindc5 nl. este
rerigd dintr-un lan{, gi se minirnalizeazd, alte mo_
l fel de irnportante, degi rnai pu{in <{spectaculoase>>
d lurnea se repede intotdeauna la ceea ce se vede,
6 este mai ugor. Vezi fiknul de lajumdtate, nu clt_
i i::ceputul gi nici s{?rgitul, dar fiecare igi spune'pdre_
d impresia cd se pricepe, cd <<qtie>>. Fiecare incearc6
rund ideile, regulile. in loc s[ se inscrie in chipul
iresc pe linia continu5 a relaliei mamd-copil, care
lafie de la persoand la persoanb., inceput6 cu mult
i prelungitd cu mult dupd, nagterea rdmine un act
n <<episod>) fbrA weo leg6turd. precisd cu restul spec-
, momentul in care obstetricianul intrA ?n scend
 Bebeluqul este o persoana

$i totuEi, se gtie foarte bine la ora actualE cd bebelugul

nu-gi incepe existenla in acest moment, cd nu este o persoa- Na5terea,emotia
nd din clipa in care capul i-a ieqit in intregirne dintre buzele
vulvei"
Se qtie cd tot ce-I agteaptS.,in cadrul relafiei intime cu
Fi confcrtuN
mama, vafifrrd.indoialS.mult rnai insemnat in strucfurarea
personalitafii sale decit cele citeva minute. Nu am de gind
s5.neg importanla lor. Dar nici nu am de gind sd mdprefac
cd nu gtiu c6" incepind din momentul in care capul copiluiui
se ivegte in pragul lumii noastre, apare Ei stolul celor care
se inghesuie s5.se ocupe de el gi care se ingrd?nEdescdeja
la poartE: pediatrii, puericultoarele cu sfaturile lor de acurn
o sutE de ani, qefii de crege,psihologii, asistentele sociale. -.
XrIupot uita c5 primii cate apar sint obstetricienii. Prin
nrrnare, vfern, nu vrgm, vom incerca sd vedem care este sem-
nificalia gesturilor 1or.

O piscin6, in centrul unei inc6peri cufundate in tdcere-

in ap6, un b6rbat gol, o femeie insdrcinatil, goald gi ea, iar
tn spatele ei o femeie tr alb, care pare a fi moaq6. intre coap-
sele mamei, in ap6, apare capul unui copil. Imaginea este
de-a dreptul stupefiantd gi vine sE spulbere un Eir intreg de
prejudecdfi, mai cu searnd cea potrivit cireia bebelugul nu
poate respira sub ap6. Or, capul a iegit gi pare sd se expulreze
singur din pintecele mamei. Rdm?ne astfel intre doud ape
vreme de citeva secunde care par nesfirgite. DeodatE, sub
ap6 se intind niqte miini care il apuc5" ridicindu-l la suprafa!6-
Ne afl5m la Pithiviers. Miinile sint ale obstetricianului
Michel Odent. DupE ce a pus copilul in contact cu pielea
mamei, se va retrage, pentru a nu intrerupe ceea ce gtie cd
uirmeazd gi care este poate lucrul cel mai important.
Mama gi tat5l simt o mare emolie. insd mama este cea
care va face in orele urmdtoare gesturile ce il vor ajuta pe
copil sd trdiascS.
73
 Bebe.luqrri este o pcrsoanA
In timp ce-l priveEte gi-lming?ie, se nagte gi ea infr-un
fei. PinE acurn citeva minute, era fa,tamamei. Acum este
pe cale sd devindrnamaunui copil. cordonul ombilical incd
n-a fost tdiat. Vra{a copilului nu este nicidecum inprimejdie.
Gesfurile medicuiui sint de rutind gi mai pot agtepta.
Michel Odent conduce la Pithiviers o rnaternitate pe
care e numeEte <<prietenoase)>.Este de formalie chirurg qi
aqa a ajuns la obstetricd.F;ra singurul de la pithiviers care
putea interveni ln cazui nagterilor cu probleme. A fEcut o
pasiune penh-Ltclipa naqterii. Inspirindu-se din.experienfa
lui Fr6ddrick Leboyer, cautd gi el o cale spre nagterea fErE
violeniE. Pentru ei, adevdratarevolugie constE in schimbarea
contexfi.llui ?n care nasc femeile.
latE ce scrie: <<Dupdce milioane de bErbali tineri vor
vedea un nou-ndscut, il vor atinge qi ii vor face baie, vorn
fi iretr-o alt6 societate.>>Medicul se orienteazd, spre o abor-
dare <<ecoiogist6>,explicind in cartea sa Gen,ise de I'homme
Acologtque - l'instinct retrouvE cd rnomentui naqterii, supful,
urrndtoarele citeva ore pot contribui ta aparifia unui bdrbat
diferit. in acest scop tns6, partea superioard a creierului tre-
buie scoasd din func{iune, astfel incit, in cadrul cuplului,
sd se exprirne la ferneie straturile cele mai arhaice ale cre-
ierului, undele theta sE fle eiiberate, iar noi sd fim puEi din
nou in legdturS,, in acest moment special, cu nigte emolii
de rnutrt uitate, care dateazapoate din preistoria noastrd.rep-
tiliand"
<<Matemitatea prietenoasd>>inseamnd cd toatd lumea
este ?n aceeaqi barcd gi toti se ajut6 unul pe altul. Nu echipa
intr-o parte gi parturientele in cealalti. in unere firme fEcute
la Pithiviers se poate vedea cum femeiie care au n5scut in
urmd cu citeva zile vin sE ajute o alt5 femeie care nagte.
tr-a ?nceput, Michel Odent era prezerrt peste tot, se im-
plica foarte mult, Poate cE incerca s5-gi legitirnezemetoda.
Era un fel de <<gurll>),care apdrea in multe s6ii de nagteri-
74
Na;terea, emo{ia gi conforLul
O mulgirne de fotografii il reprezintE sprijinind corpul unor
femei goale, epuizate, care se las6 cu toate greutateape el,
in rrreme ce rnoaga qi sofutr aEteaptd aldturi. Menaj in trei?
Irnagini tmcate? Probleme de practice? Cind le dai ffiu liber,
emotiile dintr-o salS de naqteri sint foarte intense. Este un
rnoment de mare efervescenld, incdrcat de pulsiuni erotice,
sexuale, care circul5. gi se intrepdtn-rnd- {Jn rnoment in care
corporalitatea, senzuali tatea dep Sgesc cerebralitatea-
Se pare cd Michel Odent s-a mai ?ndepdrtat de toate
astea-Practica lui se ra{rneaz6.,aproape cd nu rnai operea-
zd. Adesea agteapt5. in sala de al5.turi. Dupd entuziasmul
primelor intilniri a sosit vrernea rnodestiei, a refinerii, a in!e-
lepciunii.
Michel Odent:
<<intr-osald de naqteri, nu poli face abstrac{ie de sexul
celor prezen{i. Este frrd indoiald mult rnai important decit
se crede. Venirea pe lurne a unui copii este o experien!5.se-
xual6 ?n rndsura ?n care evenimentul legat de reproducere
implicd cel pulin doubpersoane gi pune injoc niEte horneoni
care oricum sint cei ce apar in toate experien{ele sexuale.
Sint din ce in ce mai convins c5, de regutrd,prezenla unui
bErbat inhibe, iar pentru majoritatea femeilor mediul ideal
esteprezen{a r.rneialte femei, care s-o ajute folosindpropria
sa experient5 de ferneie, propria sensibilitate de femeie, mai
degrabd decit ceea ce a irrvE.fatea la gcoala de r:noage,unde
predarea este oricum controlatd de rnedici bdrbafi. Dac6
vrem sd scoatem obstetrica din irnpas, trebuie sd reabilitdrn
moa9a qi rolul ei ca femeie.>>
incd de la primele naqteri rnarcate de descoperirea ope-
rei lui Fr6d6rick Leboyer, <<tehnico>lui Michel Odent s-a
modificat substanfial. La inceput, imediat dup6 migcbritre
din mai 1968, pacientele lui nasc culcate pe spate,in poziqia
lr't:i
BebeluSul este o persoand
clasicd, darpe fond de m,uziceindian6. Linia melodic6 cre-
eaza atrnosfera potrivitd pentnr intimpinarea copiluiui, cir-
cuiagia emoqiilorprimare, intense infe mamE, tata $i b.b.l"g,
garan\ta unei putemice iegEturi viitoare.
Mai tirziu gSsegte necesar sE meargd mai departe. in
loc de rcnzicd indian6, i se pare rnai important sd p'nd. la
dispoziEia mamei, a cuplului, un spa{iu plEcut, <<demedica-
lizat>>,in care sd se poatE rnigca in voie. GdseEteinstrumente
vechi, <<uitate>>, de obstetricL, ca depild5 un tcaun de nag_
tere, pe care ii aduce in sal5.
Constat6 cE femeile se intind arareori pe spate in mod
spontan atunci cftrd igi cautd o poziEie mai bun6 ca sd suporre
durerile provocate de contrac,tii- ca sE le ajute sE se destindE"
adaug6 qi o piscind, ca accesoriri, darnu toate femeile d.oresc
sE nasc5.in apd..Elementul esen{ial pe care medicul gi feme_
ile care nasc il redescoperd impreund este importanfa po_
ziliilor sffi.vechi, menlionate doar de etnologie, precum cea
<<pevine-sprijinitE>, reprezer-\tatE de statuarul indian gi de
cel egiptean"
Femeianagte stind inpicioare, cu genunchii indoili, spri_
jinite de subsuori. in clipa in care iese copilul, expulzia este
rapid5" viotrent5, ai impresia (falsd) cd bebelugul are sd cad^d,
dar este prins la wreme gi pus pe pintecele mamei.
Doctorul Odent:
- Cind proplrnem tehnica riaqterii in pozifla pe vine-spri_
jinitE, nu vorbim de etnologie, nici despre ceea ce se cunoa$-
te in legdturd cu modul i:r care n5gteau femeile in societilile
tradi{ionale. Dar lntr-un anurnit context, lasind femeile care
vin la noi (gi care aparfin de multe ori unor culturi foarte
diferite) sd nascd a$a cum vor, pe cit posibil cu propriile lor
puteri gi mijloace, am observat cE, de fapt, comportamentele
sint universale.
76
Nagterea, emolia 5i confortul
Sala de naqteri este un loc unde nu este chiar greu sd
citeva ciipe, mii de ani de culturd. Am aflat cd res-
$tergi, in
,r."ii.r"t" comportamente corespund ?n general unor nevoi
in schimb, dac1 ne indepdrtdm
hziologicefundamentale.
poate cd
prea mult de comportdrile care erau universale,
pe calea cea bunS
ne afldrnin pericoi, poate c5 nu sintem
qi riscdrn s6 suportam,-intr-un fel sau alful, o mullime de
consecinle-
Adepqii obstetricii <<rnedicale>> il acuzb pe Michel Odent,
ca gi pe alfii care igi oriente azL cetcetArrle te aceeaqi direclie,
ca pierre Boutin de la clinica din Lilas, c5 pun iir pericol
viata femeii gi a copilului nurnai pentru propria pldcere. Ace-
lagi lucru li se reproqeaza. moaqelor care acceptd s6 ajute
femeile sd nascd la domiciiiu.
R5spunsul lui Michel Oderrt este c5" inprimul rind,ling5'
sala de naqteri se afl6 o sal6 de operalie dotata cu tot ce tre-
buie, in care pacienta poate fi transportatd in mai pulin de
un rninut. Cam ca in Olanda" unde spitalul pune la dispoziqia
f,erneilor care doresc s5 nasc6 acas6 o ambulan{d complet
dotatil,ca o adevaratd sald de operalie, cafe rSmtne parcat6.
in fa{a casei pe durata naEterii, gata sE intervind la nevoie.
S-a constatat cd incidentele stnt foarte rare, mult mai rare,
in medie, decit in maternitdlile din Franla'
Michel Odent spune mai cu seamd cd rdspunderea nu
este a lui. Dupdpdrereasa" corpul este in siguraniS cind este
lbsat sd se exprime liber qi nu constrins.
Doctorul Odent:
- ln momentul naqterii se intimplS o mullime de lucruri
i:rtre mam6 gi copil. Toate aceste evenimente sint in strfnsd
putem spttne,
corela{ie. Ca sd fotrosim un limbaj <<modern>>,
un anumit
de pilda, cd marna secretd in momentul nagterii
num5r de hormoni ca sE atenueze <<stresub>-Cind mama 9i
77
 _Bebelugul este o persoand
Na5terea, e;nolia si conforful

copilutr se afla impreund in cere mai bune conditii,

unur ringb pe termen lung, greu de evaluat. Noi reprezent6m statisti-
altul, atingindu-se, privindu-se, hormonii
inc6 n_au fost cu cile de miine. cu o atifudine care-gi propune ca scop priori-
totuI elirninati, iar cei doi se aflE pentru o vreme
intr-o peri- tar sE perturbe cit mai putin, constatEm cd avem mult rnai
oadd delicata, critich, speciald, care nu se
va mai repeta, a puline operafii. $i mai ales cd nu facem lucruri care ?nsearn-
cdrei irnportan{i este mai bine inlereasa la
ora actuaiE Ei care n6 un risc pentru rnam5., un rI:rn5r sporit de cezariene sau
ar purea reprezenta baza, fiziologicE" hormona)d,
a ataEa- de intervenlii ca placentele cdutate cu mina sau folosirea
rnentului. Aga sprine fizioiogur- Acutrn, ehiar
cind. ai o bogatE de anestezice care au intotdeauna efecte secundare.
expenen{a a evenimenfurui numit naEtere, rnomenfur
este
intotdeauna incd.rcat cu o ernolie intensd, pe
care o impar{i in cartea sa Gen\se de |homme dcorogique, Micl,e!
clr marna gi care este regatE de responsabilitateanoastrdpro-
odent iqi rezurn6 gindirea dup5. curn urrneazd: <<ExistEpoate
fesionalE. Niciodat' nu se gtie exact cuff1
se va termina na$- la noi o idee conduc5toare fundamentald, pe care cred cd
terea. Poate apErea o problemd, iar venirea pe
lume a unui am putea-o forrnula astfel: na$terea, ca qi suptul stnt eveni-
copil f,rurncs, sdn'tos, cu pielea trandafil-ie]
!ip6 cum mente ce lin de viala ernofional5, de via(a afectivE, de via{a
fu'ebuie, este o mare emofie, dar qi o rl1are "ur*
rrg.rr"r*. sexual6. sublirriern astfel importanqa rnediutrui urnar-i, irnpor-
- Vorbili de emo{ie; dar secuitatea?
tanla mediului rnaterial, a spa[iului inconjur6tor. Trebuie
- Vorbesc de emo{ie, darmd gindesc la responsabili_
Ei in,teles cdprimul factor de securitate dintr-o rnatemitate este
tate, la ceea ce infeleg eu prin asigurarea
securit'gii. in acest atmosfera care inlesneqte nagterea; qi c6niveiul la care d.o-
dorneniuu lucnrrile au evoluat La ora actuald, exist5 minafia maginii, a institugiei, a rnedicului devine mai curind
atitudini posibile, cornplet
-r,or*.
opuse, dupb pErerea mea.
1":u d5undtoare decit folositoare este foarte jos.>>
Trebuie sd alegi:
Atitudinea convenfional', dominant' in
lumea indus- schimbare de decor. Maternitatea piti6 din paris. ziua
tnalizat1, avind drept scop fundamental
controlul a tot ce se anunfd ugoar6, cu numai gase nagteri. Degi spitalul este
se intirnpld. Controlul, dupd mine, ?nseamnd
perfurbare. pentru mulgi ternplul securitd{ii gi al conforrului medical,
ceaiatrtd atitudine, pe care am adoptat-o gi
Ju." clari- practica nagterii este una gi aceeagi penku toat5 lurnea. Nici
ficd din ce in ce mai mult gi devine o prioritate, ""
este sd nu vorb[ de libertate pentru exprimarea diversitdlii culturiloq
perfurbi fiziologia acturui nagterii, sd nu
turburi cea dintii a tradiliilor ori a dorinfelor" Nici vorbx de libertatea feme-
clipd din relalia mamd-copil.
ilor de a-gi alege pozilia care le convine cel mai mult penm:
In terrneni statistici, cind tragem rinie gi facem
socore- nastere. E frumos sE stai sE le asculli pe fernei, dar cind ai
lile, ne ddrn seama cd atitudinea noastra, dacE
sintem consec- trei mii de nagteri pe an eqti tentat sd oferi un rdspuns stan-
pinE la rnerge Ei rnai departe in planul securitEfii!
X*p !up"t, dard la toate intrebdrile. Instrurnentul ideal pentru planifi-
trn prezent, obstetrica se aflE intr-un impas;
obsedatd fiind carea sdnatoasE a naqterilor este o anestezie foLositE aici
de reducerea mortatitefii perinatale, este nevoitd
sd recurgE in rnod sistematic: peridurala, o injecgie care <<amor{egte>>
mai des ra cezariene, gi asffel creqte numdmr
irnpre.iurdrilor mai mult sau rnai pu{in corpul mamei, de la bazin pind in
in care se folosesc anestezice, ceea ce imprica
artl riscuri virful picioarelor"
78
ta
 Bcbelugul este o p€rsoana
Firegte, nu este obligatorie. Teoretic, ferneile o pot re-
firza^ Numai cd sint insistent incwajate sA accepte, iar anes-
tezisful nu lipseqte niciodatE cind i::cep dureriie- Multe nici
nu se pling. Pentru asta vin aici. Aventurile de genul <<Pithi-
viers>> nu le ispitesc Ei nu protesteaze citu$i de pulin cind
intrd pe mina medi ci lor. DimpotrivS.. Dupd p6rerea lor, im-
p6rtdqit6 gi de geful sec{iei, profesorul Darbois, suferinla
in secolul XX este cu toful anacronicd. Nu vdd de ce nagte-
rea ar trebui s6 fie mai dureroasE decit o extractie dentard.
Profesorul Darbois:
-Nu-i aga cd existd ft: obstetriclun mare num5r de im-
ponderabile?
- Din nefericire, existd intotdeauna ceva neprevE-zut.
igi dai seaina de asta nurnai dacd lucrezi ire secqie.Nu putem
prevedea nimic. Trebuie sE firrr la dispozilia pacientelor.
Acesta este principiul unei secfii de spital importante, cu
o echipd de gardd gi care func{ioneaz1 doudzeci qi patru
de ore din doudzeci gi patru. incerc6m sE men{inern acelaqi
nivel, Ia orice or5 din zi Ei din noapte.
- Cind spune{i <din nefericire>> inseamnd cd v-arplEcea
sd putefi programa mai multe lucruri?
- Da, dar in obstetricS. rdrn?n multe elemente imprevi-'
zibile gi trebuie sd fii gata sd rdspunzi la orice fel de urgen{d.
-Datilfiind aceast5 situalie, s-a afirmat adesea, gi acesta
este ink-o oarecare mdsr"lrd gi motivulpentm care am venit
la dv., cd spitalul Piti6 este pentru multe femei care vin sd
nascd aici sinonim cu peridurala. -.
- D4 pentru cE facem anestezii peridurale pentru nag-
teri din 1974. Avem deci o lungd experien{E, de vrerne ce
am ajuns la peste zece mii de anestezii...
- $tiu, pentru cd am vorbit cu rnai multe femei, cd pe-
riduratra este propusd in sec{ia dv. irrtr-unrnodmai mult sau
Nagterea, emofia gi conforO:l
mai pulin sisternatic. Adic6 femeile sint indemnate s-o ac-
cepte- - -
-ASa este; de altfel, un anumit mrmdr de paciente vin
ianoi fiindcd sint sigure cd li se vaface o anestezie peridu-
rald, expei enla naEteri 1or anteri oare dovedindu-l e ac eastd
necesitate.Altele nu doresc chiar de la inceput anesteziape-
ridurald, sperind cd nagterea se va desf"aqurasirnplu gi firesc,
in aqa fel incit sd nu fie nevoie de analgezice" $tiu insd cE
dacd apar probleme, ca de pildd nagtere cu dureri mai mari,
epiziotomie, forceps sau cezariand,, ceeece se intimpldtotugi
inZo%o din cazuri, vorputea beneficia de aceste intervenlii
chinirgicale sub anestezie loco-regionalE, fiind deci pe de-
plin prezente in clipa nagterii copiiului"
- SE recunoagtem totugi, ca sE fim sinceri, cE aici, in
sec{ia dv., ferneilor ii se propune in mod obiqnuit aceastd
me t o d d . . .
- La noi se utilizeazd in mod curen! e adevErat, metoda
analgeziei. Cind analgezia se dovedegte necesarE, ceea ce
se propune in primutr rind este anesteziaperidurald.
- Orice practicd se intemeiazd,pe o filozofie. Care este
filozofia dv., de vreme ce propuneli in chip mai mult sau
rnai pulin sistematic peridurala?
' -Vedeli,
orice s-ar spune, oricare ar fi metodele depre-
gdtire folosite, in anumite cazxina$terea este cu probleme.
Cind pofi oferi, in acest moment cu totul deosebit al existen-
[ei, o destindere completd, o participare absolutd, prezenfa
sofului in timpul nagterii, ceea ce nu se intimpld dacd sint
probleme, cred ce este un mare progres pentru pacientele
noastre.
- Binefacerea, pentru femei, inseamnd confort...
- Confort, destindere, participare deplind, fbrd dureri. -.
- Dar ce fel de participare? Mai mult ra{ionald sau mai
mult emofional6?
81
 Bcbeiugul este o persoani
Naqterea, emoqia qi confornrl

- Sint in general ?rnpotriva pregEtirilor pentru na$tere

toat1.lumea. $ocul a fost aEadar destul de mare, iar ceea ce
care tind si reducS.nivelul de conqtienfE. cred cd in momen-
nr6 indigna cel mai mult era faptul c6,rni se prezentaserd
tul nagterii cuplul trebuie sE fie pe deplin prezent pe deplin
drept un progres - iar sinceritatea persoanelor respective
congtient de evenimentul care se desfbgoard...
nu poate fi pusd laindoiaid-niqte practici care,vdzufe din*
- Sint la ora actua16 mulli care cred cE obstetrica, cu
fr-o anumit6. perspectivS, puteau da aceastd irnpresie, dar
obsesia ei de a reduce rata mortafitafii, a <<confiscabrintru-
care, dupd pdterea mea, insernnau de fapt un pas inapoi sau
c?fva tot ceea ce {ine de tr6irea naqterii, cu toate c6 acest
cel pu{in perpetuarea unei atitLidini depd.Eitesr.rbstindardul
lucru a existat penfru motive perfect justificate la un rno- ((progresului tehnic>...
rnent dat gi cd.ar fi necesar ca femeile sE fie ascuitate mai
De ce oare intr-un mare spital din paris, la dou6zeci de
mult, ca sd aib6 parte qi de trdirea sarcinii.
. ani dupd lucrdrile lui Leboyer gi aporful acestora, naEterile
- Avef, dreptate, cred cd este foarte important, este o
se desfEgurau in sdli anonirne, cu femei legate de rnasE, sub
idee care s-a dezvoltat efectiv in ultirnii ani qi care rni se
lurnina orbitoare a lEmpilor? De ce era nevoie de atita lurne
pare esentialS., dar nu trebuie tofuqi sd.uit[m cE in meseria
agitatdin sala cuugile dinspre culoar deschise, de ce copilui
noastr5 propor{ia medie de cezariene este de 12 yo,inunele
trebuia sd vind pe lume in tirnp ce o moaE6 vorbea tare la
secfii chiarpind la l8-2.oo/o, gi cd utilizareaforcepsului este
telefon, notindu-qi prograrndrile ?n agendd?
aproape obligatoriefutT-8Yo din cazuri, cE avem o clienteld
De ce copilul abia ieqit din pintecele mamei era scos
foarte <<pestrilil>, la care metodele de pregdtire pentru nag_
din sala de nagteri, cintdrit, cur6{at cu gesturi mecanice?
tere nu pot fi folosite la fel ca penh-u franfuzoaice. sffiinele
vinzrtoarele din superrnagazine stnt la fel de neindemina-
atirrg 25yo din totalut pacientelor secfiei, anestezia este prac-
tice cind arnbaleazE produsul pe care l-ai curnpdrat, inainte
ticatE in mod cu totul diferit...
de a spune: <<clientul urrn6ton>.
De ce trebuia oare indreptat spre copilul care urla un
Cind am ajuns la Piti6, mai aveam in minte niqte <<ima- aparat insp5imintd.tor de o!el, un soi de menghinE care fo-
ginb>: consultul lui Frans Veldman, filmele lui Fr6d6rick
loseEte la mdsurarea craniului: era intr-adevdr chiar atit de
Leboyer... VS.zusern de asemenea un film foarte frumos
urgent sdtragi depiciorugele rnicuEului care peftecuse citeva
fdcut la,4ix-en-Provence la ini{iativa unui grup de femei,
luni in pozi\ie foetald, doar ca s6 gtii cd. are ceva mai mult
Uite, are ochii deschisi,in care o femeie, inconjuratE de toli
de 50 de crn?
prietenii, aducea un prunc pe lume in vreme ce copiii se
Realitatea, cred eu, este cd. o maternitate seam6n6 cu
jucau aldturi, iar in bucdtdrie se pregdtea ceaiul.
o uzind uriagd- Tiebuie s6 <<rnearg6>>. convivialitatea-per-
trmagini <<qocante>> pentru noi, care sintem obignuifi sE f,ect posibild, cu condi{ia s6 te supui disciplinei gi regutrilor
ne gindim la ce este mai rdu, imagini minunate, dar cu care
de via16 dintr-o mare maternitate - se otganizeazd mai mult
nu rnd solidarizarn totugi pe deplin. poate pentru cd nu sim- in funcfie de nevoile celor care muncesc aici in fiecare zi
learn, cain Olanda" ambulanfaparcatEjos, in faqacasei, pen- decit in funclie de nevoile femeilor ins6rcinate, care s?nt
tru orice eventualitate, dar mi se p6rea totuqi cd un minirn doar in trecere.
de denredicalizare a rnomentului trebuia adrnis in l9g4 de
82
83
 Bebelu5ul este o PersoanA
Frofesorul Darbois:
- S-a vorbit mult de confortul persoanei aflate sub pe-
ridtrralS. DacE vrern sd fim cinstili pin6 la capdt, nu cumva
este vorba qi de conforful medicului?
- in cazul unei interven{ii care implicd o cezariatt{ con-
forhrl medicului inseamnS pentru mufi rnedici anestezia
general d. Anestezia peridurala ?nseamni conforh:l p acien-
tei, participarea ei, dar in acelaqi timp o serie intreagd de
noi constr?ngeri pentru medici.
'
-Da, numai cd nu vorbearn despre cezaiand"'
-Atunci, in ceea ce priveqte naqterea normald, este ceva
rnai mutrt confort pentru medici, cu siguranlE' Ne-am obig-
nuit treptat, cu fiecare zi petrecut6 in seclie, ca naqterea sd
decurgd ?ntr-o atrnosferd de calm, linigte 9i destindere, atit
pentru rnedic cit qi pentru pacienta- Nu acesta a fost ins5
punctul de plecare al demersului nostru.
Cind se ia in considerare tot ceea ce std labaza prac-
ticdrii anesteziei, toate imperativele de ordin tehnic, toate
constringerile legate de prezenla anestezigtilor, aceasta de-
pdqegte cu mult rnomentul de confort al celor citeva minute
din jurul unei naqteri. Prin demersul nostru, incercdm s6le
asigurdm pacientelor o naqtere uqoar6, tn linigte' cu un mi-
nirn de efort atit pentru mamd cit qi pentru copii. Foarte
adesea, rnamele ne spun: <<Naqteri ca asta am putea avea
?n fiecare an! Copii ca dsta am face zece!>>
R-eac{ia mamelor este de infeles' incd o datd, buna-cre-
din{E a oamenilor nu poate fi pusd la indoiald. La spitalul
Fiti6li se propune cel pufin o relafie, ceva; este o relalie care
trece prin utilizarea unei tehnici, peridurata" folosit6 in exces,
dar este totugi o rela{ie, ceea ce e mai bine decit nici tlna.
Pentm cd trebuie spus cd adesea nu exista absolut nimic.
Potrivit relatdrilor cu privire la reatritatea naqterii, aceasta a
insemnat pentru un mare nurndr de femei o suferinla atroce,
84
Nasterea, emoqia 5i conforhrl
mai ales cind erau ldsate singure ore in Ei4 legate de masa
de ravaliu- -.
Nu trebuie sd ne punem nici o intrebare cu pl-ivire la
semniflca{ia acestei violen{e cate rn-a dispdrut q care se
abate asupra copilului, dincoio de corputr anesteziat al rrra-
mei? Pentru a sejustifica" medicii invocd intotdeauna impe-
rative de securitate imediate, chiar dacd sint nevoigi sd dea
inapoi. $tiu oare ce provoacd aclionind astfei? Obstetricia-
nul petrece cam o ord cu copilui, in timp ce pdrinlii au pe-
trecut uneori ani intregi visind la el gi tot ei sint cei catre)
pindlasfirqitul ztlelor,vor continua Ei vor amplifica aceasta
legdturE-
Ce este mai irnportant: sE fii discret, sd Etii sd ascr'1l1i,
pentnr. a-i ajuta sd pregSteascE sarcina deioc uqoara care ii
aqteaptE,sau sd intrelii in continuare, in sblile de travaliu,
o atmosferd de coridd in care obstetricianul" asemeni mata-
donriui, infrd in arend in mornentutr cel mai spectaculos?
Unii refuzd sd creadd cd tehnica poate bloca emo$a, pre-
tbdnd dupd cit se pare nagterii iniliatice o forrnd de naptere
rnai obignuit6, rnai putin <<dramaticE>>.
Dacd faci din naqtere un moment aproape banal, care
nu inseamnd sa-!i schimbi c?nr;i de pulin obiceiurile' nu
cumva pierzi ceva? Nu rigti sd-l reduci la o simpla forrnali-
tate? Mulli vor spune in acest caz cd.nu are rost in secoiul )C'(
ca o naqtere sd provoace o suferinla mai mare decit extrac{ia
unei mdsele.
- Domnule profesor Darbois, pind la urmd' arrr impre-
sia cd sinteli inclinat sd aveli o relafe ralionaid qi tradi{ionald
cu femeile, cu cuplurile, ceea ce peridurala permite'
- Da. . . nu cred cd multe femei simt nevoia sd schimbe
echilibrulpsihologic din viala de zi cu 'i, ala c5 nu este ca-
zul sd incercdm sd le condiliondm de o naEtere' a$a cum
propun unii.
- FerA violentd?
U5
 Bebelugul este o Dersoana
Naqterea, emolia si eonfortul

- FdrE vioren!'., cred ce toate na$terile

ar trebui sd de- De atunci, lucrurile s-au schimbat; s_a irnp6cat cu ai
curg5. frrE violentE
si mai cred cE anesteziaperidurar5 este,
din acest punct de vedere, una din ei,poate^chiar datoritE feti{ei, s-a angajat qi a gEsit un apar_
cele rnai bune metode tarnent lnt.e ea gi fiica ei este o mare poveste de dragoste,
de nagtere {ErE violen!5.
- Nu exist' nici un pericor in fapful dar lucrurile s-ar fi putut desfbgura altfel.
cd intre mamd gi in timpul sarcinii, singurd. fiind Ei disperat5, se gindise
hdirea *"$rTi vin sE se interpunbprea
multe <<tehnici>>, prea la un moment dat s5.-giincredin{eze copilul unei instiruiii,
rnult5 tehnologie? Nu existd, la un
moment dat, o rupturA dacd nu definitiv, cel puiin ternporar.
?ntre <<ascuitareo>necesard gi rnagin'ria
pus6 in funcfiune Apoi, dupd na$tere Ei primui contact, totul s_aschimbat.
?n jurul corpuiui marnei?
- N-am deloc impresia, cel pu{in in cazul
nagterilor nor_ Valdrie:
n'ale, cE <<rnaqind^a>> pe care o punem in funcliune este -Nagterea a fost ceva grozav. La inceput n-a fost bi*e,
traurnatizantS pentru mamd- IJnere
dintre pacientele noas- era un <<gezub>. Dar era un rnedic de-a drepful extraordinar,
tre urrn'resc ele insere ritrnul cardiac
cu a-lritorur inregish-E_ care rna respecta, era omenos gi incerca sd in{eleaga ce
rii, lqi anatrized,perfect contracfiile s imt . . .
uteriire, igi infeiegmai
bine corpul' infeleg mai blne prezenracopirurui - Dar cind ai Etiut cd bebelugui venea cu qezutul, cu tot
datoritd
acestei tehnici. ceea ce presupune asta ca suferinld, n-ai fost tentatd sb ceri
Din acestpunct de vedere, ecografia a ceea ce se numegte periduml6?
avut un impact
enorftl' Afunci ctnd ferneile pot vedea direct -Nu, deloc. Voiam sd fiu acolo, sdparticip cu toat6 fiin_
irnagiraea copi-
luiui, mina copilurui p" u.*""1 televizorului, ta rnea la nagtere, chiar dac5 Etiam cE o s6 sufdr. ce i::seam-
este"cevafabu_
l"t p?T in{elegerea a ceea ce se petrece in fiinfa nE suferinfa? cred cd de fapt n-am suferit" Dacb o sd rnai
ior.
- rncd' o dat', ceea ce vd interes eazE am un copil, tot aga o sE.fac. Voiam sE simt tot. Arn avut_o
estestabilirea unei
relalii interectuale-. intre medic imediat pe Sophie pe mine. Mi-au pus-o aici, pe burt6.
- - ai femeia care nagte?
- Da, gi chiar o relalie care se stabilegte - $i ce s-a fuatimplat?
destur de direct
intre ferneie gi toate tehnicile care i se pun -Pliregeam de bucurie. chiar acum, cind imi aduc amin-
la dispozifie. ve-
de{i, sint sigur cE dacd ar- avea un ecograf te, md simt emolionat5. Md gindesc la ce simleam. A fost
acas6 s-ar uita
toatd ziua ca sE vadd. cum trdiegte gi grozav cind mi-au pus-o pe Sophie pe burtd: nu qtiu ce s_a
cum cregte copilul.
intimplat!- . . Nu spun cd s-a petrecut o rninune ori rnhi
Etiu
Toat'' aceastb discufie ar pErea gcoldreascd eu ce- Am simlit ink-adev5r c6 este copilul rner.lqi cd nu-l
dacd n-ar fi pot 16sa.oricurn, dacd ag fi dat-o spre adoplie gi ar fi venit
yorba de copil, dacd. n-ar exiita certitudinea c5.toat' via[a
lui se poate organiza.in jurul a ceea cineva s-o ia, ag fi strins-o in brafe, ag fi strigat.
ce a trdit ryranla in ziua - Cind spui cd a f,ost un rnoment hot5ritor, ai sim{it cd
nagterii qi poate depinde de felul in
care l_a prirnit mama. treci un pmg, cd ai reuqit ceva?
Valdrie are douEzeci de ani gi este singurj.
C?nd am cu_ - cred cd am fEcut un pas ori rnai bine zis am trecut
noscut-o, locuia cu fetila ei Sophie intr-un
cemin aiAmratei peste o prdpastie.. . O pr5pastie de neinlelegere.. . Nu ?n{e_
salvdrii; pe aceea ?nh'erupseserelafiile cu pdrin{ii.
'.emea lesesern ce rni se intirnpld. Atunci am infeles.
B5
a7
 Eebelugul este o persoand
Ciudate mai sint gi cuvintele. Prdpastia despre care vor-
begte Valerie pare sd fi existat intr-adevdr. La un moment
dat, in cursul dialogului, f^rd' nici un fel de sernn pregdti-
to4 fdrd nici o motivalie determinatd de infrebdrile mele,
Valdrie mi-a povestit ceva plin de rniez.
intr-o zi, rnarrta o rugase s5-gi scoatd frdliorul la plirn-
bare in cdrucior. Locuiau la !ar6'. Val6rie s-a dus pe malul
riului, unde cdruciorul s-a rdstumat intr-o groapd plind cu
apd, pe care fetila n-o v6zuse- A fugit speriatd dupd ajutor,
copilul nu pdlise nimic, dar ea a avut parte de o sdpunealS
zdravdnd". Poate cd i s-a spus cd nu va fi in stare si aibd gri-
jd de un copil. Poate cd s-a indoit chiar ea de propriile-i
calitSli pind in ziua naEterii fiicei sale, c?ndr:n simplu schimb
de priviri a transformat-o intr-o mam6 rninunatd qi a ajutat-o
sd treacd dincolo de prdpastie-
incd din cele mai vechi timpuri, naqterea a insemnat
pentnr femei intiirrirea inspdimiretdtoare cu suferinla, practi-
cile obscurantiste, lipsa celei mai elernentare igiene' Poate
cd s-a mai pierdut gi altceva" cine gtie? O mai mare implicare,
o anumitd libertate de miqcare, un moment de complicitate
intre femei, care dE naEtere la r:n adevdrat ritual iniliatic-
IJn moment in care se transmite poate o intreagd gtiinfdpe
care numai femeile o posedd gi care a fost obJinutd in timp,
cu preful mo4ii gi al durerii.
Dar bdrbafii? Bdrbalii vor pdtrunde intr-un univers in-
terzis prin intermediul chirurgiei. Nu trec pragul cu capul
plecat, cu dorinla de a inv6!a, ci alungind cunoqtin{ele mai
discrete ale femeilor cu siguranla calmd a celor care aduc
lumin5" care de{in gtiinla gi adevdrul.Inventeazdunelte care
se dovedesc a fi eficiente, mortalitatea scade, dar obligd in
schimb femeile sd stea culcate pe spate, pozrlia fiind mai
ralionald pentru ei, mai conformd cu practica chirurgiei,
8B
Na$terea, emolia gi confortul
cimp ope-
chiar dacd femeia este asffel redusd la statutul de
ratot Paslv-
Tr6im in secolu! cartezianisrnului victorios. Medicul
Ie
bdrbatnu-gi pune intrebari: se fdleqte cu uneltele sale,
puterea este
aratdgi, cu cit panoplia este mai bogat6' cu atit
mai mare.
56 fre o astfel de atitudine depdgita? cind vezi ceea ce
plus ultra in tehnica obstetricald a
\i se prezinta drept nec
viitorului, c?nd qtii cd in Statele Unite nu va mai fi in curind
pe cale
nici un medic care s6-qi asume riscul unei naqteri
naturald, o asemenea intrebare este fireascd. Ce reprezintd'
oare utllizarea sistematicd a arrestezicelor: un pas inainte
ori o noud mutitrare?
Frangoise este secretarS.de direcfie. Nu se afl6 aici din
intimplare: in trei sferturi de ord, va naqte sub peridurald'
pentn: c5 travaliul risca s6 se prelungeascd, au fost declan-
frrdprea mult efort'
Eatecontracliile. Spatule, o micd incizie,
c6 n-are
Este liniqtitE fiindca gtie cdn-are sE sirnti <<nimic>>,
s -o d o a r6 . . .
Frangoise:
-Da c d a min lel e s b i n e , o s d n a q t i p e s t e t r e i s f e r t u r i d e
o rd . . .
- Da, aga am fost Prograrnatd" '
- Ce simli acum, cind egti sub peridurald?
- Deocamdatd nu-mi mai simt prea bine picioarele,
nici bazinul, deci nu mai simt deloc contracfiile, ceea ce
imi permite s5 fiu destul de destinsa. -. Pentru cE acum cite-
va minute aveaTTrcontraclii dureroase, aEa cd am cerut o
periduralS.Lazecerninute dupS injeclie, nu mai simleam
nici o contracfie.
- Ai venit cu gindul cd nu wrei sd te doar6?
 I3ebelugul este o persoana
Na5terea, emo{ia gi confortul

ceea ce spusesem despre na$tere ca spectacol. Cum

adied? -Dacl' tot a venit vorba de apropiere, n* e phcat cd nu
Frangoise vezuse totul, inregrstrase totur, afunci
Ei de ce mai simli m.are lucru cind naqti?
avea nevoie de caset6, Ia citeva luni dupd ce ndscuse?
- Durerea nu dispar-echiar de tot. simf cind iese copflur,
h4-arn intilait cu o prietenE care n6scuse f5rd peridurald.
am simlit ceva, nu mare lucru. -. Trebuie sd,?mpingi" e greu.
Soqul ei, care dorise sd <<acopere>> evenimenful, cum spuq - Nu-{i pare rdu cd n-ai sim{it rnai mult?
ziarigtii, venise cu o groa zE,d.e aparate de fotografiat
gi Oe - Nu, sau md rog, nu rytiu. Oricum doare. poate cA am
casetofoane- A fost at?t de emolionat ?ncit
$i-a adus aminte sE incerc la unnEtorul.
abia spre sfrrgit sd-i facd a pozt copilagulu
i, care era deja - Cind spui: am sE incerc ia urmitorul, ?nseamnd cd
infbgat" Arri ir:kebat-o pe prietena mea dacE
simte ripsa foto- n-ai dorit ca lucrurile sd se desf5Eoare chiar aqa?
grafiilor qi mi-a rdspuns, cu n-rina la fr*nte:
<<Doloc,-amtotul -Nu tocmai, dareste adevdrat cd s?ntoarecum dezarnd-
aici,>r
Dacd peridurala ripsegte ferneia de anumite git5" Nu gtiu cum s1.v6 explic, nu md agteptam la asta. irrii
senzafii, imaginam o durere rnare, dar nu aga, in sfirgit, n_are i-po._
poate c5. asta se sirnte abia rnai tirziu. poate
cd trebuie sd
freacS'ani de zilepind s6-Ei dea seama c4 in tanfd. ..
ziria cupricina,
a fost indemnatd sd dea vrabia din mind -Atmosfera asta era irnportantdpentru ?nceputul !egh.-
pe .iou.'u de pe
gard. furii cu ftica ta?
- Nu-rni dau searna- pentru ci nu mE agteptarn deroc
Trei femei inr-o incdpere, trei peridu.are. pentru la aga cev4 nu. sint in stare sd explic, s-a terrninat, gata, nu-mi
prirnele
dou6 nu este nici o problernd, fiind vorba inchipuiam cd asta inseamn5 s5.nasti.. .
de o opliune. Cea
de-a treia, in schimb, se aflE. aici din intimplare.
La optsprezece ani, Val6rie nu gtia pr"* birr" Dialogul meucuValerierni-a adus o mullime derepro-
ce dorea
sd sirntS; medicii au hotEit penfnr ea, dar oare guri dupE ernisiunea de la televiziune. Am fost acuzat c6
n_au ales ce
era rnai ugor? Dacd ar fi ascultat_o cu aten{ie, m-ann folosit de ea ca sd.-rni sus{in id.eile. ?ntimpldtor, o cu-
ar fi infeles
cE visa, cE avea nevoie de altceva. Bineinfeles, nogteam pe valdrie dinainte. o int?lnisern in acelagi cdmin
Val6rie a
fost ajutatd. sd nu sufere. Dar, decit sd se al Armatei Salvdrii unde o cunoscusem pe cealaltd val6rie.
fereascd de du_
rere, n-ar fi fost rnai bine s-o domine? $tiam cd este tin6rE gi fragild. $tiarn cd esre singurd, c5-i
c?nd md apropii de pat ca sd stdm de vorbd, este ruqine qi c5.sufer6. pentir cd se vede nevoitd s6 recurg5.
- val6rie igi
line copilul ?n bra{e- Nu-t scap6 din ochi; irni ad'c aminte la mila unei institufii. $tiam cE nu aa.useseo copildrie prea
cd rn-a fulgerat un gind: cine pe cine protej fericit5 qi c5, in su6fundul fiinlei ei, agtepta enomr de la nag-
eazd ?
terea copilutrui, poate prea rnult.Aga cd arn fost foarte sur-
Valdrie: prins s-o gdsesc aici.
-AlSptezi! Cum nnerge? in weme ce stdteam de vorbd. cu cele doud fernei din
- Da, aidptez. -. Md carn doare, dar m6 simt grozav... incipere, o observam. cele doud. erau mdritate gi hot5rtserd
Asta apropie copilutr de rnarnd, cred eu.
sd nascd aici" in timp ce-rni povesteau, sim{earn c?t era de
92
93
 este o persoana
Bebelu5ul
emotionatd Val6rie- Nu era intru totul de acord cu ele, dar
n-avea sd spun6 nimic, cel pulin nu fdrA ajutor"
ii simleam dezamdgtrea, eraaproape palpabild, darhai
si incerc6m sd ne punem i:r locul ei. De ce sd te plingi? Eqti
mama, dar necasdtonth, te simli vinovatE, chiar daca nu
egti neapdrat con;tienta de asta te gindeqi c5 ai sd fii nevoitd
sd plSteqti pentru cE ai greEit. Circul6 o muilime de poveqti
care nu sint chiar de acurn o sutd de ani- Dupd cit se pare'
in unele spitale, a fost o vleme cind mamele nemdritate nu
enal_grozav de iubite. Aici insd nu s-a intimplat a$a ceva'
N-au l6sat-o sd sufere, i-au pus in bra.te un copil frumos,
zdravan qi sdndtos, cu1f1ar spune Maurice Titran, e al ei, i
i-au dat! Std intr-un pat bun, cum ar indrdzni sE spund cd e
dezarn1.gitd?
$i torugi aEa este- Poate cE ar fi wrut ca naqterea s-o fi
costat intr-un fel, sd pldteasc1 cumva pentru acest copii ne-
preluit.
Adu-{i aminte de Biblie, or sd spund unele femei: <<Ai
s5 nagti tn chinuri!>> Dar citili cu aten{ie ce spune va[6rie:
<<Nurnd aqteptam la asta... illli irnaginam o durere rnare" 'D
56 nu existe oare o cale de rnijloc intre dlrrereacffi'mare'
care inseamnd sd pldtegti prea scump, qi lipsa totalS' progrs'-
rnatd a dirrerii? Calea pe care Val€rie o caut5 in adincul fiin-
lei ei? Copilul a venit parcd de la sine- DupE pbrerea mea'
asta nu se chearnd Progres. Foate demagogie. in ce mdpri-
veSte, departe de a fi rnanipulat spusele tinerei, md gindesc
c6 arn ajutat-o mai degrabd sa-gi marturiseascd.dezwndglrea.
Cind. a fost transmisd a doua emisiune, am fost uluit de
violenla reacliilor. . .
Judecali dupd cele dou6 scrisori cate rtrm.eazJ,.
Doamna 8., asistent6 socialb in regiuneapartziand:
<<Domnule, uurrurmdrit cu naare plScere prima dv' emi-
siune din seria,,Bebelugul este o persoanS"- in schimb, in-
94
Nagterea, emolid gi confortul
ceputul pdrlii a doua, transrnisd in 18-9-, m-a scandalizat
profund.
Aprecierile privind peridurala 9i maternitatea de ia spi-
talul Piti6 sint cit se poate de nedrepte-
Am trei copii (5 ani,3 ani 9i 4 luni)-
Primul s-a ndscut frrd peridurald: in ciuda unei pregd-
tiri intenSive pentru naqtere, arn trecut pnntr-o asemenea
suferinla incit, din nef,ericire, n-arn putut tr6i nagterea copi-
lului aqa cum sPerarn'
Ceilal1i doi s-au ndscut la maternitatea de la spitalul Pitie,
sub peridurala (gi fEri spatule)- DatoritE periduralei, arn trdit
cu rnultdpldcere qi senin4tate nagterea copiilor, luiird efectiv
parte la venirea lor pe lurne - 9i nu ca spectatoare'
Peridurala nu este nicidecum o anestezie care te parali-
zeaztEi te face sd nu sirn{i nimic, a9a cum s-ar putea crede
in urma emisiunii dv.
Efectul resimlit este ugor de explicat: ferneia sirnte toate
contracfiile, fErE ca acestea sd fie cumplit de dureroase. in
ceea ce privegte sosireapropriu-zisd a copiiului, vdpot spu-
ne, din proprie experienld, cE l-am sirnlit coborind in bazin
(de alffel am gi cherrrat moaga) Ei am putut impinge norr-nal.
Le mulfumesc din suflet celor de la Piti6, care au in{eles
c6 atenuarea durerilor insearnnd sS le ajuli pe femei s6 trd-
iasc6 pe deplin naqterea copilului- Jin de asemenea sd pre-
cizezcdperidurala nu exciude metodele cuprinse in <<stilui
Leboyen>
Este de-a dreptul scandalos sd incerci sd le convingi pe
femei, in anul 1984, cd dacd naqti in chinuri inseamnd cE
trdieEti pe deplin venirea copilului pe lume.
Cdutali sd le induce{i tuturor femeilor Qare' degi bine
pregdtite cu toate metodele de naqtere psiho-profilactice,
n-au fost in stare sd-gi stapineascb durerea un sentirnent de
vinovllie! Ce vor simli oare toate femeile care se pregbtesc,
poate pentru prima oard, sd nascd fErd peridurald?
95
 mal IIfLlf L UL I U l L , lLdVA. Yd LIIIl- tallIl IilLlUllall.l.Elr LLr r , r r P.1J

cdrru suferise desrui! (. -.)

Se pare ce nu gtili (sau vd prefaceli ce nu Etigi) cd f,emeile
care nu vor cu nici un chip sd treacl. din nou prin durerile
de nesuportat de la prima nagtere (normald) solicitd din ce
in ce mai des peridurala. Fie din pricina suferinlei ftzice
carele-a fdcut sd nu mai fie ele lnsele, fie din cauza suferinqei
morale, provocatd de faptul cd nu au putut fi pe depiin pre-
zente (gi chiar congtiente) la venirea pe lume a copilului.
Dacd.am ales (eu insbmi,fdrdnici o influenld) peridurala
pentru cele doud nagteri, am ficut-o din dorinla cle a lua
parte pe deplin la nagterea copiilor gi de a-i intimpina cu
c?t mai multd liniEte gi senindtate.
Nu g5sesc cuvinte suficient de expresive ca s6-mi de-
scriu minunatele impresii din rnomentul in care peridurala
incepe s6-gi facd efectul, cind te regdsegti, cind nu mai egti
nducitd de durere gi te sirn{i cu totul disponibild. ca s6.trdiegti
momenh-rl capital al nagterii. Nu mai vorbesc de faptul c5-1i
recapeli puterile (pentrn cd' irnagina{i-vd, cu toati peridu-
rala, trebuie sd impingi in timpul expulziei!).
P. S. SoEulmeu Ei cu mine avem mul1i colegi de serviciu
cu care stdrn de vorb[ gi trebuie sd vd spun cd mul{i dintre
ei impdrEgesc punctul de vedere exprimat in scrisoarea de
fa\6,.>>

Dupd pdrerea mea, violenfa reac{iilor cuprinse in aceste

scrisori a fost provocatS, in mare parte, de o neinfelegere.
Am avut sting6cia de a idsa sd se inleleagd - degi intenfia
mea era sE rnd ocup de practici - c6 imi permiteam, ca bdr-
bat, si judec cornportamentul femeilor pi sd le dau lecfii.
Nu este intimpldtor faptul c5.majoritatea criticilor se referd
la acest moment din emisiune, izolat de restul serialului, ca
Ei cum ar reprezenta un episod in sine.
 rrl arEgcrea secvenlelor, ooveGrrl o upsa Iorala oe oDrec-
trvrtate.
Naqterea de la Pithiviers este minunatd! Dar de ce n-a!i
ardtat (ca la Piti6) gi forcepsuri? $i pentru cd tot a venit vor-
ba in ceea ce privegte forcepsurile, este mai bine sd nu simfi
durerea, sub peridurald, gi sd iei astfel parte in mod firesc
la nagterea copilului, sau s5.!i se facd anestezie generald,
aga cum se practicE ?n acest cazin majoritatea maternitd-
{ilor? Crede,ti poate cd idealul ar fi sd simli forcepsul fErd
nici un fel de anestezie? Cd. durerea ajunsd la pargxism in-
seamnd cd femeia simte satisfac{ia deplind de a fi n6scut
 L/Ui1rIlIla ,fi..:

<<Domnule, am fost incintatd de emisiunea,,Bebeluqul

este o persoand" gi eram nerdbdd.toare s-o vdd pe a doua.
Cu exceplia secvenlei consacrate doctorului Brazelton
{de alffel rernarcabild), a doua emisiune m-a gocat gi m-a
revoltat, penhrr c5 firele conducdtoare au fostparti przs-ul
gi manipularea femeilor intervievate.
Citd lipsd de respect fat6 de femeia care explica de ce
a ales peridurala! in loc sd linefi searna de rnotivele ei, aJi
negat frrd. ezitare toate avantajele periduralei (disponibili-
tate, prezenld sporitd). Procedeele utilizate au fost cu atit
mai odioase gi mai insuportabile cu cit, de la inceputul co-
rnentariului, era limpede c5.nu aveli decit un singur scop:
sd o determinaqr pe acea femeie sd afirme cd flisese mai muit
spectatoare decit participantd Ei sd denigreze peridurala.
(Numai un bdrbat poate indrdzni sE pretindd cd o femeie
congtientd. a fost spectatoare la propria nagtere!)
Cit despre deturnarea uirnirii exprimate de tftr6ra mamd
de optsprezece ani (cunoagteli weo femeie care sd nu fie
uimitd de prima nagtere?) intr-o m5rturisire a dezarnegirii
Fag6de peridurald, este pur qi simplu un gest nedrept, cu atit
 Bobcluqul este o pcrsoan:.
Na5terea, emolia gi conforful

in alegerea secvenfelor, dovediqi o lipsd totaid de obiec- mai mult cu c?t, dacd,vd-urmdm rationamenfur, ii p5rea
tivitate. ra.u
cd nu suferise destui! ("..)
Nagterea de le pithiviers este minunatdr Dar de ce n-afi
Se pare c6 nu gtili (sau vE prefacefi cI nu qtiqi) c6 femeile
ardtat (ca la Piti6) Ei forcepsuri?
$i pentrLl c5 tot a venit vor- care nu vor cu nici un chip sd treacd din nou prin durerile
bq tr1 ceea ce privegte forcepsurile, este mai bine sd nu sim{i
de nesuportat de la prima na$tere (normarS) solicitd din
durerea, sub periduralA, gi sd iei astfel parte in mod firesc ce
la nagterea copiluiui, sau sE se facd anestezie generald,
!i
asa cum se practicd in acest caz in majoritatea
matemitS-
{ilor? credeli poate cd idealul ar fi sd simii forcepsur frrE
nici un fel de anestezie? cd durerea ajuns6-ra pqpoxism
in-
seamnd cE femeia simte satisfac{ia deprind de a fi
nrscut
cum trebuie?r>

Doamna R.:
<<Domnutre,am fost incintat5 de ernisiunea,,Bebeluqul Nu gdsesc cuvinte suficient de expresive ca
sE_mi de_
este o persoanE" gi erarn ner5bdd.toare s_o vdd pe a
doua.
Cu excepfia secvenlei consacrate doctorrrrui Brazelton
{de alrf,el remarcabil5), a doua emisiune rn_a $ocat gi rn_a
revoltat, pentru cE firele cond.ucdtoare au fostparti pris_ul
gi rnanipularea femeilor intervievate.
C?td lipsd de respect fatd de femeia care explica d.ece
a ales periduratra! in loc sd
{inegi seama de motivele ei, a{i
negat fHrE ezitare toate avantajele periduralei (disponibili- cu care stEm de vorbd gi trebuie sE vd sp'n cd murli
dintre
tate, prezenld sporit5). procedeele utirizate au fost ei irnpdrtE$esc punctul de vedere exprirnat in scrisoarea
cu atit de
rnai odioase qi mai insuportabile cu cit, de ra inceputul fald.>>
co-
rnentariului, era limpede cd nu avefi decit un
sinlur scop:
sd o deterrninafi pe acea femeie sd afirme cd ftiseseLai
murt
spectatoare decit participant5. gi sE denigreze peridurara.
fNumai un bdrbat poate indrdzni sd pretindd. c6 o femeie
congtientE a fost spectatoare Ia propria nagtere!)
cit despre deturnareauirnirii exprirnate de tin5ramamd
de optsprezece ani (cunoagte{i vreo femeie care sE
nu fie
uimitd de prirna nagtere?) intr-o mrrturisire a dezamdgirii
fald de peridurald, este pur qi simplu un gest nedrept,
cu atit Sr cum ar reprezenta un episod in sine.
96
97
cornponenla aneslezlculul rru se Pl
de reaclie nefast6?
Nu este oare vorba de un pericol pe care nu sintern in
stare sd-l evaludrn intru totul?
Pe urmd, efectele psihologice- Cercet5rile efectuate in
Statele {Jnite, unde peridurala se practicl. pe o scard mult
mai larg4, decit in Franfa, aratd cd unele femei au uneori,
mult mai tirziu, o stare proastd legatd de ceea ce au simlit
la naqtere, ceva nedefinit. IJnele viseazd cd bebelugul nu
iese din pi:rtece, iar medicul vine gi le pr,rnein brale ue copil
scos din sertaml mesei!
Nu se poate oare vorbi de o pierdere la nivelul fteirii,
al simlirii?
Este f5r6.irdoiald ugor sd.faci r.in silogisrn de genul: peri-
durala alungd durerea; egti impotriva periduralei, deci vrei
ca femeile sE sufere.
Darnu exist6 oare decit durere in timpul nagterii? Feme-
ile mb.rturisescEi alte senzafii. Durere, firegte, darnu numai
asta, ci Ei senza{ii nespus de puternice de pl6cere, aproape
ca plScerea sexual6, care le provoacd ferneilor emolii foarte
violente, ca de pildd atrac\ia fatd de corpul copilului. $tiind
cd rela{ia mamd-copil se va intemeia, de la inceput, pe min-
gii ere, pe contac tttl ftzic, pe senzorialitate gi corporalitate,
nu e pdcat sd te lipseqti de astfel de emolii?
IJnele femei merg la ginecolog cu gindul sd respingd
rrice durere gi solicitd de la inceput peridurala. Aceleaqi
flemei afirmd adesea cd nu suportd gindul de a fi atinse, nu
;uportd ideea alEptatului, dupd cum altele - potrivit unei
lnumite gindiri - nu doresc sd aibd un bdiat pentru cE nu
;uportd ideea de a avea in pintece un sex masculin. Ce tre-
ruie sd facd medicul? Sd sirnuleze cd nu inqelege? Sd refi.ze
;d admit6 cd atitudinea respectiv6 ar putea fi ddundtoare
rentru copilul incd neniscut? Sd lini un discurs facil gi de-
Tragoglc, care ar suna cam aga: <<Firegte,doamnd, sintem
 Este lirnpede cd femeile care au protestat recurseserd
chiar ele la periduralS qi au avut impresia ci le-am judecat
gi mai cu seamd cd am ales anunrigi copii, in dorinla de a
demonstra cd bebelugii ndsculi in mod natural sint mai fru-
mogi gi au mame mai bune- Aga se explicd reactia 1or.Bine-
infeles, nu aqa am intenlionat sd pun problema-
De ce sd fim impotriva periduralei?
Cind eEti bdrbat, inseamld intr-adevdr c6 meri{i sd fii
biciuit- De ce? Pentm cd rni se pare cd folosirea sistematicd
a acestei metode este o pEcdlealS, nu neapdraf voluntard.
dar pe care nu md pot impiedica s-o condamn.
Nu mi-am propus sd rEspund la utilizarea sistematic5
a acestei anestezii de confort printr-o condamnare fErd nu-
an!e. Existlfaf,d indoialE cazvri in care este mai bine, pentuu
viitorul copilului gi pentru prezentul mamei, sd se recurgd
la aEa ceva. Cum spune Pierre Boutin, obstetrician la ma-
ternitatea din Lilas: <<Nuse pune problema sd respingem
peridr-rrala, ci doar sd-i acord5m locul cuvenit, in magind,
aldturi de cric qi de roata de rezerv5.> Nimdnui nu-i trece
prin cap sd.respingd, in nurnele nu gtiu cdrei ideologii, fo-
losirea unei tehnici care se dovedegte cu adevd.rat indispen-
sabilS, dar dupd pdrerea mea abuzurile incep tocmai din
momentul evaludrii caracterului indispensabil.
Mai intii, recurgerea sistematicd. la peridural6 nu ir:seam-
n5 sd uiqi camprea repede cE intervenfiaprezintE riscuri ime-
diate, limitate, firegte, dar totugi riscuri? Au fost accidente,
pr.rfine, dar au fost. O intervenlie nu este niciodatd neutrd.
Ce inseamnd ea, de fapt? Mai intii cevafrziologic, chimic.
Chiar dacd nu acceptdm intru totul ideile lui Frdddrick Le-
boyer sau ale lui Frans Veldman, trebuie sd recunoaEtem
cd fEtul are o oarecare madA de inigiativ5. in momentul nag-
terii. Atunci cind antesteziezi corpul rnamei, ce se intimpld
cu corpul copilului? intre jocul natural, hormonal de care
vorbegte Michel Odent substantele chimice care intr6
 -Dsr€rtrnpcue ca remelte care au protestat recursesera
chiar ele la periduralS gi au av.ut impresia cd.le-am judecal
Ei rnai cu seamd cd am ales anurnili copii, in dorinla de a
demonstra c5.bebelugii nd,sculi in mod natural sint mai fru-
mogi gi au mame mai bune. Aga se explicE reacfia lor. Bine-
inleles, nu aga am intenlionat s5 pun problema.
De ce sd fim impotriva periduralei?
Cind egti b6rbat, inseamnd intr-adevdr cd merili sd fii
biciuit. De ce? Pentm cd rni se pare cE folosirea sistematicd
a acestei metode este o pdcdlealS,,nu neapdrat voluntard,
dar pe care nu md pot impiedica s-o condamn.
Nu mi-am propus sd.rdspund la utilizarea sistematicd
a acestei anestezii de confort printr-o condamnare fErd nu-
an[e, Existd fdre iredoiald cazxi in care este mai bine, pentru
viitorul copilului gi pentru prezentul mamei, s6 se recurgd
la aga ceva. Cum spune Pierre Boutin, obstetrician la ma-
ternitatea din Lilas: <<Nuse pune problema sd respingem
peridurala, ci doar sb-i acorddm locul cuvenit, in maginE,
aldturi de cric qi de roata de rezerrd.>> Nimdnui nu-i trece
prin cap sE respingd, in numele nu gtiu cdrei ideologii, fo-
losirea unei tehnici care se dovedegte cu adevdratindispen-
sabil5., dar dupd pdrerea mea abuzurile incep tocmai din
momentul evaludrii caracterului indispensabil.
Mai intii, recurgerea sistematicd la peridurald nu inseam-
nd sd uigi camprea repede cd.intervenfiaprezint5 risctrri ime-
diate, limitate, fireEte, dar totugi riscuri? Au fost accidente,
pufine, dar au fost. O intervenlie nu este niciodatd neutrd.
Ce inseamnd ea, de fapt? Mai intii cevafrziologic, chimic.
Chiar dacd nu acceptdm intru toh:l ideile lui Fr6d6rick Le-
boyer sau ale lui Frans Veldman, trebuie sE recunoagtem
cd fEtul are o oarecare mad6 de inigiativ6 in momentul nag-
terii. Atunci cind anesteziezi corpul rnamei, ce se int?mpld
cu corpul copilului? intre jocut natural, hormonal de care
vorbegte Michel Odent gi substantele chimice care intrE in

Bebeiu5ul este o Persoana
Estelimped.ecifemeilecareauprotestatrecursesere
judecat
chiar ele la peridurali $i au avut impresia cd le-am
anurnili copii, in dorinla de a
Ei rnai cu seami cd ar* ales
demonstra cd bebeluqii nhsculi in mod natural sint
mai fru-
lor' Bine-
mogi Ei au mame rnai bune- Aga se explicE reacfia
in{e1es, nu aEa am intentrionat sd pun problema-
De ce sd fim lrnPotriva Periduralei?
Cind egti bdrbat, inseamnE intr-adevdr cd merili
sd fii
biciuit. De ce? Pentru cd mi se pare cd folosirea sistematica'
a acestei metode este o pd.cd1eal6,nu neapdralvoluntar|'
dar pe care nu md pot irnpiedica s-o condamn'
Nu mi-am propus sd r5spund 1a utilizarea sistematic5
a acestei anestezii de confort printr-o condamnare far6nu-
caz:riin care este mai bine, penfru
arrfe- Existlfrfaindoial6
viitorul copilului 9i pentru prezentul mamei, sd se recurgb
laaqaceva.CumspunePierreBoutin,obstetricianlarna-
ternitatea din Lilas: <<Nuse pune problema si respingem
peridurala, ci doar sd-i acorddrn locul cuvenit' in maEin6'
trece
uta*ti de cric qi de toata de rezervd'>>Nim6nui nu-i
prin cap sd respingS, in nurnele nu gtiu cdrei ideologii' fo-
iosit". urrei tetrnici care se d.ovedeqte cu adevdrat indispen-
din
sabild, dar dupd pdrerea mea abuzurile incep tocmai
rno mentLrl evaludrii c aracterului indi spensab il'
Maiintii,recurgereasistematicSlaperiduraldnut:searn-
ime-
nd sd uifi cam prea repede c5 intervenlia prezintE riscuri
diate, lirnitate, fireqte, dar totuqi riscuri? Au fost accidente'
puline, dar au fost- O intervenlie nu este niciodat6 neutrd'
Ce inseamnd ea, de fapt? Mai intii ceva fiziologic' chimic'
Le-
chiar dacd nu accept6m intru tohrl ideile lui Fred€rick
boyer sau ale lui Frans Veldman, trebuie sE recunoaqtem
naE-
c6 fEtul are o oarecare rnarjS de iniliativS in momentul
terii. Atunci cind anesteziezi corpul mamei, ce se intimpla
care
cu corpul copilului? intre jocul natural, hormonal de
vorbeEteMichelodentqisubstanlelechimicecafeintr6in
98
Na5terea, emolia qi confortul
cornponenta anestezicuiui nu se produce oare nici un fel
de reaclie nefastd?
Nu este oare vorba de un pericol pe care nu sintem ?n 1 rtl
ih\
stare sd-l evaludm intnr totul? a'*L.n
Pe urm4, efectele psihologice- Cercetirile efectuate in
I
nrl
Statele lJnite, unde peridurala se practichpe o scard rnult
a :'8,
t:
I
mai latgd dec?t in Franfa, atatA cd unele femei au uneori, { :-Fi
;&
mult mai tirziu, o stare proastS legatd de ceea ce au simlit Ifl
i rnl
la nagtere, ceva nedefinit' IJnele viseaz5 cd bebelugul nu
iese din pintece, iar medicul vine qi le pi.rlre in bra{e r.rncopil
scos din sertarul mesei!
Nu se poate oare vorbi de o pierdere la nivelul treirii,
ai sim{irii?
Este fErS.indoialsu5orsd faci un silogism de genul: peri-
durala alunga durerea; egti impotriva periduralei, deci vrei
ca femeile sd sufere'
Dar nu existE oare decit durere in timpul naqterii? Feme-
ile m5rturisesc Ei alte senzalii. Durere, fireqte, dap nr-rnumai
asta, ci gi senzalii nespus de puternice de pldcere' aproape
caplScerea sexual6, care le provoacd femeiloremolii foarte
violente, ca de pildA atac\iafald de corpul copilului. $tiind
cb rela{ia mamd-copil se va intemeia, de la inceput, pe min-
gii ere, p e contac tttl frzic, p e senzorialitate gi corporalitate,
nu e pdcat sd te lipseEti de astfel de emo{ii?
Unele femei merg la ginecolog cu gindul sd resping6
orice durere gi solicitd de la inceput peridurala. Aceleaqi
femei afirmd adesea cd nu suportd gindul de a fi atinse, nu
suportd ideea alaptatului, dupa cum altele - potrivit unei
anumite gindiri - nu doresc sE aibd un bdiat pentru cd nu
suportd ideea de a avea in pintece un sex masculin. Ce tre-
buie sEfac6 medicul? Sd sirnuleze cd nu infelege? S[ refi:ze
sE admitd c5 atitudinea respectivd ar putea fi ddunatoare
pentru copilul incd neniscut? Sd {in6 un discurs facil 9i de-
magogic, care ar suna cam aEa: <<Fireqte,doamnd, sintem
 Be b e lu Eu l e ste o pcrsoani
Nagterea, emolia gi conforh:l

in secolul XX" aveli perfectd dreptate, vd putem scuti de

ai supraviefuit- Poate cE tocmai aici igi va g5si mama pu-
suferin!6>?
terile de care are nevoie ca sd.-giajute copilul s6 supravie-
Nu exist6 oare alt6 cale, mai pulin cwroscutS, mai pu{in
t u ia s c 5 . . .
vizibtld., care il implic6 mai mult pe doctor, obliglndu-l sd
Dacd este vorba de o incercare, de o trecere, se pune gi
asculte cu rnai multd atenlie gi sE foloseascd cele noud luni
problema cdlduzei gi a rdspunderii sale. Dac6 se ivesc mai
de sarcind pentru a o ajuta pe mamd sd vadd altfei durerea,
tirdu dificultEli in relaliile dinrre mamd qi copil, nu medicu-
sd se gindeascd altfel lapropriul ei corp Ei la cel al copilului?
iui i se va cere socoteald, nu lui, care a adus copilul pe h_rme
Nu, naqterea nu seamS.ndcu scosul unei mdsele. NaEte-
f6rd s-o facd pe mamd. sd sufere.
rea cuprinde o dimensiune iniliaticd,lnseamnd trecerea de
lnn--o r.reme, in numele securitd{ii, mamelor nu li se dE-
la o stare \a alta., de la un statut la altul- Nagte4pa, penlru o
femeie, este intilnirea cu sine. Nu ai nici o intilnire cu tine
insd{i cind i1i scofi o m5sea. Ai intilnire doar cu dentistul.
Faptul cd naqterea este o incercare, o ini-tiere inseamnd.
cd trebuie sd ne intrebdm dacd incercarea trebuie infruntat6
ce-i intereseazd.,in afard de ceea ce au tot tirnpul sub ochi,
ori indepdrtatd. adic6,buna func{ionare a secliei?
Toate ferneile care protesteazd" impotriva laturii insu- Nu ne ddm seama ce rdspundere pe terrnen lung in-
portabile vorbesc despre durere. Nu exist5 insd nici o deose-
seamnb s5.impiedici sau sE nu permili ca aceastd incercare
bire ?ntre durere gi suferin!tr? Ceea ce este de nesuportat este sd fie trdita in cele mai bune condilii. Dupd pdrerea mea,
suferinla. Dar peste durere pofi trece, ce-i drept cu ajutor. ar fi bine ca tuturor femeilor sd li se permitd. s6 treacd prin
Suferin{a cuprinde ceva cumplit, care nu se regdsegte in du- incercare, qi nu s-o ocoleascd a priori.
rere: spaima de nedescris, de netrecut, care nu gtii de unde
vine, nu $tii cind incepe, nici cind se sfrrgegte. Putem spune,
cred, cd ceea ce este de nesuportat, pentruturele femei ldsate Tehnica nu trebuie sE se inte!"pund
singure in sala de naEtere, f6re nici un ajutor, este impresia ?ntre rnarn5 gi copil
cb vor rnuri.
Spitalul din Bayonne. Seclia nou_ndsculi.
Cind iqi descriu suferinla, folosesc cu toatele aceleagi
Patru-cinci sdli destul de mari, fiecare cu doud sau chiar
cuvinte: <<Amfost pe moarte vreme de zece, doudsprezece
o r e . ..> >
Ca gi cum, pentru a da via{E unei fiin1e, ar trebui sE treci
prin moarte, sd trdieEti agonia propriului corp pentm ca din
ei sd ias6 r:n altul. Iar agonia o respingi, nu vrei sd {i-o asumi,
nu vrei s-o trdieEti. O datd ce ai trecut prin iadul inilierii,
care cuprinde o agonie gi o moarte, ai inffat int-o altd etapd.
Te-ai schirnbat, pentru cd ai trecut cu bine prin incercare qi
100
1r\1
 Nasterea, emolia gi confortul
Bebelugul este o P€rsoana

Spectacolul este halucinant 9i nu este greu de imaginat

ani'
ce impact are asupra pdrinlilor' Sint aici' Acum ci{iva
gea-
aveau voie sE co.rie.nple doar de departe, de dincolo de
rnuri, copilul pe careabia ii distingeau din pricina aparatelor putern pri-
cu grije de ctnd sec{iile de neonatologie s-au deschis qi ii
sclipitoare. Acum insb il pot atinge' i;i strecoare
mi pe pdrinli, care vin s6-qi rningiie copiii, sd le vorbeasca;
m?inile prin foaiele incubatorului Ei mingiie cu un degetpru-
liber' noi incercdm sd-i indrumdm, sd-i ajutdm s5 intre ?n contact'
dentpicioruEele copilului, acolo unde gbsescun locqor
ghidul ftrE exces.
Atatt.i de mine se afla doctomlAlb'ert Grenier,
naEterea Trebuie sd g5seascd totui singuri. Existtr pe urm6 teama
rneu- Este pediatru; munca lui incepe o datd cu
lume' de sechele, care bintuie prin toate secliile de nou-ndsculi.
copilului. fe el il cdutam- Este cunoscut in intfeaga ade-
in general, consuita4iiie de supraveghere se fac penfru
p"rrtt, cd a pus la punct o metodS de investigalie neurolo-
pista cit mai repede la copii sechelele sau viitoarele sechele.
gic6. pe care a numit-o <<motricitate eliberatb>'
Aceastd operaliune fundamentala, care le permite neonato-
in matetie de siguranld, cloctorul Grenier nu respinge
cd <cnai logilor sd imbundttrieascd tehnicitre, este de rnulte ori traurna-
nimic din concepliile medicale curente; spune mereu
ord mai tiiantlpentru pdrinli dintr-un motiv la fel de fundamental:
bine ii impui unei mame sd-Ei legene copilui cu o
De se fac prea multe greqeli in declararea precoce a unei pa-
tirziu decit sd legene toatd viala un copil encefalopab>'
tologii.
asemenea, se qtie cd doctorul socoteEtecd relalia mamd-co-
qi cd ne- Am incercat, de zece atti, sd gdsesc o alt6 cale pentru
pil este mai importantd decit relalia doctor-copil
asupra consultaliile de suPraveghere'
voile pdrinqilor gi ale bebeluqului tr-ebuie s5 prevaleze
sd se cind iti faci consultaliile, ai de-a face cu copii evident
r"rroilo, corpului rnedical, pentru ca aceastd relalie
handicapa{i: in acest caz, lucrurile sint din nefericire clare,
poatd stabili cit mai bine 9i cit mai repede'
dar mai sint gi al1ii, suspecfi. Arn dorit s5 elimin cit mai re-
Chiar daci se considerS'un om de qtiint6preapulin atras
fiinld pede suspiciunea care atimb deasupra capului acestor bebe-
de speculaliile neverificabile, socoteqte bebeluqul o
luqi qi iatd cum am reuqit:
delimbajcucafetrebuiesdincercisdintriincomunicare,
care, Mai intii, cind consuili un nou-ndscut care iese dintr-o
chiar dacd s-a ndscut cu mult inainte de terrnen. Drept
Spre deose- seclie de terapie intensiva: acesta are frrd indoiald.tulbu-
cind ii consultd, li se adreseuzA cu<<domnule>>-
rdri motorii - este obosit, se afld in convalescenfi. Este evi-
bire de mulgi medici care se lin la distan{6 de <<obiectul>>
dent cE dacd {inem seama de faptul cE nu rbspunde cum
consultului, doctorul Garnier iqi exprimd' a priori increderea
sd trebuie la consultul tradifional, il vom considera suspect,
in <<subiectul>>consultat, iar aceast6 incredere ii permite
vom incerca sd vorbim cu relinere in fala familiei care st5.
oblind rezultate uimitoare.
la pindd $i care va primi vestea cit se poate de r6u'
or, convalescenla este o realitate. c:lnd li se explicS acest
Doctorrl Garnier:
lucru pdrinlilor, li se spune: <<copilul a ieqit din sec{ie; bine-
-Atuncicinduncopilseafl6intematinseclianou-n6s-
mama inleles, s-a vindecat de patologia acut6, dar incS nu s-a in-
cu!i, prin defrnilie mama nu-L primeqte' FireEte' Ei IU J
1 02
 B e b e lu g u l e ste o p e r so a n e
zdrdvenit; are tulburdri digestive, probleme de nutritie,
membrele inc5,nu i s-au indreptat, il dor, nu are tot timpul
chef sd intre in contact cu noi. Acum are nevoie de voi: tre-
buie sd-l luafi, sd-l iubifi, sd vd apropia{i de el, pentru cd
n-a{i avut cum s-o faceli pind acum - ali fdcut-o in sec(ie,
in loc s-o faceli acasd.,ca alqi pdrinfi. Nu v6 gdbiti, iar dupd
aceea intoarceli-vl lanoi nu ca sd.cdut5m sechele, ci ca sd
termindm consultul neurologic, pin5 clnd vorfi desture r5s-
punsuri pozitive care sd ne permitd sd afirmdrn cd.nu are
nici un handicap!>> ' disparpentrLr o vreme, copilul este capabil in mod voluntar,
Am mers chiar mai departe: consultul neurologic tradi-
lional nu era destul de cuprinzdtor pentru a ne perrnite sd
anticipdm viitorul, adicd sE vedem ce se va intimpla cu co-
pilul rnai tirziu.
intr-adevar, i-reprimele trei-patru luni, motricitatea copilu-
lui este in general reflexd, provizorie, gi amputut demonstra
in urma lucrdrilor unor strdlucili psihotogi experimentali
cd ?n spatele acestor reflexe din primele luni de viagEse afld
deja o motilitate intenlionatd, o mare bogdlie de calitili sen-
zorimotorii, la fel cu cea intilnitd la copilul mare.
Arn pus agadar la punct un consuit care constE in cal-
marea acestor reflexe: copilul este pus pe masd, linut de
ceafr. sau culcat pe o parte, ca toate migcdrile parazite sd.
inceteze, Ei mai ales se intrd in comunicare cu el; i se vor-
begte" i se prinde privirea, se spune tot tirnpul cite ceva, se
irecearcd chiar sd.i se vorbeascd. cu <<dumneavoasffi;), pentru
a-l personaliza cit se poate de mult. Iar cind am intrat in
comunicare gi am oprit reflexele, sintem in mdsurd sd-i ce-
rem sd se ridice, sd invingd gravitaqia, intocmai ca un copil
rnare.
Motilitatea inten{ionatd este singurul mod de a ne asi-
gura cd nu existS.nici un handicap. Am numit-o rnotricitate
eliberatd pentru cd in timpul consultului o descoperim in
spatele motricitEqii reflexe, care o disimuleazd.. Este ca o fe-
Nagterea, emolia 5i conlortul
reastrd'pe care o deschidem spre viitor. Anticipdm dezvor-
tarea. C?nd a ajuns la virsta mersului, copilului i se cere sd
rneargl. Evaluarea este uEoard. ME refer la un handicap ma_
jor, nr-rla o sldbiciune semiologicd. cind este ra virsta cincl
trebuie sd gadd, i se cere sd gadd, i se dd un stilou: dacd_
apucd, sintem siguri cd activitatea membrelor superioare
este normalS.
Cind este foarte mic, de frei-patru luni, nu se poate face
mare lucru, iar mai devreme, qi mai pulin; dacd reflexele
intenfionat, fiind in cornunicare cu cel care il consulta_ sd
aplrce un obiect gi sd se ridice.
Pe aceastd bazA, sintem in mdsurd. sd le spunem pdrin_
gilor foarte dewreme, in general inainte de trei luni, cd nu
am depistat nici un handicap major la copil.
Se intimpld insd ca aceast6 normalitate - pentru cd asta
cdutdm, un diagnostic de normalitate - sE nu se manifeste
atit de deweme. in aceste cazun le spunern pdrinfilor: <<Co-
pilul este inc5. in convalescenld. Normalitatea incd nu s-a
instalat pe deplin gi trebuie sd-l mai vedem, ca sd terrnindrn
consultul.>>Nu avem nici o dificultate: dat fiind cE sintem
in ciutarea norr-nalului, pdrin{ii revin, pentru cd se linigtesc;
iar dac5.la sfirgit- dupd cinci-gase luni - incd nu avern sem-
ne de normalitate, dac6 existd anomalii, le discutd.m, ne
uitdm dacd nu sint anomalii ale mugchilor, reminiscerile ale
r"rneipozilii incorecte din perioada prenatald, pozi(ii gre-
gite din perioada de creEtere.Dac6 vrefi, nu acceptdm decit
in ultimd instan!6 posibilitatea unui handicap.
- Dacd nu weli sd depistafi sechelele cit mai deweme,
nu pierdeli ocaziade a le vindeca ori de a le trata din timp?
- Este de la sine infeles faptul cd acest gen de consult
este insofit de o serie de examene complementare. Urmd-
rim, firegte, tot ceea ce s-ar putea urmdri dacd, din intim-
plare, copilul ar fi infirm rnotor cerebral, iar noi nu ne-am
 Nasterea, emolia 5i confortul
Bebelu5ul este o Persoana

da searna. urmdrim goldurile, facem kinetoterapie la

golduri
penfirr cd se qtie c6la infirmul motor cerebral acest element
este cel mai important; pe de alt1"parte, facem o urmerire
servorra\d., vizuald qi-.. auditivd, ceea ce este esenfial'
Sdludmcazu]-unuicopilcSruiaiivompunepinllaur-
md diagnosticul de infu-mitate motorie cerebrala. Diagnosti-
cul i-arn urmdrit de la nagtere; dar este fi.rndamental in cadrutr
- Nu va fi nici un regret sau nici un reproq din partea
pdrinlilor care,rrreme de gase-qapte luni, au fost hr6nili cu
ll.,uiu cE nu vor fi sechele, 9i totuqi ele exist5?
_ Dar noi nu le ddm deloc iluzia c6 nu vor fr sechele!
De fiecare d.atd.,lespunem pdrinlilor: <<V6putem spune c5'
copilul nu are nici un handicap, avem destule argumente
clinice s-o facem.>>Iar atunci cind nu avern af,gumentele

iEi vor incepe in mod firesc relalia cu copilul , ceea ce' dupd cind pdrinlii au un copil, dac6 merg la consultatll ln care se
mine, este esenlial.. ' cautE numai sechele, li se face fric5, nu se mai duc, fug; in
- Da, dar n-a!i inceput
totuqi imediat recuperarea' Ntt acest eaz,:.rtnumdr de anomalii pot efectiv ttece neobser-
e pdcat? vate, pentru cd nimeni nu rnai consultd copiii. Posibilitatea
- Vedefi, la inceput fbcearn ca toatd lumea: la primul de a le oferi pErinlilor o consultatie calrnd, era sd spun aproa-
sernnal de alarrn6, incercam sdvindec infirmitatea; am in- pe pldcutd gi destinsd, in care cdut6rn tot ceea ce este pozitiv'
inleles cd pentru ii fu"" sd revind regulat gi, in foarte rarele cazsi cind exist5'
leles pe urrnd. cE nu folosea la nimic, arn
o anomalie de duratd,carevapersista,carevafi deci o se-
sechelele motorii singuml lucru eficient este sprijinul psiho-
trogic perrnanent pentru familii, toatd lumea gtie asta' Infir-
mitatea rnotorie cerebrald drtreaz1.toatS important este
-^Iu;
sE urmdreqti qoldurile Ei sd stimtllezi pulin, ca sb r'rEurezi
poate organizarea structurilor neurologice sdndtoase'
E,ste echivalentul recuperErii, in acest moment, in ca-
zul in care copilul va fi handicapat" Deci nu se pierde timp'
AdicS se pierde mult mai pulin decit dacd rdscoleqti irn strd-
fundul individului in cautare de sechele cu orice pre{-
in acest caz, adwcem in aceast6 lume de copii recunos-
culi ca avind sechele o serie care vor avea sechele 9i o serie asigurarea bunei integrdri a unui copil in familie este nece-
cafe nu vor avea nimic. Pentru viitorii handicapali nu se sard pentru continuarea terapiei perinatale'
schimbd nimic, dar pentru cei care au fost, dacd pot spune N-ar folosi lanimic dacS i-am ajuta sd supraviefuiasci,
pe nedrepl, va fi foarte d6unitor'
astf,el, <<acuza!i>> iar dup6 aceea am face selecqii in integrateafamlliald gi in
107
106
 - Nu va 11 nlcr un reglet Sau rllcl urr r€Pr(J? Lrur I-
pdrinlilor care, vreme de qase-qapte luni, au fost hrEnili cu
ilwzia cE nu vor {r sechele, qi totuqi ele existd?
- Dar noi nu le ddm deloc iluzia c6 nu vor fi sechele!
De fiecare datd,le spunem pdrinfilor: <<V6putern spune cE
copilul nu are nici un handicap, avefil destule argumente
clinice s-o facem.>>Iar afunci cind nu avern argumentele
respective, le spunem cd inc5. nu s-a ajuns ia o dezvoltare
suficientd. a copilului, care nu Ei-a recdpdtat puterile dup6
patologie, ca sd atate ce poate. Nu le spunem niciodati cE
bebeluqul este normal.Avantajul pArinlilor este cE sint sus-
Or, atunci
linuli de la nagtere pind la depistarea handicapului-
cind pdrin{ii au un copil, dac6 rnerg la consultalii ?n care se
cautE numai sechele, li se face fric5, nll se mai duc, fug; in
acest caz,wrrnumdr de anomalii pot efectiv trece neobser-
vate,pentru cd nimeni nu mai consultd copiii. Posibilitatea
de a le oferi pdrinlilor o consultagie calmd, era sE spun aproa-
pe pldcutE gi destinsd, in care cdutdm tot ceea ce este pozitiv,
ii face sd revind regulat qi, in foarte rarele ca )i cind existd
o anomalie de duratd, care va persista, care va fi deci o se-
chelS pe viald., ei bine, aceasta se va manifesta dupi destuld
vreme, dar va fi deja asumatd psihologic de cdtre medic-
Copilul va fi adoptat de pArinli in mlsura in care, in cele
trei-patru luni, nici un fel de medic nu va fi in stare sd le
spund dacd,va fi sau nu handicapat; familiiie au astfel un
rdgazimportant. Al fi criminal sE li se spund altceva, deoa-
rece copiiul, handicapat sau nu, trebuie tnconjurat cu d:agos-
te Si ingdjit; qi se Stie - am trvdfat asta de la marii specialigti
in psihiatrie -, dac6 wei sd dezvdlui prea devreme un han-
dicap, distrugi sigur relalia dintre copil qi p6rinfi, 9i cred cd
asigurarea bunei integrdri a unui copil in familie este nece-
sar6 pentru continuarea terapiei perinatale'
N-ar folosi la nimic dacd i-arn ajuta sd supravietuiascd,
iar dupd aceeaam face seleclii in integrarea familialS Ei in
 Naqterea, emolia 5i confortul
Bebelusul este o Persoana

la Eoiduri - Nu va fi nici un regret sau nici un reproq din partea

da seama. Urmdrim goldurile, facem kinetoterapie
acest element pdrinlilor care, vreme de gase-gapte luni, au fost hrdnili cu
pentru cd se Etie c6la infirmul motor cerebral
o urmarire lluzia cE nu vor {r sechele, qi totuqi ele existd?
este cel mai important; pe de alt6 parte' facem
esenfial' - Dar noi nu le ddm deloc iluzia c6 nu vor fi sechele!
senzorrald, vintaldqi' . . auditivd, ceea ce este
pind la ur- De fiecare data, le spunem pdrinlilor: <<Vdputem spune cd
Sd ludm cazulunui copil cdruia ii vom pune
copilul nu are nici un handicap, avem destule argumente
rnddiagnosticuldeinfrrmitatemotoriecerebrala.Diagnosti-
in cadrul clinice s-o facem.>>Iar atunci cind nu avern argumentele
cul l-am urmErit de la naqte re; dar este firndamental respective, le spunem c6 incd nu s-a ajuns ia o dezvoltare
vor avea
grupului, al intregului lot de copii' Adic6 pdrinlii suficienta a copilului, care nu qi-a recdpdtatputerile dupd
si-
p"J" de aceleaEicuvinte ca 9i pdrinlii copiilor.s6nEtogi; patologie, ca sd arate ce poate. Nu le spunem niciodata cd
dar nu
gur, dac6 vrefi, se ajunge la o dezamd'gire treptatd' tebelugul este normal.Avantajul p5.rin;iior este cd stnt sus-
Pdrinqii depistarea handicapului. Or, atunci
vo, f, pdcdlili 9i mai ales nu se va pierde timpul' linuli de la nagtere pird la
ceea ce' dupd cind pdrinlii au un copil, daca merg la consultalii in care se
iEi vor incepe in mod firesc relalia cu copilul '
mine, este esenlial-. - cauta numai sechele, li se face fricd, nu se mai duc, fug; in
D?, dar n-a!i inceput totuqi imediat recuperarea'
Nu acest caz,tJrrnumar de anomalii pot efectiv trece neobser-
-
e pdcat? vate, pentru c6 nimeni nu mai consultd copiii. Posibilitatea
- Vedefi, la inceput fbceam ca toat6 lumea: la
primul de a le oferi perinliloro consultagie calmd" era sE spun aproa-
am in- pe pldcut6 gi destinsa, in care c6ut5m tot ceea ce este pozitiv,
semnal de alarm6, incercam sE vindec infirmitatea;
la nimic, arn inleles cd pentru ii fu"" s6 revind regulat Ei, in foarte rarele caztt;1 cind existd
{eles pe urmd cd nu folosea o anomalie de duratd, care va persista, care va fi deci o Se-
psiho-
sechelele motorii singurul lucnr eficient este sprijinul
qtie asta' Infir- chelS peviall,ei bine, aceasta se va manifesta dup6 destuld
trogic perrnanent pentru familii, toatd lumea vTeme, dar va fi deja asumatd psihologic de c6lre medic.
important este
mitatea motorie cerebrald d'ateazAtoatd iulu; copilul va fi adoptat de pSrin{i in mdsura in care, in cele
ca sd uqurezi
s5 urmdregti Eoldurile qi sd stimulezi pulin' trei-patru luni, nici un fel de medic nu va fi in stare sd le
ase'
po ate or ganizarea structurilor neurolo gice sdndto spun6 dacdva fi sau nu handicapat; familiile au astfel un
in ca-
Este echivalentul recuperdrii, in acest moment' ,igu"important. Ar fi criminai sd li se spund altceva, deoa-
pierde timp'
zul in care copilul va fi handicapat' Deci nu se reie copilul, handicapat sau nu, trebuie inconjurat cu dragos-
AdicSsepierdemultmaipulindecitdac6rdscoleEtiirrstr6- te gi ingrijit; gi se stie - am invdlat asta de la marii specialigti
pre{' in psihiatrie -, dac6 wei s6 dezvSlui prea devreme un han-
fundul individului in c6utare de sechele cu orice
in acest caz, aducem in aceast6lume de copii recunos- dicap, distrugi sigurrelalia dintre copil gi pdrinp, 9i cred cE
culi ca avind sechele o serie care vor avea sechele Ei
o serie asigurarea bunei integrari a unui copil in familie este nece-
care nu vor avea nimic. Pentru viitorii handicapa(i
nu se sari pentru continuarea terapiei perinatale'
pot spune N-ar folosi la nimic dac6 i-am ajuta sd supraviefuiasca,
schimbd nimic, dar pentru cei care au fost' dacd
pe nedrept, va fi foarte ddun6tor' iar dup6 aceeaam face seleclii in integrarea familiald Ei in
astfel, <<acuza!i>>
106
 Be b e lu 5 u l cste o pcrsoand

dragoste. Dragostea trebuie sE fie Ia fel gi pentru cei

sint perfect sdndtogi, qi pentnr cei care ,rl, iirrt.
care
De la un Tnveffs
Spitalul din Bayonne. O sald de consulta\ie,luminati
slab.
l a altul

Lapu{in timp dupd rdzboi,un medic,

Fernand Larrtaze,
aducea din Rusia aqa_numita metodd. de
nagtere fErd dureri.
Denumirea era irnproprie, pentru cd durerea
nu dispare de
tot, doar c5' femeia invafd. s-o canalizeze,
s-o lrn5 sub contror.
Pentru prima oar', un medic ?rrcercasE
le impdrtdseascd
femeilor ceea ce gtia. Cu ajutorul unor
schile, se strdduia,
impreund ctr echipa, sE le redea cheile p.op.ir_,trri
corp, trd_
irea mornentului care le fusese confiscat
cu sute de.ani in
urmd' Ideea era m'reatfu d,e-adreptul revoru{ionar'.
rn z'ere
noastre aproape cd a dispdrut; a rdmas
nurnai tehnica. cei
care au experimentat_o iEi mai arnintesc
de epoca respec_
tivS' Penfru prima dat., femeile erau respectate
poate rnai
mult decit fuseserd respectate wreodatd.
Dacd Fernand I-arnaze a fost primul
care ne_a invd{at
sd respectdm femeia care naEte, deicoperirea
copilului care
se nagte i se datore azd, frrd,?ndoiald lui
Fr6d6ri& L*boy"..
Dar pentru ca mama sd.-girecunoascd
copilul irr minutere
i09
 De la un invelis Ia alrul
Bebelurqul este o Persoana

Pe urmd se intoarce sPre coPil:

- Hai sd vedem dacd rnai qtii sb faci 9i altcevat I1 line
pe copil cu o mind de sub burtd, iar cu cealaltd' urcd. in sus
pe coloana vertebralS: picioruqele se indoaie qi se indreap-
t6, de la stinga la dreaPta.
mei trebuie eliberat cit mai repede'
- Asta este reflexul inotului, il are din naEtere' acum
Dardacdnimicnuintrerupeprivirile,mingiierile,dacd
aratil cd qtii sd mergi!
Pentru citeva clipe, bebelugul se sprijind pe propriile-i
picionrEe, care incearcd si facd un pas- -.

(( Toatdv\ala am lucrat in pediatrie, arn tteizeci Ei cinci

de ani de practicS, qi am dorit sd-i ajut pe ta{i Si pe mame
?nainte de aaveavreo problem5 cu copilul, nu dupd aceea'
N-am gdsit insd in pediatrie modelul potrivit, pentm cd in
acest domeniu toatillumea este in cdutare de boli.Arn fEcut
deci cinci ani de psihiatrie infantile" m-ampregdtit Ia Boston
ca psihanalist gi am putut urmdri un alt model de patologie,
constind in depistarea esecurilor ori a problemelor oame-
nilor, f[r6 s5 se lind seama de resursele existente la mamd
qi copil, ori la tatd gi copil.Am constatatcd'nici acest sistem
((un comunicator inndscub>'
nn func{ioneazd. cum trebuie, pentru cd nimeni nu venea
la consultalie dacE.nu avea probleme.
Boston, Beth Israel HosPital'
care Totugi, dac6 doreqti sd previi problemele, trebuie sd fii
Doctorul Brazeltonse afld la cdpdtiiul unei mame
iraurmd' prezentinainte ca ele sE apar6. M-am apucat sd studiez re-
a datnaqtere primului siu copil cu gaisprezece ore
agitd o ju- sursele de care dispun oamenii qi, in mod firesc, mi-am dat
in timpul corisultafiei, igi comenteazd gestuile'
seama cit de emolionali sint pdrinlii la contactul cu pro-
cdrie zornditoare:
priul copil: <<Doamne-Dumnezeule! Uite o persoani cu totul
- Uitali-v6, aude, se incnrnt6" '
noud, tot viitorul meu este in acest copil.>>Numai ch" la we-
Apoi, jucindu-se cu piciorugele copilului:
putea mea respectiv[, nu vedeam in bebelug decit un bo! de lut
- Ga"1i cum md apuc[ de deget? Aproape cb a9
care, ne gindeam noi, era tocmai bun sd fie modelat de cei
s6-1 ridic de Picior.
din jur. Asta se intimpla in anii '50. Pe mdsurS.ce studiam
Mama zimbeqte, atentd la tot ce se intimpld' Brazelton
bebelugii, imi spuneam: <<Sintatitea lucruri pe care sint in
ia ugurel copilul de brale qiil aEazd:
stare sd le facd!> in realitate, vedeam cit de puternic ai de
- Vede{i cum line capul drept? Cum se alaz6' cum des-
activ este copilul gi cit de bine se controleazd. Am inceput
chide ochii.
I\J
 Be b e lu g u l e ste o persoana
De la un invelis la alrul

afunci sE adun toate elementele gi mi_am dat seama,

tr.eptaL -Ba da' afunci ci:rd am descoperitcereprezrntd pentm
cd bebelugul este ?nc6.de la nagtere o persoand foarte
capa_
bild* Dacd, inlelegi asta.,rearizezi imedia t cd fiecarebeberug pdnn[i, cind am inceput sd-mi dau seama ce puteri qi ce
este un individ aparte si cd, in aceastE calitate, igi viitor existd. deja in copil. Am inceput atunci sd studiez toate
modereazd lucrurile pe care le poate face bebelugur gi rni-am dat searna
pdrinlii gi chiar mediui.>>
ffeptat cd elementul cel mai important este ceea ce copilul
i{i poate ardta la nagtere din ceea ce ainvdlat pe cind se afla
Aqteptarn intilrrirea doctorurui Brazerton cu cel de-ar
fn uter. Pentru c6, in timpul vielii uterine, a tot invd{at- Afir-
doilea copilag. Degi nu avea decitpatruzeci de
ore de viafd, malia asta tine in prezent de rutinh., dar in anii '50 incd nu
shannon frecea drept un copir nervos, ceea ce
este fErd in- qtiam acest lucru.
doial'. aproape inevitabil dacE te cheamd Shaqpon gi
ai srrE- Pe atunci nu gtiam cE bebelugur se obignuieEte in uter
moqi irlandezi.. .
cu muzica, cu zgomotele, cu rniqcarea qi chiar cu stimu-
Doctorul Brazelton o ia in brale. Shannon plinge.
Doc_ lareavintald'. Acum gtim: gtim cd, in uter fiind bebeLugur
torul riu se lasd impresionat o mustrd cu
Er blindete: vede, aude, este in mdsurd sd simt6 dispozigia rnarnei qi
- Ce inseamn5 asta? O sd stEm de vorbd gi o sd
ne_1ucdm reacfioneazd; depitrd{ in ultirnele Fei luni de sarcind, copilul
amindoi. Pofi sd te trezeEti qi s6 vorbegti cu mine.
reacfioneaz\.Taciclul de veghe Ei de sorrrn al mamei. Cu
copilul plir:ge intmna. Brazelton il zgirfie frrE sd se alte cuvinte, incepe sd se adapteze ra mediu chiar inainte
sin-
chiseascd. de nagtere-
- N-ai nevoie si faci aga ceva! Apoi, dacd adopgi principiul manifestat dinprimul mo_
Treptat, legdnat de miinile gi de glasul doctorului, ment fafd de mamd gi de tatd: <<rat6-m6!uita(i-vd cit sint
copi_
iui se linigteEte. de grozav!>>,po{i vedea cd mama este intru totul gata sE se
- FIai, gata, trezegte-te, deschide ochii! intoarce ataqezede copil, iar copilul este gata sd se atageze de ea,
capul.
Doctorul gi copilul se privesc indelung. gi pomind de la asta incepi sd observi resurse pe care nici
nu le-ai fi bdnuit.
Clipa in care, aga clrm se intimpl6 aici, bebelugul ne - Dar lumea obiqnuieqte sd spund cb.existd de fapt nu
aude
vocea gi deschide ochii, intoarce caput spre noi gi un bebelug, ci trei: cel care trdiegte in pintecele mamei, cel
ne priveqte
af,e o rnare trcdrcdtL'd emo{ionald datoritd impactului care vine pe lume gi cel care cregte, ca qi cum n-ar fi vorba
intil-
nirii pentru care nu sintempregdti{i, degi am auzito de una gi aceeagi fiinfd.
mr.rlfime
de lucruri in legdturd. cu ea. intilnirea cu o fiin{d - O! Este sigur acelaqi copil gi dup5 rnine procesutr de
din trecut,
cineva care se dezvolti cu uqurinli intr-un univers dezvoltare a sarcinii constd. in pregdtirea copilului pentru
are c6rui
chei le-arn pierdut, intr-un fel strdmosul nosku... adaptarea la un nou'nivers. in procesul in care se pregategte
pentru o lume exterioard cu totul noud, bebelugul simte
un
- Descoperirea bebeluqului nu v-a modelat intrucitva fel de excitagie, pentru cd a fost in stare sd suporte travaliul,
propriul comportament? nagterea gi aceast6 lume noud.. Iar excitatia lui se va trans-
' t1 2 mite mamei, care o va imp5rtdgi.

113

Bebelusul este o Persoana
- Vreli sa spuneli cd a invdlat se comunice cu ceilaili
in wreme ce se aflainuter 9i cd este gata sd continue?
de voi.>>
ShannonestetotinbraleledoctonrluiBrazelton.DupE'
comenteazd:
-DefiecaredatSseintimpldlafel:indatEcebebelugul
se intoarce spre ea, mama il ia in brale, nu rezistd" '
O intoarce pe Sharrnon cu fala spre el gi-i spune:
- EEti irezistibilS-..
vedea
Cind ne vom uita la film, cadru cu cadru, vom
ceva ce
ivindu-se in acest moment pe chipul lui Shannon
zimbet'
nu se putea vedea cu ochiul liber 9i aduce cu un
ne
- IJnele din lucrurile pe care le-am vdntt impreund
aratd. cE toate comportarnentele dobindite de bebeluE
in
timpulviet'iintrauterinevorfiutilizatepentruaatageaten-
pentru el dupd naqtere' Se poate
1ia tamenilor importan{i
114
D e l a un i nv el i s Ia al tul
vorbi de un fei de continttunt pentru cd, in rnod firesc, ceea
cernamatrebuie sd-i asigure copilului dupd nagtere consti-
frtie ceea ce numesc eu <(uninvelig>. Este vorba de un fel
de mediu protector in care il va {ine, il va privi, ii va vorbi.
Iar atunci cind il privegte, 1in?ndu-l in brafe, bebelugul reac-
fioneazd. Cind il pune in leagS.n frrdprecawlii, e nedumerit.
lar rnama invald foarte repede. Dacd asigur un inveliq, am
un bebeluq care-mi spune: <Aici erai, ce grozavl>>
- Povestea asta cu inveliqul este foarte interesantS, p€tr-
tru cd totul se petrece, spuneli dv., ca gi cum copilagul nu
este incd desdvirEit in momentul nagterii, ca gi curn ar con-
tinua sd se nascE. Nu gtiu cum se poate spune asta in en-
glezd; in francezb verbul este activ, pe cind ?n englezd este
pasiv. Vorbili despre bebelug ca gi cum ar continua si vin5.
pe lume. ..
-Aga este. -. Poate fr deci activ, participant activ. Con-
ceplia din Fran{a este intr-adevdr diferitd- Aici vorbim de
bebelug ca fiin{d pasivS, ca <<obiectal acliunii>>, dar este
gregit. Bebelugul rdspunde sau reacfioneazd'la tot ceea ce
face mama, de fiecare datd. Astfel devine repede wr partener
activ al mamei, gi din acest motiv vorbesc de inveligul care-i
cuprinde gi pe mamd gi pe copil, apoi de incdunul, al rnamei
injurul copilului. Strt mai multe inveliguri: cel dinjurul ma-
mei, care ii cuprinde pe so!, pe propria ei mamd gi cultura
ambiantd; in jurul ei existtr un alt invelig, care-l cuprinde gi
pe bebelug, apoi un altul, care-l inconjoar6 pe bebelug. Ast-
fel, copilul este produsul tuturor comportamentelor minu-
nate care sint gata sd atrag6 atenfia gi sd-i incinte pe pdrinti.
Un invelig? Folosindu-se de voce, cu complicitatea lui
Shannon, mi cula irlandezd. nervo asd, Brazelton va confec-
liona unul chiar sub ochii nogtri.
Shannon urld in leagdn. Brazelton se apleacd asupra ei
gi o strigd cu voce blindS: <<Shannon!Shannon! Shannon!>>
 -I

BebeiuEul este o persoand

D e l a un i nv el i g l a al rtrl

Bebelugul deschide ochii qi se uitd. Reflexul prinsului este - in America, Margaret Mahler numegte
inlocuit de agteptare, de interes fa{d de chipul de deasupra. simb iozi ce ea
curiozitatea, nevoia de com,nicare sintmai putemice. Trep*
tat, urletele frec in alt regisfu- Nu mai sint ra fer de <s6lba-
tice>>.Au o nuanld interogativd., care inseamna invitatie la
dialog, in mod absolut perceptibil.
Cu ochii a{intifi asupra iui Shannon, Brazelton continud
s-o strige pe nume, sc5z?nd ins5 simliior nivelui sonor ai
glasului. Drept rdspuns, Shannon igi ritmeazE.lipetele qi le
intercaieazl inpauzele l6sate de vocea doctonilui. Intensi-
tatea plinsului scade gi ea, lipetele qi chemdrile topindu-se
acum in ceva ce aduce cu un duet, cu un dialog. Brazelton
se ridicd qi-i spune mamei: <Vedeli cum s-a oprit din plins
ca sd vorbeascd cu mine? Vedeli cum se strd.duiegtes6 se
controleze?>>
Brazelton a intrempt corntxricarea cu Shannon, care wld
din risputeri. Dinnou se apleacE asupra ei Ei incepe s-o stri-
ge tot mai tare: <<Shannonl Shannon! Shannon!>>Trupu_
gorul se agitd, se rS.sucegte.Cu miqcdri nesigure, bebelugul
incearc5 sE-gi duc5. rnina la faqd. Are pumnutr strins, mr se
vede decit degeful mare. Brazelton reduce nivelul vocii pind
aproape de goaptE.Feti{a nu mai plinge, doar geme: <<Ceea
ce este minunat cu bebelugii este sd vezi eforfuriie pe care
le fac penku a cornunica... F{ai, Shannon, pofi pune degetul
in gurd!>>
Sub ochii nogtri, Shannon igi suge degeful mare in chip
aproape firesc. S-a linigtit. Se uit6 la doctor, disponibild,
nervos central.
a ten td...

- Ceea ce sptrne{i in legdturb. cu inveliEul nu este foarte

departe de gindirea discipolilor lui Meranie rilein sau Esther
Bick dinAnglia, de exemplu, atunci cind vorbesc d.espre
ceea ce numesc ele <<pieleapsihicd>. Sinte{i de acord cu
asta?
116
117
 jocul copilului, nu-I soltctta,
absolut inertil,nu participa la
nici mdcar nu-i rdspunde. Are chipul irnobil'
Privirea, fixd, este lipsit5 de expresie'
BebeluEui o observd. Este rnirat, descumpanit, nedume-
rit.$i-a<<pierdub>mama,darcredecdopoateaducedinnou

pa ru l . . .
Suferinla copiluhii poate pdreagreu de suportat, iar ex-
putertl
peien\acmd5, 9i zadarnicd' darnu trebuie uitat cd nu
constata acest lucru decit cu ajutorui camerei de luat vederi'
zi'
Oare bebelugii nu sint supuqi in jurul nosttru, in fiecare
nu le bdgdrn in
ia tot felul de agresiuni pe care nici m6car
seam6?
Filmarea de la Boston s-a terminat. Mi.chel ii propune
doar
mamei s5 se apropie de copil 9i sd-i explice c6 a fost
un joc. Timp de citeva minute, bebeluEul va fi supdrat' ' '

De la inveli; la corPul steril sau

a doua naFtere
unii psihanaligti au formul atipotezapotrivit cdreiabe-
belugul traieqte la naEtere ceea ce winnicott ntlrneEte <<spa
mb inimaginabilb. Acegtia suslin c6, vrerne de nou6luni,
cordonul ombilical, placenta, lichidul amniotic, toate com-
ponentele mediului uterin au fost resimlite de copil ca frcind
P e crL , s s r rrrvE r l ) v t b r - r I r L E E? r u r L zr lr a Pv vd L Y r - \, Pr tJ v(Jcl ,ual
fel, de piidd, cind mama se joac6 cu el, apoi se opregte brusc,
bebeluEul se g?ndeqte deodatS: <<Am r6.mas singun>, ceea
ce ii impune un grad de autonomie care depdgegteposibili-
6tile virstei!
- Ceea ce spunetine arat6.o mullime de lucmri legate
de ceea ce se intimpl5. in relalia dintre mamd gi copil, cind
aceasta nu este bund. - -
- FdrE indoial5., cred cd de fiecare dat6 cind ne uitdm
la filmele in care mama apare cu chipul absolul nemigcat
ne putem imagina ce insearnnd pentru un copil o mamd de-
presivd sau schizofrenicS; vedem ce reprezintd. sfigierea in-
veliqului ori a sistemului de comunicare pentru copil, care
se treze$te deodatd trtr-un go1 absolut, mult mai rd.u decit
o carenld afectivE. Carenla afectiv5 este una, dar faptul cd
se afl5. intr-un sistem inc6.lcat il costE mult mai mult pe copil.
- Spuneali mai inainte: <<Atunci cind provoc o astfel
de sirualie, mama spune in acelaqi timp bund ziua qi la re-
vedere>>,ceea ce presupune rrn sentiment de ambivalenfd.
- Da, bebelugul reac{ioneazL rnai greu la rur astfel de
comportament decit la nigte sentimente negative. Dacd marna
spune: <<N-amchef deocamdatd. sd md uit la tine>>gi se in-
toarce cu spatele, poate suporta, dar nu poate suporta cind
mama ii adreseazd un mesaj cu dublu sens, cu care nu gtie
ce sd facd.

Bebelusul ponnit
s5-pi cucereasc5 mama
inu-un studio video, Michael Yogman, colaborator apro-
piat al doctorului Brazelton, practicd aga-numita experienlh
sttllface. Filmeazd o femeie aldturi de copilul ei, cu o expre-
sie obignuitSpe chip. Sejoac5.- Dup5" citeva minute, Michael
o roagE sd ias6 sd.lase cooilul sinsur. Cind revine. este
 De la u n in ve lis la a lrul

Totul se petrece foarte repede. DupE prinsete se aude

vocea sacadatd a lui Julien, ca.re aratd,spre balonul steril:
- Julien nu mai trebuie sE stea aici, induntm? s-a ter-
minat? S-a terminat, gata cu balonul, gatacu balonul, gata
cu ba lo n u l...
Julien trebuie s6 se despartd de corpul steril. Este des-
cumpd'it, dar numai o clipa, pentru cd gdseqte repede bra-
tele mamei, griju tatdlui, care alcdtniesc in juml lui o altd
buld, in care primegte sd trdiascd de acum inainte. cu aju-
tonrl pdrinlilor, a kecut peste spaima pe care o simt poate
nou-ndscufii, frrd s-o poatE ardta.

De !a corpul steri! la incubat@r

Dintre toate mamiferele, flinta omeneascE este ftr6 indo-
iald cea care stb cel mai pulin in pintecele matem, care este
cea mai pu{in <<preg6tit5,>atunci cind iese afard..Are nevoie
de mai mult de un an ca sd inceapd sd meargd..Ca sd nu mai
vorbim de prematuri. Acegtia au nevoie mai mult decit cei-
lal1i, casd-gi desdvirgeascd.naqteiea, de ajutorul mamei, care
este adesea complet dezarmatd in asrfel de cazuri. Munca
lui Brazelton va cdpdta o dimensiune nou5, pentru c6 il va
ajuta pe copil sd-gi cucereascd mama.

christopher s-a ndscut ia treizeci gi una de sdptdmini.

Este scos din incubator pentru prima oard. Marna stir lingd
leagdn. Se vede cd nu indrEznegte s6-l atingd,.Brazelton il
ia pe christopher in brale, {inindu-l cu o m?nd de ceaf5 gi
cu alta de fund. BebeluEul pare extrem de fragil in miinile
doctorului, care-l scuturd ca sd-l trezeasc5, la fel de hotdrit
cum a ficut-o gi cu alli copii, dar cu gesturi mai largi, mai
pufin brugte. Christopher nu scoate nici un sunet; *u*u r"
uitd la el. Brazelton i-l pune deodatd in bra{e. Descumpdniti,
rl-ar lr rlrlga sr C;asa-r asrgure rrrvtrrr\iLrr LreSIJrtrL;are vurueqte
Brazelton, s-ar putea sE nu supravie{uiascd unei astfel de
spalme.
Nici un bebelug nu ne va putea spune wreodat5dacd ipo-
teza este sall nll valabilS, dar un bai'e1elpe nume Julien ne
va of,eri un inceput de confirrnare Si ne va ldmuri asupra
experien{ei prin care trece.
Din cauza unei boli, a unei deficienlq imunitare, a trdit
de la virsta de un an gi patru luni sub un corp steril, timp
de 819 zlle. A venit vremea sd fie scos afard. O echipd de
televizir.me se afld la fa\alocului. Imaginile sint blne
"^nto.-
cute, au fEcut inconjurul lumii.
Mama este lingd copil. VorbeEte cu el prin peretele de
plastic, incearcd s6-l liniqteascd, il ia in brafe-.. Bdie{elul
std in picioare. Corpui sterii fiind aEezJtpe un postament,
se afl6 la acelaqi nivel ca Ei mama.
Se poate spune c5.rnicul Julien n-a pus niciodatd piciorul
pe pdmint, cd nu s-a apropiat niciodatd de mama lui decit
prin peretele de plastic. Nu i-a auzit niciodatd vocea. Tatdl
este gi el prezent, dar aga cum se obipnuiegte in momentele
importante std ceva mai departe. injurul corpului steril s-a
adunat intreg personalul spitalului, de care a depins werrre
de aproape trei ani supraviefuirea lui Julien.
A venit clipa cea mare. Mama il imbdrbdteazl.. Copi-
lului ii este fricd, se refugiazE intr-un coll. Mai multe rniini
se intind spre el, prin deschlzdtura circulard. Plinge, dar to{i
incearcd sd-l linigteascd. Este tras spre iegire, o mind ii apasd
capul in jos ca sd-l ajute. in sfirgit afardl.Mama ii ia in brale,
o asistentE plinge, copilul se zbate, bralele lui il trag inapoi.
Este reflexul lui Moro, reflexul copiilor la nagtere, atunci
cind au senzalia de cddere. Calcd pe pdmint; adullii i se par
dintr-o datd foarte inalti; din fericire aude glasuri, al tatdlui,
al mamei, gi simte cum dragostea {ese in jur un fel de pinzd
pfotectoare.

Bebelu5ul este o P€rsoana
pe acest inveliE 9i simte excitalia pe care i-o provoacd' Ast-
i"t, d" piidd, cind mama se joacE cu el, apoi se opreqte brusc'
bebetuqul se g?ndeEte d'eodatS: <<Am rdrnas singun>' c€ea
ce ii impune un grad de autonomie care depdEegteposibili-
tdtile virstei!
- Ceea ce spuneti ne aratd o mullime de lucruri legate
de ceea ce se intimpld in relalia dintre mamd qi copil' cind
aceasta nu este bun6. -.
- Fdrd indoiald, cred cd de fiecare dat6 cind ne uitdm
la filmele tn care mama apare cu chipul absolul nemiEcat
ne putem imagina ce inseamnd pentru un copil o mami de-
presivd sau schi:zofrenicd; vedem ce reprezintd sfigietea in-
veliqului ori a sisternului de comunicare pentru copil' care
decit
se trezeEte deodatE intr-un gol absolut, mult mai rdu
faptul cd
o caren!6 afectivi. Carenla afectiv6 este una, dar
se aflE i:rtr-un sistem inc6lcat il costd mult mai muit pe copil'
- Spuneali mai inainte: <<Atunci cind provoc o astfel
de situalie, mama spune in acelaqi timp bund ziua qi la re-
vedere>>,ceea ce presupune un sentiment de ambivalen!6'
- Da, bebeluqul reaclioneazE tnai greu la un astfel de
comportament decit la niEte sentimente negative' Dacdmama
,p.rri*t <<N-amchef deocamdat5 sd md uit la tine>>9i
se in-
toarce cu spatele, poate suporta, dar nu poate suporta cind
qtie
mama ii adreseaza u.r' mesaj cu dublu sens, cu care nu
ce s5 facd.
Bebelugul Pornit
s5-pi cucereasc5 marna
intr-un studio video, Michael Yogman, colaborator apro-
piat aLdoctoruIui Brazel'ton, practicd aqa-numita experienld
itttt1o...Filrneazd o femeie aldturi de copilul ei' cu o €xpre-
sie obignuiti pe chip. Se joac6- Dup6 citeva minute' Michael
o roasd sd iasd si sd lase copilul singur' Cind revine' este
118
De la un invelig la altul
solicitd',
absolut inertS, nu participa la jocul copilului, nu-l
nici mdcar nu-i rdspunde' Are chipul imobil'
Privirea, fixd, este lipsitd de expresie'
Bebeiuqul o observd. Este rnirat, descumpanit, nedume-
din nou
rit. $i-a <<pierdub>rnarrra)dar crede cd o poate aduce
gestrcu-
lingd el. Are sd lupte ca S-o recucereascd. Incepe sE
Leie, zi'"'begte, intinde miinile gi scoate nipte lipete ugoare-
din ce
Mama nureaclioneazd;ramine impasibiia. copiiul,
tragd de
in cemai speriat, izbucneqte in lacrimi, incepe sE
srnulgz
haine, iEi duce minulele la cap, de patc6.aI vrea sE-$i
p d ru l. . .
suferinla copiluiui poate pdreagreu de suportat, iar ex-
putern
peiienlacrudE gizadarnice, dar nu trebuie uitat c6 nu
L.rrr*tr acest lucru declt cu ajutorul camerei de luat vederi-
Oarebebelugii nu sint supugi in jurul nostru, in fiecare zi,
la tot felul de agresiuni pe care nici mdcar nu le bdgdrn ?n
seamd?
Filmarea de la Boston s-a terminat. Michel ii propune
mamei sd se apropie de copil 9i sd-i explice c6 a fost doar
un joc. Timp de citeva rninute, bebeluqul va fi supdrat' ' '
De la inveli; la corPul steril sau
a doua naFtere
unii psihanaliEti au formul atipotezapotrivit cdreia be-
beLuqultrdiegte la nagtere ceea ce Winnicott numeEte <<spai-
mE inimaginabilil>. Acegtia suslin c5, weme de nou6luni,
cordonul ombilical, placenta, lichidul amniotic, toate com-
ponentele mediului uterin au fost resimtite de copil ca ficind
parte din propria lui fiinld.
in clipa in care trebuie sd ias6 din pintecele mamei, este
gol. Din propriul sdu corp se desprind, pentru totdeauna,
pa4i i.rtr.gi. simte cd se desface in buca1i. Are senza\ia cd,
este mutilat, sfirtecat, dezechilibrat la propriu ' Dacd' mama
119
 Dupd plinsete se aude
Totul se petrece foarte repede'
care aratd'spre balonul steril:
voceasacadatd a lui Julien'
s6 stea aici' in6untru? S-a ter-
- Julien nu mai trebuie gata
gatacu balonul, gata cu balonul'
rotnat? s-a termin at,
cu balonul" '
J u l i e n t r e b u ie s6 sedespartddecorpulsteri l. E s t e d bra-
es_
dar numai o clip6' pentru cd g1seqte repede
cumpdnit,
in jurul lui o alta
i, sniatatdlui' tare alcdnriesc
;;;;;-; Cu aju-
sltrdiascd de acum inainte-
buld, in care pt'*"qtt poate
peste spaima pe care o simt
torul pdrinlilor, a trecut
frrd s-o PoatE ardta'
 Bebelugul este e pe$,oana
n-ar f1 lingd el ca sd.-i asigr-rreinveliE'l despre care vorbe$te
Brazelto\ s-ar putea s6 nu supraviefuiascd unei astfel de
spaime.
Nici un bebeiup nu ne va putea spune weodatE dacd ipo_
teza este sau nlr valabilb, dar un bai'e1elpe nurne Julien ne
va of,eri un inceput de confirrnare Ei ne va ldmuri asupra
experienfei prin care trece.
Din cauza unei boli, a unei deficienfe imunitare, a trdit
de la virsta de un an gi patru luni sub un corp steril, tirnp
de 819 zlle- A venit vremea sd.fie scos afar6. o echipd de
televiziruie se afld lafatalocului. Imaginile sintLine
cute, au fbcut inconjurul lumii. ",r.ro.-
Mama este l?ngd.copil. Vorbeqte cu el prin peretele de
plastic, incearcd s5-1liniqteascd, ?I ia in bra{e... B6ie[elul
st5 in picioare. corpui steril fiind a$eziit pe un postament,
se afl6la acelagi nivel ca qi mama.
se poate spune cd rnicul Julien n-a pus niciodatd piciorur
pe pdmint, cd nu s-a apropiat niciodatd de mama lui decit
prin peretele de plastic. Nu i-a auzitniciodat6 vocea. Tatdl
este gi el prezent, dar aga cum se obignuiegte in momentele
importante stE ceva mai departe. injurur corpuiui steril s-a
adunat intregpersonalul spitalului, de care a depins vrerrre
de aproape trei ani supraviefuirea lui Julien.
A venit clipa cea mare. Mama il imbdrb6teaz6.. Copi_
iului ii este fricd, se refugiazd. intr-un col1. Mai multe miini
se intind spre el, prin deschizilttxacirculard. plinge, dar to{i
incearcd sd-l linigteascd. Este tras spre ieqire, o mir5. ii apas6
capul in jos ca sd-l ajute. in sfirgit afard! Mama il ia in brale,
o asistent6 plinge, copilul se zbate, brafele lui il trag inapoi.
Este reflexui lui Moro, reflexul copiilor la naqtere, ahlnci
c?nd au senzalia de cddere. Calcd pe pdmint; adullii i se par
dintr-o datd foarte inatli; din fericire aude glasuri, al tatblui,
al mamei, gi simte curn dragostea {ese in jurun fel de pinzd
protectoare.
12Q
D e l a un i nv el i -s l a al tul
Totui se petrece foarte repede. Dupd pitnsete se aude
vocea sacadatd a lui Julien, care aratl spre balonul steril:
- Julien nu mai trebuie sd stea aici, in6.untrr? S-a ter-
minat? S-a terminat, gata cu balonul, gata cu balonul, gata
cu balonul...
Julien trebuie sd se despartd.de corpul steril. Este des-
cumpdnit, darnumai o clipd, pentrlr cd gdsegte repede bra-
lele mamei, gnja tatdlui, care alc6tuieic ?n jurul lui o alt6
bu1d,in care primeqte sd tr6iascd de acum inainte. Cu aju-
torul pdrinlilor, a trecut peste spaima pe care o simt poate
nou-ndsculii, fErd s-o poatE ar6ta.
De la corpul steri! la incubator
Dintre toate marniferele, fiin.ta orneneascS.este fird ?rrdo-
ial6 cea care std cei mai pulin in pintecele matem, care este
cea mai putin <<preg6titil>atunci cind iese afard,.Are nevoie
de mai mult de un an ca sd inceapd sd meargd.. Ca sd nu mai
vorbim de prematuri. Acegtia au nevoie mai mult decit cei-
laLgi,casd-gi desdvirgeasc[ naqterea, de ajutorul mamei, care
este adesea complet dezarrnatd in asrfel de cazuri. Munca
lui Brazelton va c5pdta o dimensiune noud, pentru cdilva
ajuta pe copil sd-gi cucereascd marna.
Christopher s-a ndscut la treizeci gi una de sdptdmini.
Este scos din incubator pentru prima oar6..Marna std tringi
leagdn. Se vede cd nu indrEzneqte sd-l atingS. Brazelton il
ia pe Christopher in brale, finindu-l cu o m?nd de ceafb pi
cu alta de fund. BebeluEul pare extrem de fragil in m?inile
doctorului, care-l scuturd ca s6-l trezeasc5.,la fel de hotdrit
cum a frcut-o Ei cu alli copii, dar cu gesturi mai largi, mai
pu{in bruqte. Christopher nu scoate nici un sunet; rnama se
uitd la el. Brazelton i-l pune deodatd in bra{e. Descumphniti,
 BcbeluEul este o Persoana
mafful ii cere ier[are bebelusului: <<Te-amfoezit"puiule, te-am
sup6rat. -.>) Si i-l dA repede inapoi doctorului'
- Curn se face cd bebeluEul nu mai plinge atunci cind
il consultali?
- Bebeluqii pling din rnai multe motive, dintre care unul
este fapful cd se sirnt tulburali; un alt motiv constZ.in inde-
pdrtarea stimuliior perturbatori qi mai existd poate gi un alt
motiv, care const5.pur gi simplu in sldbirea presiunii' Dar
dac6.il intereseaz6 ceva, nu mai simte nevoia s{plingd' Be-
beiuqul se poate opri din plins ca sE asculte; la asta lucrez
eu acum.
- Cum se face c5 oarnenilor le este in general teamS de
copii, iar dumneavoastrE nu?
- (Ride.) Md joc de multd vreme cu bebelugii, aga cd
ar fi de-a dreptul o prostie s6-rni fie team6 de ei! Serios vor-
bind, cred cE am o mare incredere in ei, pentnr cE nu-i vE'd
atit de pldpinzi, atit de lipsili de apdrare. Cred cd sint frculi
pentru comunicare. Ar trebui s6 ar6tEm, cu privire la b6ie-
delul prernafur, in ce masurd depinde de o structurd interna
extrem de fragila, de un sistem respirator delicat, de un sis-
tem autonom gi de un ritm cardiac Ai ele fragile 9i aqa mai
departe. Dacd vE dafi seama de asta, puteli in{elege cd atunci
cind vrea s[ fie atent la ceva face un efort imens, pe care
nu-l poate sus{ine muit6. vTeme. unul din lucrurile pe care
le fac atunci cind md joc cu un bebeluq pfematur este sd-i
las desful timp sd se odihneascS, sd fac pavze;pe urmd md
intorc la el, apoi iar il las sd se odihneascd, md intorc din
nou gi tot aga. Este un element foarte important' pe care
orice mama trebuie s6-1 {inl minte atunci cind are un copil
plEptnd ori prematur.
Ne intoarcem la cepdtiiul lui Christopher- DupE ce l-a
ldsat sd se odihneasca, doctorul Brazelton l-a luat din nou
1 22
De la un inveli5 la alrul
Brazelton ii
in bra1e.christopher deschide anevoi e ochii.
vorbegte cu blinde{e, dar cu hotErire Ei scutura trupuqorul
drac mic ce
sub privirile mamei: <<Nu-mi face una ca asta,
eqtit Ttezegte-te!>>
pleoapele lui christopher tremurS uqurel qi se simte ce
vocea
eforturiaq face casa1in5. ochii deschigi- Legdnat de
Da,
doctorului Brazelton, bebeluqul schtleaza un z?mbet.
un zimbetl
- Hai, trezeqte-te, trebuie' Nu mai zimbi, nu !ine" '
Mama nu este speriatS', acum se distreaz1' qi particip5
activ la dialogul cu fiul ei. christopher clipegte din ochi,
dar nu poate s6-i deschidd de tot-
- A, poate cE lur-nina e prea puternicd! Asta era, nu?
Asistenta pune mina intre lurnind, qifala copilului; aproa-
pe instantaneu, acesta deschide ochii rnari. Doctorul Btazel'-
ton apuc5 o rninge micd, rogie qi o plimbd incetiEorprin fala
ochilor lui Christopher, care o urmd'reqte cu privirea'
-Ati vfuzvt, poate intoarce capul, e fantastic! ii spune
doctorul rnamei-
- Cind medicul se afld in fala unor pdrinli speria{i, ai
irnpresia c6, in funclie de atitudinea lui, ii va putea linigti
sau dimpotrivS, spaima i se va transmite si lui' Ce pdrere
ave{i?
- Ave{i dreptate cind spunefi cE felul in care rnedicul
se poartd cu copilut nu poate sE nu influenteze felul ?n care
mzrna se va purta cu copilul. Mama asteapta ceva de la me-
dic. Mi se pare agadar cd trebuie neapdrat ca bebelugii sd
nu mai fie trata{i ca Ei cum ar fi insensibili sau ca gi cum
ceeacele facem noi n-ar avea nici o importanlS. DacE facem
asta, mamele vor gindi cam a$a: <<Toatdspaima din timpul
sarcinii n-a fost degeaba!>>oricum, cred c5.spaima din timpul
sarcinii este o latura foarte importantd a procesului de pre-
I,LJ
 Bcb e lu g u l e ste o persoana
gdtire a matemitetii. Grija, teama sint deci ceva foarte firesc
qi foarte pozitiv.
Dacl,lucrez cu mama in tirnpul sarcinii, dac6 o conving
cd miqcdrile pe care le face sint foarte importante, c6 bebe_
luqul reacqioneazd la lumin5 sau la sunet, cd starea iui se
schirnbd in funclie de a ei (qti!i, seara, cind mama se culce,
bebeluqul se agit5.,iar cind munce$te, copilul se odihneqte),
dacd rnarna in[elege cd.ea qi copilul incep sd se lege r_rnul
de altul ca niEte fiinle orneneqti, totul se schimbd pentn-rbe-
beluqul aflat incd in uter.
? sd-i aSezaliin fund, se uitd in jur ca qi cum ar spune: <<Asta
Trebuie neapdrat sd incepi sd lucrezi cu oamenii inainte
de naEtereacopilului, pentru ca ei sd gtie dinainte cd este
vorba de o persoand - eri, fireEte, am o pre.judecatd - , dar
ei trebuie sd,-qidescop€re copilul nou-ndscuf ca sd vadd de*
spre ce persoanE este vorba. Iar din propria rnea experienfd
gtiu cd rnama care igi descoperd copilul aSacum este el cu
adevdrat se gindegte: <<Drace,dar e chiarputernic, o sd md
pot ocupa de cineva aga de puternic. N-am de ce sd md tem
cd o sd-l zdrobesc ori o sd-i fac vreun rdu pentru cd sint ne-
indem?natic5. ori nervoasd.>>Mama se poate deci rnobiliza
qi-Ei poate recdpdta increderea in sine; bebeluqul se uitd
atr-rncilae4 se lipegte de ea, iarrnama se gi:edegte:<<Doamne,
rlite ce bine md descurc.>>(Risete")
* Ceea ce ni se pare foarte important este faptul cd, prin
f,eiul in care consultali copilul, wreli sd-i ardtali cd aveli in-
credetre in ceea ce este el ?n stare sd fac6.
- Este absolut necesar sd fii convins de faptul cd.bebe-
luqul poate face o mullirne de lucruri, pentru cd alrminteri
n-o sd le facd. Cred cd la fel se intimpld qi cu mama: dac5
nll are incredere in copil, acesta nu va fi in stare sd facd ni-
rnic. Bine?n{eles,convingerea rnea este cd bebeluEii pot face
orice. .(Risete.) Dar absolut orice !
- Ne puteli spune ce se int?mpld atunci cind consultati
un bebeluE?
124
D c l a un i nv el i q i a ai tul
- Incerc sd vdd ce este induntrul lui, s5.vdd ce face, sh
vdd ce anume reprezintl, pentru el ceea ce fac eu, Cind de-
clanqez reflexui lui Moro sau reflexul capuiui, cind il pun
pe burtb ca sd-1 fac sd ridice capul, md intreb tot tirnpul:
<<Osd fie ?n stare?>>,ceea ce m6 ldmuregte asupra potenfia-
lului sdu neurologic, dar apoi md iretreb: <<Darce inseamnd
oare asta pentru el? Face un efort mare? Dac5. face un efort
rnare, asta iI oboseqte ori iEi spune dupd aceea: Ia te uit5.!
Am purut!)); asta se poate vedea la nou-n6scufi. Cind ii lua1i
e!Aici voiam sd ged.>> Cred cd medicul sau asistenta, Ei de
asemenea pErinlii, trebuie sd pindeascd astfel de reaclii.
Piaget Ei RobertWhite au vorbit despre asta ca despre <<sim-
hrl competenlei>>,care ii da bebelu5ului sentirnentutr propriei
imagini ori al propriei competenfe, iar transrniterea acestui
sentirnent cdtre bebelug este datoria pdrin(ilor.
- increderea gi respecful sint sentimenteie ceie rnai irn-
portante in abordarea relaliei cu bebelugui?
- Dupd pdrerea mea, respectul te ajut6 sd descoperi la
bebeluqi lucruri pe care nu le-ai observat inainte. Vezi cit
sint de putemici qi cum sint in stare s5-gi controleze starea
de congtiinfd. Cred chiar cd bebelugul prernatur de mai ina-
inte fdcea tot posibilul ca s5.rdmind treaz, ochii i se inchi-
deau, dar tot incerca sd fie atent.
Ei bine, avem aici un proces foarte activ. Bebelugii nds-
culi la termen pot face asta, iau ceva ca mingea ropie ori
fala mea Ei se uitd indelung, qi poli observa cu citd energie
acumuleaz6 informali i.
- Cind vd aud vorbind astfel, mh gindesc cE rnai sint o
mulgime de oameni la ora actuald care nu cred cd bebelusii
pot vedea sau auzi cind au doar doud-trei zile.
-Nu infeleg cum de s-a ajuns aici, doar dacd, dintr-un
motiv anrrrne, nu i:ndrEzneam incd sd-i considerdm pe bebe-
lugi drept nigte indivizi.Iar atunci cind o treime din bebeluEi
125
 BebeluEul este o persoana
riscau sd moar6, la virsta de o 1un6-dou6, incercam poate
sd ne protejbm cind spunearn in sinea noastrS: <<Darincd
nu este o persoand!> Vedeli, a trecut ceva lTeme de cind be*
beluEii nu mai mor gi chiarnu inleleg de ce ne inc6pllindm
sd.spunem cE nu v6d gi nu aud. Mai ales cd-,dacd spunem
cb bebeluEul nu vede gi nu aude, ii lipsim pe pdrinli de posi-
bilitatea de a spune: <<O,ce grozav! Uite cum md vede gi
1116aude.>>Este un lucru foarte important.
De data asta, mama lui Christopher n-a mai.Eovdit. $i-a
luat fiuI in brale. Se vede limpede cd-l line exact cum il li-
nea doctorul Brazelton. ii vorbegte gi-i solicit6 atenliala fel
de hot6rit. DeodatS, Christopher deschide ochii mari de tof
mai mari decit afunci c?nd se uita la doctor. Pare mirat Ei
zimbeqte, atit gi nimic mai mult. <<Eprea mult, prea mu1t. .,>>
gopteqte mama.
-Arn v6zut dimineaid curn se uita mama la ceea ce fE-
cea{i cu copilul gi cum a frcut qi ea acelaqi lucru dupd doud
minute. A fost minunat.
-A$a este. Vede{i, prima oar6 cind am inceriat s-o fac
sd lind copilul, nu voia, vE amintili? Apoi, cind i-am ardtat
toate aceste lucruri, dorea sd facd la fel. Dupdpd,rerea mea,
nu creezi nimic nou pentru mamd, toate astea exist6 deja,
dar ii dai voie, ca persoand competent5, sd doreasc6 sd fre
la indilime fa16 de copil. Este un mare pas inainte pentru
marnd.
- VA folosi[i de autoritate nu ca sd interzice{i, ci ca sd
perrniteqi?
- Ca sd permit gi ca sd incurajez. Cred cd asta trebuie
sd facem dacd dorim si evitdm problemele psihosomatice
sau posibileie handicapuri la bebelugi, la copii. Convingerea
meapersonald este cE am putea evita o mullime de eEecuri,
126
De la un invelis la altul
care reprezintl. tot atitea pericole pentru viitorul copiilor
noqtn.
Respectul, increderealwiBrczelton in copil ii vor per-
mite sd-i arate mamei tot ceea ce este in stare sh f,acd. Iar
ea:r.afi linigtitd gi va gdsi curajul necesar pentrLl a deveni
cu adevdrat marna coPiluiui'. '
Christopher, omuleful care nici nu trebuia sd se nascd,
va citi atunci in ochii mamei ci nu este singur pe lume'
inlelegem din ce in ce mai bine cdbebeiuqul este inainte
de toate o fiin{6 de reialie gi nicidecum acel tub digestiv de-
scris, nu demult, de manualele de pediatrie'
cei care se
$i tohrgi, chiar in zilele noastre, rnulli dintre
ocup6 de bebelug, cafe ?1ajutE s6 vin5. pe lume ii trateazS in
continuare ca gi cum n-ar fi conqtient de lurnea inconjurd-
toare. cei ca Frans Veldman sau Thos Berry Brazelton sint
pulini. in schimb sint mul1i cei care continue sd se poarte
cu bebelugul ca gi curn dezvoltarea sa armonioasa n-ar depin-
de fundamental de calitatea qi permanenla relaliei cu mama
gi cu mediul apropiat, ca Ei cum ingrijirile unei persoane
competente din punct de vedere tehnic ar fi suficiente.
in prezent, trebuie s6 rec'noaqtern, ceea ce cdlS*zeqte
comportamentul multora este importanlaprimordialS a re-
la{iei mamS-coPil.
 Partea a treia

ffi*fum$*ssffi$
c&r# ffi# strffiffim

neasca.

mediul aerian extern, hotdr6qte in clipa pe care el insugi o

alege sd se extrag5 in mod activ dinpintecele matem. ceea
ce pare azi de domeniul fantasticului arputea deveni posibil
rniine.
Dacd toate cercetdrile actuale se concentreazd. atit de
mult asupra interacliunilor rnam5.-copil, asupra a ceea ce
profesorul Ajuriaguerra numea <dialogul tonic>>dintre bebe-

129
r'^ gl rir4rr14 gr l r uars Js [lrErrlEl4. L a7.Li7..iid-ILl9llLulr gsLe pgnu:L

cd desprinderea r6mine elemenful esen{ial.

Omul-reptild a iegit din apd- I-au trebuit citeva milioane
de ani ca sE se ridice in picioare- Dupd alte citeva milioane
de ani, igi vaimplini probabil visurile cele mai vechi gi mai
indrdznele ale speciei umane.
Pind. mai ieri, cosmonautul era legat de naveta spalialE
cu un cablu, un fel de cordon ombilical.Azi este autonom,
datorit5 scuterului spa{ial. Dupd citeva milioane de ani, va
p6rdsi planeta pentru a evolua liber in spafiul interstelar.
Omul careva fi in stare de aqa ceva nu va finicidecum
un fXt ldsat in voia soartei timp de nouE luni ori scos cu for-
cepsul din pintecele marnei-
Cine poate gti ce vor face miine copilagii ldsa{i foarte
devreme sd-gi incerce capacitdlile sub privirea atentd a oa-
menilor mari? Cum va fi oare bebetrugul care-Ei dezvdluie
treptat tainele, despre care gtirn din ce in ce mai mult, apoi,
pe mdsurE ce cregte, din ce in ce mai pufin ?
lLr; sl frLaffrd i'l Ile cafe se rfi[elllelA7a iatz.q.alltenfut, esle pentru
cd desprinderea rdmine elementul esenfial.
Omul-reptild a iegit din ap5. I-au trebuit citeva milioane
de ani ca sd se ridice in picioare- Dupd alte citeva rnilioane
de ani, igi vairnplini probabil visurile cele mai vechi gi rnai
indrd.zne{e ale speciei umane.
Pind mai ieri, cosmonauful era legat de naveta spatial5
cu un cablu, un fel de cordon ombilical.Azi este autonom,
datoritd scuterului spalial. Dupa citevamilioane de ani, va
pdrdsi planeta pentru a evolua liber in spa{iul interstelar.
Omul careva fi in stare de aga ceva nu va fi nicidecurr
un fXt lEsat in voia soartei timp de noud luni ori scos cu for-
cepsul din pintecele mamei-
Cine poate gti ce vor face rniine copilagii ldsagi foarte
devreme sd-gi incerce capacitdlile sub privirea atent5 a oa-
menilor rnari? Cum va fi oare bebelugul care-gi dezvdluie
treptat tainele, despre care $tim din ce in ce mai mult, apoi,
pe mlsurd ce creqte, din ce in ce mai pulin ?
 Bcbelusul este o Persoana

O Cragcste
ctercuta
'llV

de ani, igi va implini probabil visurile cele rnai vechi gi rnai

indrdzne\e ale speciei umane.
Pind mai ieri, cosmonautul era legat de naveta spa{iala
cu un cablu, un fel de cordon ombilical.Azi este autonom,
datorita scuterului spalial. DupS citeva mitrioane de ani, va
pdrdsi planeta pentru a evolua liber in spa{iul interstelar-
omul carevafi in stare de aqa ceva nu va fi nicideculn
un fit lEsat in voia soartei tirnp de noua luni ori scos cu for-
cepsul din pintecele mamei-
cine poate Eti ce vor face rniine copilagii lSsali foarte
devreme s5-Ei incerce capacitalile sub privirea atentd a oa-
menilor rnari? cum va fi oare bebeluEui care-gi dezvSluie
treptat tainele, despre care gtim din ce in ce mai mult, apoi,
pe m5surd ce cregte, din ce ?n ce mai pulin ? Acum doudzeci de ani se mai credea cd sugarul este o
fiin{Evegetativd, untub digestiv care trebuie ingriji! hreniq
o fiinli a cdrei congtiinld se trezeqte doar o datd cu aparilia
lirnbajului- Atunci incepea rnunca de educalie, care adu-
cea mai curind cu dresajul animalelor sdlbatice decit cu o
rela{ie de la persoanE la persoand.
Se gtie la ora actual5 cE bebeluEul este integrat in limbaj
cu mult inainte de aparilia limbajului articulat. Incd de la
tnceput, este fird iredoialS c fiinle de rela{ie, de comunicare'
Atita timp cit se afl5 in pintecele marnei, stabilegte co-
municarea aproape exclusiv cu iluuna Ei poate puln cu tatEl,
fralli gi surorile, care fac parte din mediul foarte apropiat-
Este o relagie foarte sftins5" intimS" foa*e diferitd de cea obli-
gatil care il agteaptE in lumea <<noastrd>>.
Dupd cum am vdntt, totul incepe in momentul in care
obstetricianul pitrunde intr-o istorie din care nu qtie nimic
gi se simte indreptdt't sE decidd cd lucrurile se vor desfi$ura
 Bebciu5ul este o peruoand
asa gi nu atrtfel, fErd sd,se gindeascd la efectele hotdririi sale
pe terrnerr i.urg.Apoi continuE in maternitate, unde puericul-
toarele ?gi folosesc puterea bazatLpe cruroEtinle foarte vechi
gi adesea depdqite (in care dresajul se confundE de multe
ori cu relalia). Ilnele le sfetLriescpe mame sd nu-Ei ia prea
des copilul inbrale <<pentrucdvafi plin de toane>>,sE nu_i
dea s5' sugd cind cere <<pentnrcd rnai tirziu n-o sa mai stiti
ce sd face{i>>.-.
Pe scurt, se decreteazd.qi mai ales se cenzureaz\.toate
emo{iile care in mod firesc ar trebui descdtugate. <i[-Esali-i
sd ptringE, ca sE aibd pldmini sEn6togi>>.<Nu agJ se infaq6
copilub>. .. Puericultoarea de la maternitate line sE facE totul
ca la Ecoale, fXrE sE se gindeascd m5car o clipd cd nu ea, ci
maria ar trebui sE fac6 totul, chiar dacE este mai pulin inde_
rninaticd...
in concluzie, incd nu se {ine seama de faptul cE relalia
dintre rnamb gi copil rdmine prioritarE. Evolu{ia, deEi per-
ceptibild, este foarte lentE. Acum douEzeci de ani, de pildd,
mamele nu aveau voie sE stea in crege. in anii de dup6 16z_
boi, crega era o unitate medicalizatE, condus6 de un soi de
<<sergen{il>,nigte asistente care asigurau igiena, cur6{enia qi
hrana' ceea ce sejustifica irnediat dup6 rdzboi,dar dupi cinci
ani era dep6qit. Cu toate acestea, timp de incd doudzeci de
ani, in nurnele aceloraqi principii, mamei gi copiiuiui le-a
fost impusd o despdrfire care era resimlitd, de c5tre orice
fiin{5 congtientE, drept o pdrdsire.
Pentru a evita rnicrobii, marna trebuia sd-gi prezinte co-
pilul la un ghigeu, unde era preluat de nigte femei in alb,
care-l dezbrdcau complet Ei-l imbr5cau cu haine de creqd;
nirneni nr"r-l striga pe nume-.. Totr.ll era curat, biberoanele
erar.r dozate gtiin{ific, dar mulli bebelugi gi copii erau tot
timpul bol:ravi gi plingeau intruna. Nimeni nu voia s6 creadd
cd starea proastS provenea din faptul c6 copilul se simlea
abandonat in fiecare dimineald gi adoptat in fiecare seard.
132
O dragoste pierduti
Cu copiii se stabiliserd relalii de grup, dar niciodat6 indi-
viduale.
Poate cd rnarna simlea acest lucru, poate cd se sim{ea
chiarvinovatd cd-qi lasd copilui singur toat1 zina svsd mear-
96 la lucru. Dar nimeni nu fhcea nirnic penhrr a-i uqura vina-
in ochii personalului, p6rinlii erau nigte duqmani, fard,ca
acest lucru sd fie spus vreodat5. cu glas tare. Erau prlrt6torii
de microbi, cei care fEceau rdu, cei care primeau un copil
perfect qi anulau in citeva ceasuri eforturile unei zile irrtegi.
$i apoi, pdrinlii erau ftld, indoiald nigte p6rinli r5i! De ce?
Tocmai pentru cE accegstau.caasemenea lucruri sE ii se in-
timple propriiior lor copii.
Sitrraqias-a schimbat. in zilele noastre, copiii au o perse
nalitate care li se respecti, unprenume cu care s?nt chema{i,
li se vorbegte mult- inainte, copiilor nu li se vorbea la cregd
pi nu era de mirare cd aveau probleme de limbaj.
Mamele au acum voie sE inke in creqd, sint chiar invitate
pentru arealiza ceea ce poartE numele de <<integrare>>. ina-
inte de a incepe lucrul, marna vine tirnp de citeva zile la
cregd, ii arut[ <<locul>> copilului atunci cind il aduce dimi-
neafa gi cind vine seara s5-1 ia. ii prezintd copilului, care
are uneori doarvirsta minirn5. pentru a fi admis, adic5 doud
luni, ingrijitoarea care se va ocupa de el. intre marn6 gi in-
grijitoare nu mai exist6 acea rivalitate surd6. Dupd cepleac5
mama, copilului i se vorbegte despre ea f6rd teama de a
provoca o crizd de disperare.
inplanul igienei, se accept5 anumite riscuri. Copiii sint
poate ceva mai murdari, dar rnai pu{in bolnavi- Esen{iatrul
este ca relafia dintre mamd gi copil sd nu fie intrenrptd bmsc.
Aceastd relafie se menline, chiar dacE nu este direct5. Cum
ar spune Frans Veldman, copiii se prelungesc, se integreazd
in crega care face parte din universr.rL lor, la fel ca gi casa.
Lucrul cel mai incredibil este cd avem la dispozilie de
aproape cincizeci de ani rezultatele unor lucrEri gtiinqifice
133

Bebelusul este o persoani
care dernonstreazd importanta fundamenta,l1, a relaliei ura-
rn5,-copil-
in anii '30, psihiatrul american Ren6 Spitz ?ncepe sd
fi.Irmeze, in secliile unde sint internali bebelugi pe perioade
mai lungi, comportamentul copiiior. Aratl copii anemici,
la care lipsaingrijirii rnateme duce la deficienle afective gra-
ve, trao intreagi serie de simptorne cdrora le dd numele de
<<hospitalism>, pentru cd se afld intr-un spital.
Vorn mai vorbi despre acest lucru in cupri4sul capito-
lului de fa,td,,dar trebuie sE ad6ugdm cd la sfirSitul anilor '30"
la Budapesta, in lJngaria, o pediatrd genialE, Ernmi Pickle,
care a citit lucrdrile lui Spitz qi care a fdcut qi ea cercetdri
porrind de la propria experien{d, incearc6 sE afle cum se
pot cornbate efectele <<hospitalismului>>la copiii de care are
grije.
in mare, nu se schimbS mai nimic, dar in 7952,intr-un
cdmin din Franla (adicd o instituf,e penbrr copii orfani, aban-
donaii sau dafi ?n ingrijire), doud. psiholoage, JenrryAubry
gi Genevidve Appell, vor face un fikn care le continud pe
cele ale lui Spitz, realizate cu doudzeci de ani in urm6-
$i ele caut6 sA arate o mullime de neregrrli, dar qi lipsa
totald de preocupare a personalului de ingrijire pentru reme-
dierea acestor nereguli. Nu demult, un ait film realizat tot
de o psiholoagd, Danielle Rappaport" tot intr-un cdrnin, in-
cearc6 sb.arate curn se ocupd ingrijitoarele de copii.
Spectacolul este ingrozitor. Agezate una l?ngd alta, doud
<<doici>> hrdnesc un bebelug cu biberonul. Stau de vorbd, nu
bagd in seamd semnalele emise de copil, pentnr aregalariza
ritmul suptului, nu se uitd la el. cu tandre{e in acest moment
care ar tnebui sE fre special. Dar ceea ce aratd cel mai bine
distanla dintre cunogtin{ele tehnice qi nevoile reale aie bebe-
lugului este spectacolul propriu-zis al ingrijirii. Migcdrile
sint automate, perfecte, inghe{ate.
13 4
O dragoste pierduti
O rnagind de ambalat dinfr-o fabricd nu face altceva cu
produsele pe care le impacheteazd. Copilui, intors pe toate
felele, nu are nici o gans6 s5-9i pdstreze controlul. Aici' in
clipa asta, devine ceea ce va fi mereu de-acum incolo: un
obiect in miinile unui gir de institulii-
Documentul cel mai tulbrrrdtor de care dispunem este
tnsa nn film englezesc. Dureaza 45 de minute Ei a fost turnat
in1969 de un cuptru de psihiatri englezi, James qi Joyce Ro-
bertson, care au urm6rit tirnp de 9 zile un copii de tr7 luni,
pe ilrme John, plasat de pdrinii intr-un cdmin, la sfatul unui
pediatru. Marna agtepta un alt copil 9i, dintr-un rnotiv pe
care cei doi Robertson au inleles s5-1respecte, nu exista nici
o aLtEsolulie.
Cei doi psihiatri gtiau cd despdr{irea fErd nici un fel de
pregdtire avea sd fie exfrem de ddunEtoare pentru psihicul
copilului gi au hotSdt sd-l urrneze pe John in groapa cu iei,
sd-i filmeze dezintegrarea. Celor care, nu pulini la numdr,
au fost zguduili de imagini qi i-au acwzat cd n-au ajutat co-
pilul, cei doi le-au r6spuns cd 9i alli copii din c6min aEteptau
niqte oameni cu suflet care sd pund capdt calvaruiui in care
se aflau, c5 dacd ar fi intervenit ar fi fost alungali din insti-
tulie Ei c5.lucrul cel rnai important era penku ei aceastd rndr-
turie. Se aflau oarecurn tn situalia fotoreporterului care asistd
ia o crimd comisd sub ochii lui. Cind este prea tirziu ca sE
intervind sau cind oricum at ft zadatnic, nu-i mai r5mine
decit sd apese pe buton gi sd stea aqa-Asta au fEctlt qi ei-
Doreau ca prin acest fiim sd pund in disculie sistemul c6mi-
nelor. Au reuqit- Nu mai exist5 asemenea unitdli irr Anglia-
Un bdielei se joacd de-a v-a!i ascunselea cu marna lui'
John, de un an gi cinci luni, este primul copil al unei
tinere familii. Mama nu are serviciu gi s-a consacrat cu totul
cregterii lui, din momentul naqterii. ii urmdreEte toate ne-
voile, iaparte la toate jocurile lui, au o relalie lini9tit6 $i ar-
monioasd. Cind este lSsat sd facb cevrea" John este un copil
135
chidd gi flururE mina in chip de salut- Nimeni nu obsenzE
nimic. Apoi se intoarce gi se culcd tdcut pe pdturd.
Cind vine tat51, John nu-i zimbegte decit dupE citeva
minute. Yizita este scurt5.. Tatdl nu-gi scoate haina penfnr
cd nu existd nici un cuier de care s-o agafe, prezen\apdrin-
{ilor in acest loc este ceva neobiEnuit. il ia pe John pe ge-
nunchi, il leagEnd ugurel, ii aratltoatd dragostea. in prima
zi, Johnil lasd sE plece fErd sd se impotriveascd. Christine
se arnuzd.weme de citeva clipe cu el, gi bdielelul pind adi-
neauri nefericit ii zimbegte din nou. Altd asistentd ?i face
insd baie, in vreme ce Mary Ei Christine se ocup6 de alli
copii. ln acest sistem de ingrijire colectivd, asistentele igi
fac treburiie pe rind. Nu r5spund de ingrijirea individualS
a unui anumit copil. incepe a doua zi. Cu toate cd este absor-
bit de joacd, John r6t6cegte adesea fEra linte- Nici o asistentE
n-are vreme sd se joace cu el, toate fiind gata sd r6spund6
mai intii celor care lipd mai tare. Cei mai tdcufi rdmin izolali.
incercdrile timide ale lui John de a se apropia de Mary trec
neobservate. A sosit ora de culcare, filmul ni-l arati pe copil
plingind, cu un col1de pEtur6 in gurS; imaginea se tope$te
in intuneric gi urmeazx ziua urmdtoare. Nici la cea de-a doua
vizitd a tat6lui, John nu zimbegte imediat. Se joacd impre-
un6. Cind sose$te momenful despdrlirii, John se zbate cu
furie ca sdpiece cu tatdl lui. invergunarea copilului conhas-
teazdtotal cu atitudinea lui tdcutd qi resernnatd din tirnpul
zilei. Tat5l pleacd. Dupd ce s-a linigtit in bralele lui Mary,
Iohn are porniri de tandre{e prin care aratd cd este gata sE
=Iaboreze o relafie. Numai cdMary are ali copii de care tre-
buie sE vadd, aqa cd il lasd pe John.
Potrivit celor doi psihiatri, Mary gi-a dat seama ce se
mtimpld, dar n-a putut face nimic, avea doar optsprezece
mi, eraprima slujb6, n-avea nici o putere sd lupte impotri-
va institutiei.
)un gi linigtit. N-a ieEit niciodatd din cercul familiei' Conlac-
:ele cu ceilal,ti copii selirniteazi la plirnbarile zilnice intr-un
rarc aflat aproape de casd. {Jn eveniment neaqteptat va ru[-
rura via{a lui John: nagterea unui frdqior-

{.Jn loc anonim, unde paturile de fier sint aliniate unul

.ingd altul. ln vr-eme ce mama se afl6la maternitate, tatdl il
luce pe John la un cdmin. Dintr-o datd, se trezegte intr-o
.ume complet strdin5.
it intimpind, zimbitoare, i:egrijitoarea Mary: -Itohncerce-
.eaz1 chipul :recunoscut. Solicitatd in alt5 parte de o mullime
le treburi urgente, Mary il lasd singur. La inceput, uitindu-se
la tot ce se p€trece in jur, John se cuibdregte intr-o pdturd
ldusd de acas6.
La ora mesei apare un alt chip necunoscut: asistenta
Christine. John mdnincd bine, dar este preocupat de lupta
lnverEunat6 care se desfi$oard in jurul lui. Ceilalli copii bat
ru pwnnul ln mas6" gesticuleazd, tip6, unii pling. S-au adap-
tat inberciwa mediului: sint agrt^tL,gdlegioqi. Asistenta Chris-
tine igi face timp doar pentrtr urgenle- in mai multe rinduri,
Iohn inchide ochii gi-qi astupd urechile'
Fimul este mut. Scena in care John igi astupd urechiie
este astfel gi mai tulbur5toare. Izolindu-l de ceilalfi, camera
de luat vederi ne arat5 cit de mare este disperarea bdiefelului.
$i totLlqi, asistentele n-o observ6. intocmai ca spectatorilor
unui film de suspans, iEi vine sd urli ca sd impiedici neno-
rocirea-
Dupd masd, John se joac6, dar stE mai mult departe de
ceilalli copii, observind Ei ascultind. Se apropie de Chris-
tine, care este ocupat6 cu alqi copii 9i nu bagd in seamd incer-
cdrile timide ale rnicufului de a-iatrage atenlia. Gdseqte un
pic de alinare lingd ursul de pluq Ei pdtura de-acasd. Toat5
ziua st6 cu ochii atintiti spre u55..Uneori incearcd s-o des-
C.OfLra vl rrutLila IIIlIta r{I {-IuP CIY bi:t.l

nimic. Apoi se intoarce gi se culcd t6cut pe pdturd.

Cind vine tatdi, John nu-i zimbegte decit dupb citeva
minute. Yizita este scurtd. Tatdl nu-gi scoate haina penfm
cd nu existd nici un cuier de care s-o agale, prezen\apdrin-
qilor in acest loc este ceva neobiqnuit. itr ia pe John pe ge-
nunchi, il leagdnd ugurel, ii aratiltoat6. dragostea. in prima
zi, John il lasd sE plece fErd.s5.se impotriveascd. Christine
se amruzd.vreme de citeva clipe cu el, qi bdielelulp?nd adi-
neauri nefericit ii zimbegte din nou. Altd asistentd ii face
insd baie, in vreme ce Mary Ei Christine se ocupd de al{i
copii. in acest sistem de ingrijire colectivd, asistentele igi
fac treburile pe rind. Nu r6spund de ingrijirea individualS
a unui anumit copil. Incepe a doua n- Clutoate cd este absor-
bit de joacd, John rdtEcegte adesea fErA tint6. Nici o asistent5
n-are vreme s6 se joace cu el, toate fiind gata sd rdspundE
'tzolaS,.
mai tntii celor care lipd mai tare. Cei mai tdculr rdmin
incercdrile timide ale lui John de a se apropia de Mary trec
neobservate. A sosit ora de culcare, filmul ni-l aratE pe copil
pling?nd, cu un coll de pdturb in gurS; imaginea se topegte
in intuneric Ei urmeazx ziua urmdtoare. Nici la cea de-a doua
vizitd. a tat6lui, John nu zimbegte imediat. Se joacd impre-
unE. Cind sosegte momentul despdrlirii, John se zbate cu
furie ca sdplece cu tatdl lui. invergunarea copilului contras-
teazd total cu atitudinea lui tEcutd gi resemnat6 din tirnpul
zilei. Tatdl pleacS. Dupd ce s-a linigtit in bralele lui Mary,
Iohn are porniri de tandre{e prin care aratd cd este gata sd
elaboreze o relatie. Numai cE Mary are alli copii de care tre-
buie sE vadd, aqa cd il lasd pe John.
Potrivit celor doi psihiatri, Mary gi-a dat seama ce se
intimpld, dar n-a putut face nimic, avea doar optsprezece
xni, era prima slujbd, n-avea nici o putere sd lupte impotri-
va instituliei.
 Bebelugul este o Persoana

bun qi linigtit. N-a iegit niciodata din cercul familiei. Contac-

tele cu ceilalli copii se limiteaze laplimbdrile zilrrice ink-un
parc aflataproape de casd. {Jn eveniment neaqteptat va ful-
bura via\a lui John: nagterea unui frdlior-

IJn loc anonim, unde paturile de fier stnt aliniate unul

ling6 aitul. in vreme ce mama se afl6la rnaternitate, tatd.lil
duce pe John la un cdmin. Dintr-o datd',se trezegte intr-o
lume complet strdin6.
it intimpinE, zimbitoare, ingrijitoarea Mary: Jtchn cerce-
teazi chipul:lecunoscut- Solicitatdin altiparte de o mutime
de treburi urgente, Mary it las6 singur. I-a inceput uittndu-se
la tot ce se petrece in jur, John se cuibdreqte ?ntr-o p5'turd
adus6 de acas6.
La ora mesei apare un alt chip necunoscut: asistenta
Christine. John mEnincd bine, dar este preocupat de lupta
inverqunatE care se desfi$oard injurul lui. Ceilalli copii bat
cu pumnul in mas5" gesticuleazS, 1ip5, unii pling. S-au adap-
tat intrucitva mediului: sint agitaqi, gd'lagiogi. Asistenta Chris-
tine iqi face timp doarpentru urgenle. in mai multe rinduri,
John inchide ochii gi-gi astupd urechile.
Fimul este mut. Scena in care John i;i astupd urechile
este astfel gi mai tulburdtoare. Izolindu-l de ceilal{i, camera
de luat vederi ne aratS cit de mare este disperarea baiefelului.
$i totugi, asistentele n-o observ6. intocmai ca spectatorilor
unui film de suspans, iqi vine sd urli ca sd impiedici neno-
rocirea.
Dupd mas6, John se joac6, dar st5 mai mult departe de
ceilalli copii, observind gi ascultind. Se apropie de Chris-
tine, care este ocupata cu a19icopii 9i nu bagd in seamd incer-
cSrile timide ale micufului de a-iattage atenlia. GSseqteun
pic de alinare ling6 ursul de pluE gi patura de-acasd. Toatd
ziua std.cu ochii afintili spre ugd. uneori incearcd s-o des-
136
 chidd gi fluture mina in chip de salut. Nimeni nu observd
nimic. Apoi se intoarce 9i se culcd tAcuL pe pdturS'
Cind vine tat6l, John nu-i zimbeqte decit dupa 6teva
pentru
minute. Yizita este scurtd.Tatdl nu-gi scoate haina
c6 nu exist5 nici un cuier de care s-o agale, prezen\apdrin-
ge-
gilor in acest loc este ceva neobignuit- il ia pe J"T pe
prima
nunchi, il leagdn6 uEurel, ir aratiltoatd dragostea' In
zi, Jolnil las6 s5 plece fErd sd se impotriveascd. christine
pinS adi-
se amuzdvrerne de citeva clipe cu el, 9i bSielelul
face
neauri nefericit ii zimbegte din nou. A1t5 asistenta ii
de alli
ins6 baie, in vreme ce Mary qi christine se ocupa
i9i
copii. ln acest sistem de ingrijire colectivd, asistentele
fac treburile pe rind. Nu raspund de ingrijirea individuala
a unui anumit copil. incepe a doua n. Cutoate ci este absor-
bit de joacd, John ritEcegte adesea fere unt6. Nici o asistentE
n-are vreme sd se joace cu el' toate fiind gata sd rdspund6
mai tntii celor care !ip6 mai tare. cei mai t6cu{i r6min izola$.
incercdrile tirnide ale lui John de a se apropia de Mary trec
neobservate. A sosit ora de culcare, filmul ni-l arat6 pe copil
pling?nd, cu un coll de pdturb in gurS; imaginea se topeqte
-i.,
t trutr"ric Ei urmeazi ziuaurmEtoare. Nici la cea de-a doua
joacd impre-
vizit|a tat6lui, John nu zimbegte imediat. se
un6. Cind sose$te momentul despd4irii, John se zbate cu
furie ca sdplece cu tat5.l lui. lnverqunarea copilutrui contras-
teazdtotal cu atitudinea lui tacutd 9i resemnatd dire timpul
zl\ei.TatSl pleac6. Dup6 ce s-a linigtit in bralele trui Mary,
John are porniri de tan&e{e prin care aratd cd este gata sd
elaborezeo rela{ie. Numai c5 Mary are a[i copii de care tre-
buie sE vadd, aEacd it lasd Pe John'
Potrivit celor doi psihiatri, Mary gi-a dat seama ce se
intimpld, dar n-a putut face nimic, avea doar optsprezece
arri, eia prima slujbd, n-avea nici o putere sd lupte impotri-
va institutiei.
JLUI ;r turrltrL. 1\-ia rslrL rrlt-llrlliaria (f rlt t

:ele cu ceila[i copii se limiteaz5 laplimbdrile zil-nice inh'-un

tarc aflat aproape de casd. {Jn eveniment neagteptat va tul-
rura via{a lui John: nagterea unui frdlior.

{Jn loc anonim, unde paturile de fier sint aliniate unul

ingd aitul. in vreme ce mama se afl6la maternitate, tatdl il
luce pe John la un cdmin. Dintr-o datd,,se trezegte intr-o
urne complet strdinS.
il intimpinS" zimbitoare, ingrijitoarea Mary: .ichn cerce-
ea-F chipul recunoscut. Solicitat6 in altE parte de o mullime
le tu-eburi urgente, Mary il las6 singr-r. La incepug uitindu-se
a tot ce se petrece in jur, John se cuib6regte ?ntr-o pdturd
idusd de acas6.
La ora mesei apare un alt chip necunoscut: asistenta
lhristine. John m6ninc6 bine, dar este preocupat de lupta
nverSunat5 care se desfEqoardin jurul lui. Ceilalli copii bat
)u pumnul in rnasd" gesticuleazS" !ip5, unii pling. S-au adap-
at intmcifva mediului: sint ag1t41,gdldgiogi. Asistenta Chris-
ine iEi face tirnp doar pentru urgenle- in mai multe rinduri,
l'ohn inchide ochii Ei-gi astupd urechile.
Fimul este mut. Scena in care John igi asrupd urechile
)ste astfel gi mai tulburdtoare. Izolindu-l de ceilalli, camera
le luat vederi ne arat5 cit de mare este disperarea bdiefeiului.
ii totugi, asistentele n-o observ6. intocmai ca spectatorilor
rnui film de suspans, iqi vine sd urli ca sE impiedici neno-
:ocirea-
Dupd" rnasE, John se joacd, dar st6 mai rnult departe de
:eilal1i copii, observind gi ascultind. Se apropie de Chris-
:ine, care este ocupati cu a$i copii gi nu bagd in seamd incer-
;drile timide ale micufului de a-iatrage aten{ia. Gdsegte un
ric de alinare lingd ursul de plug gi pdtura de-acasd. Toatd
ziua st6 cu ochii atintiti spre use. Uneori incearcd s-o des-
JLIIr ir turrlLrL, 1\-aa rElrL lrlrvl(rll4.!4 (rlll I

:ele cu ceilalii copii se limiteaze la plimbdrile ziLeice inn'-un

tarc aflat aproape de casd. {Jn eveniment neagteptat va ful-
tura via\a lui John: nagterea unui frdlior.

IJn loc anonim, unde pafurile de fier sint aliniate unul

ingd. altul. in we.ne ce marna se afld la matemitate, tatel il
luce pe John la un cdmin. Dintr-o datd,,se frezegte ?nfr-o
urne compiet strdind.
ii intimpin6" zimbitoare, ingrijitoarea Mary: .Itchncerce-
:eazFchipul -:ecruroscut- Solicitatd in aitE parte de o mullime
le treburi urgente, Mary it las6 singr-u. I-a irecepug uitindu-se
a tot ce se petrece in jur, .Iohn se cuibdregte intr-o p5turd
ldusd de acas5.
La ora mesei apare un alt chip necunoscut: asistenta
lhristine. John mdninc6 bine, dar este preocupat de lupta
nvergunatE care se desfiqoard in jurul lui. Ceilalli copii bat
)u pLurrnul in mas5" gesticuleazd, tipE, unii pling. S-au adap-
at intrucitva rnediului: stet agitagi, gdldgiogi. Asistenta Chris-
ine igi face timp doar pentru urgenle. tn mai multe rinduri,
Iohn inchide ochii gi-gi asfupd urechile.
Fimul este mut. Scena in care John iEi astupd urechile
:ste astfel gi mai tulburdtoare.Izolindu-l de ceilalfi, camera
le luat vederi ne aratd cit de mare este disperarea bdie;elului.
ii totuEi, asistentele n-o observ6. intocmai ca spectatorilor
rnui fiIm de suspans, igi vine sd urli ca sE impiedici neno-
:ocirea.
Dupd masd, John se joac6, dar st5 mai neult departe de
:eilalli copii, observind gi ascultind. Se apropie de Chris-
:ine, care este ocupat6 cu alfi copii gi nu bagd in seamd itrcer-
;drile timide ale micufului de a-iatrage aten{ia. G6segte un
ric de alinare lingd ursul de plug gi pitura de-acas6. Toati
incearcd s-o des-
chide gi flururi mina in chip de salut- Nimeni nu observE
nimic. Apoi se intoarce gi se culcd tEcut pe pdrurd.
Cind vine tat6l, John nu-i zimbegte decit dupE citeva
minute. Yizita este scurtS. Tatdl nu-9i scoate haina penh-u
cd nu exist5 nici un cuier de care s-o agale, prezen\apdrin-
qilor in acest loc este ceva neobignuit. il ia pe Joll Pe ge-
nunchi, il leagdnd uEurel, it aratitoatd dragostea. in prima
zi, Johnii lasd sE plece frr5. sE se impotriveascd. Christine
se amuzdvreme de citeva clipe cu el, 9i bdielelul pind adi-
neauri nefericit ii zimbeEte din nou. Altd asistentd ii face
insd baie, in vreme ce Mary 5i Christine se ocuPd de alli
copii. ln acest sistem de ingrijire colectivd, asistentele iEi
fac treburile pe rind. Nu rdspund de ingrijirea individual6
a unui anumit copil. incepe a doua zr. C:utoate ci este absor-
bit de joac5, John rdt5cegte adesea fere Unt6" Nici o asistent6
n-are vreme sd se joace cu el, toate fiind gata sd'rdspund6
mai intii celor care lipd rnai tare. Cei rnai tdcufi rdrnin izola$.
incercdrile timide ale h.li John de a se apropia de Mary trec
neobservate. A sosit ora de culcare, filneul ni-l aratd pe copil
plingind, cu un coll de pdturS in gurS; imaginea se topeqte
rr intuneric gi urmeaz5 ziuaurmdtoare. Nici la cea de-a doua
vizitd. a tatdlui, John nu zimbegte imediat. Se joacd impre-
un6. Cind sosegte momentul desp64irii, John se zbate cu
furie ca sdplece cu tatEl iui. invergunarea copilului conh'as-
teazdtotal cu atitudinea lui tdcutd gi resemnatd din tirnpul
zilei.Tatdl pleac6. Dupd ce s-a iinigtit in bralele lui Mary,
Iohn are porniri de tandrele prin care aratd cd este gata sd
zlaboreze o relafie. Numai cd'Mary are a\i copii de care tre-
buie sd vadd, aqa cd il lasd Pe John.
Potrivit celor doi psihiatri, Mary Ei-a dat seama ce se
intimpld, dar n-a pubut face nimic, avea doar optsprezece
mi, eraprima slujb6, n-avea nici o putere sd lupte impori-
va institutiei.
 Bebelu5ul este o p€rsoana
bun qi linigtit. N-a iegitniciodatd din cercul farniliei. contac-
tele cu ceilalli copii se limiteaz5 laplimbdrile zilrrice inn'-un
parc aflat aproape de casd. {Jn eveniment neaqteptat va ful_
bura via{a lui John: nagterea unui frlqior-
IJn loc anonim, unde paturile de fier sint aliniate unul
iingS altul. in vr-eme ce mama se aflE la maternitate, tatdl il
duce pe John ia un cdmin. Dintr-o datd,.se trezegte intr-o
lurne compiet strEind.
it intimpinS" zimbitoare, ingrijitoarea Mary: John cerce-
teazd chipul:lecunoscut. Solicitatd ftr alt5parte de o multime
de treburi urgente, Mary il lasd singur. La inceput, uitindu-se
la tot ce se petrece in jur, Jolin se cuibdregte intr-o p5fura
adus5 de acas6-
La ora rnesei apare un alt chip necunoscut: asistenta
Christine- John mEninc6 bine, dar este preocr.rpat de lupta
inverqunatd care se desfr$oard injurul lui. ceilalli copii bat
cu pumnuX ln rnas5" Besticuleaz5, !ip5, unii pling. S-au adap-
tat intucitva rnediului: si:et agrtafi, gdldgiogi, Asistenta Chris-
tine iqi face timp doarpentru urgenle. in mai multe rinduri,
John inchide ochii gi-gi astup6 urechile-
Fimul este mut. Scena in care John igi astupE urechile
este astfbl gi rnai tulburdtoare. Izoliredu-l de ceilal{i, camera
de luat vederi ne aratS cit de rnare este disperarea bdiefeiurui.
$i totuEi, asistentele n-o observS. intocmai ca spectatorilor
unui fikn de suspans, iqi vine sE-urli ca s6 irnpiedici neno-
rocirea.
Dupd mas6, John se joac6, dar st5 mai rnult departe de
ceilalli copii, observind gi ascultind. Se apropie de Chris-
tine, care este ocupat6 cu a$i copii gi nu bagE in seamd.incer-
cdrile timide ale inicufului de a-i atrage atenlia. G6segte un
pic de alinare lingd ursul de plug gi pitura de-acas5. Toat6
ziua std cu ochii afintili spre ug5. IJneori incearcd s-o des-
136
O dragostc pierduti
chidd gi flutur5 mina in chip de salut. Nimeni nu observE
nimic. Apoi se intoarce gi se culcd tdcut pe pdfurd.
Cind vine tat5i, John nu-i z?mbegte decit dup6 citeva
minute. Yizita este scurtd. Tat5t nu-gi scoate haina pentru
cd nu exist5 nici un cuier de care s-o agale, prezenja pdrin_
lilor in acest loc este cevaneobignuit. il ia pe John pe ge_
nunchi, il leagdnd uEurel, ii aratltoatd, dragostea. in prima
zi, John ?l lasb sE plece frrE sE se impotriveascd. Christine
se amuzE vreme de citeva clipe cu el, qi bdieielul p?n5,adi_
neauri nefericit ii zimbegte din nou. AIti asistentd ?i face
insd baie, in vreme ce Mary Ei Christine se ocup5 de alli
copii. in acest sistem de ingrijire colectivd, asistentele tqi
fac treburile pe rind. Nu r5spund de ingrijirea individualb
a unui anumit copil. Incepe a douazi. cu toate ci este absor-
bit de joacd, John rdt5cegte adesea fere fint5- Nici o asistent5
n-are weme sd se joace cu el, toate fiind gata sd rEspunrd5
mai iretii celor care gipd mai tare. cei rnai tdcuqi rdrnin izola$-
incerc5rile timide ale lui John de a se apropia de Mary trec
neobservate. A sosit ora de culcare, filrnul ni*l aratd pe copil
pling?nd, cu un coll de pdtur6 in gurd; imaginea se topegre
in tntuneric qi urmeaz6 ziua urm5toare. Nici la cea de-a doua
vizitd, a tat6lui, John nu zimbegte irnediat. Se joac6 impre_
un5. Cind sose$te momentul despdrfirii, John se zbate cu
furie ca sdplece cu tatd.l lui. inverqunarea copilului contoas-
teazd total cu atitudinea lui t,Ecutdqi resernnatd din timpul
zllet. Tat5l p1eac6. Dupd ce s-a liniqtit in bra{ele lui Mary,
John are porniri de tandre{e prin care aratd c6 este gata sd
elaboreze o relafie. Nurnai cE Mary are a$i copii de care tre-
buie sd vad5, aga cd il lasd pe John.
Potrivit celor doi psihiatri, Mary gi-a dat searna ce se
intimpid, dar n-a pufut face nimic, avea doar optsprezece
ani, era prima slujbd, n-avea nici o putere sd.lupte impotri-
va instifutiei.
137
 O d r a g o ste p ie r d u ta

ca scoaterea micului Julien din corpul steril inainte de a {t

fost imunizat sau a unui copii n5scut prernatur din incubator
inainte deaft atins greutatea normald lanagtere. I se smuige
ptelea, i se scoate inveiigul, este ars, ucis, se desface, se to-
pegte. Arnvdzut asta cu ochii nogtri in filmul despre John.
Dar ceilalfi, care au parte de aga ceva in fiecare zi? $i nu
in locuri exotice, ci chiar la spital.
IJn exemplu banal: o fetip de doi dni este internatd pe
teizrle pentru nigte investigalii, in urma unei diarei rebele.
Cind p6rinlii vin s-o vadd, descoperd, ingrozili, fetila sin-
gtrd, in lacrimi, cu miinile legate de pat. Indignali, intreabd
ce inseamn1. asta; li se rEspunde cd nu existd decit o singurd
puericultoare pe toati sec$ia-Bine, spunpdrinfii, ?n1elegdtori
dar de ce s-o lege? Sint privili ca qi cum ar fi slabi de minte,
iar cineva catadicsegte sd le explice cE patul fiind inalt gi
fErd tdblie laterald fetila trebuia legatl ca sd nu cad6. Nu
se putea gdsi un pat mai jos? intreabe iare$i perinfii. De data
asta, este evident cd s?nt lua{i drept niqte handicapafi irecu-
perabili, cu coeficientul de inteligenlE sub 30. Li se explic5
din nou c5.,dacd.patul ar fi mai jos, asistentele ar fi nevoite
sd se aplece ca sd se ocupe de copii - iar asistente sint pu-
{ i n e ...
Dupd cum se vede, etema intrebare revine: pentru cine
sint frcute instituqiile? Proiectate inilial pentru a rdspunde
nevoilor persoanelor care vin aici cu diferite probleme, aces-
tea devin intr-adevdr un loc de via!5, dar penhll angaja(i-
intrebarea ne trimite la alta, mai generald,: in interesul
cui silrt luate mdsurile privitoare la bebelugi qi la pErinlii lor:
al societilii, al bebelugului sau pentru liniEtea Ei conf,ortul
celor care le iau? Cum este tratatS, de pild.d, noliunea de copil
aflat inpericol? Este limpede c5, pentru psihiatri, psihologi,
asistentele sociale, judec5torii pentru copii, care se confrunt6
mereu cu astfel de probleme, cel mai ugor este sd ia o rn6-
surd de piasare intr-o institugie, decretind astfel ruptura dintre
 rrr {JIalc rlr ura!e> j.i{a San_:aPsLs vlE()uala
o rningiiere, o alinare mai lungd. iqi suge degetui mare cu
ochii in go1.

in cea de-a noua zi, incl de cind s-a trezit din sornn,
.Iohn a izbucnit in lacrimi. Nu i-a spus nirneni nimic, aga
cb ntl Etie cE este ultim a zi a unei despa4iri cu atit mai dra-
rnatice din pricina faptului cd nirneni n-a luat iocul mamei.
John o vede pe mama intr-ind pe ugE. incepe sd plingd
tare de tot. Nu rrrea sd mai fie luat in brale gi se zbate din
rdsputeri. indatd ce mama se apropie de el, se intoarce cu
spatele- Pentru ea experienla este cumplitS, vede citd ne-
voie are copilutr de ea. incearci s5-l linigteasch aga cum a
f6cut i:totdeaun4 dar copilul rru lrea. Dupd o luptE vioientE,
se lipeEte de ea-Apoi fuge qi se addpostegte in bralele tatd-
lui, care tocmai a intrat. Penh-u prima oar6 se uitd {intd la
marna, cu o privire rece, distantE-
Mar-na, fulburatd, va mdrturisi mai tirziu: <J'{-am v5.zut
niciodatd o aserneilea privire la John.r>
FiLrnul se termind cu un stop-cadm pe privirea lui John.
Dupd ciliva ani pleca in India impreun5. cu pdrinfii. N-avea
s6-gi revind niciodat5 complet dup6 zilele petecute in chrnin.
Filrnul a provocat insA un mare scandal in Anglia. Instituliile
de tipul celei care l-a <prirnib> pe John au fost treptat techise
qi ?nlocuite de sisternr.-1l preconizat de cei doi Robertson:
plasarea la domiciliu, tn famitii de substitutrie.

Ar fi o gregealS s5.credem cd experien{a de mai sus apar-

{ine trecutului. Putern vedea gi astdzi o mullime de John,
in numeroase locuri din Fran{a.
Mai existd Ei alli copii, <sinistrafi>>in urrna unui cutre-
mLu a c5rui intensitate n-o putem nici rndcar bdnui, dar care
se apropie, ?nplan mental, de explozia unei bombe atomice.
O gregeald ?n lani rnai pufin reperabild, dar la fel de fatald
 Be b e lu g u l e ste o p ersoanA
Trece asffel din brale in brale, fEr5.sE.capete vreodatd
o rningiiere, o alinare mai 1ung5..igi suge degetul mare cu
ochii in go1.
in cea de-a noua zi, incd. de cind s-a trezit din somn,
John a izbucnit ?n lacrimi. Nu i-a spus nirneni nimic, aga
cd nu qtie cE este ultima.ziaunei despa4iri cu atit mai dra-
matice din pricina faptuiui cd nimeni n-a luat locui mamei.
John o vede pe mama intrind pe uqd- incepe sd plingE
tare de tot. Nu w'ea sd mai fie luat in bra{e gi se zbate din
rS.sputeri- fndatd ce rnama se apropie de el, se intoarce cu
spatele" Pentru ea experienla este cumplitS, vede citd ne-
voie are copilul de ea. incearctr s5-1 linigteascb aqa cum a
fdcut ?:etotdeaun4 dar copilul nu vrea. Dupd o luptd violentF,
se lipeqte de ea-Apoi fuge gi se addposteEtein bralele tat6-
Lui, care tocrnai a intrat. Fentru prirna oard se uitd !int5.la
mama? cu o privire rece, distant5.
Man-na, tulburatS, va rndrfurisi mai tirziu: <<N-amvdzut
niciodatd o asem.eneaprivire la John.>
triknutr se termind cu un stop-cadm pe privirea lui John.
Dupd ciliva ani pleca in India impreund cu pdrinfii. N-avea
sd.-Eirevind niciodatE complet dupe zilele pehecute tn cdrnin.
Filmul a provocatinsdun mzue scandal inAnglia- Institu{iile
de tipul celei care l-a <lprimib> pe John au fost treptat inchise
gi ?nlocuite de sisternul preconizat de cei doi Robertson:
plasarea la domiciliu, in familii de substituqie.
Ar fi o gregealS sE credem cd experien{a de mai sus apar-
line trecutuh.ei. Putem vedea gi astdzi o mullime de John,
in numeroase locuri din Fran{a.
Mai exist6 gi alii copii, <sinistrali>> in urma unui cutre-
rnur a cdrui intensitate n-o putem nici mdcar.bdnui, dar care
se apropie, ?nplan mental, de explozia unei bombe atomice.
O gregeald ?n lan{ rnai pufin reperabild, dar la fel de fatal[
140
O dragoste pierdutE
ca scoaterea micului Julien din corpul steril inainte de a fi
fost imunizat sau a unui copil n6scut pren-ratur din incubator
inainte de a fi atins greutateanorrnalS la na;tere. f se smulge
pieiea" i se scoate inveii;ul, este ars, ucis, se desface, se to-
peEte. Arnvdzut asta cu ochii nogtri in filmui despre John.
Dar ceilalti, care au parte de aga ceva in fiecare zi? $i nu
in locuri exotice, ci chiar la spital.
[Jn exemplu banal: o fetil6 de doi dni este internatE pe
trei zile pentru nigte investigafii, in urma unei diarei rebele.
Cind pErinlii vin s-o vadd, descoper5, ingrozili, fetila sin-
gwd, in iacrimi, cu miinile legate de pat. Indigna{i, infreabE
ce inseamnd asta; li se rdspunde cE nu exist5 decit o singuri
puericultoare pe toatd secfia Eine, spr:n pdrinlii, inlelegdtori,
dar de ce s-o lege? Sint privili ca qi cum ar fi slabi de rni.nte,
iar cineva catadicsegte sd le explice c6 patul fiind inalt gi
frrE t6blie lateral6 feti{a trebuia legatA ca sd nu cad5. Nu
se putea gdsi unpat mai jos? ?ntreabd iardqi pdriniii. De data
asta, este evident cd sint lua{i drept nigte handicapali irecu-
perabili, cu coeficientul de inteligenlE sub 30. Li se explicd
din nou c6, dac6patul ar fi mai jos, asistentele ar fi nevoite
sd se aplece ca sd se ocupe de copii - iar asistente sint pu-
t in e . . .
DupE cum se vede, etema inkebare revine: pentru cine
sint ftcute instituliile? Froiectate iniqial penrru a rdspund.e
nevoilor persoanelor'care vin aici cu diferite probtreme, aces-
tea devin intr-adevdr un loc de viafE, dar pentnr angaja{i.
intrebarea ne trirnite Ia alta, mai generald.: in inGresul
cui sint luate mEsurile privitoare la bebelugi qi lapErinfii lor:
al societdfii, al bebelu;ului sau pentru liniqtea gi confortul
celor care Ie iau? Cum este tratatS, de pild5, noliunea de copil
aflat in pericol? Este lirnpede c5, pentru psihiatri, psihologi,
asistentele sociale, judecdtorii pentru copii, ca.rese confrunt5
rnereu cu astfel de probleme, cel mai ugor este s6 ia o rnd-
surX de plasare intr-o institugie, decretind astf,el ruptura dinke
141
 Bebeluqul este o Persoane

copil gi rnediul parental. Mdsura vine dintr-un reflex de <<nor-

rnalizare>>sociald, dar nu line seama de importanla relaliei
N l a r naF i co Pilu $
rnarn6-copil, cu subtilitdgile, nuan{ele, posibilitaflle sale de
evolulie. Copilul, bebeiugul trdieqte intr-un loc insalubru, Tr^la['f,-nonie
nu este hrenit dupireguliie unei alimentalii sindtoase gi nu
este tratat cum trebuie- HotErirea evidentE qi de bun-sim1
este plasarea ?ntr-o institulie, unde va fi <<tratab>(am vEzut
cum), dar intr-un mediu aseptiz'at, in carg ve-aveaparte de
agternuturi curate.
Lucrurile s?ntinsh mai pulin evidente atunci cind se {ine
seama de nevoile fundamentale ale copilului 9i alemamei-
Se va observa poate, sd ne ierte cei ce nu sint de aceeagi
pdrere, cE orice copil preferE sE stea intr-un bordei, darim-
preuna cu piriniii, qi nu intr-o instifu{ie care strSlucegte de
cur5{enie, dar frrd p6rinfi.
Chiar dacd marna constituie rrn pericotr din punct de ve-
dere psihologic ori fizic, chiar dacd mediul este patogeil,
nu este oare rnai important sd incerci pind la capEt, sd faci
tot posibilul pentru men{inerea relaliei dintre mamb Ei copil,
chiar daca este extrem de fragild? Nu este mai important
pentru psihicul copilului, pe terrnen lung, sE ajuli la refacerea
acestei reialii, qi nu s-o tntrerupi definitiv? Iatd niqte intrebdri
mam6-copil, dar qi rela{ia tata-copil fac obiectul rrnor cerce-
de care nu se line seama in masura cuvenita. Hot6ririle se
tfi minufioase.
iau in continuare in mod brutal, punlile s?nt rupte.
Unii pediatri Ei psihiatri observ6, arn putea spune ca la
in Franqa, Myriam David desfiSoar5 in acest dorneniu
microscop, a$a-numita interacfiune, adicd toate rnesajele
nigte experienle extrem de interesante. Le ajutape rnamele
care circuld de la marnE la copil, dar 9i de la copil la.mam6-
sctrizofrenice sd menlind reialia cu copiii. IJneori, la copii
mama. Aceastd To atE aceastl comunicare reciprocd nonverb ald care, dup 6
se dezvolt5. capacitatea de a-qi <<repara>>
cum se gtie acum cuprecizie, are o importanJs capitaldpen-
Eansd, oric?t de rnicd, meriti sd fie folosita, cu consecin{e
rnr viitorul copilului. Pentnr unii, filmdrile video au ajuns
benefi ce incalculabile pentru evolu{ia copilului'
chiar un instrument de lucru.

New Yorh Payne Whineey Clinic' Doi cercet5tori' Da-

niel stem gi chris Macl{em,vizioneaza o casetavideo. De
ani de zile folosesc micul laborator pentru a studia relalia
143
 Bebelu5ul este o persoana
Mama 5i copilul in armonie

dintre rr,arr,d.gicopil. obiEnuiEi sEirrtervind atunci cind aceas-

dintr-o ,ir,g*a privire dou6 activitE{i concomitente. Apara-
ta merge prost, incearcd sE ir:rfeleagdce se intimpld atunci
tul video este singurul rnicroscop de care dispunern ca s6
ctnd merge bine. situagia care ii intereseazE in cel mai inalt
observdm comportamentul. Descoperi asrfel o lume intrea-
grad este u,ceeaa jocului, iar in cadrul jocului - procesul
gd in cadrul unui simplu comportament. Dar dacd vrei s6
pe care il nurnesc <<armonizare>>qi care pennite atit mamei
vezi lucnrrile mai de aproalre, cel mai bun mijloc este filmul
cit gi copilului, ca gi cum ar fi doi muzicieni, sd-qi potriveas-
cinematografic, pe care il poli manipula in mod fizic, vreau
cd fiecare instrumentul dup6 a1 celuilalt.
sE spun invirtind manetele de la masa de rnontaj.
Imaginile defil eazd,pe ecran. A geza{ipe j o s, fa!6-n fai5, - Explica{i-mi cum vine asta.
bebelugul gi mama se joacd. Mama apucd doud cuburi gi
- Fiimul este montat pe bobine. Le intoduc intr_un pro_
le lovegte unul de alfui.
iector cu lecturd automat5 gi observ, de pildd,3'ocul unei
Copilul se uit6 la ea, apoi face acelagi lucru, fdr6 s-o sld_
mame cu un copil. Apoi iau totutr de la capdt, dar cu rnina,
beasce din ochi- Mama se aratE mulgumit5, rotunjeqte buzele
invirtind manivela; md uit din nou, dau inapoi Ei tot aqa,
a mirare- copiiul scoate un {ipdt- Marna inlelege cE trebuie
pind ce migcarea mamei este, ca sE spun aga, irnprirnatd In
sd continue. traun inei colorat qi-l agazd pe un con; copilul
mine. Din acea clipd nu rnd rnai ocup de mam6, ci rnb.uit.
incearcd gi el. Reuqegte, iar rnama se aratd foarte bucuroasi
la ce face bebelugul gi-mi dau seama cu uimi re c6 face o
gi bate din paime. Cum anurne mama gi copilagul - dar gi
migcare asem5nStoare, carEspuns la migcarea rnarnei. N_*g
invers, copilagul gi rnama -pot interpreta uneori ore ln qir,
ftvdzut niciodatS. asta dacE m-a$ fi uitat Ia inregistrare asa
f6rd nici o not5 fals6, o paciturd pe care doar ei doi o c*-
cum te uiti la un meci de tenis, dacd nu m-a; fi pus intr_un
nosc? Ce face mama, ce face bebeiugul, pentru ca nirnic
fel in locul bebelugului, avind migcarea mamei imprimatE"
sh nu poatd tuibura ori ?:rtrerupe dialogul ludic, pentn_rca,
inpropriul rneu corp- Aga lucrdrn noi cu imaginea inregis_
dirnpotrivS, acasta sd se desfigoare atit de firesc incit sd.fie
tratE.
nevoie de a-iutorul unei camere de iuat vederi ca sd sepoatE
- S?nte{i cunoscut ca observator al interac{iunii dintre
observa resorful subtil care cornandd un spectacol banal nu-
mamd gi copil prin prisrna comporfdrii amindurora in si_
mai in aparen{5?
tuafia de joc. De ce?
-Am invdgat, a$a curn au invd.{at cei rnai rnulfi dintre
-Am?ndoi foiosili mult fiIm6rile video. Cit sint ele d.e
noi, din punct de vedere clinic, cd prima copildrie este ex-
irnportante pentru rnunca pe care o desfrgurali?
trem de impoitantd pentru evolulia ulterioara qi cd unele lu-
-Existd aici diferite aspecte. Unul dintre ele este repeta-
cruri care se deprind foarte dewenne vor fi hotdritoarepentru
rea instantanee a secven{ei, altul este cronometrarea auto-
rnodul de dezvoltare. Este ceva rafional, de care sint con-
matd a cornportamentului" Dacd foloseEti un time codenun vins. insS teoriile care ne-au fost predate m-au izbit ca ne-
ceas imprimat pe ecran, po{i incetini cornportamenful, po{i
fiind neapErat valabile gi foarte departe de rearitate- Am avut
face stop-cadru pe o anurnitd expresie- De asemenea, aqa
senzafia cSnu in{eleg, de fap! de ce anume bebeluqul trece
cum facem noi, po{i impA{i ecranul in doud, ca s6 ai de pil-
de prima copildrie ori de copil5rie intr-un fel anume. Sin-
d6 n-rarna ?ntr-o parte, copilul in cealaltd- in acest gaz,vEZi gurul mod de a-mi face o idee mai apropiatE de experieng6
144
l4>
 Mama E i c opi l ul i n armonte
Bebeluqul este o Persoana

parte a tegri.ei sebazape gi el. Este ceva foarte delicat, pentru cd dac5. aftrrndrn cb,
era sa vdd cu ochii mei' O mare
pornind de la ceea ce bebeluqul sirnte ceva care il intereseazaEi daci face {(ooo!>},
teorie, Ile reconstruirea trecutului
observarea a ceea ce se mama l-ar putea f,ace sd in\eleagd cd este albturi de el spu-
,pr*.^it aduilii Ei nu suficient-pe
veder e al dez'.'roitErii su- nind cu o voce inexpresivd: <<I)a,inleleg>> sau <<Egrozav>>'
intirnpla intr-adev5'r din punctul de
Abiain-ultimii dou6- Numai cd n-ar fi prea convingdtoare. Cum face ca s6-1con-
garului- Brneinfele', t"t J** singurul'
efectiv: <<Trebuie sd ne vtngl pe copil cd ?mpdrtSSeqteceea ce i se intimpld lui? Cd
zeci de ani oamenii au reaclionat
nu sE ne 1u6m duph ceea este aldturi de el, crl el-.. Cum faee ca sd fie ?n arrnonie cu
uitdrn ?n jur, la ce se int?rnplE, 9i
pas'inainte' el? Toate aceste lucruri le face din intuilie; este ceva in mare
ce se spune in teorie'>>A fost un mare
auprobleme' clinic parte innd.scr.rt.$i nu este vorba numai de rname- AEa fac
-Darnu-i observali doarpe cei care
gi ta1ii, gi copiii. Este vorbarnai curind despre o capacitate
vorbind, ci Pe to!i?
- Nu, penhrr cd nu cred cd putem in{elege
proc-esui anor- omeneascd Ei nu neapirat de una pur matem6'. Dat Cac6 {ii
procezul no11al' Glsesc mult la cineva Ei-1iconcentrezi atenfia asupra persoanei res-
rnal atita lrreme cit nu inlelegern
decit dezvoltarea pective, capacitatea de empatie 9i de p6trundere ?n expe-
dezvoltarea normald muXt mai interesantd
anorrnalS' trebuie rien{a sa capdt6 o importanlE vitald. Copilul trebuie neapdrat
*r"rrtt^fa. it, a.*u ce priveqte dezvoltarea
Este important1 in sd gtie cd altcineva poate pdtrunde in experienfa sa 9i poate
s5.gtii curn anum" ta-i aju{i pe oarneni'
legate de dezvoltarea impdrtagi ceea ce sirnte- La fel de important este ca rnama
mdsura in care te invald nigte lucruri
sd fie in mdsurd si-i arate copilului cE asta face' AEa gtim
normal6.Nurnaic6dezrroltareanorrnalsestemultrnaicom-mult
Studierea ei este cd nu sintem singuri, in sensul profund al termenului'
plicatd qi rnai greu de pus la-punct'
- Vortili despre ceea ce face mamq dx atr-mcibebeluqul
rnai interesantd, de-a dreptul extraordinard'
pe cind corn- ce face? Este pasiv?
- Dezvol tateaanormal6 este cu hopuri'
-Nicidecum! Potrivit felului in care vedem noi interac-
portarea normalE este 1in6' " jumdtate din'control- Bebeluqul
-Da, aEacred' fiunea, mama deline cam
sd demon- are ,si el jumdtate din control, dar mai ales pentru grupele
- $i atunci, ce anume incercali sd dovedili'
de virstd mai rnici, adic5 pin5 pe la gase luni, mama este
strali cu casetele video?
cea cafe dispune de intregul siu comportament excitant. Are
-Ne intereseazdmai m
vocea, chipul, gesturile, il poate mobiliza pe bebelreg'Dis-
tereseazdin cel mai inalt g
pune de toate aceste elernente penbr.l a-l stimula. Bebelugul
clinice, in sensuXc6 sint Ie
nu are atitea rnijloace pentru a-i ardta mamei unde doreqte
a personalitdlii normale' N
ruc sd fie, care este gradul de excitalie pe care il poate suporra
sd punern la pwrct o experienla ltr
rna'lore injud cdrora se orga- la un moment dat. Unul din cele mai bune mijloace este'
puns. ExistAdoudprobleme
in privinla copiilor mai mari -
cind fir6 indoiald, sd-gi indrepte privirea in altd parte. IJneori,
rrizeazdu*o"l**tit*le'
cei de 8'9'10'11 luni - in- bebelugul priveEte fix gi-at?t' Nu se uitd la marna lui, ci prin
spun <<maimari>>md gindesc la
mama in comporta- ea, privirea lui fiind astfel indreptata ?n altd direclie, iar
cerc6rn s6 afl6m cllm anume p1tnrnde
cE simte cam tot ce simte mama este cea care trebuie si inlet eagdaceste semne' in
mentul UeU*tuqutui Ei cum ii arat6
147
146

Bcbeluqul este o Persoana
cazrrLrnultor interacliuni, mama cinttrreE& cu mare atenlie
tucrurile, ca sd vad6 ce fel de regulanzate a stimulSrii in-
cearcd s5.facdbebeluqul. Da&'bebeluqul igi indreapt5 aten{ia
ire aItE parte, multe dintre ele se vor mult"urni sd se ageze qi
s5.agtepte. Apoi o vor 1ua de la capdt; sau vor face o incer-
care ca sd vaC6.dacd bebeluEul este pregdtit. Dacd nu' se
vorretrage; dar dacb este pregdtit, dacd transmite o invitaEie,
marna se va intoarce, iar copilul ?i va comunica acest lucru'
De fapt este o armonizare reciprocd, un duet, in care fiecare
dintre parteneri trebuie s6 fie sensibil la mesajele celuiialt.
Ceea ce ne ingrijoreaz6, deqi este greu de frcut astfel de
previziuni, e situalia in care marna nu line seama de sem-
nal.ele copilu.iui, ctnd ?1stimuleaz5 la un nivel p€ care il crede
ce1dorit de copil, indiferent de ceea ce proiecteazd acesta"
Bebelugii sint exasperali. {Jneori nu mai comunicd corect
deoarece comqniclrile lo1n11 srrnt recepfionate. Unele rtrIatrne,
d.e exemplu, dacS bebeluSul face ceva sirnphL vor considera
acest lucru drept o respingere. Dacd bebeluqul dorea intu-a-
dev6r sd transmit5 un semnatr in acest sens, mamele vor in-
cerca sd meargd mai departe 9i vor face mult mai mult, in
loc sd se ageze gi sd aEtepte ca bebelugul sd preia din nou
controlul, lucru pe care, in mod' normal, este in stare s6-l
fac5.
Daphn6, o fetil5 de zece luni, std pe genunchii rnamei'
in f,agaei, un carton dupd care se ascunde Chris Mac I(ern"
Pe mina dreaptd arcbfugatf o marionetE, rnt iepurag cenu5iu
pe care il scoate din cilrd in cind deasupra cartonului 9i strigd:
<<Cucr.r!>>Apoiil ascunde dupd carton. Este unjoc urriversal,
care-i fascineazS pe copii pentru cd exprirnl pernranen{a
iumii. furconjurd.toare. Rdspunde ?n rnod ludic la intrebarea
pe care qi-o pune rnetreu copilaqul: <Atunci cind mama 9i
iepuragul meu iubit se fac nevdzufi, pot sd vind inapoi Ei
sd-i vdd din nou sau au plecat pentru totdeauna?>>
148
Manra gi c opi l ul i n arnroni e
Daphn6, foarte serioasd, foarte atentd, urmSreqte iepu-
ragul cuprivirea.Apoi, cum acesta apffie gi dispare, spurrind
de fiecare dat5 <<Cucu!>>, zimbegte fericit6, incepe sE batE
din palme, ride in hohote. La un moment dat, se intoarce
spre mama, intrebind" cdutind un reper: ce insearnnd asta,?. . ^
Chipi"rl mamei este zimbitor, complice. Aga cd nu este nici
un pericoM-iniEtitS, Daphn6 se excitE ti mai mu1t.
- Chris Mac Kern, s?ntegigi psihanalistE?
- Nu, de fapt vin dintr-un sector experirnental qi sint
de-a dreptul f,ascinat5de ceea ce gtie sugarul despre lumea
lui, despre nagtere. Md intereseazL in nnod deosebit capa-
cit6tile sugarului, ceea ce gtiu despre lurnea 1or, a4a curn
o percep.
- Mai ales suneteie, vorbirea?
- Mai ales vorbirea. Md intereseaz5 in prir:nul rind per-
cep{ia vorbirii gi de aserrrenea dezvoltarea erno{ionalE"
- Vorbili-ne despre experienJa cu marioneta.
- Este o experien\E,legatE de memoria sugarului. Unutr
dintre lucrurile pe care dorim ?ntr-adevdr s5.le afldrn este
dacSbebelu5ul igi arninteqte sau nu experienfele afective sau
experienlele legate de ernofii. gtim deja cb bebeluguf iqi
poate aminti unele lucruri legate de evenimente nonemo-
lionale; de pildd, ?gipoate aminti configuralia unei table de
gah, dup6 ce i-a fost ar6tatd, sau culorile. Dar nu Stim de
fapt nimic despre experienlele emolionale ale copilului qi
nici despre felul in care copilul igipoate aminti evenirnente
legate de emolii
Deci, in cazul acestei experien{e, ii ardtdm bebeluEului
o marionet6 gi il aducem in situalia de a tr6i o experien{E
puternic emofional5. DupE aceastd int?lnire cu iepurele ce-
nuEiu, cind ride qi se excitS, bebelugul ne pdrdsegte gi se in-
toarce cam dupd o sdptd.m?n6.
in sdptdmina urrndtoare, Daphn6, agezat1.totpe ge{run-
chii mamei, are in fa15 doud marionete nemiqcate: iepu.ra-
t+ J

BebeluEul este o P€rsoand
aaztrLrnlrltor interacfiuni, mama cint6reEft cu mare atenlie
lucrurile, ca sd vada ce fet de regUlarizale a stimulSrii in-
cearcd s5.facdbebeiu.qul. Dacb bebelugul igi indreaptE atenlia
in alt6 parte, multe dintre ele se vor multumi sd se aqeze qi
s5.agtepte. Apoi o vor lua de la capdt; sau vor face o incer-
care ca sd vad6 dac6 bebelugul este pregdtit. Daci nu' se
vor retrage; dar daca este pregdtit, dac6 transmite o invitaqie,
mama se va intoarce, iar copilut ii va cornunica acest lucru'
De fapt este o armonizare reciprocS,un duet, in care fiecare
dinh-e pal-teneri trebuie s6 fie sensibil lamesajeie celuilalt.
Ceea ce ne ingrijoreazd, deEi este greu de ficut astfel de
previziuni, e situalia in care marna nu line seama de sem-
nal"ele copilului, cind il stirnuleaz!. la un nivel pe care il crede
cel dorit de copil, indiferent de ceea ce proiecteazd acesta.
Bebeluqii sint exasperali. {Jneori nu mai comunic6 corect
deoarece comunicSrile lor nu sgrrt recepfionate. Unele mafTle,
cle exemp[:, dacd bebeluqui face ceva simpft:' vor considera
acest lucru drept o respingere. Dac6 bebeluqul dorea intr'a-
dev6r sE transnritE un semnal in acest sens, mamele vor in-
cerca sd rneargd rnai departe gi vor facd mult mai mult, in
loc sd se ageze gi sE aEtepte ca bebeluEul sd preia din nou
controlul, lucl'u pe care, in mod normal, este in stare sa-l
fac5"
Daphn6, o fetiq5 de zece luni, st5 pe gemrnchii rnamei'
tn f,a{a e1,urr carton dupd care se ascunde Chris Mac l(errl.
Pe mina dreapt6 are bdgat6 o marionetE, un iepuraq cenuqiu
pe care il scoate din ctnd in ctred deasupra cartonului 9i strigd:
<<cucu!>>A.poi ii ascunde dup6 carton. Este unjoc universal,
care-i fascineaz6 pe copii penfnr cd exprimS permanenla
lurnii ?nconjurdtoare. R-d.spunde?n mod lgdic la intrebarea
pe care gi-o pune rnereu copilaqul: <<Atlrnci cind mama Ei
iepuragul meu ir.rbit se fac nevEzugi, pot sd vind ?napoi 9i
sd-i vdd din nou sau au plecat pentnr totdeauna?>>
148
Manra gi c opi l ul i n arnroni e
Daphn6, foarte serioasS, foarte atentd, urrnlregte iepu-
ragul cuprivirea.Apoi, cum acesta apare qi dispare, spurrind
de fiecare dat5 <<Cucu!>>, zimbeqte fericit6, incepe sd bat5
din paime, ride in hohote" La un rnoment dat, se intoarce
spre mama intrebtnd" cdutired unreper: ce inseanrn5 asta2. . -
Chipr"rl mamei este zimbitor, complice. Aga cE nu este nici
un pericoM-iniEtit5, Daphn6 se excitE pi rnai mu1t.
- Chris Mac Kern, sinteqi gi psihanalist5?
- Nu, de fapt vin dintr-un sector experirnental gi sint
de-a dreptul f,ascinatbde ceea ce Etie sugarul despre lumea
lui" despre nagtere. Md intereseazl in rnod deosebit caFa-
cit6lile sugarului, ceea-ce gtiu despre lumea 1or, a4a cum
o percep.
* Mai ales sunetele, vorbirea?
- Mai ales vorbirea. Md intereseazd in prirnul rtnd per-
cep{ia vorbirii gi de asernenea dezvoltarea ernolionald."
- Vorbili-ne despre experienla cu marioneta.
- Este o experien\d,legatE de memoria sugarului. Unutr
dintre lucrurile pe care dorint intr-adevdr sE le afldm este
dacbbebelugul igi amirrtegte sau nu experienfele afective sau
experienlele legate de ernogii. $tirn deja cb bebelugul igi
poate aminti unele lucruri legate de evenimente nonerno-
lionale; de pildd, iqi poate aminti configura{ia unei table de
gah, dupd ce i-a fost ardtatd, sau culorile. Dar nu Stim de
fapt nimic despre experienlele ernolionale ale copilului gi
nici despre felul in care copilul igipoate aminti evenirnente
legate de emolii
Deci, in cazul acestei experienle, ?i ar5tdm bebelugulu.i
o marionetE gi il aducem in situalia de a trdi o experien{d
puternic emofionalS. DupE aceast6 int?lnire cu iepurele ce-
nuEiu, cind ride qi se excit6, bebeluqul ne pdrdsegtegi se in-
toarce cam dupd o sdptdminh.
in s6ptdmina urrnS.toare, Daphnl, aSezatd"totpe genun-
chii mamei, are in faJn doud marionete nemiEcate: iepu.ra-
149
 Mama E i c opi l ul i n armoni e
Bebelugul este o Persoani

Dacd <<acut6>> qi stres, Apare rnama, igi ia copilul in bra{e, dar

gul cenugiu Ei o brosculd verde- L-a uitat pe iepurag?
se uitd la e1 mai rmrlt sau mai des, ne poate
atita cE-l re- acestlrdmine coplegit de triste{e -T se aratA.un ecrurnde tele-
cunoagte? viziune impdr{it in jumdtate, pe care se afla doud chipuri
incercind sb afle acest lucm, Daniel Stern 9i
doctorui de femeie ?n migcare. cel din dreapta are o expresie vesetra,
Mac l(ern {irneazdreacfile fetitei Ei reiau apoi klregistra- cel din stinga una tristE; apoi irnaginea se inverseazE-
de Daphn€ Printr-o gaurddin spatele scenei pe care se afl6 televi-
rea, cadru cu cadru, mdsurind timpul consacrat
pentru a privi, pe rind, cele dou6 marionete' zontl, o camerd de luat vederi {l1rrneazd?n prim-plan fala
copilului. $i aici, ca gi tn cantlexperieh{ei cu iepurele cenu-
- Cind bebeluEul se intoarce, ii ardt6m doud
marionete giu, se va cronometra timpul pe care copilul il petrece pri-
de-a doua in- vind fiecare imagine. DupS verificare, se constatS c5 s-a uitat
diferite, una fiindlepuraqul cenuEiu- La cea
ttlnire, marionetele nu exprirnd nici un fel de
emolie' stau rnai mult ta chipul mamei triste.
ap6strat o amin-
nerniqcate in doud rafburi' DacE bebeluEul
uita mai mult - Experienla cea rnai sofisticatlla care am luat parte
tire legatd de experienta sa emofional6, se va
la rnarioneta nemigcatd d.in raftgri. Deoarece
sint imobile, este cea legath de tristele gi de bucurie. irnl putefi sllt1ne ceva
pur 9i sirnplu despre asta?
nu avern motive sLpresupunem cE este vorba
-Una dintre ipotezele admise in mod curento legatd de
de o noud emolie-
V-am vtrzutcronomehind foarte riguros pe banda
vi- felul in care Ei adullii, 9i sugarii vdd lumea, este faptul cd
la fiecare aceastillume este staticS- De fiecare dat5 cind vedeli un eve-
deo tirnpul pe care copilul l-a petrecut uit?ndu-se
nimen! este acelagi, independent de momentul desfE;rrrbrii.
dintre cele d"ou6marionete'
-Ave{i dreptate- Pornirn de la ipoteza ci dacd
bebelu- ceeace descoperim prin intermediul experimentului cu su-
se va uita garul este cd starea lui ernotivS, feluL in care se simte in ziua
gul igi aminteqte ce a sirnlit in timpul experien{ei'
se intimpll respective influenleazd felul ?n care interpreteazd lumea.
mai mult larnarioneta cu care a fEcut exlrerienla'
Dacd.se simte trist, starea aceasta va avea o influenlE asllpra
adeseasd-i'zimbeascdmarionetei.Esteoalt6dovaddafap-
de experienqa preferinlelor sale: vaprivi mai mult imagini sau chipuri tris-
tului cd gi-a amintit intr-adev6r ceva legat
te. DimpotrivS, dacd se sirnte fericit, se va uita de preferinfE
afectiv6 pozitivd pe care a f6cut-o'
la un chip cu o expresie fericita, ceea ce ali putut de altfel
se joacd verifica.
Altb experienfZ- Un copilaE de origine asiaticd
mama este
gi etr ctr mama. Cam dupd principiul stillface'
Lainceput con- Doctorul Stem:
rugatd s6-l lase singur- Copilul are 8-9luni'
A trecut - Cele doud experienle pe care ni le-a telatat Chris sint
tinud sd se joace, rnarna inci nu este <<pierdutil>'
intr-un loc foarte revelatoare in raport cu teoriile privitoare la imagi-
prin rnai rnulte desp5rfiri scurte, dar cu'rn se afld
neliniEtit' O nea pe care sugarul gi-o face despre marna sa 9i despre lurne.
it"orrrror"ut 9i desp d4itea se prelungeqte' este
se apuc6 Psihanaligtii au avut irrtotdeauna o teorie potrivit careia be-
cheam6, mama nu apare, spalma cre$te' copilul
belugrl are probabil mai rnulte mame diferite; poate cE bebe-
depSrgitrage.Aproapec6s-aatinslimitadintresuferinla
tfl
'150
 Be b e lu g u l e sr e o p ersoana
Mama qi c opi i ul i n ar-moni e

lugul sirnte mai multe mame, poate cd existd mama pe care

probabil cel mai important lucru in psihiatrie. penfirr cE, in
o vede, mama pe care o aude, apoi o atreiamamd, mama
Iipsa memoriei, trecutul nu poate influenla prezentul.
pe care o atinge, apoi o apatra, mailla care iI rnobiljzeazd...
$i totugi, asta este regulajocului- ToatE psihiatria se ba-
cum face bebelugul ca sd qtie cE toate aceste mame diferite
zeazE pe asta. Nu Etim ins6 practic nimic despre memoria
?nsearnnd de f,apt una singurd?
sugaru]ui, despre amintirea unor lucruri importante? pre-
- vre{i sd spuneii cd inainte se credea cd beberugul se
cum emo{iile. Dacd trecutui trebuie sE influenlezeprezen-
apropia de mamdpas cu pas, intii de un4 apoi de alta? poate
tuI, avem tot interesul sd ne informhm asupra rnernoriei.
cd acest lucru este valabil penhrr copiii bolnavi mintal?
- Cum reaclionafi c?nd observali Oeva care nu merge
-Aqa este. Credearn cd bebelugul trebuia sb.facE ceea
bine? Pute{i prevedea in mod valabil ce s-arputea ?nt?mpla
ceArura Freud a numit <<creareade insure de coerentE>. Cu
ry:lai tirziu?
alte cuvinte, mama avea intotdeauna aceeagi infdliqare gi
-Iatd o problernd complicatE, pentru c6 este in acelagi
rnarrra avea tntotdeauna aceeagi voce. Erau deci doud insule
timp gtiinlificd qi etic6. Ne afldm acurn intr-un laborator,
de coeren{d- intr-un f,el sau altul, bebeiugul trebuia sd gi
le nu infr-o unitate de tratament. Vedem marne care trec drept
?nsugeascS,inlelegind cd marna care vorbegte gi rnarna care
normale, copii care trec drept norrnali qi vedern in cornpor-
atinge sint mereu una gi aceeagi persoand. Se pare cd bebe_
tamentele pe care le fiim5m lucruri care ne tu1bur6. Nu qtine
luqii pot face asta irnedia! nu e nirnic ieqit din comun. Numai
ce inseamnd asta pentru viitor. Dacd ar fi venit marna sd ne
cd trebuia adusd dovada experimentald,
Etiinfificd. celdlalt spund: <<IatEce md ingrijoreazd>>, ne-arn fi octlpat de aspec-
lucr* legat de rnamele diferite era afirmaqia psihanaligtilor:
ful respectiv. Dar nu po{i trata oamenii pentru lucruri de
<<Poatecd existd o mam6 bund qi una rea?>>poate cd bebe-
care nu se piing. Nu cred cd se poate face ceva pentru cineva
lupul, pornind de la experien{ele sale emolionale, iqi simte
care nu-!i cere ajutorui. Vreau sd spun cE nu ai drephll sd
mama ca fiind clivatd- Simte cd.are o rnam6 bunE, o mamE
tratezi oamenii decit dac5 {i-o cer. Acesta este aspectul etic.
rea gi poate incd una, intre cele doud.
Dacd, vom sim{i ?ntr-adevdr cd este o problerni, poate c6
- Una ambivalent5?
vom incerca s6-l convingem sd rneargd la un consult. Dar
- D4'dacd wefi, ambivalent5- Au existat nurneroase teo-
nu mai mult.
rii ?n acest sens. ste agadar unur din motivere pentru care
-Dar dacd cineva vd cere ajutorul, credeli cd observ?nd
ne intereseazl,inmod special anrarnite experien{e: le ce ma-
relaliiie dintre rnam6 gi copil, dinke tatd gi copil, un pdrinte
surd o ernolie prec*m bucuria sau triste{ea afectea",6in mod
qi copii, este posibil s5. -.
real percepfiile? in ce rndsurd o senza{ie coloreazd lurnea,
- Sd-i ajutdm?
astfel furcit te face s6 vezi <<viala.in roa> sau invers? Nu gtim
- Da, sd-i ajuta{i propun?ndu-le o uqoar5 r,nodificare de
tra ce m5surd acest lucru este adevd.rat in cazul copiilormici.
comportament?
Aga cd axr-rpusin aplicare experieniele legate de rner"norie,
- Da. Asta qi facem uneori, c?nd cineva vine s6 ne cear6
irrcercirad sd ne concenffim asupra acestei probleme. in acest
sfatul. Folosim mult inregistrdrile video. Facem inregistrdri
s*z,rLs intoarcem la punctul de plecare. De ce privim bebe-
cu rnama sau cu tatdl" uru.rl din ei, in general cu marna ju-
luqii, in loc sd elabordm teorii? pentru cd memoria corxtituie
ctrdu-se cu copilul. ii spun mamei: ((Aretali-mi ce nu merge.
152
tf5
 Bebelusul este o Persoane

ts e b e lu 5 u lI l- T le g ln a r
R Il l '

ArStafi-mi ce v6 fr6mint5 gi puneJi totul in aplicare.>>Apoi

mama
o inregistrdmpentm televiziune' Indatd dupd aleea2
qi o studiem cadru cu cadru'
Ei cu ititt" ne uitEm la caset6
asupra
{Jneori mamapoate aveaimediat o althperspectivE'
cutare
aceeaceface Ei incepe sf'vadLexact curn anulTre face
poate concentra asupra unui
Ei cutare lucnl in aqa fel fuacitse
aspec! pe care tl vom putea modifrcaryor' Este o mare di-
mult
feien16. Sintem adesea nevoili sE petrecern muit mai
decit urmarea unei
timp cu ea, frindc6 ceea ce face nu este
inter-
atitudini adinc inrSddcinate. Alteori se poate face o
N-am ficut studii
venlie rapidl,cu rezultate destul de bune'
poli ajuta
aprofundate de monitoizate, dar am senzalla c6le
p^**u*" foarte repede in situalii de acest gen qi cd meritd
s-o faci.

Camera de luat vederi, care funclioneazi ca un micro-

scop?explorind in cele mai mici amanunte jocul dintre mamd
qi copil, ii poate pune uneori pe cercet6tor, aproape din ?n-
fimplare, in prezenla unei drame pe care nimeni n-o cunoa$-
te, iau poate dezvdlui un derapaj imperceptibil in relafia
dintre cei doi" ambele fiind semnele prevestitoare ale unei
prEbugiri.
A$a s-a intimplat cu doi psihanaliqti din Chicago, Lor-
raine Kubicek si Danietr Freedman.
Cei doi organizau in iaborator, cam cum fEcea Daniel
Stern, secvenql de joc intre mami gi copil. in timpul unei
experienle de rutin6, au frcut o ?nregistrare scurtd, de vreo
doudzeci Ei cinci de secunde, ftr care se poate vedea o mama
jucindu-se, pe rind, cu cei doi gemeni ai sai de patru luni,
Andrew gi Dan. in aparenld., dacdurmdregti banda la vite-
za normal6, rllr vezi nimic neobignuit. Dar atunci cind ince-
tinegti, aga cum a facut Lorraine l(ubicek, secvenla durind
155
 Be b clu g u l e ste o p c rsoana
de aceastd datb cam douE rninute, apar am5nunte tuiburd_
toare:
Atunci cindmama ii ia in brale pe primul geamdn,An-
drew, acesta reaclioneaz1 imediat: igi salt6 cdpEonii, urne_
reqte cuprivirea fiecare rnigcare depe chipul mamei. Zim_
begte, dd din miini gi dovedegte poftE de via{d gi dorinid de
cornr.rnicare. Dupd acest schimb afectiv evident, mama iEi
ia uqurel in brale cetrdlalt copil; Dan insd, nu-gi line capul
drept, are trupugorul inert, pasiv, iar privirea nu i se incru_
cigeazd nici o clipd cu aceea a marnei. parcd. ar fi orb, iar
rnarria transparentE.
La vl'ernea respectivd, nimeni nu observase acest lucru,
care acurn sare in ochi- Dup6 doi ani insE, toatd lumea ob_
serva la el simptomele unei boli grave; pdrinlii, simfindu-se
vinova{i, n-au dorit sd i se dezvdiuie numele.
Atunci cind se qtie c5.este vorba de o boal6 la care unele
sirnptorne, descoperite din timp, sint reversibile, utilizarea
carnerei video ori a camerei de filmat se dovedeEte mai mult
decit oporfund.
Observarearela{iei mamd-copil, incercarea de a corecta
in cel rnai scurt timp deficien(ele din interac{iunea.marnd-co-
pil ar putea contribui la elaborarea r-rneiadevdrate strategii
de prevenire a fulburdrilor la sugar.
intr-o rnic6 unitate din Neuiily-sur-Seine, doctorii Sa-
bountchian, pediatru, gi Maufras du Chatetrier,psihanalist,
fErb a ajunge la utilizarea aparaturii video, practic6 o consul-
tafie combinatd, folosindu-se in cornun de crlnoEtinlele lor
pentru a le oferi p5rinlilor o <<ascultare>> mai atentd nunumai
a simptornelor sugarului, ci gi a trdirilormamei, tatdiui, fa-
rniliei in sens larg. Dar cele mai mari progrese au fost inre-
gistrate in acest domeniu, fhrd indoiald., de cdtre profesorii
L6on Kreisler Ei Serge Lebovici-
N-arn putut asista la consultafia doctorului Kreislerpen-
ttr cd pdringii n-au fost de acord. Frobabil cd se simt foarte
156
Bebelu;ul imaginar
vinovafi. $i totugi, oficial, nu vin la consulta{ie dec?t in cazul
in care copilagul lor prezinte firlburAri organice. in reali*
tate, toful se petrece ca Ei curn ar Eti cd.simptomele nu sint
decit un pretext gi cE, <folosind calea subteran5 a organe-
lon>, cum spune doctorui Leon Kreisler, sugarul, deEi nu
poate vorbi, le vorbegte doctomlui chiar despre ei-
Adesea, doctorul trebuie sd-gi asurne rolul de interpret
a1copiia-sului pe iingd persoanele c6rora nu le vine sd creadh
c5 bebeluEul care vomitS, nu doarme ori nu mdnincE li se
adreseazd chiar lor. ii ascultd gi pe pdrinqi, cdut?nd nlereu
ceva in trecutul 1or, mergind uneori foafie departe pe firul
generaliilorpentru a gdsi cauza cu totul neaqteptat5 a tulbu-
rdrii observate. Cind ili dai searna c5 po{i opri vdrsdheile
rebele ale unui copilaq vorbind cu rriama cuiva care a rnurit
in primul rdzboi mondial, pe care bunica il iubise din tot
sufletul, chiar dupd ce se cs,sEtorisecu bunicul- - - lrlu este
deloc u$or, dar metoda dd.reztltate.
in orice aaz, aga incep profesorii Kreisler qi Lebovici
sd vindece tulbur6rile sugarului. Lucreazd asutrlraa ceea ce
rlumesc ei <<interacliunile fantasrnatice>>,adic6, sirnplificind
asupra copilului ideai pe care l-arn construit in rninte gi care
se interpune uneori in mod dureros intre noi gi copiiul pe
care il avem in realitate.
fn timpul consultaliei, observ6 tot: rnama, copilul, com-
porfamentul am?nd'urora cind se afld irnpreund- Pentru ei,
rnotorul interacfiunilor observabile, <<rea.ieD, este reprezentat
de interacfirnile <<fantasmatice>>. Acestea trebuie descoperite
in spatele tulburdrilor constatate la sugar.
Profesorul Serge Lebovici:
- Sftrteqi psihanalist gi avern tendin{a de a crede cb psiha-
nal$tii incearcd sE repare eqecurile din trecut; lucrul cu p5-
rinlii gi cu sugarul nu este a.ltceva?
157

Bcbeluqul cste o persoani
- Se spune cd psihanalistul se folosegte de prezicerea
trecutului, d.eceea ce s-aintimplat deja- infelegi dupi douir'-
zeci de ani un lucru care atrecut cu totul neobservat gi care
a avut un rol foarte important in ceea ce a urrnat. Am sd in-
dtiznesc sE folosesc un termen savant epigeneza - ceea ce
se va int?mpla. Cu o mam6 care-gi {ine copilul in bra1e, cred
cH.facem o predic{ie, aga c5 rrr. sintem chiar departe. Nurnai
c5.pred.icfia este legatilde ceea ce este in iurs de desfEgurare-
in acest caz, vorbirn de epigeneztr interaclionald.
Binein{eles, bebelugul reaclion eazA rnult mai mult dec?t
adulgii cu corpul atunci cind are dificultili, cir:d este emolio-
nat sau stresat, ceea ce inseamnd cd nu doarme bine, se lea-
gbnd noaptea, igi dE palme peste cap, iqi zgine pielea, are
tulbur6ri respiratorii, alirnentare. Fire gte, bebeiugul reaclio -
neazA mai rnult cu func{iile corpului decit cu corpul pro-
priu-zis" Interacliunea se exprimd in mod global la nivelul
corpului"
- ConsultaXi tot felul de copilaqi sau doarpe cei bolnavr?
- ?i consutrtErnpe cei bolnavi, dar gi o mullime de bebe-
lugi care vin uneori din familii cu probleme - cu greut5gi
economice ori de alt gen. De asernenea, prinrim qi copii cu
rname foarte tinere, prea in virstd sau singure. Pe scurt, ne
confruntdtrn cu tot felul de situalii care nu induc neap6rat o
patotrogie gravd la bebelug, ci doar eventuale dificultdli de
creqtere qi dezvoltare"
- ln ce punct anume incerca{i sd intervenili in momen-
tlrl respectiv? Ce incerca{i sd remediafi?
- Ne ocupErn de irrterac{iune, asemenea fLrturor celor
care lucreaz6.cu copiii mici gi cu mamele lor: psihologi, pe-
Ciatri, psihiatri. Nu ne ocupdrn nici de rnamd, nici de copil,
ci de bebelugr.li aflat ire bra{ele rnamei oi a4ezat lingd mama
sau lingd tatEl lui. Ceea ce ne intereseazd este interacliunea.
Aceastd situaqie ne ajut6 sdin{elegem o rnullime de lucruri
nta nurnai din eeea ce se spune, ci gi din comportamente.
158
Bebelugul imaginar
De exemplu, atunci cind o mamd iqi tine in bra{e copilul de
trei luni, iar acesta se lipegte de pieptui ei, igi intoarce capul
gi gura spre sin, ?n corpul mamei, la nivelul hormonilor gi
al glandelor, se produc reaclii masive, ca de piidE un van de
lapte ?ncazul ?n care aldpteazd,-Este o perioad5. foarte spe-
cial6. Ei ne intereseazd interacliunea din aceastd perioadd.
- Exista in interactiunea dintre perinli Ei bebeluq ceea
ce vede toatd lumea, qi anume comportamentul- Dar mai
exist5 gi ceea ce se pekece in mintea fiecdruia gi care dic-
teazApoate modul in care se comport6protagonigtii iirterac-
tiunii. Acestea sint <<interacfiunile fantasmatice>> nu-i aqa?
Puteli explica noliunea?
- Pentm pErin{i, pentru tatE, pentru marn6, copilnl este
obiectul unui proiect in orice caz cind este dorit de arnindoi.
Dacdvd gindili, de pild6, la alegerea prenumelui, constatali
cd acesta este de multe ori dictat de consideralii care lin de
obiceiuri, de culturS; existE insd qi nume foarte revelatoare,
care ne dezvdluie rnulte lucnrri legate de <<proiectul>> despre
care vorbeam, de copilul pe care perin{ii il concepuserd in
rninte-
lmi aduc aminte de o femeie care fEcuse o concesie ac-
cepttrdprenumele dorit de familie. Eraprenurnele unui bdr-
bat pe care mama femeii il iubise gi care murise in rdzboi.
Ideea de a-i da copilului nurnele unui mort i se pErea de ne-
suportat. Acest exemplu banal md face sd cred c5.exist6, in
timpul sarcinii, un copil imaginar. <tAre sd fre ca soful meu,
catala, inalt, blond" are sd fie naicd de staturd gi cu ochii tdi
etc.>>Proiectul imaginar va determina condifiile interacliunii
mamS-copil.
- $i poate avea o influenld negativd? Ave{i weun exern-
plu in acest sens?
- lmi aduc aminte foarte bine de un copil care avea tul-
bur6ri de somn foarte grave. S-a liniqtit gi a adormit in fala
mea, in bra{ele mamei, cind i l-am pus in bra{e gi mai ales
159
 Beirelugul este o persoana
B ebel uqul i magi nar

cind rnama s-a uitat la el. PinE ahrnci, mama il linea pe umeq
dar incd. nu era mama ficutd de copil. Cred cd,
iar copilul nu avea in fatj. un chip orrtrenesc, ci un perete. inainte de
a-gi reci.moagtemama, copilul este in mdsur'
Am sE citez o metafori a lui Winnicott, un psihanaiist en_ s6 fac' din ea
rnarna lui gi s-o facl mamd in gerreral.
glez, care scria: <<Cindun bebeluE se uitd la mama lui, vede
doud lucruri: ochii marnei gi pe marna care il privegte.>>A$a
cE i-am spus mamei: <<Doarnnd,in sfirgit v-afi ldsat copilul
s5.vadd. cE vd. uitali ia el.>>
Sub ochii mei, copilul o transforrnasepe f,emeie, pentru
prima oard, in mama lui. Copilul este cel care face din fe_
rneia care il line in bra{e mama lui, provocindu-i in mornen-
tul respectiv toate acele efecte mim-rnate, afective, tonice,
emo{ionale care o ridicd la rangul de mamd..
Faptul c5-gi iine copilul tn-{rrafe creeazd.o sifua{ie spe-
ciald, poate ?nfelege mai bine ce-i spun atunci c?nd vorbinl
aqa, fn chip abstract- Spre deosebire oe cituaiia obiqnuitd din
tratamentele psihologice, oamenii nu se referd la ceva ce se
desfEgoard,in afard . Totul se i:ntimpi d in vivo. Se poate vorbi
despre un lucru chiar in rnomenful in care se desfbgoard,
cind conflictui abia incepe.
- trar fapful cd o ajutali pe rnamd sE se uite in ochii copi_
lului poate rezolva problema insonaniei la bebelug? prezentare in irnaginanrr copiiului. Este
- Bineinleles, asta il ajutd pe un sugar cu probleme sd ceea ce ag nurni o
<<proto-reprezentare>>a rnamei. Dar ceea ce
doarrn6, iar pe unul anorexic sd mdnince. Ag putea sd vE este neindoios
mai greu pentru beberug este integrarea emo{iilor
dai.l o rnul{irne de exemple. Se poate acliona asupra compor- negative,
a <<afectelon>de spaimd, pentru c6 acestea nu suscitd
tarnentetror bebeluqului intr-un chip de rnulte ori absolut pa- irnediat
radoxal.
- Parch. ar fi ceva magic!
- Putern vorbi despre intervenfii care par magice, dar
care ne sint la indemlnS. Cred cd. dacd.pui cum trebuie un
copil in bralele mal-nei, ca in cazul nosrtru, marna se uit6la
el. Din acest moment, ceva se declanqeazE in mod cu toful
firesc in fiinta ei, ?n straturile adinci ale vielii sale imaginare
Ei fantasrnatice - Ei devine mamd. Pind. atunci era bineinie-
les mam6, cea care ddduse naqtere copitrului, care-l ingrijise,
160
't61
 Bebelu5ul imaginar
Bebelugul este o Persoana

Aceastd conjunclie Chiar dac6 se afld intr-o sitlra$e tragicd" marna este capa-
b ine, este o interac{iune fantasm aticd" bild in unele momente sd prindd privirea copiluLui- Dupd
dintre mamd
este de fapt nivel,,i At bazL a|<trarvaclieb> p1sere.amea,copilul are o anurnit5 capacitate de a-Ei vindeca
gi c opil. - .r , L_+ ^ il propu-
^in b{e, ^. marna depresivd. Un psihanalist american, Ronald Searl,
- Cind intervenili ca se-i puneti copilul a scris o frazi care pare carn prea categoric5, dar care cu-
mod superficial asupra
neli o noua re\etil?Ac{ionali doar in prinde un adevdr dintu'ecele mai adtnci: <Copiii se nasc pen-
situat ?n profunzime'
cornpofiamentului sau miEcali ceva tru a-qi vindeca mamele.>>Prin urmare, itl unele cazuri, un
in lurnea ei f,antasmaticd? copil depresiv gi o mamd care nu se simte prea bine aclio-
la SfirEitui unei con-
-Atunci cind am ficut asta' eram neazAunul asupra altuia qi nu gdsesc ritrnul interactiv, salva-
despre bebelug cu tatdl
suitalii foarte iungi' Vorbisern rnult tor qi consfirrctiv, ci dimPotrivd'
implinea o dorinpreligioasd' intr-o
Ei cumama- nebJluSul - Credeli cd tulbur6rile care pot apdrea la sugari provin
moarb irr Sahara qi in
noapte, p5'nn!ii fuseser6 cit pe ce sd in cea mai mare parte dintr-o deficien15 survenitl in interac-
noaptea aceease hotdiise rd sd fac6:t :"pil'
"i *::*-"11:care
foarte rflondena' {iunea rnarn5:copil, mai cur?nd decit in niSte problerne reatre
ce rep ezenta copilutr pentruo pereche de naturd organicS?
renunle la o mullirne de
ieqea tot timpul, 9i ct'e a trebuit sd - Da, absolut, qi fird a renun{a la caracterul gtiinlific al
rnoder-
lucrrri dupdv*#* lui pe lume- in spatele ideilor de
Reletele ddduserd medicinei cred cd relalia este fundamentald in toate aceste
nism intuiai obligatiiie, simful datoriei' tulburdri. Numai cE mamelor rill trebuie sd li se spunS nici-
se lase in voia comportamentului
Ereg, iar mama, iI 1o" sd odatd cd stnt dspunzdtoare ori vinovate de ceva. Este o po-
o muncd asidu6' arn
firesc, era cu totuX mecan\2a6" Dupd veste in doi, cu multe personaje in trecut, in genera{iile pre-
profund'
putut face, ia sfirqitul disculiei tt:^"|t'.tcest€-e;t
sine nu a3ung' cedente, gi o poveste cel Pu{in in trei, pe orizontalE, pentru
rnodif,rcator. Bineinfeles, gesturile in cE existd tatdl, dacd este prezerrt, genitorul, it".rcazcontrar -
considerat drept o noua
- Dar ceea ce spuneli nu poate fi dar existd. Nu este numai o problemd intre copil 9i mam6"
re!et6?Soluqiatuturorproblemelorestes6-miprivesccopiiul ci una care se inscrie tn istoria generaqiilor, intr-un context
in ochi" ' social, economic qi culturai gi care depinde de culflrra cdreia
de simplificare
- Nu, sint cu totul imPolnl zaacestui tip
facuXtate' am studiat ii aparfine mama.
cofllportarnentalistd' Aici, in aceast6
de exemplumame
mlrlte cazuttde mame aflate in dificultate' Reorganizarea locului bebelugului in rornanul farnilial,
qtiu copilul
tinere care, aflate la matemitate, nu 'e-s'-pun6 aproape irrdirec! s-arputea spune, reorientarea rolului sdu
lasinlatreiziiedupdnaqtere'Nulisearatdnimic'elen-au in viala fantasmaticd a pdrinqilor nu va apdrea niciodatd pe
invSlat,n-auavutfraliqisurori'familiiiesintmici'nuEtiu' prima pagind a ziarelor pentru cd nu se poate verifica, nu
nusedescurcd,esteoadevdratEdezorientarefoartepercep- se poate dovedi, chiar dacd.are ca efect vindecarea sugaru-
dar in documentele
tibilA, m un r*ite privinfe chiar tragicd; trui, aga cum gtim azi cd.se tnfmpld. Vindecarea este posibilS,
casetel'e video cu in-
pe care le-am ado'inat, cind vizionezi explicd profesorul Lebovici, pentru cE in acest nroment al
de priviri' un dialog
cetinitorul' observi uneori un schimb istoriei sale corpr:l bebelugului nu este complet diferenfiat
din ochi nespus de rnigcdtor' de erno{ionant' 163
1 62
 Bebelu5ul este o p€rsoana

de cel al mamei, chiar dacd a fost tEiat cordonul ombilical

care-i mentineainr-o reialie simbioticd. Agadar, cind il tra-
tenpeunul dintre ei, il tratezi gi pe celElalt- Pdtrtrnzind adinc
Adoptarea
in psihicuil rnarnei, poli modifica qi comportamerrftil rnamei,
gi reacliiie copilului in perioada in care mama 9i copilul
prcpriului ccpil
sint ca nigte plSci sensibile.
Chiar dacd are pu{ine Fanse de a fi pri,rnitS cu aplauze,
reorganizarea este o alternativd real6la consultaliile lungi,
greu de suportat penh:Lr copil, neliniqtitoare pentru p6rin{i,
costisitoare pentrlr asigurdrile sociale gi care se desfEgoard
de regulS, in astfel de cazuri, dupd o schemd de pediatrie
clasic5. M.obllizeazE o tehnologie de virf impresionantd,
dar in 90 Yt din cazuri nu ajung la nici un rezultat, in afard.
poate de agravarea unor sirnptorne ori de aparilia altora.

Doctorul Titran nu este psihanalist, ci pediau-u. cu toate

acestea,preocupErile sale se asearndnd ?ntrucirva cu cele ale
lui L€on Kreisler sau ale lui Serge Lebovici. conduc?nd, in
cadmi matemit6fli din Roubaix, consultafiile pentou nou-nEs-
cu!i, in perioada scurt6 petrecutE ?n maternitate cind be-
belugul este al nostrLt, dar ?ncd nu ne-am asurnat pe deplin
rdspunderea lui, incearcd sE punE pe linia de prutire reiagia
marnd-copil.
in aceastd perioadd scurtd, de no man b tand relalronal,
in care bebelugul este irrcE.al tufuror, medicul incearcd
si ne
ajute sE reuqim irnbinarea diretre copilul real pe care il
{inern
in brafe gi cel pe care l-am visat. $tie cE dinioro de aparen-
{ele imediate, ale puterii omniprezente a corpului rnedical
care are la dispozilie intreaga infrastructur6 spitaliceascd,
se afld numai resursele pdrin{ilor, care vor fi nevoifi s5_gi
asume, in mai pulin de o s5pt6min5, relalia permanent5
cu
copilul.

165

I
 Adoptarea propriului coPil
Bebelugul este o Persoana

r6spun- A inleles, instinctiv, cE ?n spateie istoriei logice a fetilei

Perinlii s?nt nelinigtili, igi m6soard capacitd\Lle'
locuri pline de citevaceasuri care nu poate vorbi cu fiSliorui ei se afl6
derea- Pare firesc s6 vezi maternitSfile ca nigte problema buzei de iepure. Mama nu indrhzrregte sd intrebe
defericireqidebucurieavielii'Nimicmaifals:esteunloc
dacd fetila are Sansesd vorbeascd.
deosebit de morbid-
Dupd interwenlia doctorului, nelinigtea legatd de mai-
Fiecare formalie se risipegte. Mama poate relua fiml poveqtii, poate
Doctoml Tih"an trece din incdpere in incd'pere'
iEi mobili- <<visa>rcopilul, reia,tiile cu ei, armonia dintre fratele mai mare
vizttdeste pentru el o noud incercare pentru care
cE' qi surioara trui mai micE. Mai cu searnb cE doctorul Titran'
zeazAtoata atenlla qi toati puterea de concentrare' $tie
crtzd' cel mai lu?nd copilul ?n m?ini, cape orice alt copil, ?i aratd cd toate
rlu are timp gi pindeqte cel mai mic semn de ii s?nt intacte, fird a le uita pe cele pe care
cu seamE <<capacit6!ile>>
neinsemnat cuvintrostit detatilori de mamd' rnai
pe urrnd rnama nici nu qi le imagina. Probabil ch nu va avear,evaie
cele care se spun inairrte sd fi ajuns lingd pat; exist6
de infor- de pastile ca sd doarm6, iar copilui nu va fi. <<uitab>infr-un
copilul Qrrre,deginu spune rrimic, ofer6 o mulgirne
personalul spita- colX al carnerei.
maiii in timpul consultagiei" ' Medicul9i
in care inc?ntat de ce amvdntt, md ?ntorc spre unii dinfre inso-
lului sint preg6tili sd intervinl, rnai ales in cazrtrile qitorii doctorului, crezind cd voi citi in ochii lor cei pulin o
Cind
copilul p*n. probleme ce pot fi remediate <<medical>>'
punct de ve- aprobare. Discut5 ?ntre ei, in rnod vi-zlbrl, de cu totul altceva-
lucruriie ffrerg bine, devine plictisitor' Or' din La o altdvtzLt| constatiradcd o mam5. ii d^ddusecopilului
vizitelor,
dere clinic, lucruriie merg de reguld bine. ?n tir'pul
doctorul abia ndscut numele altuia, mort la nagtere, Titran a propus
nu pt-ltern sh nu constatdm un decalaj inrens intre
la cel rnai mic pe loc sE i se pund rnai curind al doilea nurne, mai pidcut
Titian, congtient de irnportan\arn\zei, atent
sd arate urechii. A mers p?nd acolo incit a spus cd prirnul nu-i place'
arndnunt, la toate semnele imperceptibiie ?nmdsurd
tinerii care se A spus apdsat cd bebeiugul nu trebuie sd poarte acei nurne-
cd <<adoptarea>>intimpindanumite piedici' 9i
convinqi cd Dacd, de regulS, este interzis sd interzici, uneori, cind inter-
pregdtesc sE practice aceastd profesiune qi par
zici, de fapt permili, lagi via{a s6-9i urrneze cursul.
<<adevSrata>> medicinS este altfel, lSsind irnpresia cd v5d tn
plicticos' Dacd ar fi ldsat-o pe mamS sd ias6 din maternitate du-
pasionanta consultalie ceva de rutinE" de-a dreptul
o feti!6 ctl cind in bra{e un bebeluq ce purta nurnele unui copil rnort,
Intrasem cu el intr-o incdpere unde se afla
In timp ce ar fi fost probabil prea tirziu sd evite posibilele consecinle-
buzdde iepure, ndscutd cu citeva ore in rrrmd'
din pri- ins5., in momentul acela, incongtientul este extrern de viu,
Titran citea figa, rnama' luindu-md drept medic
a strigat-o, dar, totul seamdnd cu un strat de cear6, neatins, relalia abia ?n-
cina halatului alb, rni-a spus: <Gr6lioru1 ei
Nu ceputd poate fi ugor canalizat1. Totul este posibil-
binelnfeles, i-am spus od n-are curn sd-i rdspundd' ">>
de altfel n-am
spun nirnic, nu e treaba mea sd intervin' Ei
reac- Doctorul Titran:
<<avzit>> nimic, dar Titran ' carepdrea absorbit de fi9d'
peste citeva -Am impresia cd intervenili muLt in rela4ia dintre rnamd
rdspundd in curind'
fioneaz|'irnediat: <<Aresb-i qi copil. De ce?
luni... pind anrnci o s6 rezolv6rn 9i cu malformalia'>> ttJ /
16 6
 BebeluEul este o persoane
Adoptarea propriului copi I

-Mai intii, poate crmanipurezun rucru evident: nou-nds-

sdmeargd, bine pentru bebelug. $tim cd,, dacd lucruriie nu
cuful este, inprimul rind, o fiinp relafionald. Trebuie sE
re* merg foarte bine pentru bebelug, asta se va rEsfringe asu_
cunosc c5.exista in treaba asta o micS pldcere egoisti,
care pra adullilor - pErinfii sEi -, dar va influen{a gi starea de
se cere tofuqi limitata. pentru c5" atunci c?nd comunicarn
spirit a pers onalului care graviteaza in j urul copilurui in pe-
srncer cu un copil care numdri doar doudsprezece ore
de rioada respectivS. credeli-rnd, intrarea in relafie foarte de-
vial6 gi este perfect s5n6tos, noi, adullii, simfim ceva
foar- vreme cu bebelugii de o cu totul alt5 dirnensiune plEcerii
te profund' $i nu trebuie s-o lipsim pe rnamd de acest
ceva- pe care fiecare o resirnte, ptn6 la r-lrmh, repettnd aceleagi ges_
trn rrrunca noastrd de ia maternitate vedem un numar
furi, mereu aceleaqi, ce arputea p6rea obositoare. Or, c?nd
foarte mare de copii care nu pun nici o probremd de sEndf,ate,
ai individualizat copilul qi prin urrnare rela{ia cu el, fiecare
Trebuie agadar ca noi, medicii, s6 ne obignuim sE comuni-
intilnire cu un nou-n5scut inseamnd o emo,tie noud" diferit6.
cdrn cu pl5cere cu un copil s6n6tos. in acelagi timp
insd, Ar trebui sE lucr6m rnai curind in sfera s6ndtilii decit ?n sf,e-
kebuie s-o ajutEm gi pe mamd sd.perceapX acest lucru. pen_
ra bolii, ceea ce nu toatd lumea ?n{elege.
fi-u cd, degi incepem acum sd cunoagtem din ce in ce
rnai Cind stirn de vor{:d cu oarrrenii, de exemplu cu puericul-
bine calitatea viefii infrauterine, datoritE colabordrii dintre
toarele, cu ajutoarele care lucreazd in sec{iile de pediatrie
obsteh-icd gi pediah-ie, daciputem cunoagte din ce in ce
mai cu copii foarte mici, acestea siret mulgumite cind nu primesc
bine intimpldrile prin care a frecut copilui pe cind se afla
decit foarte rar copii cu problerne grave, care le pun via{a
in burta marnei, nu cunoagtern decit foarte
fulin sau deloc in primejdie sau riscd sd lase sechele. pe de alti parte s?nt
trecutul marnei, istoria cuplului, trecuful tat6lui. pinE
la ur- triste pentm cE nu-qi pot folosi priceperea tehnicd gi-qi pe-
m5" aceastb rnamE Ei acest tat5, ei qi numai ei, in foarte scurta
trec vremea, in cea mai mare parte, privind copii care, pini
perioad5 de stat in rnaternitate, sint in mdsurd s6 cunoascd
la urm6, arputea fi hatafi in alte irnprejurdri sau in alte con-
copilul norrnal pe care l-au adus pe lume.
di{ii, pentru cE patologia reald pe care o prezint5 nu este foarte
Or, gtigi foarte bine cd aceastd perioadd este foarte grea
gravd.,ci este mai culind o patologie relalionald sau o pa-
pentru toatd Lumea, aqa cE.lucrurile trebuie sd fie cit se poare
tologie cu rddd.cini sociale.
de limpezi. Medicul va intra in rerafie cu copilur, insolit de
Exist5 insd o capcand de care trebuie sd ne ferirn: res-
mamd., gi treptat, pornind de la rela{ia importantd care
se ponsabilitatea. in mod evident, aceasta trebuie asurnat6 de
stabilegte ?ntre copil gi mine, marna imi va lua locul. ceea
echip6, fir5. insd a-i impiedica pe perin{i sE gi-o asurne pe
ce nu se va intimpla chiar f6rd problerne.
a lor. Pentrr c4 in momenflrl respectiv, intilrrirea cu medicul
- Este adevdrat cE, dacd.ajung, intr-o matemitate, te a$_
este doar o fiinturE din cea dintre mamd gi copil, dinfre tati
tepfi la o ahnosferd senini qi veseld, gi cind colo egti aruncat
gi copil.
iretr-un univers destul de sfesan! intr-o anumitE. m5sur6
chiar Evolufia familiei se va desf*a$ura,in cea rnai rnare parte,
rnorbid, in care ghicegti prezen{a morlii...
in afara universului medical. oc dac5 pentru a asigura secu-
- Nu pofi vorbi de posibilitatea viefii frr6 sd vorbegti
Ei ritatea, echipa medicald asigurd gi intreaga responsabilitate
de posibilitatea morfii- Trepta! va trebui ca pe cea de-a doua
in detrimentul pdrinlilor, aceEtia ne vor incredinEa copiii cu
s-o ?ndepS.rtdrnori s-o asum6m, tocmai pentru ca lucrurile
totul, ne vor transfera noud sarcina gi nu-pi vor mai asuma
x 68
169

Bebelu5ul este o Persoani
rnicitre responsabilitdii, cafe vor fi din ce in ce rnai mari, pin6
la cea care constE in faptul de a se simli cu adeverat mama,
cu adevfuattatSl copilului, al copilului pe care au dorit se-l
aib6, la care au visat-..
Afunci cind doctorul trece pragld irrcdperii, inregistreazS
dintr-o ochire totul: mama culcata, familia injurul l'ui Lu-
dovic, de nurnai 2 zr\e, culcat la celdlalt capd.t a1 patuiui,
la picioarele marnei. Departe 9e inirnS? Doctorul se apropie-
eeUetugui are ochii deschigi- in clipa in care MauriceTitran
se apleacS sd-l ridice, vorbindu-i cum face de obicei Ei ferin-
du-se sd-i atinga capul (Maurice Titran qi Frans veldman
sint prieteni), copilaqul incepe s6 urle. Medicul ii pune la
pieptul rnamei, iar copilul se liaigtegte ca prin farrnec.
Dupd citeva secunde, o noud incercate, dar bebeluqul
plinge iar6qi- Mai mult, se prinde cu degegelele de cdmaqa
de noapte a rnamei. Doctorul o lasd sE observe arnbnuntul
qi pune copilul pe pat. Ernolionatd, mama incepe s6-l min-
giie
* pe spat*, iar copilul se liniqteqte Ei-i caut6 privirea-
C, toate efortr-rrile, doctorul nu-l va putea consulta pe
Ludovic.
Un egec?Nicidecum. Dacd ne gindim la sensul,la coe-
renta componarnentului copilului, egecul medicului se trans-
formd ?ntr-o victorie strdlucitd a bebeluqului'
Ludovic, cuibdrit la pieptul mamei care-l mingiie, oftea-
zd de plScere.
- Cred cd trebuie sd vE ghdili bine cindii dali biberonul.
sd-t fine{i strins irebra{e. cind marna ?i d6 cop-ilului sd sugh,
u"".i. se lipeEte de corpul ei gi se linigtegte. in cazul,bibe-
ronului, contactul lipseqte. Deci, dupd ce mdninc6, trebuie
rning?iat gi rdsfblat.
N{ama, atentd, dd din cap, trecindu-Ei maEinal mina pe
ceafa bebeluqului, care gingureqte-
_Uitafi-vbcitdetareiiplace.56nuuitalrasta.Dincl-ipa
in care se va liniqti, pentru c5-qi va potoli foamea cu lapte,
170
Adoptanea ProPriului coPtl
va flr
o sd vedefi cdvadori sd vin[ cu rnine, va fi de acord'
disponibil.
MinadoctoruluiTitranalingeugurelobrazulluiLudo-
vic, care dd din cap. Mama, aplecalldeasupra lui' zirobeEte
patului, cel
cu duioqie. copili nu va mai fi pus la rnarginea
putin deocamdatd.
-A1i vdni.spune docton-rl iraainte de a ieqi din ?ncdpere'
a spus da!
prea
-1/d afla{i in rnaternitateaoraqului Roubaix 9i 9ti!i
binec6via|aestelaoraacfualddeosebitdegrea"Nuh.ebuie
s S n e a g t e p td m s S g 6 s i m p r e , a d e s r n i j l o a c e m a t e r i a l e s u b -
avern
stanliale pentru a o susline. in majotttateacazurtl'f'
un copil'
de-aface-cu tdtici qi cu rndmici care aduc pe lurne
a-i permite
dar care nu vor avea, pentru a-l feri de boli Ei
sdcreascdgisdsedenrolte,decitpropriilecafitaflrelafio-
de ei inEiEi' Xar
nale. Pdrin{ii sint neliniEtili 9i se indoiesc
dupd pdrerea noastr6, cel care il va liniEti treptat
pe celElalt"
.rr-*illoucele pe care incercdm s6' le gdsim' nu
este altul
decit copilul.
cd
Din momentul in care o ajuli pe mamd sb in{eleagd
bebeluguloascultSincddinvialaantenatald,c6rrrrnareqte
lumeaincaresemigc6ea,sesimtetiniEtitd.Iardac6negin-
dim: <<Dac-aqfi bebelugul acestor pdrinli, n-ar fi chiar
ugor!>>'
fiindc6
formulam o judecati de valoare care este periculoasE"
popilaEului'
noi, cei mari, nu avem experienla
noastre
Pentru cd nu consultaliile noastre, nu cuvintele
ovorlinigtipemarn5"convingind-oc6bebeluquluiiimerge
deminune!Numaielpoatefaceasta.Contribulianoastrd
s5-i spund
constE agadar in faptul cd-i d6m voie copilului
e in reguid!>>
mamei: <<Nute speria! Ascult6, priveqte: totul
- Este adevlrat c5, aflrnci cind ne afldm in maternitate
dv"
gi vd urmdm la consultalie, avem impresia cd munca
neuro-
inainte de a se incadra i:a pediatria clasic6, consultalia
171
 Bebelugul este o persoanA

logicS. $i aSa rnai departe, este o muncd prin care ii linigtili

pe tofi cei ce se migc6 in acest mic univers. Bebelupul
?nvinEdtcr
-Da,lucrurile stau cam aga: ne irrtrebdm cine va veni
pe lurne intr-o rnaternitate. Evident, este vorba de bebelugi,
iar noi cunoaEtem deja o parte din trecutul lor, qi anulne cea
petrecutd in utero. Numai c5. inc6 nu cunoagtem destul de
bine dificultE$le - nu neapdrat materiale -pe care un cuplu
ori o mami singur6 vor fi nevoiii sE le rezolve pentm a in-
lesni apari{ia viefii. Adesea, in momentul naqterii copilului,
este de-a dreptul dureros cind ifi dai sean'raprin ce greutdli
a trecut ferneia ca sd-l aducd pe lume, aga cd te feregti s-o
ascul1i" fn acest caz,rtwse intimpld. nimic Ai se aplicd teoria
clasicd a puericulturii.
Cind asculli, de pild5" o femeie care aduce pe lume un
copil in sala de nagteri, cind o auzi uneori lipind (uneori i
se inter-zice sd {ipe, alteori are voie s-o fac5.), simfi cE.e un
{ipdt de durere, dar care cuprinde gi multd spaimd, o spaimd
care dureazd.p\nd cind i se confirmd cE o mam6 nu este
cu totul bunE ori cu totul rea, ci o combinalie dintre cele Westley, ndscut acurn cinci ore, doarme linigtit,lipit de
doud, cd ru.rtrebuie sE creadd cd,i-a adus copilului prea multe coapsa rnamei. Doctorul ritran se agazd ling6 ei. Tinara
elemente negative. Chiar dacd i-a ddruit qi ceva negativ,
trebuie sd se obignuiasc6 cu astapentru cdnu sepoate altfel.
In acel moment, bebelugul va fi descoperit cu toful, in
toate aspectele lui, chiar qi ceie mai ascunse. Nu va fi vdzut
doar ca rnielugelul care s-a n6scut, ci Ei ca o fiinl5 care la - Dacd s?nte{i de acord, o sd ne uitdm la el irnpreund.
un mofirent dat a fost ca o povarE, am pufut vorbi despre A deschis ochii?
povard frrE sd socotirn asta drept ceva anorrnal ori dra- Mama rdspunde scurt:
ma ti c... - Nu prea mult.
Totuqi, toate aceste lucnrri trebuie subliniate, evidenliate Numai din tonulvocii, rnedicul sirnte cd,lucrurile nu sint
prin interrnediul copilului, in timpul Eederii in maternitate, in regulS.
pentru cb aEaputern scoate la iveald anumite riscuri de dere- - S-a uitat la durnneavoastr5?
glare ulterioare in relalia dintre copil, familie gi societate, - Nu.
riscuri care pot fi reduse. - Haide, domnule Westley, sd.vedern dacd te-ai trezit.
Hai, dmbegte! Siletem aici, in fata ta, domnule Westley. Des-
chide ochii. Da, gtiu cE.e greu. 1il gne in miini.)
173
 Bebelu5ul invinghtor
Bebelugul este o Pefsoana

_Doudzecideminuteinseamnddurataecografiei.
Bebelugul deschide anevoie un ochi' - Da. Aga mi-am Pierdut fetila'
lipitS' dar asta
- in pt t" a dreapt\ pleoapa este pulin -Ave1i dreptate- E ca un fel de doliu-
se intimpld de rnulte
e ceva normal. ii", tiEi. ,""rtgii, aSa -tre', cam. a$a- (Are lacrirni in ochi')
ori la naqtere. Cum a decurs naEterea? - Acurn trebuie sd vi revenili, s6 uitagi dezarnAgrrea'
- Bine' Cu dureri, dar bine' chiar dac6 a fost aEa de mare'
-LaPrirnul a fost mai ugor? - Mi-e cam greu-
ce in ce mai
- Da, *oft *ul ugor' (ii tremurdvoceadin - Porni:ed de ia dezarndgireaasta foarte llrare) veli
fr in
tare.) stare, treptat, sE-l acceptali 9i s6-1primili'
- De ce' a rners mai rePede? -Asta qi fac- (Apuca timid mina micufului' cu surisul
pulin' deqi copiiul a fost
-Nu, nu gtiu' Am suferit rnai o" ojr";]rte
mai mare. bine, atunci o s5 ne uitdm acurrr bebeluqul
un copil mai mic qi ali 'a
- Deci acum ali adus pe lume minunat pe care l-a!i adus pe lume, cu atita
curaj'
pe cel mare?
awut dureri mai mari' Cum il cheamd - Da.
- Atrexandre- _Gronv|. Ce manr6 viteaz;.|. Hai, domnr:Ie Westley, to-
* Avefi aqadar doi b6ie{i' Ce sirn(i1i? tuieinregul6!AEa!Cincioredeviald!Citdefrumoseste!
- N-arn incotro, trebuie sd md obiqnuiesc! Doctorul Titran il {ine aEezal-
- O sE vedem' VE doreali o fetifd? - Cucu! Hai, Westley" saltd cdpgorul'
trebuie' bdiete!
- Da, aE f,r Preferat sd arra o fetit{' Mamataafostfoarteviteazd'.Uitec6deschideochii.Asta
de naqtere' qtiati
-Ati n pr*fl*t sd aveli o fetigS' lnainte a fost.
cE.e bdiat? DoctorulTitranilpunepeWestleylingdmarnalui.Co_
- Da, Etiam'
fo-1'-.-^ pilul sughite. Mama il mingiie cu duioqie'
* V-au spus la ecografie' Povestili-mi cum " ' _ ir.L. voi doi incepe o adev'ratd poveste de iubire,
^-
-M-auintrebatdacdwreaus6EtiuceesteEl.amspusca nu-i aga?
da.Cind*i-""spuscdebdiat'amfostfoartedezamdgita' Mamanurdspunde:acumtrebuiesdintreinreialiecu
- V-a{i nec6jit? fiul ei. Acum vorbeqte cu el: '
nu mai voiam
- Da, arn gi-ptins' Voiam sd fiu singur6' - Haide, Westley, omulefule, deschide ochii!
sd fac nimic p,i" Soqul rneu frcea toat6treaba' N-am Dup6 ce s_avorbit despre doliu, ochii se deschid-
Privirile
^*i"t "uta' zile dupd
de ce s6 md ti"g"rd' timp de cel' pttlit trei se incrucig eazn\caprin minune' Moartea s-a indepdrtat' via-
c5 e bdiat' Visul mi
ecografre *i* fo't iriposibil Jd accept {aiqi urmeazd cursul- Pentru
doctorul Titran' copilul din vis
pune in brale'
se sPulberase. este cel pe care il avem in fa!-6 qi pe care ni-l
- Visltr vi se sPulberase!
o sd arn o fetita'
- Vr"*" d" opi t'"'i am fost convinsd c6 -Ati spus: copilul din vis' Am impresia
cd' dupd felul
s-a prabuqit, irr doudzeci nofiunea de
Cind mi_au spus ca e b6iat, totul in care lucrali cu copiii, incercali sb prelungili
de minute. (SusPinS') 175
174
 Bebelugul este o persoana
IJebelugul invingdtor

copil din vis; se vede cE faceri un

efort pentru ca p'rinfii pe lume un copil ce pErea normal. Toatd
sd' rdmind in regdfur' cu cop'ur ra lumea, o rnulgime
care au visat. Ag, esi" de tratate, de c'rfi aratE.cd in rnomenful
sau rn6 ingel? respectiv marna
trdieqte o experien{E extraordinar5, unicd,
- Nu trebuie tofuqi s6 uit'rn cd nagterea mim:nata. - . Orice
este o poveste ferneie a visat inh-o zi acestmoment; dar cind
de iubire, care apar{ine doar celor vede ,a rna-
care o tr6iesc. chiar in ternitate ce diferen,td este inke visul ei de a
caarrile cere mai dramatice, chiar cind deveni mamd,
eqti nevoit sd recwgi intre copilul la care visase copilul rear pe
Ia reanimare ori ra transferul nou-n6scu{ilor, Ei care il are, rea-
pentm cd au litatea din maternitate, efecfur pe care toate
grave probleme de sdndtate, irnportant acestea ir au
esie sE incerci s6 in_ asupra sofului, asupra propriei familii, asupra
lelegi cum anume sint ffiite toate aceste rucruri de echipei din
mamd jurul ei, trebuie sd recunoagtem cd
qi de tati- Trebuie sd incerci s6-i unere mame s?nt foarte
imbdrb dtezi,sd-i indemni decep[ionate.
si nu piardd contacfur cu cop'ul.
$i chiar dacE beberugur - Exist5, de aitfel" gi depresii in serie.
supraviefuieqte numai datori tS aparatel0r,
tehnologiei, echi- -Da, se poate intimpla gi a$a ceva; mamei
pei rnedicare, trebuie gtiut c6 i se va ard.ta
mornentul in care mama iqi (iar aici intervine rolux rnedicului) cE nu
va face cural ca s'-gi intimpine cop'ur este o mamd rea
-pentru cE se sirnte dacd.la un rnoment daf in zitrele de dupd nagtere,
vinovatE, speriatE sau nic gindeEte
pentru cd n_a fr5it momer asffel: <<inclipa de fa15, sincer, copilur dsta
nu md interesea-
lurne fiindcd era adorrnitE_ zd. sint tristd gi trebuie sE-rni rezorv probremere
mere ca
care poate fi uneori insolit sd md pot ocupa poate pe urmE de cofil, sd
md apropii de
starea de s6ndtate a copih el mai mult; deocamdatd nu-r cunosc.)>
Tiebuie gtiut totugi
nu le poate explica. in mod normal, cE exist5 mulli copii cu probleme mari, care
mama ar trebui sd-qi sini citeodatd
adopte irnediat copilur. Realitatea foarte diferiii de copilur visat gi chiar de copilul
este ins' alta, gi anume <<obignuib>
cd mama se va uita la el, darnu va i:edrdzri pe care il agteptErn.
sdJ ating'- Dacd - Vd referi{i la copiii handicapaqi?
l-a intirnpinat gi l-a intilnit mai tirziu,
se va uita la el mai - Da, dar in u"-:r1 caz ai impresia cd
indelung; dacd a trecut mult timp nu at?t copilul
intre clipa nagterii co- este un rnotiv de nelinigte, ci mai curind situalia
piiului qi clipa intirnirii gi dacd lui, reacfia
mamei nu i s-a spus nimic pdrinfilor.
despre el, dacd nu i s-a adus o fotografie
a beberugului, ina- l,nele handicapuri apd.rute la nou-n6sc*{i sint
inte de a-r transfera, vom observa din nefe-
cd rnama va avea nevoie ricire dincolo de orice resursd terapeutic6 gi
uneori de lurei intregi, dacd nu chiar ne ddm searna
de ani, pentnr a-gi adop.
ta copilutr, iar citeodatd. nici nu va Ceea ce putem noi schimba este modul in care
reugi fu"a pe deplin. !e 1ta. pd._
rin{ii se vdd pe ei ingigi, sentimentul de a
- Frangoise Dolto a fost prima care a"-o fi adus acel copil
a{irmat cd fiecare pe lume; ceea ce au de rezolvat cu familiile
copil care se nagte trebuie adoptat ro4 cuprietenii,
intr-o zi dapropriii s'i crl to{i cei dinpreajmd; gi de asemenea capacitatea
pdrin{i, ceea ce este intru totul de tn{e_
adevdrat. legere a dificultElilor copilului.
Cred cd s-a spus pre€r des cE naqterea
este ceva uSoL por_ Observdm cu uimire ira asemenea momente cE,
nind de la faptur cd mama nEscuse deqi han_
frrd probleme gi adursese dicapul n-a dispErut, copilur evolueazd artfel.
176 Nu apare nici
177
 'aT
BebeluSul este o persoana
md-
rur handicap suplimentar- Copilul se vaputeabucura" pe
srrra capacit6lilor ori a diferenlei, de ptezentpmamei' atatd-
I
.,1
lui, de efectul pe care ilproduce asupra amindr..lrora? asupra
1r
farniliei, a prietenilor' Viala va merge inainte cu ajutorul
ne
acestor legSturi reciproce- Aqa cd sintern indreptSlili s6 4
,it
.;
punenlintrebarea:estebinesdajuliomamdEiuntatdsd-qi
iubeascd copilul care are un handicap? .:
Eu cred cd da,gi cred din tot sirfletul. Penttu c6 dacd in-
l
;.i
ri
-
cep sd-l iubeascd, tnprimul rind copilulvaface progrese
nu gtim pind unde Ei nu gtim pin6 cind, dar va face
progre-
se" asta se poate constata, iar pe de altd patte viala filerge
'n
inainte, iqi urmeaz6 cursul. Pentru ceila\i de-acas6'
fra1i Ei
surori, via\aiEi reia cursul firesc' Copilul cu handicap'
cu
probleme, este intotdeatrna un copil unic, penLru c6 mama
,rrr *" nici o experienld in trecut, dar poate mai ales
pentru
surori' Iar
cE in familie se vor mai naEte 9i alli frali, alte
acegtianusevornagteinloculcopiluluidiferit,cipelinga
bine'
el. Fiecare se va nagte pentru sine 9i, cirad totul a decurs
nrr avern de ce sd ne iu"",ngriji pentru ei' Dar atunci cind
existE, d.e pi1d5, o problemd de trizomie" '
- Adicd ceea cecunoaqtem sub numele obiqnuit de mon-
golieni?
- Da. . . ii inleleg pe talii qi marnele care se afl6 in aceas-
td situaqie, care sint copleSi{i de spairn6, durere' suferinld
qi chiar doresc (uneori foa:te tare) moartea copilului pe care
l-au adus pe lume. ii las sE spun6 toate aceste lucruri 9i
le
Spuncaparinliicaren-auastfeldereacliisintanormali.
Trebuies6gtiis6ascutligisSrespeclidreptrrlfirndamen-
tal la cuvint, care te poate surprinde, te poate tulbura'
De
asta este qi evitat, uneori. Fericolul apare insd atunci
cind
nu ai curajutr sd asculli-
Nuindernnampdrinliilanirnic.Dupdceauajunsintr-a-
devXr la capdtul dramei pe care o trdiesc, trec prinmomen-
tele grele currxva <<incuplw>, pentru c6 nu le simt in acelaqi
Bebelugul invingdtor
timp, deci se pot ajuta" se pot inlocui. Nu i-am lipsit de nirnic,
n-am fEcut dec?t sd-i ajut sE deplqeascd o perioadd grea. in
acel moment gdsesc, ?n adincul fiin{ei lor, capacitatea nece-
sard penfm a merge mai departe. In acel moment, viala iEi
reia cursul.
* in cazul unui copil trizomic , arn vdzut cd vd' uitali ia
el cu totul altfel decit ne uitdm de obicei la r.m asernen'ea
copil.
- Bineinleles! De ce credefi cd un copil trizomic nu are
1
sensibilitate qi capacitdEi relaqionale? Copiiul este o pelsoa-
rl
'I
nd, deci qi cel trizomic este o persoanh" Cei care cred cd fac
bine indemnind pdrin{ii s6-l abandoneze se inqald, penft-u
cd bilantul, in acest caz, este drarnatic: pe de o parte" existd
un copil abandonat, care poate fi eventual adoptat; pe de
alttr parte, un cuplu care va trebui s5-9i conti-nue via{a" dar
cum anume? Pentru citd vrerne? Asta n-avern de unde sd
gtim.
Zeceani de crizA"z 5OOOOOde qomeri. <<Nouo>s5rdcie,
care se revars6 precum un strat de mil peste cea veche' no -
dul cu industria textild in cddere liberd 9i fabricile care se
inchid, Roubaix, oraqul <<sinistrab>,locuit de oarneni care,
in cea mai mare parte, au probleme sociale, inainte de cele
fizice ori mentale...
Maurice Titran este un medic dintr-un orag oarecare'
unde existd o numeroasd populalie <din lumea a patta>>-
in locuingele insalubre gdsegti o mullime de bebeluEi, de
copii care nu seamdnd deloc cu Micul Prin{-
$i in acest caz, doctorul crede de datoria lui sd vind in
intimpinarea celorlalli- N-are rost sd agtepte ca pdrinlii sE
vin5 la consultalii. $tie din experienld cE n-au sd vin6, dar
nevoile stnturiage, ia fel Ei rniza. Interven,tia din maternitate
poate fi hotdritoare in acest mediu <<sensibil>>. Prin urrnare'
,t!
gdsit in bucdt6ria
it doctorul Titran poate fi irr fiecare s6ptEmirrd
179
',iq
 Bebe.lugul este o persoane
sfrimtE a unui centn-l de primire. iqi scoate haratur gi rnerge
sd stea de vorb6 cu mamele care, de regul6, fug de asisten_
tele sociale, de ilevd.{dtori gi de medici, penfu-ucd nu se asteap
t5,sd ie inleleagE cineva. $i n-au nici un chef sd fie judecate.
Pentnl aceqti pdrinfi, ale cdror condilii de trai sint mai
muit dec?t precare, bebeluEul insearnnd. speranla unei vieqi
noi, luatd de la capdt, cu ait elan.. - pe urmd insd, viaga este
reluat6 din puncful in care a rdmas, iar copilul este nu de
pu{ine ori neglijat.
Dar atunci cind cineva care nu este pus sd judece vine
qi te ajutd sd-i faci un pic de loc, trucrurile se pot schimba,
iar wisul prinde din nou via\d,. in clipa in care strategiile de
spri-iin ?gi aratb limitele, medicui se gindeEre cE practica lui
mai cuprinde gi alt6 cale, ce rneritd exploratd: <<DacEintil-
neqti un orn fl5rnind, decit sa-i dai un pegte, mai bine il inveli
s5.pescuiasc6.>>Copilul din vis, bebelugul poate fi pegtele
pe care p5rinlii trebuie inv6{a{i s6-l pescuiasc6.
Copilul este cel ce poate potoli f,oamea acestor pdrinfi,
la fel sau chiar rnai bine ca biroul de ajr:tor sociar, cu con-
dilia ca toatS.lumea s5.se mobilizeze pentru a re da o rnind
de ajutor- lntr-o via!6 care ne scap6 printre degete fErd s-o
putem opri, copilul poate fi prirnul punct de sprijin.
in bucdtdria strimtd qi modestd se afl6 o tin6rd cu un
copil ln bra{e gi cu o fetifd de weo gase ani aid.turi- Alexan-
dre, care are un an, gadepe duqumea- DoctorulTitrankebuie
s5.-l vaccineze. Marna il apucd de un braf gi-l pune pe mas6.
- Salut, domnuleAlexandre, ce mai faci? Hai, staijos.
Copilul se intoarce cu spatele gi se agald,de rnamd.
- Ei? Cum te simfi?
,dlexandre se aga{d qi mai tare de rnama lui.
- Doarnn6, o sb fie foarfe greu dacd {ine{i bebelugul in
bra{e, iar eu trebuie sd-I. vdd pe Alexand.re. Cum facern?
N-arn sd.-lpot consulh. Tiebuie s6 ldsa{i bebeluqul la cineva,
180
Bebelugul invingdtor
impreun6 cu fetifa mai mare, ca sd ne putem ocupa arnindoi
de Alexandre. Altfel nu ne descurc5m.
Medicul a depistat la copii o suferinld care il face s6 se
agale de mama lui, dar pe care aceasta n-o obserub. Instinc-
tiv, se solidarizeazd. cu bdielelul gi-i cere mamei s6-i duc6
undevape ceilalli doi copii qi sE vind inapoi singurh. Apare
complicitatea. Copilul gi medicui vorbesc una gi aceea$i lirn-
bd, cea a ernofiilor, cea prin care ?1icroiegti drum spre inirna
mamei.
Se aud betei in uq6- Marna intrd tirnid ?n bucd.tdrie-
- Venili incoace. E rnult rnai bine cind sintern doar doi.
Alexandre este in formd.
Mama ?ncepe s6-l dezbrace.
- lrlu doarrne bine noaptea de cind s-a ndscut cel rnic.
- Povestiti-mi ce se intirnpld.
- De fiecare datd c?nd ii dau biberonul, \.Teasi el unul.
- $i ce pdrere avefi?
- Sd fie gelos?
- Crede{i intr-adevdr cd. este gelos?
- Da.
-Nu. Dupd mine, vrea qi el acelagi lucru ca qi frd{iorul
lui. Cred cdAlexandre s-a obiEnuiq vrerfie de un an, s-o aib6
pe mama lui numai pentru el. Iar acurn nu pricepe de ce
trebuie s-o impartE.
Alexand.re ascult5 tot ce se spune.
$ - Ce areAlexandre? Pind la ugrnd, se teme sd nupiardE
I
dragostea marnei.
ii - Cum se poate?
rfi
:i - E vreun pericol? Sinteli sigurb cd-l iubiti ia fel ca
?nainte?
- Da. (Mama z?rnbegte.)
- $i eu sint sigur de asta, dar el nu qtie- (Vorbeqte cu
I Alexandre.) $tie oareAlexandre cd rnarna iui ?l iubeqte tot
aEade mult? Trebuie s6-i explicdm asta luiAlexand.re, are
f t6l
{
jl
 Bebeluqul invingitor
Bebetugut este o Persoane

acest
lui Alexandre cd inima zrveacesd m6nince va fi copilul' Dat dacdn-ai parcurs
sd in{eleagd- Trebuie sd-i spunem drurn, cind lucrurile nu s?nt in regulS, copiiul
va fi ultirnul
copii' Aga cd' dacd rnai
rnafilei cre;te o dat6 cu numdrul de carevaprirni de rnincare. Frinllrrnare' intre mami 9i
copil
el' AEa este?
ai un copil, ai Ei loc in inim6 pentru trebuie ia ," stabileascd o relaqie de calitate ce trebuie ur-
- Da' mdritS.
spu?'Este nevore
-De altfel'a{i observat asta qi rni-ali - Impresia este cd pentru pdrinfi copilul reprezintd
o
intr-o bund zi' seva
de un strop de'ratdare, iarAlexandre' rnizd. extraordinarE-
N-are decit un an' dar
hotd'ri sb devind ceva rnai autonom' -AEa gi este, marna gi-a investit totui in copil; copilui
c.opilului'
sedescurcdd.eminune,trebuies6recunoasterfl'
care std li- este viala ei, ceea ce are ea rnar de pre!' Datoritd
Marna a terminat cu d'ezbrdcatul copilului' amindoiperinlii se schimbd- intreagacalitate de via{f, a cu-
cuvint din disculie' ^a
nigtit pe mas6; n-a pierdut nici un plului gi cdrninului este acum cenkatd pe copil'
care inlelege
-Alexandre, ai mare noroc sE ai o mamd Prin urmare, sprijinul nostm pentru aceste familii
e mai
vreT? c?t putem'
toate astea" Acum am sd te vaccinez' mult decit bine venit, pentru cE le ajut6rn astfel'
scoate un lipdtugurel
Alexandre ii zimbeqte doctorului' sSsesimtdcapabile,sEaibdconfirmareacapacitiliiiorde
toate rne-
qi dd din caP ?l"isernn cd da' a primi acest copil- Toli talii 9i toate mamele' din
lui; vine alt6 mamd di.ile, atunci c?nd hotSr-ascintr-adevdr s6 aduc6
un copii pe
Copilul pleacd impreunE cu mama
atita tot' care ii pri-
cu alt bebeluE; vrea nurnai s6-l cintdreasc6' lume, repardcumva, prinnaEterea copilului, ceva
au trecut unele
vegtepe ei. Nimeni nu qtie prin ce drame
de-a dreptul caraghioa- rnarrre gi unii tali cind erau mici de tot'
- P"lna la urm6, consul'ta1ia astae
s5: o marn aaatevrea nurnai s6-qi
pund copilaEul pe cintar' - $i atunci, rolul pediatrului din bucdtdrie este inprirnul
intill1i-
Curn vine asta? Care este rolul
pediatrului ?n bucdtdrie? rind si fie disponibil la locul de viald? casdugureze
-cintSntulesteunobiceitr-adilional,carefacepartedin rea qi chiar s-o dernedica\izeze" '
sd
protecliamatemsEimaialesinfantild.Consultaqiitredepro- - Ca sd int?mpini, sd intilneqti pe cineva' rul trebuie
qi mami.cile sd vadd
teclie rnaternd qi infantild se nurnesc
in unele regiuni <<cin- fii bolnav. TrebuL neapdrat ca taticii
cdatuncicindcopilulsesimtebinegiestesdndtos,consul-
ttrritutrsugaritr.on>.Calitateadezvoltiriicopiluluiafostaxat6 vin
g'"t'tate, 9i aSaa rdrnas in obicei' De
altfei' talia medicald po.t" fi o plScere pentru to{i' Mamele
rrrult6 wre*tp" pe care ii
puericultoare cale merg la domici- atunci sd ne arate copii care se simt bine: copii
Ei traora actrrala, multe I irnbrac6 frurnos, ca dL duminicd; mamele se imbrac[ 9i eLe
liunuiaunimicaltcevadecitr:ncintar.Pirr6inz|Le|enoastre,
ce dernonstreazd qi con-
4fi frumos cind vin, se fardeazS, se coafeazd' se
gdtesc: e un
s-a rndsurat cantitatea de copii' ceea '1 acel mornent
sd observdm altceva: fel de sdrb5toare! Este o schimbare. Abia din
sultaqiile de acesttip' Numai c6 trebuie I
o mu-nc5 de informare' de preve-
copiii rru mai tnor ui A futem spera s[ incepem
deqi fenornenuL n-a dispdrut cu totul' ..4 vezi copiii
Din cJiqa in care ai nire. Pentn-r cd nu se poate preveni nimic dac6 nu
de foame dectt in canxtexceplionaLe' ii',
decit atunci cind lucrurile nu merg bine'
uneori chiar inainte
avut norocul sd ai de-a face cu copii' !:
- Impresia este totuqi cE sinte{i foarte infelegdtor
cu
cind.il urmdregti' alEturi d
de a se naSte, apoi la naqtere' apoi ii
pdrinlii in astfel de cantt'.; existd o rnullirne de
locuri in
limitate' primul care va
de pdrinli, .t'i* dac6 resursele sint rfi 183
?,i
18 2 .A
.#
1
 Bebelugul este o persoand
B ebel uqul i nv i ngdtor

care ar putea merge gi, dat fiind modul in care se poarte cu plStili cind fac asta. gi ei s?nt capabiri sd facb tot
copiii, ar fi aspnr dojenifi. ferur de
descoperii, ca toatd lumea-
- ]t{u, nu sint inleleg5tor: Cred cd trebuie sdvedem exact imi aduc arninte o intimprare regatl"tocmai de cartofi
la ce nivei se afli problernele. care, gtili gi dv., sint o hrand regionald., care
M6micile gi tdticii despre care vorbesc se simt adesea line de cultura
localS. Arn intrebat*o aqadar pe mamd: <<Bun,ce_a
judeca{i in t'impul consultaliei medicale; qi cu cit sint rnai mincat
copilagul aseard?>>Mi-a rdspuns: <<Cartofi.>> <<Bine,foarte
sensibili (trebuie gtiut cE sdrdcia nu excrude sensibilitatea, bine, cartofii sint foarte buni, dar la prinz ce_i da!i?>><<La
ba uneori chiar o accentueazd), cu atit le este mai fricd de prinz, cartofi.>><<Bine,in reguld, cartofii nu fac r6u
nirndnui.
judecata din privirea medicului- Dar pentru diseard a{i pregdtit ceva?>>(<Nu, dar
o sd fac
Putem vedea lucrurile $i din alt irnghi: primim copiii care cartofi.>> <<Bun,bun" bun! Nici o probler:nd, foarte
.,4 bine!>>
au poate ceva probleme, mdrunte la inceput, incercdm s5_i . $i deodatS, mama mi-a spus: <<Laurrnaurmei, ag putea sa_i
ardtEm mamei cd sintem congtienli de faptui cE n-a qtiut cum $ dau gi nigte morcovi?r> <*inreguld, i_arn spus iegu**l.
sd rezolve problemeie gi cd,dorim s-o 4jut6m cit putem. pe $ sint foarte s6ndtoase!>><<Grozav,mi-a raipr-lns "u,
ea,Iocrnai
parcurs, copilul se va face bine datoritd ei; iar ea va desco- .$
lL
rn6 gindisem, dar voiam sE vd cer sfatui.>>Asta a fosr-
peri cd este capabild sd-gi ingrijeascd bebeluqul, deqi nu se Mdrnica asta va gdti acurn legume, poate cu mai pufini
crezuse ?n stare; gi va veni singur6 la urmdtoarea consulta- cartofi. Eu n-arn fbcut nimic. Ea singur6 qi-a descoperit
ca-
!ie, poate doar ca sE-i cintdresc copilul, ca sd ne bucurdm pacitatea de a gdsi ceva bun de mincare pentru copilaS.
?mpreund vdz?nd un copil s6ndtos. '4
'u
l0
- Vedeli un copil care este evident subnutrit.. care nu r+
-
rndn?r'rc6 decit cartofi, pentru cd siret mai ieftini. Ce-i veli
spune rnarnei ca s-o determinali s6-i schimbe alimenta{ia?
Cump6rali fructe gi carne gi terminali cu cartofii?
-dm incercat multd vreme sd fac aga ceva gi gtiu cd nu
merge-
- $i atunci ce face{i?
- Trebuie sd acliondm pas cu pas, trebuie sE vedern de
4i
ce marna gdtegte numai cartofi. Poate vom constata, dac6
ne uitdrn mai atent, cE a rnincat toat1 viala doar cartoft, cd d
soful ei rndnincd numai cartofi gi cd to{i copiii m6nincb. gi $
ei cartofi. ff
- Bine, dar ce faceli?
- Cei care vin dintr-un mediu foarte sdrac nu sint lipsiqi
#
de minte gipoate c5.datorianoasffi este s5-i ajutdmpe tdtici $
qi pe mdrnici sd se gtndeascdbine la copil qi sE se simt5rds-
f
184
,d
 -
ri O dimensiune supiarealistZ

O Cim ens lu n e {

*
Frangoise Doito; incd nu acdpAbt stafufui celui ce frdieqte
respirind a.er...

suprarealistd .{
- Chd spunempsihanalizS" ne g?r:rdimla limbaj. inainte
de rdzboi, nu era{i cam singura din breasla psihanaliqtilor
care vE manifestafi interesul pentm limbajul bebeluEilor?
-Nu eruurl singura. O femeie md i::vdfase cd copiii muli
vorbesc prin desen- Eu am addugat plastilina. intr-adevEr,
ca sd practici psihanaliza, ai nevoie de vorbire. Nurnai cE
una dintre problemele copilului este cdnu ajr:nge la limbajul
verbal, degi se afld in limbaj irec6 de la naEtere gi poate chiar
din timpul vie{ii intrauterine.
Din momentui naqterii, copilul urrn5.reEtetot ce se spune
in jurul lui, iar cind se vorbegte despre etreste cu totul impli-
cat gi chiar iqi schimbd expresia" in funclie de afectele care
I
il leagd de tata ori de muurra sau in funclie de ceea ce i se
ri
:l spurre- Este uimitor cind vezi un copil urmdrind sensui a
h4aurice Titranvede in ochii copilului
cdruianu i se acor- i tot ceea ce se spune, dacd te uili la mimici Ei la compor-
cE define cheia tutu- i
da pired acnm nici o atenlie certitudinea tament.
spund dacd nu merge .N
rorproblemelor- El are puterea sd ne - Congtiin{a precoce a copilului este ceva ce afi desco-
bine' Numai el poate iill perit treptat? Cum anume?
ceva saLI,dimpotrivd, dacdtotul rnerge r:l

starea sa de sdndtate' { - Cred cE.rnd. num6r printre primele persoane care alt
aduce liniqtea: pentru medic, privind x,i
ei de marn6' ' ' Numai pus un mare accent pe acest lucru. Constatam, de pildd, ci
gi pentru trnama' privind competen{ele ri
Trebuie s5 avern it aparatul digestiv al copilului funcqiona prost din pricina unor
cd trebuie ascultat cu atenlie 9i respect' rii

mai bine decit noi ij.

dificultdli afective, emotionale din jurul lui. Dar nu proce-
lncredere in capacitatea lui de a inlelege e^
lui situalie Ei de a-qi jti dam in consecin{E. Nu mergeam pin5 acolo incit sd rec}uroag-
atit lumeainconjurdtoare, cit Ei propria .!
tem cd putea fi implicat in toate evenimentele, prin interme-
inlelege P6rinlii. -.
azApe aporhrl psiha- diul limbajului perceput de el. Nu ne dddusem seama de
Practica doctorului Titran se intemei
Cu ea' ne indepdrtdrn faptul cd sdn6tatea este tot o stare psihosomatrc6.,la fel ca
nalizei,mai ales al Frangoisei Dolto'
de-a gata Ei abordd'm boala. La vremea aceea erarn atenli la disfunc{iile fizice,
de dorneniile cunoscute, de reletele i[
se vorbeqte o lirnb6 ."iil
iar ?ndatd ce acestea erau organic perceptibile, nu ne mai
o lume ?ntrucitva suprarealistd' in care '
IJn copil intre fi ocupam deloc de subiect, de ceea ce simqise. Ne ocupam
ciudatE, pe care bebeiugul insE o inqelege'
spune de corpul pe care trebuia s6-1 impiedicdm sE se imboln6-
incd nu este chiar <<dela noi>>' cum'
r.tl
doud up", ri{
"u"" veascd, dar nu ne uitam la <<suflettrl>din corpui care suferd:
186 fr
'l1j
187
,*
,S
,ffi

Be b e lu q u l e ste o p e r so anA
{{De ce il doare? Ce a a:uzit?>>Cind arn inceput sE vorbirn
cu el, ne-arn dat seama cb tulburdrile la nivelul corpului se
reduc simlitor- Tulburdrile erau pentrrr bebelug un mod de
a ardta,,prin limbaj, cd,nu se simlea bine.
Atunci cindii ceri copilului sd spund lucrurile alrfel, cird
ii accepli lacrimile: <<Vreisd-rni spui ceva?>>,<<A$vrea sE
?n{eleg>>- este deja rnai pu|ln bolnav, din punct de vedere
fizic- Sufer5., fbrd indoiall, dar se afld in comunicare fErE
intrerupere. Cred cd oarnenii mari nu vor sd-gi dea seama
de acest trucru ca sd rnr-$i piard6 capul. N-au de ce. intotdea-
una a fost aga. $i atunci cind copilul se afld ?n uter: trdiegte.
Este irnpregnat de limbajul (in sens larg) din mediul in care
t-r6ieqte, cLarare gi el ceva de zis- S-a afirrnat cE este in do-
rinla pdrinlilor, dar nu este numai atit. Copilul are qi ei do-
rinla proprie de a se nagte gi de a prelungi in fiecare zi con-
tracful dintre subiect gi corp. Corpul este pentr:u subiect un
mijloc de limbaj. E destul de ciudat sE spunern asta, dar
aqa stau lucrurile.
- Pentru mul1i p6rinli existd ca un fel de ecran intre ei
gi ceea ce spuneli acum: ecranul infantilismului. Copilul nu
este congtient pentru c5. e infantil...
- Da, chiar gi medicii mai spun uneori: este un tub di-
gestiv bun, ori este un tub digestivprost. E adevdrat, copi-
iul se exprirnS qi prin aparatul digestiv, care poate fi sb.ndtos
oni bol.iaav. Cr,rrios este insd cb medicii spun asta exact cum
ar spune: vorbegte bine; sau: vorbegte prost. in realitate, nu
vor sE admitd cd fubul digestiv, in acest saz, nu este altceva
decit o rnediere a limbajului pentru subiect.
Sd trdiegti aldturi de ceilalfi inseamn5 sd comunici. Asta
insearnnd vra\apentm copilul foar-te mic: comunicare sub-
stanliald cu ceilal1i, pdn hran6, prinpipi, prin caca. Trebuie
spus acest lucru, chiar dacd este o viziune cam <<veterinarE>>.
DacE pdrin{ii nu v6d decit asta, dacd el nu are decit asta ca
sd comunice, se va muifurni cu atit. Exist6 o mullirne de
18 8
F
O dimensiune suprarealistd
lucruri pe care trereceplioneazd, ciar nu le poate transrnite.
Dar dacEii ceri sd vorbeascd imediat, rEspundeprin r-airnicd,
pin priviri. Este uluitor! Am o mare experienld, dar pind
gi eu sint tot timpul uimit6. Cind spui aga ceva, pdrin{ii te
iau ?n prirna clipd drept nebun. Dar c?nd incearc6 gi ei, iqi
dau seama cd. ai dreptate.
- Cind ave{i incredere intr-un copil, chiar dac6 este rnic
de tot, vd rdspunde. Ne pute$ da o idee cu privire la tipurite
de rdspunsuri pe cale le prindti?
- Da, r"ndgindesc la un copilag de wreo cincisprezece
ztle,pe care mi-l trirnisese un pediafirr gi care era in mare
pericol, pentrll cd nu se hr6nea- Copilul era foarte rnic nu-Ei
Ai
depdEise greutatea de la nastere. Am aflat de la rnam6 cd
in timpr-ll sarcinii, apatra, care decursese foarte bine, awu-
sese o stare de rnare nelinigte" igi ddduse searna cE rnarna
ei, care murise cu doi ani in urrn5, ?i lipsea erlorm, pentm
cd la celelalte na;teri ea avusese grijd de copii. irni povestea
toate astea plingind, cu copilul de fa1d.
Atrrnci i-arn spus bebelugului: <<Credcd mama ta spune
acurn de ce nu vrei sE sugi! Ai v5zr,rt cit de complicat e totuL
de cind te-ai. ndscut gi-!i aduci aminte cit era de ugor clnd
erai in burta marnei, aga cd fr.cagi curn ai fi hr6nitprin cor-
donul ornbilical, in loc sd sugi cu gurila. Degeaba te strddu-
iegti s-o ajufi pe marna, nu se poate altfel, trebuie s6 sugi,
acurn cd te-ai ndscut, gi apoi, chiar dacd nu sr.lgi, bunica m.t
se mai intoarce s-o ajute pe mama.>>Mama, miqcat5, pnin-
gea. Pe urmd mi-a spus: <Credefi cd fetila in{elege? E at?t
de mic6!>> <<Credcd da>, i-am rdspuns, dupl care m-arn in-
tors spre copilag: <<Marnata nu crede cd inqelegi. DacE m-ai
auzit gi dacd ai inqeles ce-am spus, intoarce capul spre mine>
Atunci am vdeut cum copilagul acela mititel, lipit de pieptul
mamei pentru cd nu avea puterea unui copil care mdninc6
bine, se strdduieqte sd-gi salte cdpqorul gi sd.-lintoarc5 spre
't89
 Bcbelu5ul estc o perso.rnd
nu este de la noi, inc6 nu face parte cu totul din mediul ae-
nan, nll este <<natutalizat>>,dar va fi in curind. Doar cd se
incurcd atunci cind vomit6.
-Asiultindu-vd., avem sentimenfur cd ne afldm
in fala
unor fiinqe mici, dar care au de rezorvatprobleme deose-
bit de cornplexe. -- Sintern departe de <<tubuldigestiu>.
- s?nt fiinqe lafelde cornprexe caqi adurgii, uneori
mai
sub aspect senzoriatr-copilur este o fiintd care inlerege cu
miiniie, cu corpul, cu creien:l.Dacd,arepdringi <rproqti>>
sub
aspecfui corputrui, al rniinilor, al picioarelor, dar foarte in_
- Atregerea cuvinteror forosite este qi ea importanti.
- citeodatd da! Depildi, cuvintul A sGHIMBA, expresia
((Am sE te schimb>>. lmi aduc aminte
d,e o mamd care a
ndscutun copil de alt sex decit celpe care-r dorise.
$i spunea
asta la toat5 lurnea, de fald cu copilagul. DupI o wreme,
cei
acolo- Nu conteazd dacd.este fatd sau bdiat...
T
O dimensiune suprarealisti
,
{
Dacd este fatb, poate insemna cd i s_a luat ceva,
iat dael.
este b'.iat, cE i sepoate lua acer lucru care nu-i prace
marnei.
rarbebelugul se sperie- Dar dacd ii spui aga: ,,NL*.
,. qlune
asta numai uE+ nu te schimbd pe tine, i1i schimbd
doar scu_
tecele!>>,nu mai plinge cind este schimbat, momenful
fiind
foarte pldcut sub aspect tactil.
- Cu copiii trebuie sd fii foarte precis.
-Da, foarte. {Jite, cazulmamelor ceiibatare.
cind vor-
besc despre copil, spunr <<N-aretatil>>Darnu este
adevErat!
De ce s6-i spui o asemenea prostie? Trebuie
sd_i spui aqa:
<<Ai qi fu un tatd, ca tcsat1rumea, numai ca
nu-r cunogti.>
Sau dac' ?nfreabd,afunci cind vine de la gcoala:
<<Eude ce
n-am un tatE?>>, gi i se r5spunde: <<Aiun bunic, n_ai nevoie
de tat'!r>, copiiul este nducit, devine hemipiegic
din punct
de vedere mental, infirm sub aspect logic!
- Nu ave{i totr'rgiirnpresia cE treacordali o incredere
prea
mare? Dupd cum vorbi{i, bebelugii au intotdeauna rdreptate!
-Aga ceva nu se poate! La nimeni, nici ia ei, nici
la dv_!
Aduliii sint mai puternici din punct de vedere fi,zic,ceea
ce
nu insearnnd cE a'dreptate! copilur face pur gi
simplu tot
ce poate ca s5 reziste ?nviatfu cu mijroacele de
care dispune
gi care nu sint iretotdeauna cere mai pofrivite.
Are nevoie
de ajutor $i nou5 ne place sd fim inlelegi: viafa
este plind,
de incercdri pentru toate fiirrlele urna'e, realitatea
nu cores-
punde dorin{elor noastre imaginate, trebuie sd
recunoastem
acest lucru, ceea ce nu este intotdeauna uqor.
Unii p5nnli
spun: are de toate ca s5 fie f,ericit gi totugi nu este
niciodatS
mulqurnit! Nu, de fapt nu este fericit.
Dar atunci cind rec'noEti ce fiinla ditt fufa ta are aceeagi
valoare ca qi tine, asta inseamnd sd conviefuiegti
cu o altd
fiinfi uman5, fre cd.esteun copil, un adult sau cineva
sldbit
deja din pricina bdtrinelii. subiectur este tot acoro,
intact,
in corpul incd neevoluat, in plind putere ori toropit
de virstd"

IY3
 Bebeluqul este o persoana T O di mens i une s uprareal i s td

tere. impletesc h6inu{e care seamdnd cu o alt[ piele, irn-

incercarea de a introduce citeva idei noi legate de sugari, rlli
br6cindu-l in vis. Dar ceea ce propune Frans Veldrrran este
de atreziLa ceice intr'6 in comunicare cu bebeluqui dorin{a
altceva: un cod de relafii care rrretge dincoio de instinct.
de a se comporta altfei, de a privi lucrurile altfel nu inseam-
Propune o formd de contact afectiv prin care copilul attnge
nd doar sirnpla denunlare a practicilor invechite 9i nici repu-
un nivei superior de existen{E 9i de autonomie. Nu rnai este
nerea in drepturi a unor instincte uitate.
doar <cvisab>de rnarn6', ci devine un partener activ al dialo-
Cu toate acestea, dacd cititorul s-ar gindi, la sfirEitul cdr-
gului cu ea, pentru c5 rdsPunde.
!ii, cd toate astea sint rnult prea complicate 9i cd pind la urm5- Cu un asemenea bebelug (aEa cum'arnvdztt cu doctorii
este poate mai bine sd faci (ceea ce sirn1il>,a'r fi un pas ina-
Brazelton sau Grenier) trebuie s5 fii foarte riguros in modul
inte. Asta inseamnd c5 te-ai simli in stare sau dornic de a de comportare dacddoregti sd se exprime lanivelul ceLmai
aveaun strop de iniliativd personald intr-o lume in care ai inalt, dacd doreqti sd se prezinte cit mai bine la exarrien: tre-
adesea impresia cd totul i1i scapd, aSacum este cea a bebe- buie sd fii (cum aratlFrangoise Dolto) foarte precis in aie-
lugilor, gereacuvintelor. Potrivit lui Frans Veldman, care prelungeqte
Sub pretextul gtiin{ei, prea rnulfi <specialigti>>in ale con- dincolo de nagtere cercetarea iegatd de afectivitate, trebuie
fi scdrii ne cenzureazd cornportamerrtele spontane, pornirile sd fii extrem de precis 9i in gesturi-
sufleteEti instinctive, emoliile nestdpinite in nurnele unor Fiecare gest al nostru este purtEtoml rrnui mesaj pe care
principii care nu fac doi bani, d,rpe cum ne vom da seama' bebeluEul il descifreazd.Existdgesturi pe care le facern din
pretinzind c1.fac legea qi interzicind numai pentru a-Ei de- obignuinlE gi care illin pe copil intr-o stare de dependenfE;
monstra mai bine puterea. dar dac6 vrem s6-i dezvoltdm autonomia, trebuie sd revi-
Prea rru.rl{i doctori, prearnulte cd"4i dau relete acolo unde zufun ace\e gesturi pe care le credeam naturale 9i sd ne ?n-
nu exist6. refete. Fiecare relalie este unicd qi individual5 qi toarcem la gestul fundamental, incdrcat de sens.
nu se interneiazA. dacd se doregte autenticf pe folosireaunor
<<trucuri>>. Aqa cum spune doctorul Titran, asemeni infelep-
fllor chinezi, oarnertii trebuie mai intii ajutali sE descopere
qi abia dup6 aceea invdlali sd fac6.
Ca gi doctorul Titran, am convingerea cd cei care au
luat cuvintul in cartea de fa!5nu sint <<cenzorb>.Cred cd'fac
parte din categoria celor care se feresc sd facd anumite lu-
cruri pentru ca allii sd le poat5 face mai bine. Ne sugereaz6
totuqi s6 depdqim stadiul intr-rifiei gi ne propun sdne gindim
la unele progrese posibile, ca sd putem inainta apoi ?n pro-
priul nostr-u ritm.
Iatd, de pild6, Frans Veldman gi sirnful tactil. Femeile
igi pipdie burta in mod firesc pentru a simli bebeluqul. ii
vorbesc in taind, ii povestesc cum vafrviala lui dupd nag-
194

Gestul
fundannental
Paris. La Maison Ouverte (Casa Deschis6), pe strada
Cujas. O incdpere mici, plind de flori. Frans Veldman pri_
rneste nigte p5rinti cu urr copil mic. Tin[ra marnd igi
line in
brale fetila de gase luni. Veldman se apleacd spre ea:
- imi pute{i da pulin copilul? AE wrea sd md joc cu el
ca sE vd, ardt cum i se poate da o securitate de baz1,.
Marna apucd fetila de subsuori gi i-o intinde.
- Vede{i, spune Veldman, o luali de subsuori. potrivit
haptonomiei, ar trebui s-o luali altfel. Trebuie s-o sprijinili
la nivelul bazei.Am sd vd, ardt eu curn.
inso{indu-gi vorbele cu gestul, Veldman trece o min6
printre piciorugele copilului, iar cu cealaltE il
line de spate,
in partea de jos- Fetila se indreaptE,
{inindu-gi capul sus.
-Vede!i, acum este securizatllabazd qi igi controleazE
singurd comportamenful.
- Aha, inleleg. ..
196
Gestul fundamental
. Mama pare pulin mirard. Veldman igi schimbd_pozi\ia
qi o aduce pe fetigEiinge
Eoidul rui; copil*i este lipit de brafr:t
l1i, cu miinile gi picioarele ribere, cutchii larg deschigi.
uita la toata lumea cu o privire seninb... maiestuoas6!
se
- Vede{i, cind o 1in aga, o desprind imediat
de corpul
ooeu ca sE se deschidd.spre lume. Dacao apuc de
subsuori
nu mai este la fel. Copih:l este dependent, prea protejat
Ei
nu-gi poate dezvoltapropriile capacit5gi, de care ire
neapa-
rat nevoie pentru a intra tiber in viafE. Vedeli, acum
o lin in
miini: eu sint cel care ii controreazd echilibrul, de Labazd.-
Veldman prezintd celor de fatd copilul, agezatpur
Ei sim_
plu in palma lui- cealalt5 min5 este undeva in parteade jos
a spatelui fetifei. Mama se sperie, acest mod de
t"r. copilui
este atit de departe de ceea ce a vdzut! "
Dar nu-i 1ine1icapul? Nu riscd sd_qipiardd echilibml?
Nu se poate intimpla nimic?
- Nu. Nu se pune niciodat5 mina pe cap. Acum
md in_
drept spre-dv., se uit5 la dv. Vine ,pri drr. Luali_o...
Intr-adev'r, fetila a intors capul spre mama ei, Veldman
a observat qi acurn o pune in bralete mamei. ii arata
curn
s-o !in6, cu o mind intre picioare gi cu ceaialtd in
partea de
jos a spatelui- Mama descoper5 cu
murfurnir" bine se
simt gi ea, gi copilul. pentru o clipd, privirea miratd "L
a fetilei
se opregte asupra chipului lui veldman, care st6
de vorbd
cu mama ei.
-Pozilia asta trebuie exersatE, dezvoltaH, pentm cE
dacd
qi dv- sinte{i bine secuizatdii oferifi copilului
securitatea
d.e bazl- inlelegegi?
- Da.
- Este un lucru foarte important-
Dafi impresia cd acordafi aceeagi atenlie rucrul'i
c'
femeile insdrcinate gi cu talii inainte de naqtere gi
rucrului
desfdqurat cupdrinlii dupd naqtere. De ce nu_i l5saqipe
pe_
rinli s[ se descurce singuri cu copilul?
197
 .14
Gesru1 fundamental
Bebeluqul €ste o Persoana
'l
'4
douS'
ridici. Bebelugul simte foarte bine diferenp dintre cele
rti

._ Ati observat curn iEi duc pdrinlii copilul, cum il qin, in care
atitudini, ceeaceinfluenleazd in chip hotiritor felul
in cultura noastr6? Nu-i oferd nici un pic de Securitate. il
,!.
E
s e s imt e , f el u l i n c a r e s e c o r n p o r t s , d e z v o L t a r e a S a p s i h o - r _ F ]
zlp:Utc:adesubsuori. copitutr este astfel rnanjpulat dependent. ;i , l*1

Ii \:rJ Jj
motorie.
-^+^-i o i ;-* i
i., *"-* ce eLI, cind il sprijin la nivelul baze1 <<intemeiez propun' ii pot "
in ceea ce priveEte <<ghidareo)pe care o i ; :
baz"r>>,iiarSt copilului c6-gi poate gasi singur calea. Dezvolt . . 1' ! F
* i :1 f

vert{rcatemeiul in numeroase picturi sau sculpturi din Evutr {

i{
la el o securitate fundamentald, care il ajutd in acest sens.
Mediu, ?ntr-operioaddin care Descartesinc6 nu impusese i ffi ;
Avem acum o experient5 de peste cincisprezece ani Ei ince- aparigiatabuului
de aparigia
inainte de legat i; F
tabuului legat
cartezianismului, inainte
domnia cartezianismului,
domnia ffi. i:
de atingere. Bebeluqii, care sint z
Isus in bralele Fecioarei Maria, r
ca niEte obiecte, ci suslinulilabu
comunicb Prin Priviri. Daci ne r
beri. credem cd au o personalitate mai accentuatd. A9a cd
fe1 de cerc Pe care eu il nurnesc c
<<ghidarea) postnatalS haptonomicd este la fel de importantd m5 re-
riorul cSnria pot dezvolta securitatea de bazdla care
ca <<ghidareaDpr€n atald'. uitdm
feream... Mai tirziu, incepind cu Renaqterea' c?nd ne
- Cind vorbeali despre rnodul de lucru cu femeile in- mama citeqte
la tablouri, constat6m c6, de foarte multe ori'
sarcinate, ne spuneali: <<Detagareaincepe imediat dup5 ata- qade pe ge-
o cafie fdrd sE se uite la copilul vuLeerabil, care
gare.)>Nu acelaEi lucnr se intimpld qi aici?
nunchii ei, aproape sd cadd' Securitatea s-a pierdut'
--rDa, o sd vedeli cd beteluEul agezat pe genunchii mei o impor-
-Dacdbebeluqul este o persoand, gesturile au
nu este intors spre mine, ci spre exterior. Este deschis spre qi atunci
tan{d foarte mare, au un conlinut, nu stnt nelltre'
lurne. Nu trebuie ca prin reflexul irostru de a-l lua in brale
aici incepe condiliorrarea' nu-i aqa?
sd-l inchidem, sd-l izoldrnde lume. cind il !in, puteli obser- face
- aqu este! La ora actuald, in cultr'rra noastr6' se
va ad,rnd feresc s5-l1in de picioare ori de miini. Dac6.trd' stdp?ni
totul pentnr a conduce, pentru a controla, pentru a
uitali cu atenlie la un bebeluE pe care il luali in brale qi-l
corpulEinupentrua-lldsasdseexprime'Tehnicaestefolo-
intoarceqi spre piept, vedeli c6, din instinct, ca.uti sinul, wrea mare'
sitipentnr a ajunge la o dominalie din ce in ce mai
s5 sugd. Aceastd p ozilie trebuie pEstratd numai pentru aldp-
Singurullucru care conteazd estevoin{a" E o nebunie'.pentn-l
tat, pentru cE altminteri copilul este dezorientat'
cd nu ne ddm seama c6"dacd"proceddm astfel ne retragem
- De ce spuneli cd nu se pune niciodatd mina pe cap? De-
in noi ingine, sintem crispali, concentrafi' ne inchidem'
- Ati observat ce se petrece dacdvd apds pe cap, daci
venim astfel foarte wulnerabili'
vd lin de ceafb? Vd aflali sub dependenla mea, sitrtefi, psihic
vorbind, intr-un spaliu de supunerc fa\d' de legea mea' re-
flexul va fi s6 v5 plecali ori s6 incerca{i sd v6 ridicali. Dacd
nu vd puteli ridica, vd crispali. Baza se intemeiazd. frtd' sd'
atingi capul, pentnr cdte afli astfel intr-un spaliu de dezvol-
ceilalgi, frrd ane simli in pericol, wulnerabiii'
tare, de afirmare. Cauli echilibrul, ili indrep{i spinarea, te t3Y
i
98
l
i

,li
 Be b e lu g u l e ste o p e r so a n a
Gestul fundamental

Af,nci c?nd pdbrrnd in lumea afectivit5lii, lumea hapto_

criterii evaluarea comportamentului bebeluqului ?ntr-o si-
nomiei, sint in siguranlE. Md pot <<prelungi)),
ma pot des_ fuafie de comunicare cu medicul, va fi mai exact6 decit cea
prinde de ceea ce este limita! de ceea ce este inchis,
rndflrnt- veche - asa-numiful <<scon>Apgar -, care ii perrnite rnedi-
sint o fiin!5 adev6ratd',autonomd., rurnea se deschide
tn fata cului sd consulte bebeluEul <fir6 sE-gi murd5reascd halatul>>,
mea.
Relaiia cu bebelugul este in esenl5 <<eticd>>, fbr5. sd incerce sE afle dacd.examineaz1 o persoand ori un
ceea ce, cred
er4 este lucrul cei mai pasionant dintre toate. in aceastE, obiect- Arunci cind doctoml Grenier, de exemplu, aidturi
<<tran_ de un copil aflat in moarte aparentd,la naqtere dar care a
zacfie>>'in aceast6 intir'ire nu e loc pentru garlatani ,
qi es-
croci. Nu po{i pdcdri bebelugul, trebuie sd ddruiegti supraviefuit, vaputea spune dinprimele trei luni dacd bebe-
o parte
din tine, trebuie sd fii <<adevdrat>>,cdciahfer nu treci lugul este srnatos, scorul Apgar nu va ardtanirnic sau aproa-
exame-
nul' cind lucrezi cu beberugul, trebuie sE faci intocmai pe nimic.
ce
face mama, trebuie sd-i atingi corpui cu corpul un psihanalist pe nlrme Bertrand Kramer scrie intr-o
tdu. SE lu_
- crezi cu rn?inile goale, sd schimbi priviri cu o Rinia umand. carte intitulatEZa dynanzique du nourtisson (Dinantica su-
Sd nu fii un specialist care exami neazacopilur gantlzri): <<inceea ce privegte prognozele, scorul Apgan este
ca pe o <<cutie
neagrd>>care ne va oferi informafii asupra cauieror o mare dezamd'gire. Dacd ajunge sd evidenfieze anornalii
acci-
dentului. de proporfii, numai 4,3o din copiii cu scor Apgar foarre
Dacd dorim sd-i consultAm, trebuie sd pdtrundem, rnic la nagtere au au-rt anomalii evidente ale sistemului ner-
a$a
cum fac doctorii Grenier sau Brazelton, in universur vos central la virsta de 7 ani.>>
lui, tre-
buie s5.acceptdm sd tr6im ald,hrri de el consulful, gi Mulfumesc in numele celorlalJi pdrinfi, adic5 95%o,care
nu sd-l
socotirn o fiintd subcorticald, vegetativE, care aciioneszd au triit cu spaima in suflet ii: tot acest rhstimp qi n-au purlrr
doar
prin reflexe. Altminteri, rezultatere vor fi false. stabili o rela{ie solidd cu un bebelug al c5rui viitor era pus
vor pSrea
ob{inute pe cale qtiinfificd, dar vor fi false sau vor oferi sub semnul intreb5rii.
infor-
mafii prea pulin exacte. De aici pinE la a spune cE Unde apare insd gtiinfa?
singurul
mod de a fi riguros <ptiinlific>) cu bebelugul este Afunci cindvorbim despre kansplanful de organe, lucru_
sd fii <<su_
biectiv>>nu mai este decit un pas, pe care am rile sint clare. $tiin{a este ceea ce se vede, ceea ce se cuan-
dori din tot
sufletul sd-l fbcern. cei pe care nu-i intereseazd tificd: supraviefuirea pacientului cutare, inirna artifioiald a
acest lucru,'
cei care doresc sd plaseze tetilrrirea in spa.tiuraga-zisei pacientului cutare... cind vorbirn despre bebelugi, lucrurile
obiec-
fivititi, care nu vor sau nu sint in stare sd intre injocul
copilu- se complicS. in ceea ce md priveqte, experienfa care mi se
irii vor zimbi cu iregdduinp qi ironie uit?ndu-se
cum rucreazd pare cea mai bogatd din punct de vedere gtiinqif,rceste cea
veldrnan, Braeelton sau Titran gi vorpufni inris
ascurtind-o de la Laczy.
pe Frangoise Dolto, invocind <<obscurantismul>>
Ei falsa Locry este un leagdn rninuscul, cunoscut in ireteaga lurne
Etiin{5. pentru cd este unic in felul sdu. Numele ii vine de la strada
Dar nu vor putea face mare lucru, pentru cd
scara de pe care se afld vila de pe colind, ink-un ordgel din lJngaria,
evaluare neurologicd a lui Brazelton, care cuprinde
printre lingb Budapesta.
200
201
 Bebelu$u] este o Persoana

intemeietoarea instituliei, Emrni PickIeE pediatrfl' a

in aplicare o intreagdstrategie pentru a inldtura efectele
pus
1ip fald
tsebelupii
Ren€
si.ii Ce ?ngrijire iaternd', carenfele afective pe care
Spitz le-a numit <hospitalism>> 9i pe care nimeni' nicdieri ct J e l I n 5 l5 l
giniciod,att,pindacum n-a reugit sE le comb atdinmod efi-
cient.
Datoritd unor principii care trimit la Frangoise Dolto 9i
sau
la Frans Veldman, copiii fir6 marnd, orfani, abandonali
se-
dali in ingrijire pot deplEi situalia practic fir6 a avea
discret, cu
chele. ceea ce se face aici cu bebeluqii, in rnod
sd
rdbdare, de mai bine de pattuzeci de ani, pentl:u a-iajuta
supraviefuiascd, mi se pare la fe1 de imporbant 9i de tdudabil

"uo**.premierdchirurgicald,chiardacd,inclodat6'este
o rnedici.ndpracticatd cu miinile goale'
Mi se pare simptomatic qi cu totul nedrept ca lumea in-
treagd s5 cunoascd numele lui Barnard, dar ca Ernmi Pickler
sd fimurit cu ciliva ani in urmd in cea mai deplind indife-
ren!6. Pe ling6 lucrurile minunate pe care le propune pentru
cry
comb aterea <<hosp ital i smuluil>' strateg ia aplicat6' \a Lo
este in acelaSi timp un cod al relaliilor dintre adult Ei bebeiug
extrem d.eeiaborat, plin de irrvdlbminte pentru noi, p6rinlii'
care tr6im zi de zirelalia cu propriii noqtri copii'
Budapesta, vara anuh-li 1984.
O ftrcdpere mare, ir:sorit6, ale cdrei uqi dau spre o terasd'
o t in d ' rd s ea p r o p i e d e p a t u l i n c a r e d o a r n r e A t t i l a , n u m e
obiqnuit in ungaria, purtat de aceastd datd,de un copilag
frumos gi blond de 13 sdptdmini. Este ora de toaletS- findra
se apleacd asupra copilaqului' vorbindu-i cu blindefe'
F.i-u surprizS,: ca Ei Veldman' il apucd de la baz6 9i il
ridicd frrd a-iline capul. A doua surprizE: inainte de aface
vreun gest, il anunld, ca 9i cum ar fi in stare sd inleleagd'
pdrind cd-i cere voie- Apoi ii explicd:
_Acumams6teiauinbrafe.Numaienevoies6.!ischimb
chiloleii pentru cd oricum am sd te dezbrac'
continuind s6-i vorbeascd, il duce intr-un coll al incd-
perii unde se afld o baie gi il pune pe masa de in-fE$at'Gindul
zboardla gesturile mecanice filmate de Darrielle Rappaport
in creqele din Franla-
zu5
 t\
Bebelu5ul estc o p€rsoan.I
Bebelu5ii f-a;i. cu ei in5i5i

-A$a, acum te pun aici. Bine? i1i sugi degelelui mare!

Judith Falk, directo area centrului, ps i hanalis tE:
Egti cam obosiE poate cd de-asta ifi sugi mereu degehrl. Acum
-Au fostmulte incercdi de a elimina coruecin{ere hos-
i1i desfac breteaua... ce zgomot faci cind. respiri! Respiri pitalismului gi in cea mai mare parte a instituliilor din lurne
cu putere, asta e-. - AEa, acllm te dezbrac.
acestea au intotdeauna ceva artificial. se incearcd, clepildb,
in lreme ce desface cu mare grij5 bretelele, nursa, pe
sporirea numdrului persoaneror care sejoacd cu copiii, frrd
nume watrly, observd cd nu mai prinde la fei de bine privirea
ca nimeni sd'-gipunE vreo intreb arelegarade calitatearelaliei
lui Attila. vorbegte cu eI. Attila se uitd la noi, dar wally nu
in timpul ingrijirilor. sau au fost angajatepersoane nu prea
se aratd nicidecum fulburatd de prezenla noasti6.
bine educate pentm ca specialigtii, puericultoarele sd aibd
- Nu te uili niciodatE la rnine, gtii? Sint alte lucruri mai
mai multd libertate, mai mult timp sd se ocupe de copii, s5-i
interesante decit mine. E adev5rat cE te intereseazd o mutr-
mingiie. Darnu se caut5 calea de a-i oferi intr-adevdr copilu-
lime de lucruri, chiar cind faci baie te uifi mereu in jur. lui lucrul de care are nevoie: un interes pefinanent, perso_
copilul gingr-rreEte incintat, se uitE ra chipul rui walty. nalizat, individualizat, frrd de care nu se poate dezvo\ta ca
- $i-apoi vorbeEtil Asta ai fhcutrnai hainte, ai spus (<ghb>. persoand.
Acum te rog sd,nu te rnai mipti, incerc sd-!i scot cdmd.gufa,
- Ce srrategie folosili?
!i-au strins-o tare de tot aseard. - Noi nu incerc6m sE despdrlim joaca de ingrijire. Ne
intoarsd spreAffila, pe care il fine ugor cu o singur6 mirie,
afl6m in fala unor copii care qi-au pierdut rnama. AEa cE
wally pregrtegte o m5nugd de toaletd., pe care i-o aratE.lui
incercdm sd inlocuim relafia mamd-copil cu alta: relafia nur-
Auila inainte de a-i da cu sdpun pe fap- I{-ar fi fxcut asta
sd-copil, fdrd.apretinde cd p'tem imita relaJia mamd-copil,
inainte de a-l anunta gi de a-i da gansa de a recunoaEte mE-
care este unicd, ci cdutind sd inventdrn un alt tip de relafie,
nu$a:
mai pu{in instinctivd, mai congtientd, o rela{ie afectuoas5
-Acurn arn s5.te dau cu sdpun. yezi, asta este o rndnugd gi ra(ionald. cdutErri sd le ardtdm nurselor, cind le angajdrn,
de baie. Ia te uit5.! te-ai intors spre rndnugi, te-arn vdzut,
cd incercarea de a o imita pe mam5 ar fi o minciunE. Moti-
bravo, acurrr fii atent, inchide ochii ca sd.te sp6l pe pleoape.
valiile nu sirrt aceleagi. o nurs6 dintr-o institulie nu este nici
rndcar ca mama cu mai mul1i copii. Nu poate fi <<matemd>>
Bebeluqul qi-a pierdut mama, de care avea atita nevoie
cu fiecare copil. Nu poate dori sd se apropie de fiecare cu
ca s5.supraviefuiascd. Acum are nevoie de o relagie calmd,
aceeagi <<instinctivitate>>. Dac6 ar ineerca sE fac6 aga ceva,
ceea ce nursa gtie. Ainvdfat sd-l vadd pe bebeluqul din fala
ar crea la copii alte frustrEri, foarte grave.
ei nu ca pe propriul ei copil, ci ca pe o persoand.
- Dar, dacE se las5 dus5 de <<instincb>,poate avea pre-
O persoand fragild, dar care pricepe orice, cu care tepoli
ferinle?
in{elege, cdreia ii pofi explica lurnea fte care igi va gdsi locul.
- Da, poate avea sentimente materne pentu unul dintre
\Matrlyse uitd la copil cu o privire linigtitd qi ptrina de hndre{e,
ei, dar asta va fi te detrimentul celorlalli. Iar penfru copilul
fdr6 nici o umbrd. ceva aproape irnperceptibil ne aratd,cd.
respectivva fi o nenorocire, pentru cE eanu_gi vaputealine
nu incearcd nici o clip6, sE ia locul mamei b6.ietelului.
mereu cuvintul. Aga ceva se observd in mod frecvent in in-
stitufii: un fel de escaladare afrustrdrilor, a agresivitdlii, a
205

Bebelu5ul este o Persoane
violenlei. Nursa iqi face tot soiul de reproEuri, are remug-
cdri perrtm cd simte suferin{a copilului, care se agatd de ea
gi care se simte incd o datd abandonat-
Ca sd se apere, devine mai rece, mai agresivE, mai ne-
rd.bddtoare cu copilul care ii cere prea mult, mai mult decit
poate ea da. Apoi mai sint gi ceilalli, de care nu se ocupd
cum trebuie. Ca sd nu inffim intr-un asemeneajoc periculos,
este neaparat necesar s6 inlocuim atitudinea instirictivd cu
una conEtientS, curn spuneam mai inainte- Nursa va ramine
in cadrul comportamentelor deprinse, invdqate, care sint
puncte de reperpentru bebeluS: acesta invalE s6Ie recunoas-
cd, chiar dacd personaluL se schimbd.
- Este adev 6r at c6, atun ci cir:rd urmdrim relalia nursS-co -
pil, nu ne g?ndimnici o clip6larelaliile rnaterne, ci mai cu-
rind la o relalie de la persoand ia persoand. o persoandrnare,
care ajutd o persoand rnai micd sE depdgeascd o perioadd
dificild.
_ M6 bucur c6 a{i observat asta"pentru c6 este exact ceea
ce dorim noi sd facern.
- ceea ce fac nursele cu copiii pare c?t se poate de firesc.
Numai cd este ceva foarte profesional, nu-i aqa?
-Foarte profesional, dar dacd,lasdimpresia c5 este atit
de uqor este pentru cd nu trebuie ca ceea ce facem cu bebe-
lu gi i sE p ard pr ea compli cat, pr ea sofrsti cat. Maj oritatea ti-
nerelor care vin s6lucreze lanoi nu au copii.Aga cd invald
totutr: gesturile, ordinea in care trebuie sd le fac5, cum sd vor-
beascE cu copilul, adicS tot ceea ce vor face mai tirziu.
-Prin uffnare, nu se face nimic instinctirz, totul se inva!tr!
sentimentul dorninant la nurs6 este c6 pentru copil tot ceea
,'ti
:"lr
fr
B ebel uqi i fa[:i c u ei i nqi gi
ce se intimpld cu el este important.Ea se afl6 ting6 el ca s1-1
ajwte, nu s6 facd cevain locul lui. Ii d5 intotdealna posibi-
litatea de a alegq de a hotari in legdturb cu tot ceea ce se
intimpla;i tot ceea ce-l priveEte. Bineinleles, ?n anumite li-
mite, pentm cd este vorba de copii foarte mici' E'ste impor-
tant, cred eu, pentru toli bebeluEii, dar este vital pentnr copiii
cresculi in institulii, fiindcb se gtie cb toli cei care au fost
in ingrijirea stafului au mari greutdli in gdsirea Ei pdstrarea
personalitd{ii. Dacd n-au invd\at de foarte mici s6 aleagd.,
sd ia o hotdrire, n-o vor putea face niciodatE'
-Nu devin niEte persoane, ci rdmin niqte <<obiecte>> ale
instituliei?
- ASa cred.
- Mai existd un lucm urnitor aici,Ia dv': copiii sint min-
giiali foarte pulin sau chiar deloc. Nu sint sdrutali. Pare mai
curind un sernn de respect decit de tdceald" '
_ Ve mulqumesc penfru asta! Intr-adevdr, contacful cor-
beluEi in institufia noastr6. Gestul nu este incurajat, dar nici
nu este interzis. Trebuie doar sd vind din partea nursei, sd
fre cevaliber. Nu i se spune niciodatd ingrijitoarei sd iubeas-
c5 un copil! credem c6 dacd o persoana sdn6toas6 se ocupd
de un copil cu mult5 aten{ie, cu mult interes fale de persoana
care este acesr copil in rnod firesc, va ajunge s6-l iubeascS.
Nu cu o d.ragoste matem6, ci cu oarecafe distan(5, cu res-
pect, cu conEtiinJa raspunderii pentru tot ceea ce se intirnpld
Lu acel copit. Rdspunderea duce la un fel de dragoste mai
de la distantd, dar foarte caldd-
707
 Bebelugul este o persoand
Bebelugii faqEcu ei insisi

- Cind spuneli caldd, ne gindim cd ceea

ce inlocuregte - i1i intorc c5pEorul ca sE-{i curd! urechea, da, nu
sentimentul matem in relafianursd-bebelug aducepoate e toc_
cu mai pl6cut) am s6-!r dau cu un pic d.e cremd dup6 ureche,
sentimentul de fratem itate?
- Nursele noastre acum trebuie sd,te curd! pe git, am sd-!i ridic bdrbia, gtiu
Etiu cit sint ere de importante pentru cd
copii, iar bebelugii trebuie sd simtE cd sint gi nu-!i prea place, dar trebuie s-o facem.
ei importanli Pe urrnd, valeria ii face b6ieterului o baie, care va dura
pentru nursd" Dorinfa noastrd este ca toli copiii
sE devin5 citeva minute. incepe aga: <<Tebag in apd.,aEa:m-am uitat
adulli independen{i, s6n5togi din punct de vedere
moral gi la termometru, apaeste cb]dut5'>, incheie cuurmdtoarere
emotional- rar asta depinde de ceea ce ii va d6rui.nursa. si
in cuvinte: <cAcum, nu te speria, cind arnsd.scot dopur din cadd
acest sens, putem vorbi de fraternitate umand.
are sd te stropeascEun pic, nu mutrt... Bine? IJite, gata,.
- Fraternitatea inseamnE eliberarea copilului de ->>
noliunea
de dependen{E care existi. adesea intre marn6 qi
copil? - Impresia noastrd este cE aici,laLoczy, ca sd_i ajutafi
- Bineinleles, dependenfa nu mai este aceeagi.
Totugi pe copii, vb. faceli o socoteald care sund cam aga:
exist5, penh-u cE avem copii foarte mici, d.ar se chiar
reduce mai dacd n-au parte de ceea ce re aduce ?n rnod spontan rera{ia
repede decit ile cadrur familiei, iarcopilur devine
cu adevdrat mam5.-copil, si. nu ne ddm b5tuqi, ci dirnpotrivd, sdprofitdm
inCependent gi autonom. in unele cazuri este aproape
inde_
pendent din prirna clipd. De pild5, poate Ei s5-i ajutdm sE dobindeascE artceva, ceva ce nu re poate
hotdri de cind are oferi relafia mamd-copil. .
doar dou5.sdptd.mini dacd vrea sau nu sd m5nirece. -
Asta nu - E mult sp's cd profitem, dar nu este mai pufin adev5rat
se irnpune niciodatd" copil*rui nu i se impune
nimic. I se cd' awem convingerea cd'putem inrocui reralia mamd-copil.
oferd doar nigte posibilitdli, iar el simte cd ne
bucurdm dacd copilului h-ebuie s6-i ddruiegti douE lucmri esentiaie: o rnare
ii reuEegte ceva-
posibilitate d.eactivitate autonornE gi securitatea procuratE
de o relalie strinsd. gi continud cu un numdr limitat de per-
Pe teras6" copiii se joacb ?ntr_un
larc mare, plin cu ju_ soane foarte cunoscute. copilul trebuie ajutat sd trd.iascd
cdrii. Se joac5 singuri, nu se afld lingd. ei nici
un adult, qi
tohrgi este linigte. Nu strigd, nu pling, nu se uitd jur.
in 1n lmprejurdri care nu-i sint favorabile gi care nu sint fireqti.
Adul- intr-o societate bazatape familie, rnediul natural pentrr] co-
qii sint aproape, gi astapare sE fie de ajuns
pentru copii. Unii pil este familia. Aqa cd, nefiind o farnilie, trebuie sd-i
dorm in pdfufuri- Atmosfera care dornneqte pe oferirn
ter^as' este cit mai mult din ceea ce se poate oferi in afara cadrului
foarte paqnicd. fa-
milial gi in anumite domenii, ca de exemplu liberfatea
in[untnr, una dintre nurse, Valeria, se ocup5 de alt de
bebe_ activitate. in aceast5privin{dputem face mai mult decitma-
luq, tot un b6iefel care tocmai a fost ad.us.Fxrd
iredoiald, este joritatea familiilor. Mamele au uneori sentimentul
unul dintre cei mai mici din instituqie. Nu pare cd dacd
sd aibd mai faci tot timpul ceva cu copilul egti o mam6 bund, dar lucru-
mult de gase-gapte sdptdrnini. Nursa se poartd poate
gi rnai rile nu stau neapirat aga.
blind decit Wally cuAttila, cu mai mult' grijd, dar
dialogul - ce face nursa ca sd-i dea copilului sentimentul de secu-
este la fel de r-limitor. ii curaF fala cu bucdfere
mici de vatu1: ritate de care vorbeafi?

209

t
 Bebelusii fa[6 cu ei in5i9t
Bebeluqul este o Persoana

- Ca Ei cum ar fr in stare sd inleleagd' - '

dar sd aib6 in
- Trebuie sd tie foarte aterfiA' s6 observe' - Credci nursele sint convinse cd bebeluEul
inlelege
sernne cit 9i din cu-
acelagitimpoatitudinefoartePefsonale.Sa-icunoascabine ceva chiar din primul moment, atit din
igi crmoaqte o mamd
pe tofi copiii, aproape la fel de bine cum vinte. Cu toqii sintem convinEi cd nu inletege
decit daci vor-
p€ care ile trimite crezi ci este in stare sE
propriui copil, sailleleagdtoatemesajele begti cu el. Dacd aqtep{i pind cind
le inleleagd' SB Etie ce
copilul Ei pe care alqii nu anl cum sd ir1.t"uga, nu vorbeqti cu el atit de dewreme;
ar fi pdcat sE
glndeqte coPilul, ce inlelege I se intimpie aga ceva- Nursele noastre
incep imediat si co-
se arate qi chiar sdPuni in cen cu gesturi' in spe-
munice cu copiii nu doar cu cuvinte' ci 9i
piu, o anumitd atihrdine: sd-l I rarl\ade a-i ajuta sd se plaseze repede
in spa{iu 9i timp' ceea
rnea. 56-1 ajute sd inleleagd ce ce se gi intimpld. Mai-tirziu vor inlelege
qi cuvintele" '
foarte important
ji! pentrr cE tngrijire ateprezintiun mornerrt - Dacdii tratali ca pe nigte persoane'
aEteptali de la ei
io.riulu copilului, *o"t""tol?n care nursa cautE sd-i trans-
ceva imPortant?
care-gi poate gdsi 9i el
mitd imaginea unei lumi stabile' in - Copilul trebuie sd inleleagd de aser:neneac^re
anume
este momentul in care jurul lui se ocupd de el' din
i.ocul. DupE pdrerea mea, ingrijirea dintre nursele care se invirt in
situalia copiilor noqtri cel mai mult de cea a unui se cunoascd pe sine
'" "p'opi" cind in cind sau in mod preferenfial' SE
afl6 singuri cu adultul'
copil crescut in familie, po't* cd se gi s5-1cunoascd 9i pe ce151a1t"' Relalia
pe care le-o propu-
pe ei inqiqi ca indivizi-
Nursardspundedemai-mullicopii'darincentrulaten{iei nern le foloseqte 9i sd se recunoascd
cel cdruia ii acordd aces- singur copil! Ce
se afl6, pe durata trgrijirilor' numai - Bine, dar rrursa nu se ocup6 de un
le intrerupd ca s5' facl
te ingrijiri. Se intimpld foarte rar sd fac celelalte in timp ce eastabileqte o
rela{ie de comunicate
altceva.
este preferenliald cu unul dintre ei?
-Am mai observat un lucru: chiar dacdbebeluqul - Fiecare rmrsS rdspunde de opt copii' Atunci
cind se
sigur1 cb restul dorm
foartemic,nursacautdintotdeaunasE'-lfacdsdparticipeqi ocupd de unul dintre ei, trebuie sE fie
ceva' sint abando-
il felicitd ori de cite ori ii reuqeqte ori se joacd singuri, frr6 sd aibd sentimentulc6
- Pentru c6 vede in copil o fiin11 care simte, inle1ege, niciodatd' in timpui
na!i- Nursa nu trebuie sd se grdbeascd
respectE'-i1-ajut6chiar
trdiegte tot ceea ce se petre"L "tt el 9i il ingrijirii unui copil' Din acest motirz'
trebuie sd fie pe deplin
mdrunte din viala lui de zi cu zi' nu se vor simli
sE inleleagd intimpllrile incredinlatd c6 bebeluqii de care rdspunde
prin gesturi care par va fi mullurriit sa
11ajuta din prima clipd prin cuvinte' frustrali, in timp ce cel de care se ocupd
in aceeaqi
citeodatd' r-rniforme, pentru cd se fac intotdeauna se bucure de intreaga ei atenlie' Numai
aqa pot merge lucru-
sd aibd nigte repere'
ordine, tocmai pentru a-l ajutape copil rile bine; este un p"tit pe care il incercS'm
cu fiecare copil'
arat6 tot ce are sd-i fac6,
cind ii face bail, cind il imbracd ii Pariem c5, Ia timp dupd ce ajunge la noi' va.inlelege'
qi ii lasd destul timp ""rrtt va deveni ritmul sdu
ii exptic6, aqteapt6 ca el sd coopereze va accepta qi se va incadra in ceea ce
sd devind
ca s6 Poatd r6sPunde' i*.*. fn ,"t i*Uul ingrijirilor primite' va trebui
vorbind unor
- Este foarte impresionarrt sd vezi nursele foarte repede autonom, f6rd sd mai aqtepte
weo intervenlie
citeva sdptdmini. . -
persoane atrt de micl, de dou6luni ori de din partea adultului'
- Chiar de cinci zile!
I
 Bebelugul este o persoand
Bebelu5ii fa16 cu ei inqigi

- Asta este! Ai impresia unui circuit

care se autoali_ cele; gi tot ea are sd-!i spund noapte bund diseard. Ea are
rnenteazd, bebelugul, in mdsura in care a avut
parte de un s6 vind in locul meu dupd-atniazd. qi are sE stea cu tine..
mornent de securjzare afectivd intensd, poate -
fi apoi mai Silvia.
autonom, mai iiber, iar astfel nursa are timp
sd se ocupe de Fard sd se lase tulburatz, nici o clipa Ei fh:€ s5-l sldbeasc5.
alt copilag...
- Da, cred c6 sint doud aspecte inseparabile. din ochi, wally i-a acordat bebelugului exact atita timp cit
Nursa nu
se poate ocrrpa de un copil in timpul ingrijirilor trebuia. Nu mai mult, penh-u cd altminteri s-ar fi gindit la
decit dacd
toii ceilalli o lasd. Copilul nu poate fi aclivLca.nu ceilalgi copii care aqteptau gi s-ar fi gr6bit, ca sd fie rnai <<efi-
primegte
toate lucrurile de care are nevoie in timpur irrgri3i.rior. cientE>>.wally i-a explicat copiluiui cum se vorpetrece tru-
ceie
douE. aspecte sint legate organic. crurile gi cind va veni din nou. nursa la el. pariul de Ia Loczy,
care poate pd.reanebunesc, este ca bebelugutr sd inleleagd,
-Attila, hai, rndnincb! Gustarea e mai tirziu, s5-qi integreze in propriul rnetabolism ritmui institutiei.
acummin-
cdm cu linguriqa, tot-tot. Aqa trebuie sd fac penh:r.r Acumpariem cd are sd agtepte liniqtit, cu rdbdare, fErd
cd incd
nu gtii sd bei din cand... Haide, inc5 o lingurife... a se sirndi frustrat ori speriat, s5-i vin5 din nou rindul. Insti-
De ce
te strirnbi? Ji-am pus zahdr, gtiu cd_!i place. fufia nu poate da chiar totul. se cuvine ca bebelugul sd
Ei
Attila este in bra{ele lui wally. se uitE r'ng unul dea ceva. Pariul este cb.are s-o facd..
la artur.
De fiecare datd' inainte de a-l h-rdni, walry unn'aregte Am stat laLoczy trei zlle, timp in care n_am asistat la
copilul
sE vadd. curn ii ii pune repede lingurila in dreptul nici o dramS.gi n-am simlit nici o notd, falsd. Arn piecat de
ochilor, inainte T*.g".
de a i-o duce ra gurE. Attila mdninc5.Ia fel la Budapesta cu certitudinea cd ziua urmdtoare avea sd fie
de repede ca orice alt copii, fdrd sd fie silit. exact ca ziua dinaintea sosirii mele. Am avut,la Loczy, sen-
La[ ocry, spre deosebire de alte institr-r{ii, nu exist' tirnentul lucrului durabil gi bine fEcut.
copii
anorexici care refuz6 mincarea, care slEbesc
in asemenea
hal incit trebuie ?ndopafi ca sd frdiascd, care -Acum, dupd ce v-am inleles strategia, rdmiree sd lbmu_
vomit' gi sint
din nou <<indopalii>cu mincare, in chip mecanic. rim uEoara nelinigte pe care o simlim uitindu-ne la copiii
La Locry
nu existd nici copii care se dau cu capul de gratiile care se joacd pe terasd caLa nigte fiinle ciudate, care n-au
patului
ori se zgtne pe f,al6 gi trebuie lega{i.
nevoie de noi, adul{ii. Avefi gi dv. aceeagi irnpresie?
Dupd rnasd.,Wally il
fine pe Anila lingd ea. igi lipegte - Nu. Aici, adultul are sentimentul cb bebeiugii au ne_
fala de obrdjorul copilului gi-1 mingiie ugurel
cu mina pe voie de el, darnu tot timpul, nu dou6zeci gi patru de ore din
spate' Ne vine greu sd credem ce wally nu face gesturi
in- doudzeci gi patnr. Nu te sim{i obligat sd faci ceva cu copilul,
stinctive, ci <<congtiente>>, tehnice, pe care le va refeta pr.urct ii respecli cu ugurinfd autonomia, ceea ce nu inseamn4 ca
cu punct peste zece minute cu un alt copil,
darln care se doregti sd-l lagi singur, s6-l abandonezi. Rhmine sub privirea
oglindesc in mod evident sentimentere eipersonale
fald de adultului gi Etie acest iucru. $i asta contribuie la propria lui
Auila. il mingiie gi ii vorbeqte, ii aratd.lumea:
securitate. Trdim alSturi de nigte copii care, la un moment
- silvia! silvia, doar o cunogti! ctrd ai sd te
fezeqti pen- dat, au mare nevoie de noi, iar noi trebuie sd le oferirn acea
trLrgustare' ea are sd te ?mbrace gi are
s6-{i schimbe scute- securitate fErd.de care ntr vor putea dobindi autonomia de
.lz

213
 Bebelusii fa16 cu ei inqiqt
Bebelugul este o persoana

mereu pe cineva
din Ecoala de coreclie in inchisoare, cdutind
acliuneCaretefacesStesimli,caadult,inutili']fa'talor.Noi sE tnchid6 in
sau ceva in stare sd umple goiul primordial'
marnei gi pe care
sintemceichrernalisSledE,msentimentrrleficienleigiauto- sfrrgit rana mereu deschis6 de la pierderea
n o mi ei.Pe n tr ua dultesteouriagdcornpen s a lie . reuqit s*o vindece'
nimeni, \n afardde cei de la Loczy' n-a
- Se poat e a{trrna c5 in celelalte institulii, atr:nci cind
cu cele aplicate aici, se
nu se aplica principii asemandtoare LaLoczy, ziua se apropie de sfirEit' Securitate'
auto-
depind toat6 viala de
creeazdo ((categorie>> de copii care activitate a
nomie: doul cuvinte care motiveazairttreaga
ci cigtigatE'
algii? celor de aici. Pentm copil ziua nu este pierduta,
-D+observdm pretutindeni in lume problemele pe care un adult nepdsdtor
autdnomi' mai cu sea- N-a pefecut nici o ord degeaba, al1hrri de
le pun copiii ajunEi mari care nu sint ql surd. A avut o zi plind" de viay6, qi nu doar
de supravie-
*aanpunctdevederemoral,carese|asdc6|duzilideori-
vor sd ascuite- Sirrt !uire"'
cine, fdr6' afi in stare sd aleag6 pe cine protectoare lesute cu ra-Lbdare
membranei nrnra
Laaddpostul -^*r^..noi
nu ajung sE aibd senti-
copiidornici de sentimente, dar care ?njurul 1ui, ca Ei cum ar fi fost un copil
prematur in incuba-
mentgadevdratefais.deceilaiqi.Copiiinogtripotstabilimai toi a rnai ficut un pas pe calea libertSlii"
adevdrate cu alte
t?rziu, dupd ce pleacd'de la noi, contacte Pe terasd este linigte-qi pace' Nu se zdreqte
nici un adult'
capacitate' pe
persoane pentrLr cd as dobindit aici aceastb Terasa este mic5" darpare probabil imens[pentru
ochii unui
^.*" ce au cigtigat
o paitreaza,fbrd s6 piardilnimic din ceea
copil.
zece luni' Std
la noi. Myriam este insS liniEtitS' Nu are decit
a Direcgiei depar- in fund gi se joacd in !arc'
Sotul unei directoare de filiala regionalS Filmdm: trei adu$i, cu toatd aparatnra' in
jurul unui co-
Leclerc'
tarnentalepentrLrproblemesocialegidesSndtate(D.D.A.S.S')
cu spairnd la momen- pii. Ca sd nu-l impiedice gratiile. farcului' Jacques
mi-a spus intr-o zi cd sogia lui se gindea L*"ru.rrtnu1, pdtnrnde in teritoriul lui Myriam'
trecind pes-
g6sea de cele mai multe
tn r#dic aLcitirii ziarului, pentru c5 te balustradd, Ei se lasd pe vine, nu departe
de fetild' ca s-o
ale copiilor pe care-i
ori, la nrbrica de fapte diverse' nume ftlrneze. Eu ramin afard, impreun6 cu inginerul
de sunet'
ingrijise!
" <<Efraclio> a avut loc in deplind linigte'
dlli a finangat un e.
in I g7 O, arganizalia MondialS a sEnat Myriam se agitil'nu-l cunoaqte pe Jacques'
Il v'ede pen-
Au fost gdsiqi 150'
studiu cu privire la copiii de la Loczy' tru prima oatd'-iot pentru prima oar6
vede frrd indoiald'
'
incepe sE
cuvirstecuprinseirrtrel5gi25deani.Potrivitanchetei'cu gi clmera de luat vederi' Se aqazd in patru labe Ei
puline.^".p1ii, cei ce fuseserdingdjiti laLoczy nu sufereau apoi se opreEte qi se
institulionaliza\i se indepdrteze, intorcindu-ne spatele,
ie nici una din tulbur6rile proprii copiilor leagdna inainte qi inapoi, ca pentru a stdvili
teama' Ca un
Aveau o anumitE fragitritate' dar nu
Ei ajunEi la virsta adult6- ficut, af,ard incepe furhrna, se aude un tunet'
Nu weau s6
de eEecqcoiar qi inteme-
u*i, d*liocvenli. Nu erau in situaqia speriem copilul, aq acE rndpregdtesc s5-i
spun lui Jacques
de tentalia de a repeta
iaser6 familii stabile, reuqind sE scape sd se opreasca 9i sd iasd d'in !arc, dar o
vedern pe Myriam
sine' Se intoarce
cucopiiilorsitualiadeabarrdonprincaretrecuserS.Numer-
al1ii' care ajung clun relrqeEtesd-gi recapete controlul de
g"t r iirr eEecin eEec,veEnic nemulqumifi' ca 215
, _14
 Be b e lu g u l e ste o perso3na

spre noi si, tot in patru labe, se tirdgte pind

la noi, pind ce
atinge aproape obiecti'ul. imi amintesc cd
arnizbucnit in
ris, bucurindu-ne de ceea ce sim{earn cao <<victorie>>
a fe_
L Upr fns
tilei. Apoi ne-am luat rdmas_bun gi am plecat
spre paris.
Dupd o vreme, intr-o zi, insala de montaj,
md uitam
pentru a zecea oard, impreund cu geful 5 Cuvint inainte
de montaj Nguyen
Long' la irnaginile acelea care au cdpdtatdeodat. Fartea intii
o dimen-
siure nou6. O vedeampe Myriam in patu labe C5trXtorie in pintecele marrrei
cum se irrtoar_
ce spre noi qi cum se indreaptd cu stireg6cie, dar 9 FAfttl este deja o persoan5
cu hotdrire
spre camerS, gi deodatE mi-au apdrut in rninte irnaginea 18 Fehrl nu uitd nirnic
unui
cosrnonaut qi amintirea primilor pagi ai omului pe 34 Dorinfa gi gtiinfa
Lund.
In fafa noastr5, singurd pe terasd, Myriam f6cea 43 Dorinla deviatd sau <(mam-a
qi ea ucigaEb>
aceleagi migcS.rigovditoare gi prudente. Fomea gi ea 51 Dialogut cu fEful
sd des-
copere o lume noud-
Partea a doua
Scurt5 intilnire
Nagterea, emo{ia gi confortul
.73
109 De la un inveliq Ia altul
Fanfea a treia
Bebelugul care ne scap5
131 O dragoste pierdutd
in armonie
nar
iului copil
;5.tor

L96 Gestul fundameuPrarealistd

203 Bebelugii fafE cu ei ingigi
,:l;,

; ',:;
;ir

I iri
,l

:l!'
 in seri a H tl rnani tas Fracti c

/ Richard Skinulls
Stanley Shapiro / Karen Skir"rulis
buni
Cum ievenim Pdrinfi mai
Ghid Practic
ne educam copii'i' Dragostea
Nimeni nu ne-a ?r*A?tcum sd
irrtotdeaunasd le corecteze
cu care ii inconjurdmnu reqeqte
comPortamentul- . ^ t^ €^+t - verslune
complicate, cartea deffi6, 'a
FErd sd intre in teorii
Canada -
adusd lazi a""* giia devenit clasic in SUA 9i
50
rapide qi eficiente pentru cele
ne oferd solulii p'itti""'
cel mai des in educa{ia
de probleme cu care ne confruntdm
copiilor noqtri'
problema care ne-ar putea lnteresa
E suficient s6 identificim
Vom afla de ce se corn-
qi ,U *ogem la capitolul respeotiv'
generalb s6 adopt6m' ce tre-
port6 copilul aqa?ce strategie
la ce mici trucuri sd recurgem'
buie sd facem Ei s6 nu facern'

DIN SI-IMAR
injuraturil: 't:tl-" lungi
finddleal a' cizele de nervi '
Smiorc diala " TV-mania " Dezor-
' R6spunsurile obrazrrice'
dinea.Timiditatea.Disculiileincontradictoriucuparinlii
la mincare
. LuPb cu temele 'Notele proaste " Mofturile
'P6rintele unic
Redactare
LUANA SCHIDU
psihoterapeut' specializat in
Paginare comPuterizatd STANLEY SIIAPIRO este
condus.$coala pentru copii Adler
MIHAELA BRASOVEANU relaliile parinli-copii' A fon-
Dreikurs 9i r"'ti*jtot Alfred Adler din Ontario' Este
Apdrut 2OO2,2OO3 din
datorul Ei Ai""ioJ Centrului de Educalie Parentald
Bucure5ti- Rom3nia
Skinulis' conduce o qcoaldMon-
Ontario- Fiica i"i, fut"tt
Tiparul executat la este ziarist 9i scriitor'
tessori- Richard Skinulis
s.P. ,,BUCURESTI| NOl"
 D o r o t hy l _a w Nolte, Rachel F{arris
Cutn se formeazd copiii noStt i
Persona litate, fa m ilie, educatie
copiii nogtri inva\d. neincetat de la noi. invald nu din vor-
bele cu care incercdm sd-i educdm, ci din comportarnentul,
sentirnentele, atifudinea noastrd in via{a de fiecare zi. Toate
acestea reprezintd pentru copii un model ce'le va guverria
?ntreaga existen{d viitoare.
in 1954 Dorothy Law Nolte a scris un celebru poem peda-
gogic intitulat Children Learn What They Live - <Copiii
invalb. ceea ce trEiesc>>.Fiecare vers ar s6u enunla un adevdr
sirnpiu pi de bun-sim! despre consecinlele, benefice sau ne-
faste, ale modelului familial in care se formeud,copiii. poe-
mul a devenit cunoscut in toatdAmerica qi a fost tradus in
zece limbi - inclusiv ln rom6nd, o data cu publicarea acestei
cdfiL Generalii intregi de pdrin{i l-au folosit drept cod de
cornportarnent in via\a de familie.
Dupd aproape jumdtate de secol, Dorothy Law Noite gi
Rachel Harris au dezvoltat intr-o carte preceptele poemului,
tnvS,tindu-i pe pdringi cum sd le pun6 in practicd- Avem acurn
la dispozilie un adevd.rat rnanual de educalie <<princ6ldu-
zire>>a copiilor noqtri. rjn manuar cit se poate de accesibil
datorite hrnbajului sirnplu gi numeroaselor istorioare ilustra-
tive, scris cu nesfirgitd iubire gi inlelegere pentru copii gi
cu nestrdmutatd incredere in natura lor bund.
AUTOARELE
Dorothy Law Nolte are o indelungatd carierd didacticd
Ei
de conferenliar in dorneniul educaliei copiilor in famitie.
Prietena gi colaboratoarea sa Rachel Harris este psihotera-
peut specializat in probleme familiale.
flfreE l-{ickling
Ce /e spunern copiilar 5i adolescenlilor
cfespre sex
Bucurafi-vd cind bdiaful sau fata durnneavoastr6 vi pune
intrebdri despre sexualitate- $i chiar dacd nu intreabd" pro-
fitali de orice ocazie ca s6-i dali explicalii. in ziua de astdzi,
copiii Ei adolescenlii primesc adeseamesaje false ori pericu-
ioase despre corp qi sex. Nu ii puteli proteja decit vorbind
deschis cu ei.
Acest manual de educalie sexualS - fdrd,pereche in pei-
sajul nostru editorial - pornegte de la adevdratele intrebiri
qi neliniqti ale copiilornogtr-i privind sexualitatea" Ve{i afla
cum putefi aborda cu sirnpiitate gi umo4 intr-un limbaj adec-
vat fiecdrei virste, lucrur-ile cele mai <<qocante>>
, fdr1 sd abdi-
cafi de la convingerile drrrnneavoastrd morale sau religioase.
DIN SUMAR
Grupa de v?rst5.2-4 am: gindirea magicd " Grupa de virst6
5-8 ani: umorul de toaletd " Grupa de virstd 9-1.2 ani: dez-
grrstalii " Adolescenlii: cei care nu gtiu cd nu gtiu
MEG HICKLING este un nume ceiebru in Canada" De
aproape 25 de ani, ea line leclii de <gtiinfa corpuiuil> gi sd-
ndtate sexualS pentru copii, adolescen{i qi pErinfii lor. Yizi-
unea Ei influenla <<profeide sex>>,cum o numdsc copiii, au
fost recompensate cu nu mai pulin de cinci distinc{ii, intre
care Ordinul Columbiei Britanice.
 PR'lhIPO/sTA-. ri-
CARTE HUMIANITASudtizerii de
. !osh Ka r le n, Christopher 5trlavik serviciului nostru direct
Cirigi pe verso despr" t"tt*;a"
Ghidul eleganlei masculine distribuqie.
Vestimentafia bdrbdteascd de Ia A ta Z
Bon d e c o ma n d e

rrn nod windsor? Trebuie s6 porli pantaloni cu sau fbrS man- l-lumanrLas (verso)'
bon pe adresa Edrtuflr

Titlu
Autor / Serie
Bucurd-te d'e ceea ce at
seria Humanitas Practrc

Exista iubii fericite ?

seria Humanitas Practic
'' adolescenPilor
Ce le stune777coPtzlol' si
'
desore sex
,"t'iu Ht*anitas Practic
masculinE. M;; a sdndtdPiifamiliei 129 000
""rlrl"O "n Pracuc
seria Humanitas
C"t"nr""td eficient cu strdinii
DIN ST-IMAR ,..i^ H',t-aniras Practic
Costumul' CdmaSa 'Cravate 9i eqarfe'Pantofii ' $osetele
. l{aina sport . Pardesiuri 9i paltoane 'Accesoriile 'Ves-
tirnenta{ia de gal6 ffit n dent e
f r, eii ind'eP,e
r"ii*
"
Hl-anitas Practic

f, r"to s,io stdilor suflete Sti

,eria Flumaniras Practrc
dililrn r" fo*eazd coPiii noltri
s.ri" H.t*anitas Practic
Gb ld"t SanPei mascu.line
"t" Practrc
seria Humanitas
 i,I{fris 3
cARTEf,-{uMANtrAspRtr{posrA
cu plata ramburs/ la primireacoletului

a Parlt rl.
comenzil.e se primesc prin pogti / rcrefon / fax / e-rnail (forositi
de
asern enea b o nul de comandi. aI site -ului w-w.w.li brariilehumanias.
ro ) :
E,dirura Humaniras
Piata Presei Libere 1
79 734 Bucuresti - Rorninia
Tel.: A2 1 /? 22 85 46; F a x ; 1 Z L | Z Z 4 3 6 3 2
E-mail : editors@agora.humanitas.ro
E x p e d i to r:
Nume
Adresi

Telefon, fax

Dat e su p l i ment ar e ( c o m p l e ta g i a c e s reru b ri c i p e n tru

i ncl uderea
durnneavoastrd in brzo noisr"i ie dare destinariunui viitor
d.irect
mail):

Data nasterii Profesia

Preferinte de lecruri / domenii de interes

Comentarii asupra cirqii din care agi decupar acescbon de comandi:

 inainte
imagini gi de cuvinte, cd intrarea in via16 inseamnd
detoateexistenlaingind,ininterac(iuneaexactldintredo-

intemeiate pe inlelegere Ei armonie'

strS-
tn cele trei ore de emisiune, universul pe care l-am
befutne-adewldluitsensulvieliidezicuzi.Penrnrfiecare
16-
dintre noi, copilul care se va na$te inseamnd deopotrivd
in-
ddcind qi prelungire- Pentru fiecare dintre noi' naqterea
mai tainicd'
seamnd visul qi amintire aceamai profundE cea

noastr6.
care
Lucrurile pdreau simple: imagini cu copii' pdrinli

permanent
de ceilalli, alimentate fir6 indoiald de contactul

trm-
nare ale puiului de om, interacliunile de flrndamentare
purie . f"rtott.litdtii sale, psihicul eficient 9i creator'
' uni-
trr".laerea lui Claude Otzenberger, directorul unei
t6!ideprogramedelaTFl,careavenitcuideeaemisiunii'
ne-a ajutat enorm s6 ducem proiectul la bun sfirqit'

Bebelu5ul este o Persoana
niEteulTnedintr-ovia\6def6tcaresepdstreazl'inmemoria
subiectului.
cu
Este fdrd indoiald greu de crez;ut cd avem de-a face
totuEi, am
ceva care esre mai muit decit o sirnpld ipotez6; Ei
ano-
Spitalul din Roubaix, o saiS de consultafli micd' 9i
de patru
nimi, in care se afll patru persoane: un copil blond
ani, p6rin{ii gi medicui.
de
Medicutr se uitd prin dosar? Ilune prirnele intrebdri
joc
rutind -.. Alexandre este absorbit de imaginile unui
educativ.
Pdrinliisintvizibilnelinigtifi.spunc6Alexandreeste
care s-au
un copil agitat,violent, asocial; primul pediatnr la
g6sea cd
dus s-a declarat neputincios; Alexandre il speria'
mo-
se comportd ciudat, imprevizibil 9i cd p6rinlii au toate
tivele sd fie ingrijorali-
- Care sint problemele? tntreabd doctorul'
- Nu doarme, rdspunde mama' trasd la fa[6"
aratd
- Se teme de moarte, spune tatdl, care nici el nu
femeie cu
rnai bine. Chiar acum' cind arn ajuns' avdanl o
un copii in brale Ei a intrebat: <<BebeluEula murit?>>" '
nu
- t"tai e Ei altceva? intreab5' din nou doctorul' care
prescrie
se grdbeqte sd-;i scoatd carnetul de relete 9i sd
Th€raldne...
se
-D&, rdspunde mama, ascunde culitele de bucit6rie"
teme sd nu-l taie la mind pe fratele lui" '
IatEcenepovestescpdrinlii:frrdcalucmriles6fievreo-
datdrostite,auinceputsSsegindeascdlaoboaldmintald
gichiarlaplasareacopiluluiintr-oinstituliespecializata.
24
Fdtul nu uitd nimic
Deasupra cd.pgorului blond se adund nori negri. Poate cd
aici,inaceasti sald de consultalii, i se hot6rbste soarta- Cind
te gindegti ce putere le dai barbalilor gi femeilor asefiienea
noud, care nu si:et mai feri{i decit noi, cu tot scutul halatului
alb, de impresii subiective, de sentimente de sirnpatie ori
de antipatie, pe care tofuEi le neagE, afirmind cd spusele
lor sint suslinute de criterii perfect Etiinlifice . -. Ca sd in!e-
leagd, doctorul Titran se va intoarce in trecut.
Alexandre este al doilea copii al familiei, care l-a dorit
foarte mult. Nagterea s-a desfb.gurat in condilii normale:
avea2,6kg gi era <<uncopil voinic Ei intreg>>,dupi cum
spune Maurice Titran. Trebuie mers mai departe, trebuie
cdutat mai adinc-
- in timpul sarcinii n-au fost problerne?
-Nu, md rog, am stat in pat, pentru cd pierdeam singe,
rdspunde mama.
- Pufin, aga cum se mai int?mpld la inceputul sarcinii?
- Nu, pe tot timpul sarcinii. Am stat in pat cam $ase
luni.
- $ase luni la pat! Vasdzicd n-a fost o sarcind prea uqoa-
rd. Probabil cd v-a fost fricd sd nu pierdeli copilul. V-a1i gin-
dit cd o sd aveli un copil phpind" c'r.lcare o sd aveqiprobleme-
Presupun cd vi s-au fEcut investigalii. AIi fEcut vreo eco-
grafre?
- Da, copilul era norrnal.
- Vi s-a spus ceva despre placentd in timpul.investi-
galiei?
illl
-Nu (intervine tatdl), frtul era aEezat cum trebuie.
Doctorul Titran iqi prezintd punctul de vedere:
- Sunt cam incurcat, pentru c5 trebuie sd vd spun c6,in
I anul 1978, incd nu se cunogteau cauzele, sau mai bine zis
I
ri,
toate eauzele, hemoragiilor care lin foarte mult, sint foarte
tl,i nepldcute gi trezesc spaima mamelor qi ta{ilor care agteap-
:, td un copil. La ora acfuald, se gtie cd una din principalele
v 25
t
B
 Bebelugul este o Persoane
in cea de-a treia zi, apare altE echipd de serviciu. Noiie
ingrijitoare gred cd John este un copil tdcut care uneori plil:F
ge, dan-nu pune de obicei probleme- Se duce mereu laursrr-
legul de ptrug Ei la piturd. IJneori se cuibdreEte in p5turd cu
ursul in bra{e, alteori le car.€de colecolo. in ziua urm6toare
apare din nou Mary- John a vornitat in timpul nopfii, dar
rnedicul n-a g6sitnici o expiicalie- Imaginea atatf o ingriji-
toare care-l exarnineazd.pe John gi incearcd sd-l hrdneascS,
dar fird rentltat- Contrastul dinh'e inlelegerea dramei care
se desfiqoard sub ochii nogtri qi expresia intreb5tdare de pe
chipul. inglijitoarei ne dd senz4iacdne uitem 1acineva care
se ineacb qi nu-i putem salva.
-Iohn se incdpd{ineazd s6-i atragd aten{ia lui Mary, dar
nu este desfr-rl de indrd,zrre!: se mulErrnegte sE se uite la ea
de departe.
ln tirnpul prinzului, ceilalli copii se comllortd aga cum
s-au obiqnuit, cu gdldgie Ei agitalie.
DacE in pirna zi se ardtase curios, John este acum co-
pleEit Are accese de plins disperat, nu rnai wea s6 mdnlnce,
aruncd far-furia pe jos. in cursul dupS-amiezii, comporta-
mentt.rL i. se schimb6: nu mai este copilul tEcut 9i frre dorinfe.
Mary vede cE John suferb qi-i f,ace loc l?ngd ea. Rdgazul nu
va line mai mult de citeva minute pentnr cd bdielelul va fi
dat la o parte de alli copii. Din nou igi gEsegtealinare, cit
de c?t, ling6ursuleful de plug. Cind trebuie sd rneargd la cui-
care, plinge amar: suferinla adunatd a rdbufrrit.
Carnera se opregte iedelung asupra bdiefelului. Suferinla
?trdeterrninE sd facb toate gesturile clasice ale denrddejdii.
Se zgirie, ?9i smulge pdrul. Scena pare ireald. Aproape cd-!i
vine sb spui: <Ce bine joacE!>>Nu poqi crede cE scena s-a
desfiqurat ?ntr-adevdr intr-o zi a anului 1969.
in cea de-a cinceazi,Mary s-a speriat de starea lui John,
pe care a observat-o, dar fiind coplegitd de treburi n-a putut
sd-L liniqteascd qi sd-l aline pentm rnultd vrerne.
O dragoste pierdutd
incepe cea de-a$asea zi. Jotrn este iar inchis in sine- fvIary
gi-a luat o zi 1iber6- Asisten'tele nu sint lipsite de bun6vo-
in\A, dar obiqnuite fiind cu lipetele gi plinsetele copiilor, nr]
realizeazd,cd starea iui s-a inrautdfit. John nu m6nincd, iar
asistenta de serviciu este pufin ingrijorata. incearca s6-l hrh-
neascd,dar de geab a- ii ia temp eratura: este norrnald- Yizita
tatSlui ii aduce o raz| de speran{5" .Iohn i$i arata lirnpede
dorinla de a se intoarce acasE: incearcd sE deschidE uqa, igi
aduce pantofii gi-i de tatdlui. Acesta nu face nici un gest,
iar John ii intoarce spatele, ?ndrept?adu-se spre pdturS, apoi
spre Mar5z.
C?nd l-au filmat pe -Iohn, cei doi F-obertson qtiau exact
ce fac. $tiau ce efecte catastrofale are despdrfirea asupra unui
copil de un an gi cinci luni. in vrerne ce James filma cinci-
sprezeaeminute pe zi,Joyce gedea intr-un col1al incdperii
comune qi lua notile- Nu voia s6-1 rdsfele pe John- Dacd
s-ar fi indepdrtat de atitudinea genetal1, ar fi atras atenlia
adrninistraliei, riscind sd nu rnai primeascd perrnisiunea de
afilrna. Din cind ?n cind, o vedem in film incercind aproape
pe fi.rrig sd mingiie cumva copilul.
in cea de-a opta zi, culcat p€ urs, John este complet inert
gi indiferent. ln ajun a plins toatS ziua, ascuns sub phtur6.
N-a vrut nici sd se joace, nici sd rn6nince. Nici nu se mai
uitd la cei ce intrd pe uqa. li este foame, numai cd este prea
necdjit ca sd poat6 minca. Vine tatdl. DupE o clipd nesfirqitd
de dezrddejde gi ezitare, se lipeqte i::rtdcere de el, cuprivirea
pierdutd. Cind ?ncepe s6 sirnt6 dragostea ln bralele tatdlui,
acesta pleac6-
John n-a mincat aproape nimic de citeva zile. Plinge
intruna. Starea lui nu rnai poate fi acum neglijatd, toatE iu-
rnea se ocupd de el-
139