-CELE CI

NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-

GARY CHAPMAN

CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII

Cum să-
iar ăţ
ipar
teneruluicăeşt
iimpl
icat
t
rupşisufletî
nr el
aţi
e

Edi
ţiaaI
V-ar
evi
zui
tă

Tr
aducer
edeI
RINA-
MARGARETANI
STOR

2
 -GARYCHAPMAN -
Ti
tl
ulor
igi
nal
:TheFi
veLoveLanguages,1995

CURTEAVECHE,2011

Ver
siuneebook:v1.
0,i
anuar
ie2016

3
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
Cupr
ins

MULŢUMI RI
1CE SE ÎNTÂMPLĂ CU I UBIREA DUPĂ CĂSĂTORI E
2CUM SĂ MENŢI IPLI
N REZERVORULAFECTI V
3ÎNDRĂGOSTI REA
4PRIMULLI MBAJALI UBIRII:DECLARAŢI I
LE
5ALDOI LEA LI MBAJALI UBIRII:TIMPULÎN DOI
6ALTREI LEA LI MBAJALI UBIRII:DARURILE
7ALPATRULEA LI MBAJALI UBI RII
:SERVICIILE
8ALCI NCI LEA LIMBAJALI UBI RII
:CONTACTULFI ZI
C
9DESCOPERI REA PROPRIULUILI MBAJPRI MAR AL
IUBI
RII
10IUBIREA ESTE O ALEGERE
11IUBIREA CONTEAZĂ ENORM!
12CUM SĂ- TIIUBEŞTIPARTENERUL,CÂND E NEDEMN
DE I
UBIREA TA
13COPI I
IŞILI MBAJELE IUBIRII
14UN PUNCT DE VEDERE PERSONAL
Ghiddest udi upentrupartenerşipent rudiscuţi
ide
grup deJAMES S.BELL,Jr .
I
NTRODUCERE
1CE SE Î
NTÂMPLĂ CU I UBIREA DUPĂ CĂSĂTORI E
2CUM SĂ MENŢI N PLI
N REZERVORULAFECTI V
3ÎNDRĂGOSTI REA
4PRIMULLI MBAJALI UBIRII
:DECLARAŢI I
LE
5ALDOI LEA LIMBAJALI UBIRI I:TIMPULÎN DOI
6ALTREI LEA LIMBAJALI UBI RII:DARURILE
7ALPATRULEA LI MBAJALI UBI RII:SERVI
CIILE
8ALCINCI LEA LI
MBAJALI UBI RII:CONTACTULFI ZI
C
4
 -GARYCHAPMAN -
9CUM SĂ-ŢIDESCOPERILI MBAJULPRI MAR ALIUBIRI
I
10şi11IUBIREA ESTE O ALEGERE ŞII
UBIREA CONTEAZĂ
ENORM!
12CUM SA-TIIUBEŞTIPARTENERUL,CÂND E NEDEMN DE
IUBI
REA TA
13COPII
IŞILIMBAJELE I UBIRI
I

5
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-

GARY CHAPMAN es t e aut or de succes şi consi l

ier
mat ri
moni al r enumit pent ru semi narel
el ui pe pr obleme
famili
ale, or ganizat
e pest e t ot î
n l ume. Baz ându- se pe
experienţa sa depest e30 deaniî n domeni u,a scris30 de
cărţivizând pr oblemele decupl u.Edi ţiaîn engl
eză a căr ţi
i
Celec i
ncilimbaj ealeiubiriis-avândutî npeste5mi l
ioanede
exempl are.Lucr areaafos ttradusăîncelpuţ in38del imbişi
s-asituatpel ocul1î ntopulcel ormaivândut ecărţ
i,pot ri
vit
clasament uluiî nt
ocmitdeNew Yor kTimes.

Pe lângă act ivităţi

le de conferenţ
iar şi scr
iit
or , Gary
Chapman es tedi rectorulorgani
zaţi
einonprofitMarriageand
Family Li
fe Consul tants,Inc.În plus,este şigaz da unei
emisi
unir adiofonicedi f
uzatepemaimul tde100depos tur
i,
darşipeinter net.
Estecăsător i
tcu Kar ol
yn J.Chapman şiau împr eunădoi
copi
i.

6
 -GARYCHAPMAN -

MULŢUMI
RI

Iubirea î ncepesau art rebuisă î nceapă deacasă.Pent ru

mi ne,acasăî nseamnăSam şiGr ace,t ataşimama,car eî mi
arat ădemaibi nede50 deanicămăi ubesc.Făr ăei,m- aş
aflaî ncăî n căut areai ubirii,fii
nd,aşadar ,incapabi lsăscr iu
despr eaces tsent iment .Acasă maiî nseamnă şiKar olyn,cu
car esuntcăsăt or i
tdepes te30deani .Dacăt oatesoţ i
ilearfi
laf eldei ubi toar ecaea,puţ i
nibăr baţ iarmaicăl castrâmb.
Shel l
eyşiDer ek,copi iinoş tri
,suntdej aaşez aţ ilacasel elor
şişi -au f ăcutpr opr i
ilevi eţi,însăcăl dur ai ubi riilormăf ace
sămăsi mtî ncont inuar eînsi gur anţ ă.Măsi mtbi necuvânt at
şisuntr ecunoscăt orpent ruaces tl ucru.
Ţin să l e mul ţumesc mul tor speci al
işt i car e mi -au
influenţ atconcepţ iadespr ei ubi re.Pr intreaceş t
ia,senumăr ă
psihiat rii Ross Campbel l
, Judson Swi hart şi Scot t Peck.
Pent ru spr i
jinulacor datr edact ării,lesuntr ecunoscăt orlui
Debbi e Bar r şi l ui Cat hy Pe terson. Tr i
cia Kube şi Don
Schmi dt, pr in pr iceper ea l or t ehni că, au f ăcut posi bi lă
publ icarea acest eicăr ţ iînt imp ut il
.Î n ultimulr ând,darşi
celmaii mpor tant,vr eau să- miexpr im r ecunoş ti
nţ afaţă de
sut el
edecupl ur icar e,î n ulti
mi i20deani ,mi -au împăr t
ăşi t
exper ienţ elelor .
Aceas tăcar tees teunomagi uadussi ncer ităţiilor.

7
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-

1
CE SE Î
NTÂMPLĂ CU I
UBIREA DUPĂ
CĂSĂTORI E

Neaflam undevaî nt r
eBuffal oşiDal las,la10. 000deme t
ri
alti
t udi ne.Di ntr-
odată,băr batuldel ângămi neapusr evista
în buz unar ulscaunul uidi nf aţă,s- aîntorsspr emi neşim- a
întrebat :„ Cucevăocupaţ i?”
„Sunt consi l
ier mat r
imoni al şi ţ i
n conf erinţ e despr e
modal ităţil
e de per f
ecţionar e şide dez voltarea r elaţiilorde
cupl u” ,am spuseupeunt onsec.
„Am şieu ocur i
ozitate… mi -az isel.Oar eceseî nt âmpl ă
cui ubi readupăcet ecăsăt or eşti?”
Dându- miseama că nu maier a chip să t r
ag un puide
somn,l -am întrebat:„Cevr e ţ
isăspune ţ
i?”
„Eibi ne,az isel,am f ostcăsăt ori
tdet reior i;şidefiecar e
dat ăt otula f ost mi nunatpână am aj uns l a al tar.După
nunt ă,r elaţi
as- adusder âpă.Toat ăiubireapecar eav eam
impr esia că eu şipar t
ener a mea ne- o pur tăm r ecipr oc s- a
sti
nsdel asine.Măconsi derun om des tuldei nt eli
gent .Am
o af acer e de succes,dar povest ea asta cu dr agos tea n- o
înţeleg. ”
„Lacât ăvr emedel acăsăt orieaţ isi
mţ itaces tl ucr u?” ,am
întrebat .
„Pr i
madat ăadur atcam 10ani ,adouaoar ă,t reişiul tima
dat ă,apr oapeşase.”
„I ubi reas-as tinsimedi atdupănunt ăsau t rept at?”,m- am
inter esateu.
„Î n celde- aldoi l
eacaz ,lucr ur i
leau mer spr ostî ncădel a
început .Nu ş t
iu exactces- aî ntâmplat.Av eam i mpr esia că
nei ubi m,darl unademi er eaf ostun dez astru di n car enu
8
 -GARYCHAPMAN -
ne- am mair eveni tni ciodat ă.Ne cunoşt eam doar de şase
luni .Trăiam of ur t unoasăpovest ededr agoste.Er apal pitant.
Dardupăcăsăt or ieam aj unsl acuţ it
e.
În pr i
macăsni ci e,am avutt reisau pat ru anibuni ,până
când s- a născutcopi lul.După aceea,mis- a păr utcă soţ ia
erapr eocupat ă numaidecelmi c,căn- omaii nt eresa del oc
demi ne.Caşicum si ngur uleiscopî nvi aţăarfif os tsăai bă
uncopi l.Iarodat ăces- avăz utmamă,euer am dej aî npl us.”
„Şii-aţispusas tasoţ iei?”,am î ntrebat .
„Aaa,si gurcă i - am spus!Mi -az i
scă suntnebun,că nu
înţeleg pr in ces tr es t receo f emei ecând t r
ebui esă ai bă î n
per manenţ ă gri
ja copi lului.Mi -a maiz iscă art rebuisă fiu
maiî nţelegătorşis- oaj utmaimul t.Şichi arm- am s trădui t
!
Darsepar ecăn- acont at.Şine- am î ns t
răinatt otmaimul t
.
Dupăovr eme,nu maier ani ciur mădei ubireî nt renoi .Se
stinsese t ot.Am s t abilit,de comun acor d,că nu maiav ea
niciunr ostsăcont inuăm r elaţ
ia.
Ultima căsni ci e? Si ncer , am cr ez ut că va fi al tfel
.
Div orţasem det reiani .Înai ntedeamăcăsăt oridi n nou,am
statdoianiî mpr eună cu noua mea par tener ă.Cr edeam că
ştim exactce ne aş t
eapt ă,i ar eu si mţ eam,pent ru pr ima
dat ă,căi ubeam cuadevăr at .Simţ eam cămăi ubeaşiea.
Nucr edcăm- am schi mbatdupănunt ă.Am cont inuatsă- i
arătl af eldemul tcaî nai ntec- oiubesc.Î ispuneam câtede
frumoasă,câtdemul toi ubescşicâtdemândr u suntcăe
soţia mea.Dar ,l a cât eva l unidupă căsăt orie,a î nceputcu
lament ările.Maiî nt âi,di n pr i
cinaunormăr unţ i
şur i–căeu
nu ducni ciodat ăgunoi ulsau cănu ş tiu să-mipun hai naî n
cuier . Mai t ârzi
u, a î nceput să- mi cr iti
ce t răsăt ur i
le de
car acter,mi -aspuscănu put easăai băî ncreder eî n mi neşi
mă acuz a că nu- isuntfidel .A deveni tdi n cal e-afară de
negat ivistă!Şinu f usese del oc aşa î nainte de nunt ă.Di n
9
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
cont ră,păr useafiunadi nt recel emaiopt imi s t
eper soanepe
car el eî ntâl nisem vr eodat ă.Tocmaias ta m- a şiat rasl a ea.
Nu se pl ângea ni ciodat ă de ni mi c.Totceea ce f ăceam er a
mi nunat ;darsepar ecă,i medi atcene- am căsăt orit,nu m- a
maivăz utî ns taredeni mic.Bun.Si ncersăfiu,nuş tiuces- a
întâmpl at.Şt i
u doarcă,î ncel edi nur mă,n- am maiput uts-
oi ubesc,bachi aram î nceputs- our ăsc.Si gur ,nicieanumă
maii ubea,aşacăam hot ăr âtcănu av eani ciun r os tsămai
trăimî mpr eună;decine- am despăr ţit.
As taseî nt âmpl aacum un an.Şir evinl aî ntrebar eamea:
«Ce se î nt âmpl ă cu i ubirea după căsăt or i
e?»Toţ ioameni i
păţ esc ca mi ne? De as t
a exi st ă at âtde mul te di vor ţ
ur iîn
lume?Par egr eu decr ezut ,darmi emis- aî nt âmpl atdet rei
ori.I arceicar enu di v orţeaz ăî nvaţ ă,oar e,să- şiducă vi aţa
cu un per manentsent imentdegol ,sau exi s tă şicupl ur ice
reuşescsăsei ubeascăovi aţă-nt reagă?Şidacăda,cum?”
Exi stămi ideper soanecăsăt oritesau di vorţatepecar el e
maci nă acel eaşiî ntrebăr ica peami culmeu depel ocul5A.
Uni i di scut ă despr e aces tel ucr ur i cu pr ietenii, al ţ
ii, cu
speci aliştii
,şial ţi
i,cu pr eoţ i
i;uni iî şipunr etor ictoat eaces te
întrebăr i
. Uneor i
,r ăspunsur ile sunt dat e î n j argonul
psihol ogi l
or ,fiind,aşadar ,deneî nţ eles.Al teor i,răspunsur ile
suntcomi ceor iconst au î n pov eţedi n băt râni .Mul tegl ume
sau z ical eau un sâmbur edeadevărî n ele,dara- ir ăspunde
cuiva î n aces tf elel af eldei nut ilcaa- ida oaspi r i
nă unui
om car esuf erădecancer .
Dor inţ a de a av ea un mar i
ajbaz atpe i ubi re es te adânc
înrădăci nat ăî n psi hol ogia noas tră.Apr oapeor i
cer evistă de
succes ar eî n fiecar e edi ţie celpuţ in un ar ti
colr eferitorla
cum poţ ipăs t
r a viei ubi rea î n căsni cie.Căr ţi
le pe aceas tă
temăabundă,l ar adioşil at eleviz orsedi fuz eaz ăomul ţi
me

10
 -GARYCHAPMAN -
de t alk-show- uri pe acel aşi subi ect
. Est e o adevăr ată
provocar esăî ntreţi
iiubireaî ncupl u.
Şi- atuncicum sef acecă,di ncolodet oatecăr ţ
ile,revist
ele
şisfat ur il
epr acticepecar eleav em l adi spoz i
ţie,exist ăatât
de puţ ine cupl ur i care par să fi descoper it secretul
întreţiner iiiubiriişidupănunt ă?Cum sef acecă,deşimer g
la conf erinţe unde i au cunoş tinţ ă de t ot felul de i dei
mi nunat e despr e î mbunăt ăţi
rea comuni căriiî n cupl u,
par t
ener iiefectivnu r euşescsăapl icetipar eledecomuni care
învăţat e?Cum sef acecă,după ceci ti
m un ar t i
colcu t it
lul
„101 de modal i
tăţipr in care să-ţiexpr imii ubirea f aţă de
par t
ener ”,al egem două sau t r
eimodal ităţicar e nise par
extrem de ut il
e,ne z batem să l e punem î n pr acti
că,i ar
par t
ener ulni cimăcarnu- şidăseamadeef orturilenoas tre?
Iar apoi r enunţ ăm, f ără să mai l uăm î n consi derare şi
celelalte98decăi ,şiner eîntoarcem l avi aţanoas t
r ădepână
arunci .

Pent
ru a necomunica dr
agostea peî
nţel
esulcel
uilal
t,
t
rebuie să învăţăm l
imbajul pri
mar prin car
e acest
a
r
eceptează iubi
rea.

Scopulacesteicăr ţiesteînsuşiacel adeadaunr ăspunsl a

toate aces t
eî ntrebăr i
.As ta nu î nseamnă că ar ti
colel
e şi
căr ţ
il
edej apubl i
cat enusuntdeni ciunaj utor.Problemaes te
că oameni ineglijează un adevăr f undament al:exi st
ă mai
mul telimbajealei ubirii.
Dinpunctdev ederel i
ngvisti
c,put em spunecăl umeaest e
alcătuitădinmaimul t
ecomuni t
ăţimar icarev orbescaceeaşi
li
mbă: j aponeza, chi neza, spaniola, engl ez
a, por tugheza,
greaca,ger mana,f ranceza ş.
a.m.d.Ceimaimul ţidintrenoi
crescî nvăţând li
mba păr inţi
lorşia f raţil
orlor ,adică li
mba
11
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
pr i
mar ă,sau mat ernă.Mait ârziu,put em î nvăţ aşial t
el imbi ,
darpent ru aceas tat rebui esă depunem,deobi cei,un ef or t
mai mar e. Li mbi ler espect ive sunt l imbi secundar e. Nu
vor bim şinuî nţelegem ni cioal tăl imbămaibi nedecâtpecea
mat ernă.Î n aceas t
ăl imbă ne expr imăm cu cea maimar e
sigur anţ ă.Cu câtf olosi m maimul to l imbă secundar ă,cu
atâtnevi nemaiuşorsăconver săm pr ini nter medi ulei.Dacă
vor bim doar l i
mba mat er nă şi î nt âl nim pe ci neva car e
vor beşt e,l ar ândull ui ,doarpr opr ial imbă mat ernă,di ferită
deanoas t ră,comuni car eadi ntrenoivafil i
mi tată.Pent rua
neexpr ima,t rebui esă apel ăm la ges tică,l a onomat opee,l a
desene. Put em comuni ca, dar f oar t e gr eu. Di ferenţ el e
li
ngvi sticesuntopar tecomponent ă acul tur iiumane.Dacă
dor im să comuni căm efici entdi ncol o degr ani ţelecul tur al e,
trebui e să î nvăţăm l imba cel or cu car e ne dor im să
inter acţ ionăm.
La f eles t
e şiî ni ubi re.Li mbaj ele pr in car e vă expr imaţ i
iubi rea t u şipar tener ulsau par tener at a devi aţ ă potfi t ot
atâtdedi fer i
tepr ecum chi nez adeengl ez ă.Or icâtdet ar et e-
ais trăduisă- ţ
iexpr i
mii ubi r
ea î n engl ez ă,dacă par t
ener ul
nu pr i
cepe decât chi nez a, nu v e
ţir euşini ci odată să vă
arăt aţiunulal tuiacăvăi ubi ţ
i.Cândî mipov est eadespr ecea
de- at rei asoţ i
e,ami culmeudi navi onav eaî nv eder elimbaj ul
„decl araţ iilor”:„îispuneam câtedef rumoasă,câtdemul to
iubescşicâtdemândr u suntcăesoţ iamea. ”Elî şiexpr i
ma
iubi reacusi nceritate,dareanu- iînţel egeal imbaj ul.Poat ecă
ea căut ai ubirea în compor tament ull uişinu o găsea.Nu
estesufici entsăfim si ncer i.Pent ru anecomuni cadr agos tea
peî nţ elesulcel uilalt,trebui esăî nvăţ ăm l imbaj ulpr imarpr in
car eacest ar ecepteaz ăi ubi rea.

12
 -GARYCHAPMAN -
După 30 deanide consi l
iere mat rimoni ală,am aj unsl a
concl uz ia că exi stă ci ncil imbaj e primar e alei ubirii–ci nci
modal ităţi pr in car e oameni iî şi expr i
mă şi r ecept eaz ă
iubi rea.Î n domeni ull ingvi sti
c,l i
mbapoat eav eanenumăr at e
di alectesau var iant e.Anal og,şicel eci ncil imbaj ealei ubir i
i
pr ezint ămul tedi alect e.Aşasef acecăar t
icolel edinpr esăau
titlur ipr ecum:„ 10 căipr in caresă- iar ăţipar tener uluică- l
iubeş ti”,„ 20 demodal ităţ ipr i
n car esă- ţiţiibăr batulacasă”
sau „ 365 de modal i t
ăţ ipr in car e să- ţiexpr imii ubi rea î n
căsni cie”.Nu exi stă 10,20 sau 365 del i
mbaj epr imar eal e
iubi rii!Eu consi dercă exi stă numaici nci.Î nsă el epotav ea
nenumăr at edi alect e.Di v ersitateamodal ităţil
ordeexpr i
mar e
ai ubi riipr ini nter medi ulunuisi ngurl imbajes tenel imitat ă
at uncicând aii magi naţ i
e.Celmaii mpor tant e ca t u şi
par t
ener ulsaupar tener asăv orbiţiacel aşil i
mbajali ubirii
.
Se ş tie de mul tă vr eme că,î n pr imi ianide copi lărie,
fiecar e om î şicul tivă anumi tet ipareaf ective.Uni icopi i
,de
exempl u,se subapr eciaz ă,î n vr eme ce al ţiiau o păr er e
sănăt oasă despr e si ne.Uni iî şicul ti
vă t ipar ulemoţ i
onalal
nesi gur anţ ei,în vr emeceal ţ
iisesi mtî n per fectăsi guranţ ă.
Uni icopi icr esc si mţ indu- se i ubiţi
,dor iţişiapr eciaţi
,î n
vr eme ce al ţi
it r ăiesc cu sent iment ulcă sunt nepr eţ
ui ţi
,
nedor iţişineapr eciaţ i
.
Copi iicar e se si mt i ubiţide păr inţişide semeni il or
dez v oltăunl imbajali ubi r i
ibaz atpeaceas tăuni căt răsătur ă
psi hol ogică şi pe modal itatea pr i
n car e păr inţii şi al te
per soanei mpor tant edi n vi aţal orî şiexpr imăi ubireaf aţăde
ei.Eiv orv orbişiv orî nţ elege un anumi tl imbajpr imaral
iubi rii.S- arput eacaul t eriorsămaidepr indăşial t
el imbaj e,
secundar e, dar t ot pr ini ntermedi ul cel ui pr imar se v or
expr imacelmaibi ne.Copi iicar enu sesi mti ubi ţidepăr inţi
şidesemeniî şidez voltă,şiei ,un l imbajpr imarali ubir ii
.
13
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
Însăaces tavaficumvadi storsionat ,laf elcaat uncicândcei
mi cidepr ind gr eşitanumi te noţ iunigr amat icale şisf ârşesc
pr i
n a av ea un v ocabul arext rem der edus.Darf apt ulcă- şi
însuşesci ncorectun l imbajnu î nseamnă că nu potdev eni
nişte comuni canţ ibuni .Numaică,pent ru a aj unge as t
fel,
trebui esăses tr
ădui ascămaimul tdecâtcopi iicareau avut
unmodelpoz iti
v.Aşadar ,şiper soanel ecar enu au f os tfoar te
iubi teî n copi lărie se pot bucur a,l a un moment dat ,de
dragos tea cui va şi -şi pot expr ima i ubirea f aţă de acea
per soană,darpent ruas t
at rebui esăses tr
ădui ascămaimul t
decâtoameni icar eau cr escutî ntr-un medi u sănăt os,aflat
subsemnulaf ecţiunii.
Seî ntâmpl ăr areor icasoţ ulşisoţ iasăai băacel aşil i
mbaj
pr i
marali ubi rii
.Av em,î n gener al ,tendi nţadeaneexpr i
ma
în pr opriull imbajpr i
mar ali ubi ri
işisunt em cont rariaţi
atuncicând par t
ener ulsau par t enera nu î nţ elege ceea ce- i
comuni căm. Noi ne expr imăm i ubirea, dar cel ăl alt n- o
recept eaz ă,şias tat ocmaipent ru căf olosim un l imbajs trăin
lui.Aceas ta es t
e pr oblema f undament ală a cupl ur il
or ,iar
car teadef aţăî şipr opunesăof er eosol uţiel aea.I at ădece
mi -am z i
scămer ităsămaiscr iu ocar tedespr ei ubir e.După
cev eiafla car esuntcel eci ncil imbaj epr imar eal ei ubi riişi
veidescoper icar e sunt l imbaj el e prin car e vă expr imaţ i
iubi reat u şipar t
ener uldevi aţă,v eide ţinet oat einfor maţ iile
necesar epent ru aplicareai deilorcar esegăsescî n căr ţişiî n
articol e.
După cei dent i
ficişiî nv eţisă v orbeştil i
mbaj ulpr imarde
iubi realpar tener ului,poţ ispunecăde ţiisecr etulcar es tăla
baz a uneicăsni ciide l ungă dur ată,baz ate pe af ecţ iune.
Nev oi a de i ubi r
e nu di spare după nunt ă, dar , pent rua
între ţi
neaces tsent i
ment ,ceimaimul ţ
idi ntrenoit rebui esă
depună un oar ecar e efortşisă î nve ţ
el i
mbaj ulde i ubi re al
14
 -GARYCHAPMAN -
partenerului,un l
imbajcar e,pent
ru noi,poatefi secundar.
Nu ne put em bizui pe l i
mba noas tră mat ernă, dacă
parteneruln- oî
nţelege.Când nedor im ca cel
ălal
tsă si mt
ă
că-liubim,aşa cum î işiarătăm,trebuie să ne exprimăm
sentimentelepri
nint ermedi
ullimbajul
uisăudei ubire.

15
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-

2
CUM SĂ MENŢI
IPLI
N REZERVORULAFECTI
V

Cuvânt ul„iubi re”es tecelmaii mpor tantdi n or icel i

mbă–
dar şicel maider ut ant. At ât gândi toriil aici, cât şicei
religioşisuntde acor d că i ubi rea joacă un r olesenţ ialî n
viaţă.Sunt em î nvăţ aţică„ iubir eaes t
esubl i
m㔺icㄠi
ubi rea
facel umeasăseî nvâr tă”.Exi stămi idecăr ţi,mel odii,reviste
şi filme car e au î n cent ru i ubi rea. Numer oase si steme
fil
osofice şit eol ogice pun i ubi rea lal oc de ci ns te.Ct itorul
credi nţ eicr eşti
ne şi -a dor itca i ubirea să fie car acter i
stica
1
distinct i
văauceni ci l
orSăi .
Psi hol ogi
iauaj unsl aconcl uz iacănev oiadeaf ecţ i
uneest e
o nev oieumană pr imar ă.I ubi rea nedă cur ajsă escal adăm
munţ i,săt r
aver săm măr işioceane,săî nf runt ăm ni sipur il
e
deşer tul uişisăî ndur ăm chi nur idenei magi nat.Făr ăi ubire,
munţ ii devi n de neescal adat , măr il
e şi deşer tur i
le, de
ne trecut ,iarchi nur il
e,nesf âr şite.Apos tolulPav ela r idicat
iubi rea î n sl ăvi spunând că or ice r euşită omenească
nemot ivată prini ubirees te,î n cel edi n ur mă,z adar nică.Î n
chipdeconcl uz ie,elaz i
scă,î nul timulactaldr ameiumane,
rămân doart r
eit răsăt uri–„ credi nţa,nădej deaşidr agos tea.
2
Iarmaimar edi ntr eacest eaes tedr agos tea.”
Dacăaccept ăm i deeacăaces tcuvânt–„ iubir e”–aî nsoţ i
t
soci etat eaumanădi ncel emaiv echit impur ipânăî npr ezent ,
trebui esăaccept ăm şicăest eunuldi ntrecel emaider utant e
cuvi nt e,pent ru că- lf olosim î n mi ide cont ext e.Spunem:
„Iubescmar ea”,i arî n cl i
paur măt oare:„ Oi ubescpemama. ”
Put em să spunem că i ubi m anumi te act i
vităţ i:î notul ,
1
oan,13:
I 35(n.a.)
.
2
Cor
i eni1,13:
nt 13( n.a.
).
16
 -GARYCHAPMAN -
schi at ul,vânăt oar ea.I ubim obi ect e:maşi ni ,case,al iment e.
Iubim ani mal e:câi ni,pi sici,chi ar şimel ci.I ubi m nat ura:
copaci i,iarba,flor il
eşivr emea.I ubi m oameni :pemama,pe
tata,fiul ,fiica,r udel e,soţ ii
le,soţ ii,pr ie tenii.Sunt em î ns tar e
săi ubi m pânăşii deeadei ubi r
e.
Şi,caşicum t oat eaces teexempl en- arfi,şi - aşa,des tulde
der ut ante,ţ in să subl iniez că f olosi m t ermenul„ iubi re”şi
pent r uaj us ti
ficadi versecompor tament e:„ Am f ăcutt ot uldi n
iubir e.” Lumea dă aceas tă expl icaţ ie î n t ot f elul de
împr ejurăr i.Un băr bati mpl icatî nt r-or elaţieext r aconj ugal ă
spunecă l a baz al egăt ur i
ir espect iv es tăi ubi rea.Pedeal tă
par te,pr eot ulsus ţine că e un păcat .Soţ ia unuial cooli c
strângepahar elespar t
eî n ur maul timeii spr ăviasoţ ul uiei .
Easpunecăf aceaces tlucr u di ni ubi re,darpsi hol ogi isus ţin
căes tev or badeosi mpl ădependenţ ăemoţ ional ă.Păr inteleî i
facet oatepof telecopi lului,spunândcăaşaf aceunom car e-
şi i ubeş te copi lul cu adevăr at. Ter apeut ul î i cl asifică
atitudi nea dr epti responsabi lă.Ceî nseamnă,pânăl aur mă,
săi ubeş ti
?
În aceas tă car t
e nu i ntenţ ionez să el imi n conf uz iil
e di n
jurulcuvânt ul ui„iubi re”,cisămăconcent rezasupr aacel ui
tip de i ubi re esenţ ial pent ru sănăt at ea noas tr ă af ectivă.
Speci aliş
tiiî n psi hol ogi a copi l
uluiafir mă că or ice copi lar e
anumi te nev oiaf ect ivef undament al e,car et rebui eî mpl i
nit e
în caz ulî n car e ne dor i
m să aj ungă un om echi li
br atdi n
punct de v eder e emoţ ional . Cea mai i mpor t
ant ă nevoi e
afect ivă a copi l
uluiest e aceea de i ubi re şide af ecţ i
une,
nev oia dea sesi mţ iaccept atşidor i
t.Copi lulî ndeaj unsde
iubitdevi neun adul tr esponsabi l.Făr ăi ubi re,elr ămânecu
unhandi capdi npunctdev eder eemoţ ionalşisoci al.
Am auz itodat ă o me tafor ă car e mi -a pl ăcutf oar te mul t:
„Fiecar ecopi lar eî n si nea l uiun « rez er v
oraf ectiv»car ede-
17
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
abi a aş teapt ă să fieumpl utcu i ubi re.Copi lulcar esesi mt e
cuadevăr ati ubitsedez v olt
ănor mal ;darcândr ezervor uldi n
sufle tull uies t
egol ,copi lulsepoar t
ăur ât.Î n mar e,l abaz a
aces t uicompor taments tădor i
nţal uiar zătoar edeaav eaun
«rezer v
or af ect i
v» plin.” Aces ta es te punct ulde v eder e al
doct or ul uiRoss Campbel l,psi hiatru speci al i
zatî nt r
at area
pr obl emel orcucar eseconf runt ăcopi iişiadol escenţ i
i.
Când l -am auz itspunând aces tl ucru,m- am gândi tl a
sut eledepăr inţicareau v enitl ami nel acabi ne tşimis- au
plânsdecompor t
ament ulnecuvi inciosalcopi ilorlor .Nu m-
am gândi tniciodatăl arez ervorulgoldi nsufle tull or,dar ,fără
îndoi al ă,am cunoscutpe depl i
n conseci nţ ele aces tuif apt.
Compor tament ul lor necuvi incios ascundea, de f apt ,o
căut aregr eşită aiubi r
iicar el el i
psea.Căut au i ubireaacol o
undenut rebui aşicum nut rebui a.
Îmiami ntescdeAshl ey ,car e,lat r eisprezeceani ,er adej a
sub t r
at ament pent ru o boal ă pe car e nu av ea cum s- o
cont act ez e decât sexual . Păr inţii ei er au di sper aţi. Er au
fur i
oşipefii ca lorşier au supăr aţipepr ofesor i,pent r
u că,
dacăn- arfif ostoreledeeducaţ iesexual ă,Ashl eyn- arfiaflat
ceî nseamnă sexul .Cum al tfelsă fi aj unsf etiţal orsă f acă
unacaas ta,seî ntrebauei .

La baza existenţeiumaneseaflă nevoia deinti

mi t
ate
şi nevoia a fi iubit de ci
neva.Căsnicia ar t
rebui să
satisf
acă aceste dorinţe de i
ntimi
tate şide iubir
e ale
parteneril
or.

Tot discut
ând cu Ashl
ey, mi
-a povest
it despr
e di
vorţul
părinţi
loreipecând av
eaşaseanişor
i.„Am crezutcătat
aa
plecatdeacasăpentr
ucănumăi ubea,mi-az i
sea.Cânds- a

18
 -GARYCHAPMAN -
recăsăt oritmama–av eam z eceanipeat unci–,am si mţ i
tcă
ea-şigăsi sepeci neva car es- oi ubească,numaică pemi ne
nu măi ubeani meni .Î midor eam at âtdemul tsăfiu i ubi t
ă!
Am cunoscutun băi atl aşcoal ă.Er amaimar ecami ne,dar
m- a pl ăcut .Nu- miv enea să cr ed!Er a dr ăguţcu mi ne şi ,
după ovr eme,chi aram cr ezutcă mă i ubeş t e.Nu v oiam să
facdr agos t
ecuel ,v oiam doarsăfiui ubită.”
Rezer vorulaf ect i
vall uiAshl eyer agoldeanidez il
e.Mama
şit atăleivi treg îisat isf ăcuser ă nev oi
lei medi ate,darnu- şi
dăduser ă seama de cumpl ital upt ă afecti
vă ce se dădea î n
sufletulei .Sigurc- oi ubeaupeAshl ey.Bachi arer auconvi nşi
căeasi mţ eaaf ecţ i
uneal or.Au descoper i
tpr eat ârzi
u că,de
fapt,nuv orbeauacel aşil imbajaf ectivcaAshl ey .
Nev oia de i ubi re nu es tet ot uşi un f enomen car e se
mani fest ădoarî n copi lăr ie.Aceas tănev oieneî nsoţeştepână
târziu,când dev eni m adul ţişinecăsăt orim.„ Îndr ăgos t
irea”
satisface t empor ar aceas tă nev oi e;dar ,evi dent ,aces ta nu
estedecâtun „ remedi u demoment ”,ar eodur atăl imi t
at ăşi
previzibilă,aşacum v oiar gument apepar cur sulcăr ţii
.După
cener eveni m di ns t
ar eadeî ndr ăgos tire,car ees teun f elde
obsesi e,nev oiadei ubir ei esedi nnou l asupr afaţă,pent ru că
esteot răsătur ăf undament ală a nat ur i
iumane.Ea s tăl a
baz ador inţelornoas treaf ect i
ve.Am avutnev oiedei ubir eşi
înainte„ dea neî ndr ăgos ti”şiv om av ea nev oiedeea t oată
viaţa.
Nev oiadeasi mţ icăeş tiiubi tdecăt repar teners tăl abaz a
dor i
nţ eidea t ecăsăt or i.Decur ând,un băr batmi -a spus:
„Lacebuncasa,maşi ni le,vi ladepepl ajăsaumaiş tiueuce,
dacăsoţ ianu t ei ubeş te?”Î ţidaiseamacev oiasăspună,de
fapt?„ Celmaimul tpel umeaas t aî midor escsăfiu i ubitde
soţia mea. ” Bunur i
le mat eriale nu pot î nl ocui i ubirea,
afecţiunea omenească.O f emei e căsăt orită mi -a spus:„ Mă
19
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
ignor ăt oatăz iulica,i arapoivi ne,v oios,şise bagă î n pat
lângămi ne,sănehâr joni m.Ur ăscches t i
aas t
a! ”Nu ev or ba
că aces teif emeinu- ipl ace sexul ;ea pl edeaz ă,exasper at ă,
pent r uaf ecţiune.
Ceva di n fir ea noas t răî ncear că cu di sper are să obţ ină
iubi rea cel uilalt.I z olarea es te dis trugăt oar e pent ru sufle tul
omenesc.De aceea,una di ntre cel e maicumpl ite pedepse
estesă fiiî nchi sundeva deunulsi ngur .La baz a exi stenţ ei
umaneseaflănev oia dei ntimi tateşinev oiadeafi i ubi tde
cineva.Căsni cia ar t rebuisă sat isfacă aces te dor i
nţ e de
intimi tateşidei ubi real epar tener ilor .Deaceea,î nv echi le
scr i
er ibi bli
cesev or beşt edespr esoţ ulşisoţ iacar et rebui esă
devi nă„ un t rup” .As tanu î nseamnăcăi ndi vi z
iit rebui esă- şi
piar dă i dent it
at ea,cidoarcă t rebui e să păt rundă câtmai
prof und şimaii nt im î n viaţa cel ui l
al t.Î n NoulTest ament
scr i
e că băr bat ulşif emei at rebui e să se i ubească unulpe
altul. De l a Pl at on l a Peck, scr iitor ii au pus accent pe
impor tanţ ai ubi riiîncăsni cie.
Iubi rea es te, desi gur ,i mpor tant ă, dar şi f ragi l
ă. Am
ascul t
atmul t
e cupl ur icăsăt oriteî mpăr tăşi ndu- midur erile
lorascunse.Uni iau v eni tlami nepent ru că chi nulsufle tesc
dev eni sei nsupor tabi l
.Al ţ
ii,pent ru că- şidăduser ăseamacă
atitudi nea l orsau compor tament ulur âtalpar tener uluier a
distr ugăt orpent ru căsni cie.Uni iau v eni t,purşisi mpl u,ca
sămăi nformez ecănumaiv oiausăfiecăsăt or iţ
i.Vi sur il
el or
de „ at răif ericiţipână l a adâncibăt r âne ţ
i”se i zbiser ă de
opr eliştil
eneî ndur ăt oar eal er ealităţii.Am t otauz itf razede
genul :„ I
ubi reanoas trăs- as tins.Rel aţiadi nt renoiamur it.
Er am at âtdeapr opi aţi,daracum numaisunt em.Nunemai
place să fim î mpr eună.Nu ne maisat isfacem unulal tui a
nev oile.”Auz ind pov es tiri
le oameni lor,mi -am datseama că
adul ţiiau,şiei ,asemeneacopi il
or ,„r ezer v oar eaf ective”.
20
 -GARYCHAPMAN -
Oar epar tener iir ăni ţ iau undeva,î n adânculsufle telorl or,
un „ rez ervoraf ectiv”i nvi zibil,car es- agol i
tî ntret imp?Oar e
compor tament ul ur ât , î nsi ngur area, v or bele aspr e şi
coment ariiler ăuv oi toar e apar ca ur mar e a gol i
r iiaces tui
rezer vor ?Dacă am găsio modal i
tatedea- lumpl edi n nou,
oar ecăsni ci aarr enaşt e?Oar e,dacăarav ear ez er vor ulpl i n,
par tener iiar fi î ns tar e să cr eezef ondulaf ectiv necesar
pent ru di scut area neî nţ eleger ilor şir ezolvar ea confli ct elor ?
Săfieaces tr ez ervorchei auneicăsni ciir euşi te?
Întrebăr i
ledemaisusau s t atl abaz auneil ungicer ce t
ăr i.
Pe par cur s,am descoper itt otf elulde r eper e si mpl e,dar
elocv ent e, l a car ev oi f ace r eferireî n aceas t ă car te. Pe
par cur sulcer ce t
ăr iimel e,am r ev enitasupr acel or20 deani
în car eam f ăcutconsi lieremat r imoni ală,daram pr ivitşiî n
sufle tul şi î n gândur ile a sut e de cupl ur i di n î nt reaga
Amer ică.Del a Seat tlel a Mi ami ,nenumăr at ecupl ur imi - au
vor bit deschi s despr e exper ienţ elel or pr ivind căsăt or ia.
Exempl ele di n aceas t ă car te suntr eal e.Au f os tschi mbat e
doarnumel e per sonaj elorşial el ocur ilor,pent ru a pr otej a
ident itateacel orcar emis- audest ăinui tcuat âtasi ncer itat e.
Suntconvi nscăf apt uldeamenţ inepl i
nr ez er vor ulaf ect iv
estel af elde i mpor tant , pent ru căsni cie, ca menţ iner ea
nivelul uicor ectalul eiul uidemot or,laaut omobi l
.Săî ncer ci
sămer gimaidepar teî n căsni ciecu un „ rez ervoraf ectiv”gol
poat efichi armair ău decâtsăî ncercisămer gicu omaşi nă
fără ul ei.Ceea ce v eiafla di nr ândur il
e ur măt oar e poat e
salva,t eor etic,mi ide căsni cii,şipoat eî mbunăt ăţ ichi arşi
climat ulaf ect iv di ntr -o căsni cie maimul t sau maipuţ i
n
reuşi tă.I ndi fer entdes tarea act ual ăacăsni cieit al e,si gure
locşidemaibi ne.
AVERTI SMENT!Î nţ el eger eacel orci ncil imbaj eal ei ubi riişi
învăţ area l imbaj uluipr imar de i ubire alpar tener uluipot
21
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
afecta decisiv compor tament ul aces t
uia. Oameni i se
compor t
ădiferitatuncicândr ez erv
or ullorafecti
ves tepli
n.
Î
naint
edea t recela expuner ea propr i
u-zisă a cel
orcinci
limbaje al
ei ubiri
i,trebuiet otuşi să v orbim despr e un
fenomendes tuldeconf uz:stareaeuf oricăde„ îndrăgosti
re”.

22
 -GARYCHAPMAN -

3
Î
NDRĂGOSTI
REA

Făr ă să- şifi f ăcut o pr ogr amar eî n pr ealabi l

,f emei aa
intratval vârtejpeuşacabi ne tuluişiaî ntrebat -opesecr etar ă
dacăopotpr imipr eţdeci ncimi nut e.O cunoş team peJani ce
de18ani .Pevr emeaaces t
eiî nt âmpl ăr i,aveat reizecişişase
de anişinu f usese măr i
tat ă ni ci
odat ă.Avusese maimul ţi
iubiţ ide- al ungult i
mpul ui ,cu unuls t
ătuse şase ani ,cu
altul,t reianişicu al ţii
,per i
oade maiscur te.Di n când î n
când,î şif ăceacât eopr ogramar eşiv eneasămăvadă,casă-
miv orbeascădespr eci neş ti
ecepr oblemăi vităînr el
aţiaei .
Jani ce e o fir e di sciplinat ă, conş tii
nci oasă, or gani zat
ă,
atent ă şii ubitoar e.Nu- is tă del oc în fir e să dea buz na la
mi neî ncabi ne tfăr ăsăanunţ edi naint ecăvi ne.Mi -am spus:
„Probabi lc ăt r
ecepr intr-ocrizăc umpl ită,deaveni taşa,f ără
progr amar e.”I-am spussecr e tar eis- o pof tească î năunt r u şi
măaş tept am ca,l acât evacl ipedupăcearfiî nchi suşa,s- o
văd i zbucni nd î n l acr i
mi , dând să- mi povest ească o
întâmpl ar et ragică. Î nsă Jani ce a i nt rat pe uşă apr oape
ţopăi nddebucur ie.Radi adeî ncânt ar e.
„Cemaif aci,Jani ce?”am î nt r ebat-o.
„Excel ent ! mi-ar ăspuns ea. Mai bi ne ca or icând. Mă
măr it
!”
„Ser i
os?am r ăspunseu,evi dentşocat .Cuci neşicând?”
„CuDavi dDal l
espi e!aexcl amatea.Î nsept embr ie!
”
„Interesant … Şi ,i az i,decâtt impvăcunoaş teţ i
?”
„De t rei săpt ămâni . Şt i
u că e o nebuni e, domnul e
Chapman, mai al es că am f os t de at âtea or iî n pr agul
căsăt or i
ei .Nicimi enu- mivi nesăcr ed,darsi mtcăDavi de
făcutpent ru mi ne!Am ş ti
ut-oamândoidel apr imaî ntâlnire.
23
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
Sigurcă nu am pus pr oblema căsăt orieidi n pr ima sear ă,
dar ,dupăosăpt ămână,m- acer utdenevast ă.Am ş tiutc- o
săf acăas taşiam ş t
iutc- osă- ispun « da».N- am maisi mţ i
t
niciodat ăaşaceva,doct oreChapman!Şt iţ
ibi necer elaţiiam
avutde- al ungulani l
orşicâtm- am chi nuit.Defiecar edat ă,
ceva mer gea r ău.Si mţ eam că nu t r ebuie să mă măr itcu
niciunuldi ntreei ,daracum suntsi gur ă:Davi deal esul!”
Î
nt otaces tt imp,Jani cesel egănapescaun,chi cotind.Mi -
a spus:„ Şt i
u că e o nebuni e,darsuntat âtde f eri
cit ă!Î n
viaţamean- am f ostmaif er i
cită!”
Ce se î nt âmpl ase cu Jani ce? Eibi ne,se î ndr ăgos ti
se.Î n
mi nteaei ,Davi der acelmaigr oz avbăr batpecar eî lîntâl nise
vreodat ă.Er a per fectdi nt oatepunct eledev eder e.Av ea să
devi nă soţ uli deal .Se gândea l a elz işinoapt e.Fapt ulcă
Davi dmaif usesecăsăt or itdedouăor i,căav eat r eicopi işică
schi mbase t reisl ujbe numaiî n ul timulan nu păr ea să
cont ezepent ru ea.Er aî n alnouăl ea cer ,er af er m convi nsă
căvafiv eşni cf ericităcuDavi d.Er aî ndr ăgos tită!
Dupăceseî ndr ăgos tesc,ceimaimul ţidi ntrenoisf âr şesc
prin a se căsăt ori.Î nt âlnim o per soană al e căr eit răsăt ur i
fiz
iceşideper sonal itatepr oducun şocel ectr i
z antsufici ent
deput ernicpent ruadecl anşa„ sistemuldeal ar măali ubi ri
i”.
Sirenel esunăşiapoiî ncepepr ocesulpr i
n car eî lcunoaş t
em
pecel ălalt.Pr imulpaspoat efiîmpăr ţireaunuisendvi şsaua
uneif riptur i
,înf uncţ iedebuge t,deşi ,înaces tcaz ,mâncar ea
ecelmaipuţ ini mpor tant ă.Sunt em î ncăut areai ubi ri
i.„ Oar e
sent iment ulcăl dur os şiame ţi
torcar et ef urni că es te chi ar
iubir e, iubi re adevăr ată?” Uneor i, ame ţeala di spar e după
primaî ntâlnire.Aflăm,deexempl u,căcel ălaltsedr ogheaz ă,
şi emoţ i
a di spar e i medi at. Nu mai vr em să î mpăr ţi
m
sendvi şulcu el .Al teori,sent iment uldevi neşimaiame ţit
or
dupăceconsumăm sendvi şulî mpr eună.Lapuţ int impdupă
24
 -GARYCHAPMAN -
alte cât eva exper i
enţe pe t
r ecute „ î
n doi ”,i ntensi
tatea
sentiment uluicreşteîn asemenea măsur ă,încâtne t rez
im
spunând „ cred că m- am î ndrăgos t
it”
.Î n final, suntem
convi nşi că ceea ce simţ im es t
e„ iubire adevărată” şi î
i
măr tur i
sim şi celuil
alt,î n sper anţa că sent imentul este
reciproc.Î n caz contrar,ne l i
nişti
m aşa cum put em sau
dubl ăm eforturi
lepent ru a-limpr esi
onapecel ălal
tşipent ru
a-lf ace să ne iubească.Când sent iment ulester eci
proc,
aducem v orba de căsătorie,pent ru că toatălumea es te de
acor d că „î
ndrăgostir
ea”es t
e baz ai deală pentr
u o căsnicie
reuşită.

În vi
suril
ededi naintedecăsători
e,aceast
ă peri
oadă
se profil
ează ca un ext
az veşni
c… Nu prea aicum să
vezilucruri
lealtf
elatuncicândeştiîndr
ăgostit
.

La apogeul„ îndrăgos tirii”

,exper i
enţa devi ne de- a dr eptul
euf orică.Suntem obsedaţ iafectivunuldecel ălalt
.Ador mim
gândi ndu-ne unull a cel ălalt.Imedi atce ne t rezim,pr imul
nos tr u gând se î ndr eapt ă căt re celălal
t. Tânj i
m să fim
împr eună cu el ,i ar moment el
eî n doi sunt un f el de
ant icamer ă a paradisul ui.Când ne ţ inem de mână,av em
impr esiacăsângel enecur gesimul t
an pr i
nv ene.Dacăn- am
fi obl i
gaţisămer gem l aşcoal ăsau l amuncă,am s t a şine-
am săr utalanesf ârşi
t .Îmbr ăţi
şăr i
lestimul eaz ăvisur il
ecar e
auî ncent rucăsniciacaunext azper petuu.
Cel„ î
ndrăgosti
t”t răieşte cu i l
uz i
a că al esules t
e per f
ect.
Mama cel uiîndrăgos titv ede def ectel
e celui lal
t,dar elnu.
Mama î ispune:„ Băie te,nu t eî ngrij
orează del oc că a f ost
cinci ani sub t rat
ament psi hiatri
c?” I ar î ndr ăgos ti
tul
răspunde:„ Vai,mamă,z ău aşa!Au t recutdej at reil unide
atunci !
” Şi pr i
etenii văd def ectele alesul ui, dar nu l e
25
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
menţ i
oneaz ă decâtl ai nsi s t
enţ ele per soaneiî ndr ăgos ti
te,şi
probabi lcă aceas ta nu va i nsis ta del oc să audă aşa ceva,
pent ru că î n mi nt ea eial esulest ef ără decusurşiceea ce
gândesc cei lalţi nu cont eaz ă. Î n vi sur il
e de di nai nte de
căsăt or i
e,aceas tăper ioadăsepr ofil
eaz ăcaun ext azv eşni c:
„Câtdef erici ţiosăfim î mpr eună!Şicedacăal ţiisecear tăşi
nu seî nţ eleg?!Noin- osăfim aşa.Noinei ubi m. ”Desi gurcă
nu sunt em chi arî ntrut otulnai vi.Şt i
m că,î nt r-un final ,v or
apăr eaşineî nţeleger i
.Darsunt em convi nşicăv om r euşisă
discut ăm deschi s,căunuldi nt renoivafiî nt otdeaunadi spus
săl asedel aelşică,pânăl aur mă,nev om î nţ elege.Nu pr ea
aicum săv ezilucr ur i
leal tfelat uncicândeş tiîndr ăgos ti
t.
Tr ăim cu i mpr esi a că, odat ăî ndr ăgosti ţi cu adevăr at ,
star ea aceas ta osă dur ezel a nesf âr şit.Că v om av ea mer eu
acel eaşisent iment emi nunat eca î n moment ulî ndr ăgos t
irii.
Căî nt renoinu vaput eai nt er venini mi cni ci odat ă.Căni mi c
n-o să poat ăî nfr ânge dr agos t ea car e ne l eagă. Sunt em
îndr ăgos tiţişipr inşiî n mr ej elef rumuse ţ
iişial ef ar mecul ui
celui lalt.Dr agos t
ea noas tră es te celmaimi nunatl ucr u pe
car el -am t răitvr eodat ă.Chi ardacă v edem că uni ioameni
căsăt or i
ţis- au îns trăi
natuni ideal ţii,sus ţinem cănouăn- o
săniseî ntâmpl eni ci
odat ăaşaceva.Negândi m că„ poat ecă
nus- aui ubi tcuadevăr at”.
Di n păcat e,s tarea deî ndr ăgos tirecedur eaz ăl a nesf âr şit
este o pur ăî nchi pui re,decies tei reală.Psi hol oaga Dor ot hy
Tennov a apr ofundat f enomenul î ndrăgos tirii. Făcând
cer ce tăripenenumăr at ecupl ur i,eaaaj unsl aconcl uz i
acă
obsesi aî ndr ăgos ti
r i
idur eaz ă,î n medi e,doiani .Î n caz ulî n
car ees tev or badeoi dilăt ăinui tă,poat edur acevamaimul t.
În final î nsă, cu t oţiir ev eni m cu pi ci
oar ele pe pământ ,
moment î n car e deschi dem ochi i şi descoper im l ipsur ile
celui lalt.Vedem l impedecăopar tedi nt retr ăsăt ur ilesal ede
26
 -GARYCHAPMAN -
per sonal itatesuntde- a drept ulener vant eşică l ucrur ilepe
car el ef aceî n modobi şnui tsuntpl ictisitoare.Conş ti
ent iz ăm
că par tener ule î ns tare să ne chi nui ască şisă se mâni e,
event ualchi arsăspunăv or beaspr esau sănecr iti
cepent ru
orice l ucr u măr unt .Aces te amănunt e,negl i
jat e pe vr emea
când er am î ndr ăgos tiţi,devi n obs tacol e de ne trecut .Di nt r-
odat ă,neami ntim dev or belemameişineî nt rebăm:„ Cum
am put utsăfiuat âtdenesăbui t(ă)?”
Bun v enitî nl umea r eal ă a căsni ciei,în car eî ntotdeauna
veigăsifir edepărî n chi uve tăşiur mepeogl indăşiî n car e
cer tur ilepor nescdel aaşez areai ncor ect ăasul uluidehâr tie
igieni căşidel anegl i
jent apar tener ul uicu pr ivirel al ăsar ea
înj osacapacul uidet oaletă.Est eol umeî n car epant ofiinu
sepunsi ngur iîndul ap,i arser tarelenu seî nchi ddel asi ne,
în car e hai nel ornu l e pl ac cui erele şiî n car e şose tele nu
sfâr şesc di r
ectî n coşulder ufe.Î n aceas tăl umechi arşio
simpl ăpr ivirepoat ejigni,i arun cuvântpoat edi str
uget otul .
Înt imp,i ubi ţiidevi n duşmani ,i ar căsni cia,un t er en de
lupt ă.
Ces- aî ntâmpl atcu „ star eadeî ndr ăgos ti
r e”?Di n păcat e–
vai!–nu af os tdecâtoi l
uz iepr in car eam f ostpăcăl iţ
isăne
punem semnăt ur aî n dr eptuluneil iniipunct at e,pr omi ţând
căv om fial ătur iunuldeal tulşil abi ne,şil ar ău.Ni cinu- i
demi r arecăat âtdemul ţibl estemăcăsni ciaşipepar tener ul
pecar el -au i ubi tcândva.La ur ma ur mei ,dacă ne- au f os t
înşel at eaş tept ăr i
le,av em t otdr ept ulsăneî nf ur iem.Oar eam
iubi t„ cuadevăr at”?Cr edcăda.Pr obl emel eaparcaur mar ea
uneii nformaţ iidef ectuoase.
Inf or maţ i
a gr eşităaf os taceea că obsesi a„ îndrăgos tirii”
dur eaz ăl a nesf âr şit.Arfi t rebui tsă ş tim că nu eaşa.Pr in
simpl a obser var ea l umi idi nj ur ar fi t rebui tsă ne dăm
seama că,dacă oameni iar r ămâne v eşnicî ndr ăgos tiţi,ar
27
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
avea pr obleme ser ioase. Şocul s- ar t ransmi tel a ni velul
afacer ilor,ali ndus triei,albi seri
ci i
,alî nvăţ ământ ul uişial
restul uisoci etăţii
.Dece?Pent ru căoameni i„î
ndr ăgos ti
ţi”î şi
pierdi nt eresulpent ru pr eocupăr ileal tora.Deaceea,s t
ar ea
de î ndr ăgos tire maipoat e fi numi tă şi„ obsesie”.St udent ul
car eseî ndr ăgos teştepânăpes t
eur echiar enot et otmaimi ci.
E gr eu să î nve ţ
icând eş t
iî namor at.Examenulde mâi ne,
despr er ăz boiulr uso- turc di nt r
e 1806- 1812,e i nsignifiant .
Cuii -arput eas tagândull aaşaceva?Cândeş tiîndr ăgos tit,
nu maicont eaz ăni mi c!Unbăr batmi -aspusodat ă:„ Doct or e
Chapman,mi -et eamăc- osă- mipi erdl oculdemuncă! ”
„Cevr e ţ
isăspune ţi?”l -am î ntrebat .
„Am cunoscutof at ă,m- am î ndr ăgos titşinu maisuntî n
star e de ni mic.Nu mă potconcent ra asupr a slujbei .Toat ă
ziulicavi seznumail aea…”
Euf or i
cas taredeî ndr ăgos t i
renei nducei luzi
acăî nt renoi
şipar tener ar exi staor elaţiei nt imă. Avem senz aţia că
apar ţ i
nem unulcel uilalt,că put em depăşior i
ce pr oblemă.
Sunt em al truiştiunulf aţă decel ălaltsau,cum spunea un
tânăr despr el ogodni ca l ui:„ Sunti ncapabi lsă-if ac vr eun
rău.Vr eau doars- of acf er i
cită!Aşfiî ns tar edeor i
ce,numai
s-oş ti
uf ericită.”O asemeneaobsesi enel asăfalsai mpr esi e
că at itudi nilenoas t
r eegoi steau di spăr utcompl etşică am
dev eni tun f eldeMai caTer ez a,fiind î ns tar esăf acem or ice
pent r u bi nel e cel ui dr ag. Mot ivul pent ru car e
compor tament ulnos tr u nu cunoaş te opr eli
ştiest e că av em
sent iment ulcăcel ălaltgândeşt el af elî n ceeacenepr i
veşt e.
Sunt em convi nşicăşielsededi că t rup şisufle tsat isf
acer ii
nev oilornoas tre,cănei ubeş tel af eldemul tşicănu ne- ar
faceni ciodat ăvr eunr ău.
Aces t elucr ur isuntposi bilenumaiî ni maginaţ ia noas tră.
As ta nu î nseamnă că gândur i
le şisent i
ment ele pe car el e
28
 -GARYCHAPMAN -
nut ri
m nu suntsi ncer e,cidoarcănu sunt em r ealişti
.Ui t
ăm
cum sunt em î n r eal it
ate. Oameni i sunt egoi şti din fire.
Lumeaseî nvâr teî nj ur ulnos tru,alt ut uror .Ni meninu es te
pe depl in al tr
ui st. Doar că euf or i
a„ îndr ăgos tiri
i” ne dă
aceas tăiluz ie.
Deî ndat ăces tar eadeî ndr ăgos tiret receşir eluăm cur sul
firescall ucr ur ilor( nu ui t
acăî ndr ăgos ti
readur eaz ăcam doi
ani ),reveni m cupi cioar elepepământşiî ncepem sănecer em
dr eptur il
e.Elî şiva expr i
ma dor inţele,dar acest ea v or fi
difer i
tededor i
nţ eleei .Elî şidor eştesăf acădr agos te,darea
est epr eaobosi tă.Elvr easă- şicumper eomaşi nănouă,dar
ea spune:„ E absur d!”Ea vr ea să- şivizitez epăr inţii
,darel
cont racar eaz ă:„ Nu- mipl ace să pe trecem at âta vr eme cu
fami liat a.”Elvr easăj oacef otbal ,dareaz ice:„ Măcardem- ai
iubişipemi neaşacum i ubeş tif ot balul!”Î nce tulcu î ncetul,
iluz i
ai ntimi t ăţi
idi spar e şidor inţ elei ndi vidual e,emoţ ii
le,
gândur ileşit ipar elecompor tament aler ealei esl ai veală.Cel e
două per sonal i
tăţ isuntacum f aţăî nf aţă.Gândur ilelornu
s-au cont opi t;emoţ ii
les- au î nf răţitpent ru puţ ină vr emeî n
oceanul dr agos tei. Acum, val ur ile r eal ităţi
iî ncep să- i
despar tă. După ce- şi revin di n s tarea de î ndr ăgos t
ire,
par tener ii au două opţ iuni: fie se r et rag, se despar t,
div orţeaz ă sau pl eacă î n căut ar ea unor noi exper i
enţ e
afect i
ve,fie se apucă,sâr gui ncioşi ,să î nv e
ţe cum să se
iubeascădi ncol odeeuf oricas tar edeî ndr ăgos ti
re.

Când suntem îndrăgostiţ

i,nu ne concentr
ăm asupra
progresul
uinostru sau alceleil
alt
epersoane.Avem,mai
degrabă,impresiacăl-am obţ i
nutdeja.

Uni
icer
cetăt
ori,pr
int
recar
eşipsi
hiat
r ulM.ScottPeckşi
psi
hol
oaga Dor
othyTennov
,au aj
unsla concl
uzi
a că st
area
29
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
deî ndr ăgos tiren- art rebuisăai băni ciol egătur ăcu i deeade
„dragos te”.Ca să f acă di s ti
ncţ ia dint r
ei ubirea adevăr ată şi
îndr ăgos tire, Tennov o numeş te pe aceas t a di n ur mă
3
li
mer enc e.Peck sus ţi
necă î ndr ăgos ti
rea nu es tet otuna cu
iubir ea adevăr at ă, di n t rei mot ive: mai î ntâi , pent ru că
îndr ăgos tirea nu es t
e un act de v oi nţă, sau o al eger e
conş t i
ent ă.Or icâtdemul tne- am dor isăneî ndr ăgos tim,nu
put em s- o f acem l a comandă. Al tfel spus, s tarea de
îndr ăgos tire apar e at uncicând ne aş tept ăm maipuţ in sau
deloc.Î n gener al ,neî ndr ăgos tim înt r-un momentnepot rivit
şiexactdeci nenut rebui e.
Î
n aldoi lea r ând,î ndr ăgos tirea nu es tet otuna cu i ubi rea
adevăr ată, pent ru că nu ne sol i
cită. Î ndr ăgos tiţ
i fiind,
acţiuni le noas tr e sunt ,î n mar e par te, nedi sciplinate; nu
depunem ni ci un ef or tconş ti
entî n cadr ulr elaţ i
ei.Lungi l
eşi
cost i
sitoar elet el efoanepecar enil edăm unulal tuia,bani i
chel tuiţicasănev edem,dar ur il
eof erite,pr oiectelepecar el e
facem par să nu cost e ni mi c. Tot aşa cum pasăr ea î şi
cons t r
ui eştecui buldi ni ns ti
nct ,şis tar ea deî ndr ăgos tirene
împi ngesăf acem l ucr ur inefir eşti.
Î
n celde- alt reilea r ând,„ î
ndr ăgos titul”nu ecu adevăr at
interesatdepr ogr esulper sonalalcel uilalt.„Dacăav em vr eun
scopat uncicândneî ndr ăgos tim,aces taes t
enumaiacel ade
anu maifi si ngur işideaneasi gur a,poat e,pr in căsăt or ie
4
de aces t l ucr u. ” Când sunt em î ndr ăgos ti
ţi, nu ne
concent răm asupr a pr ogr esului nos tr u sau al cel eil
al te
persoane.Av em,maidegr abă,i mpr esiacăl -am obţ inutdej a.
Sunt em î n cul mea f ericiriişiuni ca noas tră dor inţă es te ca

3
Pr
int er
menull i
mer
ence,psihol
oagaDor ot
hyTennovînţ
elegeof
ormăde
iubirecarei
af or
meobsesionale(
n.r .
).
4
M.Scot tPeck,The Road Less Tr
aveled,New Yor
l k,Simon&Schust
er,
1978,p.88( n.a.
).
30
 -GARYCHAPMAN -
lucrur i
lesăr ămânăaşa.Fi reşte,per soanai ubi tănu t rebui e
săseschi mbeni cicum,pent ru căes teper f
ectă,aşacum,de
altf
el,sper ăm săşir ămână.
Dacă î ndr ăgos ti
rea nu es tet otuna cu i ubirea adevăr ată,
atunci ce est e? Peck conchi de că es te„ o component ă
instinct ual ă de termi nat ă gene tic a compor tament ului de
reproducer e.Cu al t ecuvi nte,col apsult empor aralgr ani ţelor
eului ,cauz atdeî ndr ăgostire,r epr ezi
nt ăunr ăspunss t
er eotip
al fiinţ ei umane l a o configur aţie de i mpul sur i sexual e
interneşides t imul isexual iext er ni
,ser vi nd la ocr eşter ea
posibi lităţi
ider epr oducer eşisl ujind,as tfel,lasupr avieţui rea
speci ei.”
I
ndi f
er ent că sunt em sau nu de acor d cu aceas tă
concl uz ie,ceicar e au f os tî ndr ăgos tiţişiau t recutpes te
aceas t ăs tarev oraccept a,dupăt oatepr obabi lităţile,căaces t
tip de exper ienţ ă ne cat apul t
eaz ă pe o or bită af ectivă t otal
inedit ă.Î n gener al
,pe par cur sulacest eiexper ienţ e nu mai
gândi m l ogicşinet rezim făcând sau spunând l ucr uricar e
nu necar act eriz eaz ăî n mod nor mal .Def apt,când depăşi m
obsesi a,ne î nt rebăm cum de am f ăcutuna ca as ta.Când
valulemoţ ii
lor scade şir ev enim cu pi ci oarele pe pământ ,
cândneî nţ eleger il
ei esdi ntr-odat ăl aiv eal ă,câţ idi nt r
enoinu
s-au î nt rebat :„ Oar edecem- am căsăt ori t?Nu neî nţelegem
deloc…”Şit ot uşi ,laapogeulî ndr ăgos tirii,am avuti mpr esia
căneî nţ elegeam î nt oat epr i
vinţel e–sau,celpuţ in,î nt oate
pr i
vinţ elei mpor tant e.
Oar eas taî nseamnăcăam căz utpr adăi luzieiî ndr ăgos ti
rii
,
sfârşind pr in a ne căsăt or i? Exi stă două posi bilităţi:( 1)
sunt em sor t
iţ iuneivi eţinef eri
ci t
eal ăt ur idepar tenersau ( 2)
trebui e să săr i
m di n bar că şisă î ncer căm i ar.Gener aţia
noas tr ă a opt at pent ru sol uţia di n ur mă, î n vr eme ce
gener aţ ia ant er ioar ă a al es- o pe cea di ntâi.Î nai nt e de a
31
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
ajunge,î n mod mecani c,l a concl uz i
a că am f ăcutcea mai
bunăal eger e,poat ecăart rebuisăexami năm puţ inşidat ele
probl emei .Î n pr ezent ,î n SUA,aj ungl adi vorţ40% di ntrecei
aflaţil a pr ima căsăt or ie,60% di nt re ceiaflaţ il a a doua
căsăt orieşi75% di ntreceiaflaţ ilaat reiacăsăt orie.Separ e
căposi bilitateauneiadouasau at reiacăsni ciifer i
citenu e
preapr omi ţătoar e.
Potrivitcer cetărilor
,exi stăşioat r
ei acal e,mul tmaibună:
săr ecunoaşt em exper ienţ aî ndrăgos tiriidr eptceeacees te–
un cl imax emoţ ionalt empor ar– şisă por nim î n căut area
„adevăr at eii ubi ri”alăt ur ide par tener ă.Aceas tăi ubi r
e es te
unaaf ect ivă,nu doarobsesi vă.Es t
eoi ubireî ncar er aţiunea
şisent i
ment elesecont opesc.Pr esupuneun actdev oinţăşi
dedi sciplină,r eor ganiz ând nev oia depr ogresper sonal .Cea
maii mpor tant ă nev oi e af ectivă a noas tră nu es te să ne
îndr ăgos tim,cisă fim i ubi ţicu adevăr atde cel ălalt,să ne
bucur ăm deoi ubi receder ivădi nr aţ i
uneşidi n al egere,i ar
nu di ni ns t
inct .Si mtnev oiasăfiu i ubi tdeci nevacar eal ege
sămăi ubească,car ev edeî nmi neunom cemer it
ăi ubi t.
Aces tt ip de i ubi re pr esupune ef or t şi di sciplină. Se
car acterizeaz ă pr i
n al eger ea de a dedi ca ener gie,de a f ace
efor t
ur ipent ru at esi mţ idemndei ubi reacel uilalt,ş tii
ndcă,
îmbogăţ indu- ivi aţ a pr in ef orturilet ale, şit uv eiav ea o
sat i
sfacţ i
e–sat isfacţiadeai ubicu adevăr atpeci neva.Aces t
tip dei ubi r
enu sesupr apunecu euf orica„ îndr ăgos tir
e” .De
fapt ,adevăr at adr agos teî ncepede- abi adupăv oal area„ stări
i
deî ndr ăgos t i
r e”
.

I
ubirea raţi
onal
ă, of
erită cu bună şt
iinţ
ă… est e
i
ubirea spr e care ne-au îndemnat dintotdeauna
î
nţelepţi
i.

32
 -GARYCHAPMAN -
Nu put em să punem pr eţ pe l ucrur ile f rumoase şi
gener oase pe car el ef acem când ne aflăm î nt r-os tar e
„obsesi vă”.În aces tcaz ,sunt em î mpi nşişipur taţideval ul
uneif or ţ
ei ns t i
nct ual e car e nu se î ncadr eaz ăî nt ipar ele
compor tament al enor mal e.I ubi reaadevăr atăsenaş teodat ă
cur eî nt oarcereanoas trăî nl umear ealăaal eger i
loromeneş ti
,
cândhot ărâm săfim f rumoşişigener oşi.
Dacăvr em săfim sănăt oşidi n punctdev eder eemoţ ional ,
trebui esănesat i
sf acem nevoi adei ubire.I ndi viziicăsăt or i
ţi
tânjescdupăaf ecţ iuneaşii ubi reapar tener ului .Nesi mţ imî n
sigur anţ a atuncicând sunt em convi nşică par tener ulne
accept ăaşacum sunt em,nedor eşteşiepr eocupatdes tarea
noas tr ădebi ne.Î nf az adeî ndr ăgos tiream si mţ itt oat eaces te
lucrur i.Atâtcâtadur at ,af ostdevi s.Gr eşeal anoas trăaf os t
săneî nchi puim căvadur av eşni c.
Or i
ceobsesi ear eun sf âr şit.Î n manual ulpr ivindcăsni cia,
despr e obsesi e se v or beşt e numaiî ni nt roducer e. Mi ez ul
căr ţ
iiar eînv eder ei ubi rear aţional ă,of eri
t ăcu bunăş tii
nţ ă.
Aceas taest ei ubi reaspr ecar ene- au îndemnatdi nt otdeauna
înţelepţ ii.Estei ubi reaasumat ă.
I
at ăşiov est ebunăpent ru per soanel ecăsăt oritecar enu
maisi mtemoţ iiledepevr emeacânder au îndr ăgos tite.Dacă
iubireaest eoal eger eî nseamnăcăoameni iau capaci t
at easă
iubească şidupăcepi er eobsesi a„ îndrăgos t ir
ii”,când r evin
cu pi cioarele pe pământ . La î nceput ,i ubi rea est e o
ment al it
ate–of or mădegândi re.I ubi reaes tement alitateace
par e să t ransmi t
ă:„ Sunt soţ ult ău,deciam al es să mă
preocupdei nt er eselet ale.”Celcar eal egesăi ubeascăgăseşt e
şicăi lepot ri
vitepent rua- şifacecunoscut ăal egerea.
Exist ăoamenicar earput eacont estaaces tf apt ,spunând:
„Totulpar e at ât de s teril.Cum adi că,i ubi r
ea se r ez umă
numail a a av ea o at i
tudi ne pot rivităf aţă de par tener ? Şi
33
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
cum r ămânecu s telele căz ătoar e,cu flut ur aşi idins t
omac,
cu emoţ i
ilei ntense? Cum r ămânecu ant i
ci par ea ges tur ilor,
cu f ăcut uldi nochi ,cu magi asăr utul uişicu mul taş tept atul
momentalcont opi riisexual e?Ceseî ntâmpl ă cu si gur anţ a
afect ivă gener ată de f aptulcă ş tiică eş tipe pr imull oc î n
mi nt eacel ui l
alt?”Despr eas taev orbaî ncar teadef aţă.Cum
put em sat isface pr ofunda nev oi e afect ivă a cel uilaltde a fi
iubi t? Dacă put em î nvăţa să f acem aces tl ucr u şidacă
alegem să- lf acem,i ubi r
ea pe car eov om î mpăr tăşiva fi
mi nunat ă,vafimaipr esusdet otceeaceam si mţ i
tcândam
fostî ndr ăgos tiţ
inebuneş t
e.
Vr eme de mul ţiani ,î nt i
mpulconf erinţ elormel e despr e
căsni cie, pr ecum şi î n cadr ul şedi nţelor de consi lier e
mat rimoni ală,am t otadusv or badespr ecel eci ncil imbaj eal e
iubi rii. Mi i de cupl ur i sunt gat a să at est e val abi lit
at ea
lucr ur ilorpe car el ev eici t
i.Am dosar eî nt regicu scr isor i
trimi se de per soane pe car e nu l e- am î nt âl nitni ciodat ă şi
car eî mispun:„ Un pr ieten mi -aî mpr umut at una di nt r e
case teledumneav oas trădespr el i
mbaj el eiubi rii… efect iv,mi -
aschi mbatt otalr elaţiacu par tener a.Nechi nui am deat âta
vremesă neî nt reţinem i ubi rea,î nsă f ăr ă pr ea mul tsucces.
Acum, dat fii nd că v orbim un l imbaj al i ubi rii pot rivit,
cli
mat ulemoţ ionalalvi eţi
inoas t
redecupl u s- aî mbunăt ăţit
simţ itor .
”
Când r ezer vorulaf ect ivalpar tener ul uies tepl i
n şiaces ta
sesi mt esi gurî n pr i
vinţ ai ubi r
iit ale,î nt r
eagal umepar emai
frumoasă,i ar par tener ulva f ace t otposi bilulsă- şiat ingă
pot enţ ialulmaxi m î n vi aţă.Dacă r ezer vorull uiaf ect i
v es te
golşipar tener ulsesi mt ef olosi t
,şinu i ubi t,î ntreaga l ume
par e mai sumbr ă, i ar el nu- şi va mai at inge ni ciodat ă
întregulpot enţial.Î n ur măt oar eleci ncicapi tol ev oipr ezent a
cele ci ncil imbaj e al ei ubir i
i,i arapoi ,î n capi tolul9,î ţiv oi
34
 -GARYCHAPMAN -
arăta câtde ut
ilest
e să descoper
ili
mbajulpar
tenerul
uişi
să-lf
oloseş
ticor
espunzăt
or,ar ăt
ându-
icâtdemultîli
ubeşt
i.

35
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-

4
PRI
MULLIMBAJALIUBI
RII
:
DECLARAŢI
ILE

Mar k Twai n a spus l a un momentdat :„ Un compl iment

bun î mi aj unge două l uni .” Dacă î ll uăm pe Twai n ad
li
tt
er am,şase compl iment e pe an arfi de aj uns pent ru ca
rezer v orul nos tru af ect i
v să r ămână oper aţional,î nsă
probabi lcă par tenerult ău de vi aţă va av ea nev oie de mai
mul tdeşasecompl iment e.
Unadi ntr emodal i
tăţ il
edeexpr imareai ubi ri
ies tefolosirea
cuvi nt elor car e o cl ădesc.Sol omon,aut oruluneiv echişi
înţelept e scr ieriebr ai ce,a spus:„ Moar tea şivi aţ a suntî n
5
put er eal imbi i.
” Mul ţ
ipar tenerin- auaflatni cipânăacum ce
put er e ext raor dinară poat e av ea susţinerea cel uilalt prin
cuvi nt e.Sol omon amaispus:„ Nelini
şteadi ni nimaomul uiîl
6
doboar ă,darov orbăbunăî lînveseleşt
e.”
Pr i
n decl araţii,sau cuvi nt edel audă,neexpr imăm i ubirea
într-un mod f oar te put er nic.Celmaii ndi cat e să f acem
decl ar aţiisimpl e,di r
ect e,cum arfi:
„Cebi neî ţ
ivi necos t umulăs ta!”
„Uau,r ochiaas taîţivi nemaibi necani ciodat ă!”
„Faci cea mai bună mâncar e de car tofi. Îmi pl ace l a
nebuni e!”
„Î ţimul ţumescmul tcăaispăl atvasele!”
„Cebi necăaiangaj atobonăpent ru sear aas ta!Săş ti
ică
apr eci ezmul tges tult ău. ”
„Cebi necăaidusgunoi ul!Rămândat oar e.”

5
Pr
over
be18:
21(
n.a.
).
6
Pr
over
be12:
25(
n.a.
).
36
 -GARYCHAPMAN -
Oar e cum s- ar schi mba cl imat ulaf ectivî ntr -
o căsni cie,
dacă soţ ulşisoţ ia arauz iasemenea f raze câtse poat e de
des?
Îmiami nt esc că,acum câţ iva ani ,mă aflam l a mi ne în
cabi net ,cuuşadeschi să.Ci nevat recândpr indr ept uluşi im-
aî ntrebat :„ Ave ţiocl i
pă?”
„Sigur .Pof tiţ
i!”
S-aaşez atşimi -aspus:„ Domnul edoct orChapman,am o
probl emă.Nu- lpotconvi ngepesoţ ulmeu săz ugr ăv eascăî n
dor mi tor. De nouă l uni î lt ot pi sez ! Am î ncer cat t oat e
me todel e,dardegeaba,t otnur euşescsă- lconvi ng. ”
Primulmeu gând a f os t:Doamnă,aţ ini meritpr ost.Eu n-
am ni ciot r
eabă c u zugr avii.Dar î ntr-
un finali -am spus:
„Cont i
nuaţ i
,văr og.”
Femei aaz is:„ Eibi ne,put ea să se- apuce de z ugr ăvit
sâmbăt at recut ă.Maiţ ine ţimi ntecesoar eaf os t?Şt iţicea
făcut soţ ul meu t oatăz i
ua? Şi -a spăl at şi şi -al us truit
maşi na. ”„ Şidumneav oas trăce- aţifăcut ?”
„M- am dusl aelşii -am spus:« Bob,nu t eînţ eleg.Ui t
ece
frumoseaf ar ă,aiput easăz ugr ăveştidor mi t
orulăl a,î nsăt u
staisăspel işisăl us t
r uieş t
imaşi na.»”
„Şis- aapucatdez ugr ăvi t?”am î ntrebat.
„Nu.Dor mi toruleî ncont i nuar enez ugrăvit… Nu ş t i
u cesă
maif ac!”
„V-aş pune o î ntr ebar e, am z i
s. Av eţi ceva î mpot ri
va
maşi ni lorcur ate,lus truite?”
„Nu,darvr eausăz ugr ăveascăodat ădor mitor ul!”
„Sunt e
ţisi gur ă că soţ uldumneav oastr
ăş ti
e că vă dor i
ţi
asta?”
„Sigurcăda,aspusea.Denouăl uniî ltotbatl acap! ”
„Săvă pun oal tăî nt rebar e.Soţ uldumneav oas t răaf ăcut
vreodat ăvr eunl ucr ubun?”
37
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
„Cadeexempl u?”
„Adusgunoi ul,aş t
erspar bri
zulmaşiniidumneav oastr
ă,a
băgatbenzină,a pl ăti
tcur entulsau şi-a pus l
ucr uril
el a
l
oc?”
„Da,azisea.Di ncândî ncând,maif aceşidintr-
as t
ea.”
„At
unci,să vă dau două sf atur
i.Î
n primulr ând,nu mai
pomeniţinici
odată de zugrăvituldor
mi t
or ul
ui.
”Am r epetat
:
„Numaipomeni ţ
iniciodat
ă!”
„Nu-midauseamal acebun,dar …”,aspusea.

Ţeluli ubi
riinu est
e să obţi
iceea ce-
ţidoreştide la
celălalt,cisă f
aciceva sprebinel
eceluiiubit.Când ni
se fac compl imente, suntem mul t mai mot i
vaţi să
reacţionăm poziti
v şidecisă facem ceea ce şi
-ar dori
partenerul.

„
Tocmaimi -aţispuscă eper fectconş t
ientcă vă dor iţisă
zugrăv ească dor mi t
orul.Decinu maie nevoi e să repetaţ
i
ideea.Dej aoş tie!A douasuges tiearfi ca,pr i
madat ăcând
soţul dumneav oas trăf ace un l ucru bun, să- if aceţi un
compl iment.Dacăducegunoi ul,să- ispune ţi:«Bob,săş t
iică
apreciezcăducigunoi ul!»Nu- iz iceţi
:«Er aşit impulsăduci
gunoi ul… Maiav eapuţ inşidădeapedi nafară.»Dacă- lvedeţ
i
că plăteşte cur ent ul,băte ţ
i-lpeumărşispune ţi-
i:«Bob,î ţ
i
mul ţumesccăpl ăteşticur entul.Am auz i
tcăal ţibărbaţinu
facas taşivr eau săş t
iicăapr eciezcăeş tialtf
el.»Decât eori
faceunl ucrubun,compl iment aţi-l!”
„
Totnu î nţ eleg cum î lva de ter mina as ta să zugrăvească
dormi torul.
”
I
-am spus:„ Mi -aţicerutunsf at .Vil-am dat .E gratis.
”

38
 -GARYCHAPMAN -
N- afos teapr eaî ncântatăcândapl ecat .Tot
uşi,dupăt rei
săptămâni ,a r evenitla cabinet şimi -a spus:„ A mer s!!!
”
Învăţase o l ecţie bună: compl i
ment ele sunt mul t mai
mot i
vaţionaledecâtv orbel
edeocar ă.
Sfatulmeu nu e să- ţ
ilinguşeştipar tenerulpent ru a-l
determina să f acă ceea ce-ţ
idor eş
ti.Ţeluli ubi
riinu estesă
obţiiceeace- ţ
idor eş
tidel acelăl
alt
,cisăf acicevasprebi nele
celuiiubi t.Când nise f ac compliment e,suntem mul tmai
mot i
vaţisăr eacţ ionăm poz i
tivşidecisăf acem ceeaceşi -ar
doripar tenerul.

Î
ncur
ajăr
ile

Compl iment eler eprez i

nt ădoarunadi ntrecăi lepr incar eîi
put em f ace decl araţiipar tener ului. Un di al ect alaces tui
limbajsuntî ncur ajări
l e.Cuvânt ul„î
ncur ajar e”î nseamnă „ a
dacur aj
” .Cu t oţi
inesi mţ im nesi guriînanumi t
epr i
vinţ e.Ne
lipseş tecur ajulşiaceas tăt eamă neî mpi edi că să ducem l a
bun sf ârşi tanumi tel ucr uripe car e am vr ea să l ef acem.
Pot enţ i
alull at entalpar t
ener uluit ău,r apor tatl al ucr ur il
eî n
pr i
vi nţa căr or a sesi mt enesi gur ,aşt
eapt ă să fieî nt âmpi nat
cuî ncur ajări.
LuiAl li
son i -aplăcutdi ntot deaunasăscr ie.Î nf acul tatea
făcut cât eva cur sur ide j urnal ism.Şi -
a dat seama f oarte
repedecăpasi uneapent ru scr iser amaiput er nicădecâtcea
pent ruis torie,mat eriaî n caresespeci ali
z ase.Nu maiput ea
schi mba mar el ucru,dar ,dupăf acult
at e,maipr ecisî nai nte
săf acăpr i
mulcopi l,ascr iscât evaarticole.At ri
mi sunull ao
revis tă,dara pr i
mi to î nş ti
inţ areder efuzşideat uncin- a
maiavutni ci odatăcur ajsăt r i
mi tăvreun ar ticol.Apoi ,după
ce au cr escutcopi i
işia avutmaimul tt imp să r eflecteze
asupr apasi uni iei,Allisons- aapucati ardescr i
s.
39
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
Laî nceput ulcăsni cieilor,Kei th,soţ ull uiAl li
son,n- adat
prea mul tă atenţ iepasi uniiei.Avea gr i
ja pr opr ieimeser i
işi
eraf oar tepr eocupatdeposi bil
al uiavansar eî ncompani e.Cu
timpulî nsă,Kei th şi -a datseama că î n viaţ ă cont eaz ă mai
puţ inr ealizările şimaimul tr el aţ i
il
e afect ive.A deci s să- i
acor demaimul tăat enţ ieluiAl lison şipr eocupăr il
orei .Aşa
că înt r-osear ăal uatunuldi nt rear ticoleleeişis- a apucat
să- lci t
ească.La sf âr şit
,s- a dus î n mi cuţ aî ncăper e unde
stătea soţ i
al ui ,ci t
ind ocar te.Foar teent uz i
asmat ,băr batul
i-a spus:„ Îmipar er ău că t eî nt rer up,dart rebui eneapăr at
să- ţ
ispun ceva.Tocmaiam t er mi natdeci titun ar ticolde- al
tău,« Cum săpr ofit
ăm l amaxi mum devacanţ e».Al l
ison,scr ii
nemai pomeni t!Ar ticol ulăs tatr ebui epubl icatneapăr at .Scr ii
clar,cuvi ntelet aledescr iui magi nipecar el epotvi zual iz a.Ai
uns tilfascinant !Tr ebui eneapăr atsă- ltrimi ţilaor evi stă. ”
„Chi arcr ezias ta?”aî ntrebatAl lisonpeunt onez itant .
„Nu cr ed,suntsi gur ,a r ăspuns Kei t
h.Cr ede-mă,e un
articolpeci nst e!”
După i eşirea l uiKei th dinî ncăper e,Al lison a abandonat
lectur a.Aî nchi scar teaşiaaşez at -oî npoal ă,i arapoiavi sat
cu ochi ideschi şivr eo 30 de mi nut el a ceea ce- ispusese
Kei t
h.Seî nt rebadacăşial ţi
iarfi put utgândil afeldespr e
articolulei .Şi -ar eami nt i
tde r efuz ulpe car eî lpr i
mi se cu
câţ i
vaaniî n ur mă,dars- agândi tcăî ntr et i
mp deveni seal t
om.Scr iamaibi ne.Av eamaimul tăexper ienţ ă.Î naint edea
ser idicapent ru a- şil uaun paharcu apă,Al l
ison l uasedej a
ohot ărâr e.Av easăt rimi tăarticol elel acât evar eviste.Voi asă
vadădacănucumval ev orpubl ica.
Aut recut14anidecândşi -aî ncur ajatKei thsoţ i
asăscr ie.
Întret imp,Al lisonaconceputnenumăr atear ticolepecar ele-
a şipubl i
cat,i ar î n pr ezentar e dej a un cont ractpent ru
scr i
erea uneicăr ţ
i.Scr ie excel ent ,dar a avut nev oie de
40
 -GARYCHAPMAN -
încur ajar easoţ uluiei ,deî ndemnull uicar es-ode t
erminesă
facă pr imulpas î n anev oiosulpr oces de publ i
car e a unui
articol .
Poat ecăşipar tener ult ău ar eanumi tet al
entepecar enu
şil e-aval orificat .Poat ecăpot enţ ialulluiîncăaş teaptăsăfie
întâmpi nat pr i
n î ncur ajărilet ale. Poat e că tr ebuie să- ţi
îndemnipar tener ulsămear găpeun anumi tdrum,casă- şi
valor ificer espect ivulpot enţ i
al.Poat ecăt rebuiesăcunoască
nişt eoamenicar eau r euşitî n domeni ulcu pr i
cina,ca să- l
sfăt uiască r ef eritor l a ce t rebui e să f acă î n cont i
nuar e.
Încur ajăr ileî ipotda aces tuiacur ajulnecesarpent ru af ace
primulpasî nspr eval or i
ficareapot enţ i
aluluisău.
At enţ ie, as ta nu î nseamnă că t rebuie să- ţ
if or ţezi
par tener ulsăf acăceeacevr eit u.Dat oriat aenumaiaceea
dea- lîncur aj asă- şicul t
iveopasi unepecar eoar edeja.De
exempl u,uni isoţ iî şifor ţ
eaz ăsoţ ii
lesăsl ăbească.Soţ ulcr ede
că „ o î ncur ajeaz ă” , dar ea î i per cepe v or bele dr ept
osândi t oar e.Î ţipoţ iîncur ajasoţ iasăsl ăbeascănumaiat unci
când ea vr ea să f acă aces tlucr u.Dacă par tener a nu ar e
aceas tădor inţ ă,cuvi ntelet aleau doarval oaremor ali
zatoar e.
Asemenea v or be r areor iî ncur ajeaz ă.Î n general ,ele sunt
per ceput e ca o j udecat ă aspr ă ce- iinduce par teneruluiun
sent imentdevi novăţ ie.Aces t
ecuvi ntenu expr imăi ubi
r e,ci
respi nger e.

Ca să-ţ
ipoţiîncuraja partenerulde viaţ
ă,t rebuie să
empat i
zezicu el,să vezil ucruri
le di
n perspectiva l
ui.
Însă,înaint
edeori ce,trebuiesă-ţidaiseama car esunt
lucruri
leimportantepent ruel.

41
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
În situaţ i
aî n car epar tener aspune:„ Aşvr easăţ in ocur ă
de sl ăbi reî nt oamna as ta”,at uncipoţ is- oî ncur ajez i
.Ai
put easă- ivor beş tiînfelulur măt or :„ Dacăeş tihot ărât ăsăţ i
i
cur ă,să ş tiiun l ucru del a mi ne:si gurv eir euşi !As taî mi
placel at ine!Cândeş tihot ărâtă,r euşeş ti
.Dacăî ţidor eş ticu
adevăr atas ta,v oif acet otce- mis tăî nput inţăsăt eaj ut .Nu-
ţifacegr ijipent rubani ,că,l anevoi e,av em deundesăf acem
rost.”Auz ind aces tecuvi nte,par tener avapr indecur ajşiva
sunal aocl inicădesl ăbi t.
Ca să- ţi poţ iî ncur aja par tener ul de vi aţă, t rebui e să
empat izez icu el ,să v ez il ucrur i
ledi n per spect i
va l ui.Î nsă,
înaint edeor ice,t rebuiesă- ţidaiseama car esuntl ucr ur i
le
impor tant e pent ru el . Numai at unci î l poţ iî ncur aja
comuni cându- i un mesaj pr ecum: „ Şti
u. Îmi pasă. Sunt
alătur idet ine.Cum t e- aşput eaaj ut a?”As tf
el ,îiar ăţicăai
cu adevăr atî ncr edereî n elşiî n capaci tăţi
lel ui.Î iacor zi
credi tşi -
iar ăţică- lapr eci ezi
.
Ceimaimul ţiîşivalor ificăpot enţ ialulînt r
-omăsur ăf oar te
mi că.Î n gener al,ceeaceî iţinepel oces t
el i
psadecur aj.Un
soţi ubi torpoat eamor tizaaces tlucr u.Evi dent ,uneor iegr eu
săfiiî ncur ajator.Poat ecăl imbaj ult ău pr imardei ubi r enu
este celalî ncur ajăril
or .Şie posi bi lsă- ţifie gr eu să ţ i
-l
însuşeş tica aldoi lea limbaj ,maial es dacă aiobi cei ulsă
criticişisă f acicoment ar i
ir ăut ăci oase.Dar t e asi gur că
mer i t
ăef or t
ul !

Vor
bel
erost
itepeunt
onf
rumos

Iubir
ea înseamnă bunăt ate.Dacă dorim să neexpr i
măm
i
ubi r
ea verbal,trebuiesă rosti
m v or
belepeun t on f
rumos.
Acestl ucru se r efer
ă l a fel
ul în carev or
bim. Aceeaşi
propozi
ţie poate avea două î
nţelesuridi
fer
ite,înfuncţie de
42
 -GARYCHAPMAN -
felulî n car eospunem.At uncicând es t
espusăcu bunăt at e
şit andr eţe,afir maţ i
a„ tei ubesc”poat efi o expr esier ealăa
iubir ii.Pedeal tăpar te,f or mul a„ tei ubesc?” ,cu aces tsemn
deî nt rebar elasf âr şit,schi mbăî ntregulî nţ elesalcuvi ntelor
respect ive.Uneor i,cuvi nt el
e noas tre spun una,i ar tonul
spuneal ta.Tr ansmi tem mesaj ecu dubl uî nţ eles.Deobi cei ,
par tener ullei nt er preteaz ăî nf uncţ iedet onulv oci i
,şinu de
cuvi nt elepecar el ef olosim.
O afir maţ ie pr ecum:„ Mor de ner ăbdar e să spălvasel e
disear ă”,r ostită pe un t on bat jocor i
tor,nu va fi per ceput ă
niciodat ă ca o expr esiea i ubirii
.Pe de al tă par te,put em
împăr t ăşisuf er i
nţ a,dur er ea şichi armâni aî ntr -o mani er ă
poz i
t ivă,aces tlucr udev eni ndoexpr esieai ubi rii.O afir maţ ie
precum:„ Suntdez amăgi tşir ănitcă nu t e- aiof eritsă mă
ajuţiî n sear aas t a” ,ros ti
tăpeun t on deschi sşibl ând,poat e
fi o expr esieai ubir i
i. Per soana car ev or beş t
e vr ea să- i
transmi tăcel uilaltcesi mt e.Împăr tăşindu- şisent iment ele,ea
face un passpr e consol idar ea relaţ i
ei.Def apt ,î ncear că să
aducă î n di scuţ ie o pr oblemă şi să găsească o sol uţ ie.
Acel eaşicuvi nt e,darspusepeun t on aspr u,r ăs ti
t,nu mai
repr ez intăoexpr esi eai ubi rii
,cidevi nosândi toar e.
Cont eaz ăf oar te mul t cum v orbi m. Un î nţ elept spunea
cândva:„ Un r ăspunsr ostitpeun t on bl ândpoat eadeseasă
întoar că mâni a di n dr um. ”Dacă par tener ules t
e mâni os şi
supăr atşi -ţiar uncă două- treiv orbe gr ele,i art u vr eisă- i
răspunz icui ubi r e,nut rebui esă- iv orbeş t
ilaf el,cipeunt on
blând.Tr ebui esăpr iveş t
iceeace- ţ
ispunecapeoi nf ormaţ ie
referit oarel asent iment elel ui.Lasă- lsă- ţ
ispunăce- ldoar e,
ce-lsupăr ăşicum per cepeell ucr ur i
le.Încear căsăt epuiî n
situaţ ial uişisă v ezil ucr ur i
le din per spect i
va sa,i arapoi
spune- i,cu bl ânde ţe,că- lî nţelegi.Dacăaigr eşitcu cevaf aţ ă
deel ,măr t
ur i
seşt e- ţigr eşealaşicer e-ţiiertar e.
43
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
Dacă par tener ulper cepe l ucrur ile di f
er itf aţă de cum l e
justificit u,expl ică- it ot ulpe un t on cal m.Tr ebui e să fii
înţelegăt orşiî mpăci uitor ,nu să- ţii mpuipunct uldev eder e
ca si ngur a cal el ogi că de i nt erpr etar e a si tuaţ ieidat e.Aşa
iubescoameni imat ur i.Aceas taest ei ubi real acar eart rebui
săaspi răm,dacăvr em săav em ocăsni cieî mpl inită.
Î
n dr agos t
e nu t rebui e să ţ inem evi denţ a gr eşel il
or
celui l
al t.Î n dr agos te nu t rebui e să ne l egăm mer eu de
greşel ile di nt recut . Ni meninu- iper fect .Î n căsni ci e, nu
facem î nt otdeauna ceea ce- imaibi ne şini ciceea ce s- ar
cuv eni .Uneor i,f acem şispunem l ucrur icar eî irănesc pe
par tener ii noş tr i. Nu put em ş ter ge tr ecut ul cu bur etel
e.
Put em doarsă- laccept ăm şisă r ecunoaş tem că am gr eşit.
Put em sănecer em i ertar eşisăî ncer căm săacţ i
onăm al tf
el
în vi i
t or.As ta-it otce put em f ace pent ru aî ndr eptar ăul
cauz atpar tener ul ui :să r ecunoaş tem că am gr eşitşisă ne
cerem i er tar e.Odat ăcepar tener ulf aceogr eşeal ăpecar eo
măr tur i
seş t
e şi pent ru car eî şi cer ei ert ar e, av em două
posi bilităţ i
:sănef acem dr ept atesau săi ertăm.Dacăal egem
să-lj udecăm pecel ălaltşicăut ăm cu or icepr eţsă- ipl ăti
m
cu aceeaşi monedă, ne t ransf or măm î n j udecăt or i,i ar
par tener uldevi nei ncul pat .Î n aces tcont ext ,apr opi ereaes te
imposi bilă.Î nschi mb,dacăal egem săi er tăm,av em şansesă
neapr opi em unuldecel ălal t.I ertareaest eunf eldeai ubi .
Mă sur prinde câtde mul ţioameniî şis tr ică z i
ua de az i
pent ru gr eşel i
le de i eri.Eii nsis ta să r eaducă î n di scuţ ie
greşel ile di n t recut şi ,î n f elul acest a, î şi pr elungesc
nefer icirea,cândarput eaf oar tebi nesăfief er iciţi.
„
Nu- mivi nesăcr edc- aif ăcutunacaas ta!Măî ndoi escc- o
săt epoti er tavr eodat ă.Ni cinu- ţidaiseamacâtmădoar e.
Nu î nţ elegcum poţ isă s taiaşa,i ndol ent ,după t otcemi -
ai

44
 -GARYCHAPMAN -
făcut.Artrebuisătepuiî ngenunchişisă-
micer iier
tare.Mă
îndoiescc-osătepoti er
tavreodată.
”
Acest
ev orbe nu exprimă iubi
re,suntr esent
imentare şi
scotlaivealănevoi
ader ăzbunare.

Dacă vr
em să avem o relaţ
ie st
rânsă,t
rebui
e să ne
cunoaşt
em dori
nţel
er eci
proc.

Cea maibună sol uţie,î n ceea ce pr i

veşte greşeli
le din
trecut ,est e ca acest ea să r ămână de domeni ult recutului.
Da,par tenerulagr eşit
.Uneor i,gr eşel i
lel uite-au îndur erat.
Şi poat e că r esimţ i dur erea chi ar şi acum. Dar şi - a
recunoscutvi na şişi -a cer uti er t
ar e.Nu put em ş terge cu
bur eteleces- aî ntâmpl atînai nte,darput em accept acăaces t
lucruţ inededomeni ult recutul ui.Put em al egesă t răim în
prez ent,f ără să nemaigândi m l a neaj unsur i
lezileidei eri.
Iertareanues teosi mpl ăat i
tudi ne;es teof ormădei mplicare.
Repr ez i
nt ă aleger ea de a t e ar ăt aî ngădui t
or şide a nu- i
pur ta pi că celuicar et e-aj ignit.I ertarea es te o expresiea
iubir i
i.„Te i ubesc,ţ i
nl at i
ne şial eg să t eiert.Chi ardacă
încă maisuf ăr ,nu v oiper mi teca l ucrur iledint recutsă se
strecoar eî ntre noi . Sper să î nvăţ ăm ceva di n aceas tă
exper ienţ ă.Înt r-
adevăr ,aigr eşit,daras ta nu înseamnă că
eştiun r atat.Eş tipar tener ulmeu şiv om mer ge împr eună
maidepar te.”As t aînseamnă să î ncur ajezipe ci neva pr i
n
vorber os ti
tepeunt onf rumos.

Vor
bel
erost
itecupol
iteţ
e

În dragoste,cerem lucr
uri,dar nu poruncim. Când îi
porunceşticeva part
enerul
ui,tu devi
ipăr
int
ele,iarcel
ălalt
,
copil
ul.Părintel
eîispunecopil
aşuluidetr
eianicesecuvi ne
45
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
să facă;de f apt ,ce t r
ebui e să f acă.Î n caz ulunuicopi l,e
indicatsăpr ocedez iaşa,pent ru căl at reianielnu ş tieî ncă
să navi ghez e pe î nşelătoar ele val ur ial e vi eţii.Î n căsni cie
sunt em î nsăegal i
.Suntamândoiadul ţi.Si gurcănu sunt em
per f
ecţi,darsunt em oamenimar işi ,î n pl us,par tener ide
viaţă.Dacă vr em să av em o r elaţies trânsă,t rebui e să ne
cunoaş t
em dor inţeler ecipr oc.
Felul î n car e ne expr imăm dor inţel e est e ext rem de
impor t
ant .Dacăl er ostim capeni ştepor unci ,es tei mposi bil
să cr eăm o apr opi ereî n cupl u.Par tener ulse va î ns trăina.
Atuncicând ne f acem cunoscut e nev oile şidor inţel e ca pe
niştesi mpl er ugămi nţ i
,tr ebui esăf ur niz ăm cât evapunct ede
reper,i ar nu să dăm ul timat umur i.Băr bat ulcar e spune:
„Maiş ti
ipl ăcintaai acu mer epecar eaif ăcut - o… aiput easă
maif aciuna şisăpt ămâna as ta? Î mipl ace f oar te mul t
!Ӕ i
transmi te,pr actic,soţ i
eicum să- iar ate că- liubeş te,deci
cum să se apr opi e de el .Pe de al tă par te,băr bat ulcar e
spune:„ N-am maimâncato pl ăcintă cu mer e de când s- a
născutcopi l
ul.Bănui esccă,pânănuf aceopt sprez eceani ,n-
aidegândsămaif acial ta”nusecompor tăcaunadul t,cica
un adol escent .Par tener i
icar e-şidau comenz inu au cum să
se apr opi e unulde al t
ul .Femei a car e spune:„ Cr ez ică î n
weekendulăs t
aaiput easăcur eţişit uşanţ uldi nf aţacasei ?”
îşiexpr imă i ubi rea pr i
nt r-o dol eanţ ă.Darcea car e spune:
„Dacănu cur eţişanţ ul,bur ui eni l
eas teaors- ajungăpână- n
casă!Dej a-s maimar ica gar dul !”es teo f emei e car e nu- şi
maii ubeş tepar tener ul.Est enumaiomamădomi nat oar e.
Rugându- ţipar tener ulsă f acă un l ucr u,î irecunoş t i
,de
fapt,val oareaşit alent ul.Pr actic,î iar ăţicăar eocal itatesau
căpoat ef aceun l ucr u val or ospent r
ut i
ne.Î nsăat uncicând
îipor unceş ticeva,t et r
ansf or midi niubi tî nt i
r an.Soţ i
anuse
va maisi mţiî mbăr bătat ă,cisubes ti
mat ă.Expr imar ea unei
46
 -GARYCHAPMAN -
rugămi nţiî il asă cel uil
alt posibi
li
tatea al egeri
i.Par tener ul
poat e alege să- ţ
iî ndeplinească sau nu r ugămint ea.I ubi r
ea
esteî nt otdeauna conseci nţa uneial egeri.De aceea şiar e
atâta subs tanţ ă.Când par tenerulmă i ubeşteat âtdemul t,
încâtîmiî mpl ineş ter ugămi nţi
lepecar eil ecomuni cî ntr-un
mod î nţ elegător,î nseamnă că- i pasă de mi ne, că mă
respect ă,cămăadmi răşicăvr easăf acăceva pr in caresă
mămul ţumească.Nu put em să-idăm comenz ipar tener ului,
iarapoisăneaş teptăm săfim i ubiţi
.Soţ ulpoatesăascul te
porunci lesoţ iei,daras tanuî nseamnăc- oiubeşte.Facet otul
det eamă sau pent ru că sesimt evinovator iîn al tf el
,dar
nicidecum pent ruc- oiubeşte.Înconcl uzie,rugămi nţi
lepoat e
fioexpr esieai ubirii,pecândpor uncilenu.

Al
tedi
alect
e

Decl ar aţiil
e r eprezintă unul di ntre cel e ci nci l imbaj e
fundament aleal ei ubi ri
i.Aces tlimbajar eînsămul t
edi al
ecte.
Despr eunel eam di scutatdej a,darmaisuntşial tele,car e
au fos tt ratateî n nenumăr at ecăr ţişiar ticole.Toat eaces te
dialecte se î nscr i
u î n cat egor ia decl araţ i
il
or . Psihologul
Wi l
liam Jamesspunecăceamaipr of
undănev oieomenească
este,pr obabi l
,aceea dea fi apr eciat,dea- ţifi recunoscut e
mer itele.Îngener al,decl araţiilesat isfacaceas tănev oie.Dacă
ţi-
e gr eu să t e expr i
mipr i
n cuvi nte,dacă nu es te acesta
li
mbaj ult ău pr i
mardei ubi re,darsocot eşticăpoat eficelal
par t
ener ului,îţisuger ezsă- ţii eioagendăşipepr imapagi nă
săscr i
i„ declar aţii
”.Cândci teşt iunar ticolsauocar tedespr e
iubire,not eazădecl araţiilepecar el eî ntâlneşti.Cândascul ţi
peci nevav orbind despr ei ubi resau când auz ivr eun pr i
eten
spunând ceva f rumosdespr eal tcineva,not eaz ă.Înt imp,t e

47
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
veial egecu oî ntreagăl i
s t
ădedecl araţ i
ipecar eil epoţ iface
par tener ului.
Poat ev eivr easă- ifacidecl araţiişii ndirect ,adicăsăspui
lucr ur ifrumoasedespr epar tener ult ău at uncicând nu es te
de f aţă.Până l a ur mă,t otse va găsici neva car e să il e
transmi tă,i arelî ţ
iva fi r ecunoscăt or.Deexempl u,spune- i
soacr eicâtdegr ozav( a)es tesoţ iaor isoţ ult ău.Cândsoacr a
îivat ransmi teaces tmesaj ,vahi per bol i
zacompl iment ul,i ar
tuv eiav ea numaide câş ti
gat .De asemenea,l audă- ţisoţ ia
sau soţ ulî nf aţa oameni l
orchi arşicând ea sau elest ede
faţă.
Când eş tilăudatî n publ ic pent ru or euşi tă,aigr ijă să
împăr ţimer it
eleşicu par tener ult ău.Reveni nd l adecl araţ ii
,
săş tiicăpoţ isă- imăr turiseş tilucr ur işiî n scris,lucr ur ipe
car epar t
ener ull epoat ecitiiarşii ar.
Într-of rumoasă z idepr i
măvar ă,cu pr il
ejuluneivi zit
eî n
casal uiBi llşiBe t
tyJo,di nLi ttl
eRock,Ar kansas,am î nvăţ at
un l ucru i mpor tant despr e decl ar aţii şi despr el imbaj ele
iubi rii
.Bi llşiBe ttyJol ocui au î ntr-ocăsuţ ăî mpr ejmui tăcu
ungar df rumosşiav eau ogr ădinăpl i
nădei arbăşidemul te
florisuper be,desez on.Loculpăr eai dil
ic.Odat ăaj unsacol o
însă,am descoper i
tcănu er adel ocaşademi nunatpr ecum
îmil ăsasei mpr esia.Rel aţial orer a sub or i
cecr it
ică.Aveau
12 anide căsni cie şidoicopi işise î ntr ebau de ce se
căsăt or i
ser ă.Se păr ea că nu se î nţ elegeau de ni ciun f el.
Si ngur ul lucr u pe car e-l av eau î n comun er a dr agos t
ea
pent r u copi i.Ascul tându- le povest ea,am const atatcă Bi l
l
er a obsedatdemunca l uişică- imair ămânea f oar tepuţ in
timppent ruBe ttyJo.Eal ucr acuj umăt atedenor mă,şias ta
maimul tca să nu s t
ea acasă.Me toda l or de a f ace faţ ă
pr oblemel orer aî nsingur area.I mpuseser ăodi stanţăî ntreei ,

48
 -GARYCHAPMAN -
astfelî ncât nesf âr şitele confli cte să nu maipar ă at ât de
apăsăt oar e.Darper ez erv oar el eloraf ectivescr iacl ar„ gol ”
.
Mi -au spuscăf useser ăl aunconsi liermat r
i moni al,darcă
nuî ntrevăz user ăni ciunpr ogr es.Aşacăauhot ăr âtsăvi năşi
la conf er inţa mea despr e căsni cie.Numaică eu n- am avut
prea mul tt imp l a di spoz iţiepent r u ei–t rebui a să pl ecdi n
oraşadouaz i.N- av eam cum sămăî nt âlnescul teriorcu Bi ll
şiBe ttyJo,aşacăam hot ăr âtsăj oct ot ulpeosi ngur ăcar te.
Am pe t recutcât eoor ăcu fiecar eî n par te.Am ascul tatcu
atenţ ieambel ev er siunial epov eştiilor.Am descoper itcă,î n
ciuda numer oasel or neî nţ eleger işia gol uluipr i
n car e se
car acter i
z ar elaţ i
al or,î ncămaiput eau di s
tingecât evadi ntr e
calităţile cel ui l
alt .Bob a r ecunoscut :„ Be tty Jo e o mamă
bună şi o gospodi nă desăvâr şită. Când vr ea ea, găt eş te
excel ent .Dar ,a cont inuatel ,nu edel ocaf ect uoasă.Eu mă
spe tesc munci nd,i ar ea nu- mir ecunoaşt e ni ciun mer it.”
Discut ândcu Be ttyJo,eaar ecunoscutcăBi ll,încal itat ede
cap alf ami l
iei,se achi ta bi ne de î ndat oriril
el ui,„ dar ,s- a
plâns ea,nu f ace ni micî n casă,nu mă aj ut ă şinu ar e
niciodat ăt i
mp pent ru mi ne.La ce bun că av em o casă,o
maşi nă cu r ulotă şi al te nu ş tiu cât el ucr ur i, dacă nu
apucăm sănebucur ăm ni ciodat ăîmpr eunădeel e?”
Auz ind aces tea,am hot ărâtsă l e dau sf atur ipunct ual e,
să-idau fiecăr uia cât e o suges tie.Le- am spus l uiBob şi
Be tty Jo, separ at , că fiecar e de ţ
ine chei a schi mbăr ii
atmosf ereidi n cupl u.„ Aceast ă cheie,am z is eu,cons t ăî n
recunoaşt erea v erbal ăal ucr uril
or car e-ţipl ac la cel ălalt.
Deocamdat ă, î ţi r ecomand să nu- ţi mai expr imi
nemul ţ
umi ri
lef aţ ă de aspect ele car e nu- ţ
i convi n. ” Am
recapi tul atpăr er il
epoz itiveemi seant er i
orl aadr esafiecăr ui
par tenerşii -am aj ut atsăî nt ocmeascăol i
stăcu aces tea.Bi l
l
a evi denţ i
atî n speci alpr eocupăr il
el uiBe tty Jo ca mamă,
49
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
gospodi
nă şi bucăt
ăreasă, i
ar Be t
ty Jo, munca grea şi
efort
uri
leluiBil
ldeaasigurauntr aibunpentrufami
li
e.Am
făcutnişt
elis
tecâtmaiexactecu putinţ
ă.CeaaluiBettyJo
arătaaşa:

•în12ani ,n- alipsitni cioz idel amuncă;ef oartehotărât

înceeacef ace;
•de-al ungulani l
or,af os tavansatdemaimul teor i
;caută
mer eucăinoideafimaiefici ent;
•achităl unarr atelelacasă;
•deasemenea,pl ăteş t
ef actur ilelacur ent,gaz eşiapă;
•acum t reiani ,mi -
acumpăr ator ul otă;
•pr i
măvar a şivar a,t undei ar ba sau angaj ează peci neva
caresăf acăaces tlucr usăpt ămânal ;
•toamna, adună f runz ele cu gr ebla sau angaj ează pe
cinevacar esăseocupedeaces tlucr u;
•câş t
igă sufici entpent ru a acoper inevoi l
e de hr ană şi
îmbr ăcămi nt eal eîntregiifami l
ii
;
•ducegunoi ulcam odat ăpel ună;
•aduceî n casă bani inecesar ipent ru a cumpăr aî nt
regi
i
familiicadour ideCr ăciun;
•îmidăv oiesăf accevr eau cu bani iobţi
nuţ iprin munca
mea.

Li
s t
al uiBillarăt
acam aşa:
•facepat uril
eînfiecarezi;
•dăsăpt ămânalcuaspi ratorul;
•în fiecaredimineaţă,lepr egăteş
tecopii
lorun mi
cdej
un
excelent,iarapoiîiducel aşcoală;
•pregăt eşt
ecinacam det r
eior ipesăpt
ămână;
•mer gel acumpăr ătur
i;îiajutăpecopiilalecţ
ii
;
•îiducepeceimi cilabiserică;
50
 -GARYCHAPMAN -
•duminica,mergelaşcoalăşif
acepr
egăt
irecu copi
iidi
n
cl
asaîntâi
;
•ducehainelel
acur ăţ
ător
ie;
•spal
ăşicalcărufel
e.

I-am sf ătui tsăt r

eacăpel isteschi mbăr i
lepecar eav eau să
leobser v eî n săpt ămâni leur măt oar e.În plus,l e-am pr opus
ca,dedouăor ipesăpt ămână,săal eagăot r
ăsăt ur ăpoz i
tivă
a celuilaltşisă- şiexpr i
me v erbalr ecunoş ti
nţ af aţă de acel
aspect.Le- am maidatun sf at.LuiBe tty Jo i-am spus că,
atunci când Bi llî iface un compl i
ment , nu t rebuie să- i
răspundă i medi atpr intr-
un al tcompl iment ,cidoar să se
arater ecunoscăt oare,spunând:„ Mul ţumescc- aiz isas ta!”I -
am spusşil uiBi l
lacelaşilucr u.I -am încur ajatsăf acăas t a
săptămânal ,vr emededouăl uni ,i arapoisăcont inuet otaşa,
dacă le e de aj utor.Dacă aces tcompor t
amentnu av ea să
îmbunăt ăţească at mosfera di n cupl u,at uncier au l i
ber isă
socoteascăr elaţ i
adr eptuneşec.
A douaz i
,m- am ur catî n avion şim- am întorsacasă.Mi -
am not atî nagendăsă- isunpeBi llşipeBe ttyJodupădouă
luni,casăvăd ces- aîntâmpl at.Pel aj umăt ateav eri
i,când
le-
am t elefonat ,am cer utsă v or besccu fiecar esepar at .Am
fostului tsă cons tatcă,pr in at itudinea lui,Bi llf ăcuse un
uriaşpasî nai nte.Elghi cisecă- idădusem un sf atsi milarşi
luiBe t
t yJo,darnu- lderanj ase.Chi arîiplăcusei deea.Eaî şi
exprimase f aţă de Bi l
lrecunoş t
inţ a pentr u munca gr ea pe
care o depunea şipent ruf aptulcă asi gura un t raibun
famili
ei.„ M- af ăcut să mă si mt di n nou ca un băr bat
adevărat .Am f ăcutpr ogresemar i,doct oreChapman.Si gur
că maiav em î ncă mul te de îndr eptat,darcr ed că sunt em,
într
-adevăr ,pedr umulcelbun. ”

51
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
Când am v orbitcu Be tty Jo,am descoper itcă ea făcuse
doar un pas mi ti
tel. Mi -a spus: „ Am pr ogresat puţ in,
domnul e Chapman. Î mif ace compl i
ment e, aşa cum l -aţi
îndemnat ,şicr ed că est e sincer .Dart otnu s tă dest
ulcu
mi ne.E î n cont i
nuar ef oarte ocupatl a serviciu şinu ne
rămânemaidel octimppent runoidoi .”
Ascul tând-opeBe ttyJo,mi -av enitdintr-odatăoi dee.Mi -
am dat seama că f ăcusem o descoper i
re i mportant ă.
Limbaj el
e pr in car eî şiexpr imă oameni ii ubi r
ea nu sunt
neapăr ati dentice.Er a clarcă Bi ller arecept i
vl a decl
ar aţii
,
că aces t
a er al i
mbaj ull uidei ubire.Er afoar temunci tor ,îi
plăceaceeacef ăceaşiî şidor eanespusdemul tcasoţ i
asă- i
recunoascămer itel
e.
Pr obabilcăaces ttiparî ifusesei noculatîncădi ncopilărie,
mot ivpent ru careşiacum,caadul t,aveamar enev oi
esăise
spună cuvi nte de laudă.Pe de al tă parte,Be tt
y Jo av ea
nev oiedecu t otulaltceva.Î ipl ăceaudecl araţ i
ileoptimist
eal e
luiBi ll
,dar ,î n adânculsufle tului,t ânj
ea după al t
ceva.Şi
uite-aşaaj ungem l acelde- aldoi l
eal imbajali ubirii
.

52
 -GARYCHAPMAN -

5
ALDOI
LEA LI
MBAJALIUBI
RII
:
TI
MPULÎN DOI

Arfit r
ebui tsă- midauseamaî ncădel abunî nceputcar ee
limbaj ulpr i
marall uiBe t
t yJo.Ce- aspuseaî n sear aaceea
de pr i
măvar ă, când am vi zitat- oî n Li t
tle Rock? „ Billse
asigur ă că nu nel ipseş teni mi c,darnu ar eni ci
odat ăt imp
pent ru mi ne.Lacebun căav em ocasă,omaşi năcu r ulotă
şial tenu ş tiu cât elucr ur i,dacănu apucăm sănebucur ăm
niciodatăî mpr eună de el e?”Car e era,de f apt,dor i
nţ a ei?
Voiasăpe tr
eacămaimul tt impcu Bi l
l.Voiacaelsă- iacor de
atenţ i
e,să seconcent reze asupr a ei,să- idedi ce t imp şisă
facădi versel ucr uriîmpr eunăcuea.
Prin„ timp pe t
recutî mpr eună”î nţeleg să- ţiîndr epţ it oată
atenţ i
a asupr a cel uilalt.As ta nu î nseamnă să s t aipur şi
simpl ual ătur ideel ,pecanapea,şisăvăui taţilat elevi zor.În
aceas tă si t
uaţ ie, at enţ i
a t a se î ndreaptă, de f apt , spr e
emi siunea pe car e o vi zionez i– şinu spr e par tener ulde
viaţă.A pe trecet impî mpr eunăcu celi ubitî nseamnăsăs taţi
amândoipe canapea,cu t elevi zor ulî nchis,să vă pr iviţiîn
ochişisă v or bi ţi,acor dându- vă r eciprocoat enţ i
et otală.Ar
put ea însemna şisă f ace ţio pl imbar e doarv oidoisau să
ieşiţiîn oraş,săl uaţ ici na,săvăpr i
viţiîn ochişisăv orbiţi.
Ai obser vat vr eodat ă că, l ar estaur ant, apr oape că poţ i
distingeî ntredoipar tener iîncănecăsăt oriţişidoicăsăt oriţi
?
Ceinecăsăt or iţisepr ivescî nochişi -şivorbesc.Ceicăsăt or i
ţi
stau pur şisi mpl u şise ui tăî n golpr i
nr est aur ant .Ai
impr esiacăn- auv eni tacol odecâtcasămănânce.
Când mă aşezpecanapea al ăt uridesoţ ia mea şi -iacor d
20demi nutedeat enţ i
et ot ală,i areaf acel af el,ecaşicum
53
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
fiecar eî idăr ui eş t
ecel ui l
altcât e20 demi nut edi n vi aţ alui.
Nu av em cum săr etrăi m acele20 demi nut e,pent ru căil e
dăr uim par tener ului. Aceas ta est e o modal itat e f oarte
eficient ădeexpr imareai ubirii.
Nu poţ itrat at oatebol i
lecu acel aşileac.Î npr ivinţ al uiBi l
l
şial uiBe ttyJo,am f ăcutogr eşeal ăgr avă.Am pr esupuscă
decl ar aţ ii
leav eausăcont ezelaf eldemul tpent ruBe ttyJoca
pent ru Bi ll
.Am sper atcă,dacă î şiv orf acedecl ar aţi
iunul
alt uia,cl imat ulemoţ ionalse va schi mba şise v or si mţi
amândoii ubi ţ i
.Pent ru Bi lla funcţ ionat .Păr er
ea l uidespr e
Be tt
yJos- aî mbunăt ăţ i
t.A î nceputsă- iapr eciezeef ortur i
le
lamodulsi ncer .DarBe ttyJon- af ostr eceptivăl adecl araţii
,
pent ru cănu aces tael i
mbaj uleipr imardei ubi re.Li mbaj ul
eiet i
mpulpe t recutî ndoi .
I-am sunat di n nou şi l -am f elicitat pe Bi l
l pent ru
efor tur ilesal edi n ulti
mel edouăl uni.I -am spuscăaf ăcuto
treabă mi nunat ăr ecunoscându- imer it
elel uiBe ttyJo şică
ea a r ecept atdecl araţ i
ilelui.„ Dar ,doct ore Chapman,mi -a
spus el ,t otnu e f ericită!Mise par e că l ucr ur i
le nu s- au
îndr ept atpr eamul tpent ruea.”
„Aidr eptate,i -am z is.Şicr edcăş tiuşidece.Eaar eunal t
limbajali ubi r ii.
”Bi llnu î nţelegea ni mic.I - am expl i
catcă
lucr ur ilecar e- lf acpeunom săsesi mt ăi ubitnu acţ ioneaz ă
înt otdeaunal af elpent r uoal tăper soană.
Bi lla f ostde acor d că l imbaj ull uide i ubi re cons taî n
decl ar aţ ii
. Mi -a expl icat cât de i mpor tante er au aces tea
pent ru elî ncă di n copi lări
e şicâtde bi ne s- a si mţ itcând
Be tt
yJoşi -aexpr i
matr ecunoş tinţapent rul ucr ur ilepecar e
lef ăcea.I -am spuscă l imbaj uldei ubi reall uiBe ttyJonu
cons taî n decl ar aţii
,ciî nt impulpe t
recutî n doi .I -am mai
spus şică per soana i ubităt r
ebui e să se bucur e de t oată
at enţ i
acel ui lalt,cănu secuvi necaaces tasă- iv or beascăî n
54
 -GARYCHAPMAN -
timpceci teşt ez iar ulsau cândseui tăl at eleviz or,cipr ivind-
o î n ochi , acor dându- i o at enţie cu t otul speci ală şi
impl icându- se,al ăt ur ide ea,î ntr-o act ivitate cu adevăr at
plăcut ă.„ De exempl u,put e
ţ isă mer geţiî mpr eună l a un
concer t!”i-am spus.Şt iam căur masăî nceapăunt ur neu î n
LittleRock.
„Doct oreChapman,as t
aî mir eproşeaz ădi nt otdeauna.Că
nu f acem ni mi cîmpr eună.Cănu s tau des tulcu ea.« Înai nt e
să ne căsăt or i
m,f ăceam o mul ţime de l ucr ur iî mpr eună,
spune ea.Daracum eş t
ipr ea ocupat !»Î ntr-adevăr ,aces ta
estel imbaj uleidei ubi re.Suntsi gur!Dar ,doct oreChapman,
cesămăf ac?Eut rebui esăs tauf oar temul tl amuncă! ”
„Mi e-mispui ?”i -am r ăspuns.
Pre ţde 10 mi nut e mi -a pov esti
tcum a f os tavansatî n
fir
mă,cum a munci t din gr eu şicât de mândr u er a de
realizăr il
el ui .Mi -apov es t
itdespr evi sur il
el uidevi itorşimi -
aspuscăer aconvi nscăî n ur mătoriici ncianiput eaaj unge
acol ounde- şidor ea.
„Bine,bi ne,darvr eisă aj ungiacol o de unulsi ngursau
vreisă- iaial ăturipeBe ttyJoşipecopi i?”am î ntrebat .
„Îmidor escsăfieşieacu mi ne,doct oreChapman.Vr eau
sănebucur ăm î mpr eunădet ot!Deaceea,mădoar eat âtde
tarecândî mir epr oşeaz ăcăs tau preamul tlamuncă.Pent ru
noi o f ac! Aş vr ea să mă î nţeleagă, dar ea pr iveş te
întotdeaunal ucr ur ileî ntr-unmodnegat iv.”
„Spercăacum î nţ elegidecees teaşadenegat i
vistă,am z is
eu.Be tt
yJopunepr eţpet i
mpulpe trecutî n doi .Ais tatat ât
de puţ in cu ea,î ncâtr ez er
vor uleiaf ectiv es te gol .Nu ş tie
dacăoi ubeş tisau nu.Î n mi nteaei ,t i
mpulpecar e-lpe treci
lamuncăest eun t imp pecar eart rebuisăi - lacor ziei .Nu
areni mi ccu ser vi ciult ău,doarcă ar ei mpr esi a c-oi ubeş ti
prea puţ i
n.Pr oblema v oas tr
ă ar e o si ngur ăr ezolvar e,şie
55
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
una des tuldedr as t
ică.Tr ebui esă- ţ
ifacitimp pentr
u Bet t
y
Jo.Trebui esă-iar ăţic-oi ubeş ti
,darpel imbajulei.
”
„Ştiu căaveţidr eptate,doct oreChapman.Dardeundesă
încep?”
„Ai,cumva,l aî ndemână agenda pecar eaiscrisli
sta cu
lucruril
epoz i
tiver eferit
oar elaBe t
tyJo?”
„Da,echi arai ci.”
„Bun!Veimaiî ntocmiol istă.Car esuntl ucruri
lepecar e
arfivr utBe t
tyJosăl efaceţ iîmpr eună,lucrur
ipecar ele-a
menţ i
onatde- alungulani lor?”

I
at ălistal uiBi l
l:
•Să l uăm r ulota şisă mer gem î n weekend l a munt e
(uneor icucopi ii
,alteorinumainoidoi ).
•Săl uăm pr ânz ulîmpr eună(launr estaur antf r
umossau,
dincândî ncând,chi arlaMcDonal d’s)
.
•Săangaj ezt emporarobonă,casăput em mer gesăl uăm
cinaî nor aşnumainoidoi .
•Cândaj ungsear aacasă,să- ipovestescceam f ăcutpeste
zişis- oascul tşipeeapov estindu-micum şi -ape tr
ecut
ziua ( nu- ipl ace să vorbesc cu ea înt imp ce mă ui tla
televizor ).
•Să pe trecmaimul tt i
mp cu copi ii
,di scut ând despr ece
facl aşcoal ă.
•Sămăj ocmaimul tcucopiii.
•Să mer gem cu t oţiila pi
cnic sâmbăt a,i arodat ă ajuns
acolo,sănumăpl ângdef ur nicisaudemuş te.
•Sămer gem celpuţ inodat ăpeanî nvacanţ ăcut oţ
ii.
•Să ne pl imbăm î mpr eună şisă s tăm de v orbă (să nu
mer gî nai nteaeipedr um).

56
 -GARYCHAPMAN -
„Cam as teasuntl ucr uril
edespr ecaremi -
at otpomeni tde-
al ungulani l
or”,az isel .
„Sfatulmeue…”
„Săl ef ac”,mi -
ar ăspunsel .
„Exact !Ocupă- tedecât eunulpesăpt ămână,pr e
ţdedouă
luni .Tegândeş t
icănu ait i
mp?O să- ţifaci
,cădoareş tiun
tipi nteligent,am cont inuateu.N- aifiajunsai ci,dacăn- aifi
ştiutsă i eicelemaipot r
ivit
edeci zi
i.Poţisă- ţipuior dineî n
viaţăşipoţ is- oincluz işipeBe t
tyJoî npl anur ilet ale.”
„Ştiu,aspusel .Pots- ofac!”
„As ta nu î nseamnă că t r
ebuie să ui ţ
ide obi ectivel
et al
e
prof esionale.Î nseamnă doarcă,at uncicând v eiaj ungesus
det ot ,Be tt
yJoşicopi iivorfialăturidet ine.
”
„Indiferentc- osăaj ungsau nu î n vârf,vr eau caeasăfie
fericită.As ta e dor i
nţ a mea cea maimar e!Vr eau să mă
bucurdevi aţăalătur ideeaşidecopi i
inoş tri.”

Aspectulcent ral
,în ceea ce priveştet i
mpulpetrecut
în doi, este ca partenerii să st
ea ef ectivî
mpr eună.
Simpla pr ezenţ
ă fizică est
ei nsuficientă… Când st ăm
împreună cu partenerul,nimicnu trebuiesănedi stragă
atenţi
a.

Au trecutmulţianide at unci.BillşiBe tty Jo au trecut

prin moment efrumoase şipr i
n clipe grele, dar celmai
importantecăau f os
tmer eu î
mpr eună.Copi iis-au mut atla
casel
el or,i
arBillşiBe t
ty Jo sunti ntrutot ulde acor d că
ult
imiianiau f
ostceimaif rumoşidi nviaţalor .Bil
ladev eni
t
un mar e amator de muzică cl
asică,iar li
stal uiBe t
ty Jo,
ref
eri
toarelaceeaceapr eciazălaBi l
l,devi
nemaimar epez i
ce trece. I
ar el nu se mai sat ură s-o audă f ăcându-i

57
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
declaraţ
ii.Î
ntret imp,şi-adeschispropr i
a fir
mă şiaadus- o
întop.Sl ujba l
uinu maie o ameni nţare pentru Betty Jo.
Estechiarîncânt atădenoual uiafacereşi-lîncur aj
ează.Ştie
că ea,şinu ser vici
ul,est
e pe primull oc în viaţaluiBi ll
.
Rezervoruleiafectivestepl
in,iardacăîncepesăsegol ească,
şt
ie că nu trebuie decâtsă-icearăl uiBi l
lsă- iacorde mai
mul tăatenţ
ie.

Î
mpr
eună

Aspect ulcent ral,înceeacepr i

veştet i
mpulpe t
recutî ndoi ,
esteca par t
ener i
isă s tea efecti
vî mpr eună.Si mpl a pr ezenţă
fiz
ică es teinsuficient ă… Doioamenicar es tau î n aceeaşi
încăper e sunt apr oape unul de cel ălal
t, dar as ta nu
înseamnă neapăr at că şipe t
rec t i
mp î n doi .Când s t ăm
împr eună cu par tener ul ,ni mic nu t rebuie să ne di stragă
atenţ ia.Cândpăr inteles t
ăj os,pecov or,şi-iar uncăomi nge
copi laşuluisău de doiani ,adul tulse concent reaz ă asupr a
copi lului,şinu asupr a mi ngii
.I ndif
er entdecâtdescur te
moment ulr espect i
v,păr inteleşicopi lulpe trec,at unci,t imp
împr eună.Pr in contr as t
,dacăpăr int
elev orbeş telat el
efon în
timp ce- iar uncă mi cuţ uluimi ngea,at enţial uinu se mai
îndr eaptăî nt otali
tateasupr acopi lul
ui .Uni ibăr baţ iînsur aţi
şiunel ef emeimăr i
tat ecr edcăpe trecmul ttimpî mpr eunăcu
par tener asaucupar tener ul,când,def apt,einuf acdecâtsă
trăiască unulî n pr eaj ma cel uil
alt.Cu t oate că se află î n
aceeaşicasăî n acelaşii ntervaldet i
mp,einu s tau,def apt ,
împr eună.Băr batulcar eseui tăl ameciî nt imp cev orbeşte
cu soţ i
a nu- iacor dă acest ei
a des tult imp,pent ru că nu se
concent reazăexcl usivasupr aei.
A pe trecet i
mpî n doinu î nseamnăneapăr atsănesor bim
din pr i
viriunulpecel ălalt
,cisăf acem ceva î mpr eunăşisă
58
 -GARYCHAPMAN -
neconcent r ăm cu adevăr atunulasupr aceluilal
t.Act i
vitatea
în care sunt em angaj aţiamândoie maipuţ ini mpor tant ă.
Din punctde v edere af ectiv,i mportantes te numaica,î n
intervalulrespect iv,săneconcent răm unulasupr aceluilalt.
Act i
vit
ateapecar eodesf ăşur ăm es t
edoarunv ehiculcar ene
ajută să si
mţ im că sunt em î mpr eună.Î n exemplulant erior,
cu păr i
ntel
ecar e- iaruncăomi ngecopi l
aşului,impor t
antnu
esteact ulîn sine,cil egăt uraaf ect
ivăcesecr eeaz ăîntrecei
doi .
Totaşa,un soţşio soţ iecar ej
oacă tenis,pe trecând aşa
cum se cuvi ne aceli nter valde t imp,nu se v orconcent r a
asupr a par tidei, ci asupr a f apt
ului că s t
au î mpreună.
Impor tante sunt numaischi mbăr il
e care au l oc l a ni vel
afectiv
.Es te esenţ i
alsă pe t
r ecem timp în doidi n dor inţ a
comunădeaneexpr imai ubi rea,darşipent ru căef ectivne
placesăfim î mpr eunăşisăf acem di ver
selucr uri.

Di
scuţ
iil
eser
ioase

Laf elcadecl ar aţ
iil
e,limbajult i
mpul uipe t
r ecutî n doiare
maimul tedi al
ect e.Unuldi ntrecelemaicunoscut ees teacela
de a pur ta o di scuţie ser
ioasă.Pr in acestl ucr uî nţeleg un
dial
og paşni cî n cadr ulcăr uia doiindi viziî şiîmpăr t
ăşesc
experienţele,gândur il
e,sent imenteleşidor inţ el
e,t otulîntr
-
un cont ext echi li
brat şi î ntr-o at mosf eră pr iet
enoasă.
Majoritateacelorcar esepl ângcăpar tener i
inu di scutăcu ei
nu se r eferălaf aptulcă aceş ti
a nu scotni ciun cuvântpe
gură,cil afapt ulcă nu se ar ată di
spuşisă i a par t
el a un
dial
og deschi s. Dacă l imbaj ul pr i
mar de i ubi re al
partener ului tău const ăî n t i
mpul pe t r
ecut î n doi , est
e
esenţialsăpor ţiun asemeneadi alogcu el ,casă- lfacisăse
simtăi ubit.
59
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
Di scuţ iile ser ioase nu se supr apun cu pr imull imbajal
iubi rii.Când f acem decl ar aţii
,cont eaz ă ceea ce spunem.
Când pur tăm o di scuţ ie ser i
oasă,t rebui e să fim at enţ ila
ceeaceauzi m.Dacăî miî mpăr tăşesci ubi reaf aţ ădeper soana
iubi tăpe tr ecândt impî mpr eunăcu ea,decişidi scut ândmai
mul t,î nseamnă că mă s tr ădui escsă ascul tşisă î nţeleg ce
spuneaceas ta.Îiv oipuneî ntrebăr i,darnu l aî ntâmpl ar e,ci
ţint i
te,pent r u aî nţelegecu adevăr atcegândeş t
e,cesi mt eşi
ce- şidor eşt e.
Când l -am cunoscutpePat rick,av ea pat ruzecişit r eide
anişier acăsăt or itde17ani .Încăî miami ntescdeel ;pr ima
noas tră di scuţ i
ea f ostt ar e dr amat i
că.Aj uns î n cabi ne t
ul
meu,băr bat uls- apr ez ent atr epede,s- aaşez atpeun f otoliu
depi ele,s- aapl ecatspr emi neşi ,f oart eemoţ ionat ,mi -az is:
„Domnul eChapman,am f os tunpr os t
.Unmar epr ost.”
„Cevăf acesăspune ţias ta?”am î nt rebateu.
„M- apăr ăsitsoţ ia,cu car esuntî nsur atde17ani .Şiabi a
acum î midauseamacâtdepr os tam f ost.”
Am r efor mulat î ntrebar ea i niţială: „ Cum adi că aţ if os t
pr ost?”
„Defiecar edat ă când aj ungea acasă,î mipov estea despr e
pr oblemel e ei de l a bi rou. O ascul tam şi -i spuneam ce
consi der am eu căt rebui asăf acă.O sf ăt uiam î ntotdeauna.O
învăţ am să se conf runt e cu pr obl emel e ei .«Pr oblemel e nu
disparpurşisi mpl u.Tr ebui esăv or beş ticu şef ulsau cu cei
impl icaţ i î n ches tiuni l
e as tea. Tr ebui e să- ţi r ez olvi
neî nţel eger ile.»A doua z i,aj ungând acasă,după sl ujbă,î mi
vor beadespr eacel eaşipr obl eme.O î ntrebam dacăf ăcusece- i
spusesem cu oz iî naint e.Eadădeadi n cap cănu.Aşacă- i
dădeam di nnou acel aşisf at.Îiexpl icam cănumaidi scut ând
despr epr obl emel er espect iv eosăl epoat ăşir ezolva.Î nz iua
ur măt oar ev eneadi n nou acasă,l ament ându- secu pr ivirel a
60
 -GARYCHAPMAN -
aceleaşipr obleme.O î ntrebam di n nou dacă f ăcuse ce-
o
îndemnasem.I areadădeai arăşidincapcănu.
Î
n at r
eiasau apat rasear ă,m- am enervat .I-am spuscă,
dacănu bi nevoi as- ascultedesf atulmeu,n- aveani ci
un rost
să se maiaş t
ept e s-oî nţeleg.Put ea laf elde bi ne să nu
trăiască supor tând un asemenea s tr
es. Put ea să r ez
olv
e
problema,dacă mă ascul ta.Suf er eam când o v edeam aşa
tensionată,maial es că şt i
am că exi st
a o sol uţi
e.Când a
redeschisdi scuţia,i-am spus:« Nicisănu t egândeş ti
!Ţi-am
spuscl arceaidef ăcut!Dacănu m- asculţ
i,nu vr eau sămai
audni mi
c!»”

Sunt em învăţ
aţisă analizăm probl
emele şisă găsim
soluţ
i i
.Uităm însă că ocăsnici
eeste,defapt,orelaţie,
nu un pr oi
ectcar etrebuie dus l
a bun sf
ârşitşini cio
problemă car et
rebuierezol
vată.

„Arfit rebuitsă-mivăddet reabamea.Cepr ostam fos t

!a
spusel .Un mar epr os
t !Acum îmidau seamacă,def apt,nu
desfat ulmeuav eaeanev oieatuncicândî mipov esteadespr e
problemel edel abirou.Voi adoarsăsi mtăc- oî
nţeleg.Voias-
o ascul t,să-idau at enţie,să-idau de î nţel
es că ş ti
u ce
tensiuneşicechi napasăpeumer iiei
.Voiasăş ti
ec- oiubesc
şică- isuntalătur i
.N- aveanev oiedeni ciun sf
at… Voi adoar
săsimt ăc-oînţelegeci neva.Dareu nu m- am străduitdeloc.
Eram mul tpreapr eocupatsă- idau sfaturi.Cepr ostam fost!
Acum am r ămas f ără ea.Oar e de ce nu-ţidaiseama de
lucrur i
leasteaat uncicândl ef
aci?m- aî ntr
ebatel.Numi -am
datseamadeni mic,par că-miluaseDumnez eu minţi
le!Abi a
apoiam pr i
ceputcâtdemul tam gr eşi
t.”

61
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
Soţ ial uiPat rickv oia,def apt ,săpoar teodi scuţ iel i
ni ştită
cu el . Si mţ ea nev oia să di scut e despr e nemul ţ umi r il
e şi
frus trăr il
eeicu ci nevacar es- oascul teşisă- iacor deat enţ i
e.
Pat rick n- o ascul tase,doarî iv orbi se.Fusese at entdoarl a
formul area pr obl emei , pent ru a găsi o sol uţie. El n- o
ascul taseaşacum t r ebui a,casăaudăs trigătulpr incar eea- i
cereas- ospr ij
ineşis- oî nţeleagă.
Ca Pat rick sunt mul ţi
. Sunt em î nvăţ aţi să anal iz
ăm
probl emel eşisăgăsi m sol uţ ii.Ui tăm î nsăcăocăsni ci
ees t
e,
de f apt ,o r elaţie,nu un pr oi ectcar et rebui e dus l a bun
sfârşi tşini ciopr obl emăcar et rebui er ezolvat ă.Î nt r-or elaţ i
e,
trebui esă- ţiascul ţipar tener ulşisăt ear ăţ iînţ elegăt orf aţ ă
de gândur ile,sent i
ment ele şidor inţ elel ui.E bi ne să dai
sfatur i
,î nsănumaiat uncicândţ isecer eşini ciodat ăcu un
aerpr otect or .Ceimaimul ţidi nt renoinu ş tiu săascul te.Ne
pr i
cepem mul tmaibi nesăv or bi m şisăgândi m.A î nvăţ asă
ascul ţipoat efil af eldegr eu caaî nvăţ aol imbăs tr ăină,dar ,
dacă vr eisă- ţiexpr i mii ubi rea f aţă decel ălalt,t rebui esă t e
depr inz icu aces tl ucr u,maial esdacăpar tener ult ău si mt e
nev oia să pe treacă t imp î mpr eună cu t ineşisă pur taţ idi n
când î n când cât e-o di scuţ ie ser ioasă.Di nf ericir e,exi stă
nenumăr at ecăr ţişiar ti
col edespr ear taascul tăr i
i.N- arer ost
să r epe tceea ce au scr is alţ i
i,darţ int otuşisă menţ ionez
câtevasf at ur ipr act ice.
1.Menţ inec ontac t ulvizualat unc ic ândpar t
ener ulvor beşt e
cut ine. Aces tl ucr u t e aj ut ă să nu fii di stras de
gândur ilet aleşisă- icomuni ciefici entpar tener uluică- i
acor z iat enţ i
e.
2.Lasă deopar tec elelalte pr eoc upăr iînt imp c e-ţiasc ulţi
par tener ul.Nu ui t
a,ca să poţ ispune că pe trecit i
mp
împr eună cu celi ubi t
,t rebui esă fiiat entnumail a el.
Dacă t eui ţ il at elevizor,ci teştisau f acior i
ceal tl ucr u
62
 -GARYCHAPMAN -
car e-ţicapt eazăat enţ iaşidel acar enu t epoţ iabţ i
neî n
acel moment , e mai bi ne să- i măr tur iseş ti as t
a
par tener ului.Abor deaz ă pr obl ema cu opt imi sm:„ Şt i
u
că vr eisă- miv orbeş tişiî midor esc f oar te mul tsă t e
ascul t, dar mi -ar pl ăcea să- ţ
i acor d t oat ă at enţ i
a
cuv eni tă.Numaicănu potf aceas tachi aracum.Î nsă,
dacă mă mail aşi10 mi nut e,să- mit er mint r ebur ile,
apoipr omitsăt eascul taşacum secuvi ne. ”Î ngener al,
par tener ulosăr espect eaceas tădol eanţ ă.
3.I
aseamal asent iment elepar t
ener ului.Î ntr eabă- te:„ Oar e
cesi mt eelsau ea?”At uncicândaii mpr esi acăaigăsi t
răspunsul ,încear căsăobţ i
ioconfir mar e.Deexempl u:
„Am i mpr esiacăeş tidez amăgi tcăam ui tatde…”As tfel,
îidaipar t
ener uluişansasă- şiclar i
ficesent i
ment ele.De
asemenea,î idaide î nţeles că eş tiat ent l a ceea ce
spune.
4.Ia ami ntel al i
mbaj ult rupul ui.Pumni is trânşi ,mâi nile
tremur ânde,ochi iî nl ăcr i
maţ i,spr âncenel er idi cate şi
agit aţiadi n priviresunt ,t oate,i ndiciicar et epotaj uta
să î nţelegi sent iment el e par t
ener ului . E posi bi l ca
li
mbaj ultrupul uisăt ransmi tăun mesajcu t otuldi ferit
decelexpr i
matv erbal .Cl arificăsi t
uaţ i
a,asi gur ându- te
că eş tipe depl in conş tientde ce gândeş te sau si mt e
celăl alt.
5.Nu î ntrerupe di sc uţia.Pot rivit cerce tăr i
lor r ecent e,î n
cadr uluneidi scuţ i
iomulr euşeş t
esă fieat entpr eţde
circa 17 secunde,după car esi mt enevoi a să i nt ervină
cu o r epli
că sau să r ostească o i nt erjecţ i
e.A fi cu
adevăr atat entlaci nevaî nt impce- ţiv or beş teî nseamnă
at e abţ i
ne să- ţii eiapăr ar ea,să l ansez iacuz aţi
il a
adr esa cel uilalt sau să- ţ
iafir mipoz iţia. Scopult ău
trebui e să fie acel a de a afla car e suntgândur il
e şi
63
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
senti
mentelepartener
ului
.Obi ect
ivult
ău nu est
esăte
aperisau să-laducipecelăl
altpedr umulcelbun,ci
să-lî
nţel
egi.

Cum săpor
ţiodi
scuţ
ie

Cândpor ţiodi scuţieser i

oasănu es tesuficientnumaisă-
ţiasculţi,înţ el
egător,par tenerul;trebuieşisă t edestăinui.
Cândof emei ecăsăt orit
ăsepl ânge:„Aşvr eacasoţ ulmeusă-
miv orbeascădi ncândî ncând.Nuş ti
uni ciodatăcegândeş te
sau ce si mt e”, ea t ânjeşte, de f apt, după mai mul tă
int
imitate.Vr easăsi mt ăcăsoţ uleiemaii mplicatînr elaţ
ie,
darcum arput easă-şideaseamadeaces tlucru,dacăelnu
are nicior eacţ i
e? Ca să- i arate par t
ener ei c-oi ubeşte,
bărbatult r
ebui esăî nv eţ
esăsedes tăinuie.Dacăf emeiapune
preţ pe t i
mpul pe t
recut î n doi şi pe di scuţii
le serioase,
rez
er v
or ul ei af ecti
v nu va fi ni ciodată pl i
n până când
bărbatulnu- şivades tăinuigândur il
eşisent i
ment ele.

Ca să devi
icapabi lsă porţ
io discuţie,not
ează,în
primă fază,înt
r-o agendă emoţi
ile pe careleîncer
ci
cândeştidepartedecasă.

Mul tor oamenil e vine greu să se des tăinui e.Mul ţiau

crescutî nfamiliiî
ncar enu numaicăexpr i
mar eagândur i
lor
şiasent i
mentelorn- afostîncur aj
ată,daraf ostde- adr eptul
condamnat ă. Când copi lul cerea o jucărie, i se ţ inea o
predicădespr ecâtdepr ostst
ăt eafamil
iacubani i.Celmi cse
simţeavi novatpent r
uf aptuldeafiavutoasemeneador inţă
şiînvăţar epedesănu şi -omaiexpr ime.Cândî şiexter i
oriza
supăr area,părinţi
iîlcertauaspr u.Astf
el,copi l
ulaî nvăţatcă

64
 -GARYCHAPMAN -
nu secadesăspuicăeş tisupăr at.Dacăpăr intelel -afăcut
pe copi l să se si mt ă vi novat pent ru că şi - a expr imat
dez amăgi reacăn- aput utmer gel acumpăr ătur icut atălsău,
mi cuţ ulaî nvăţ atsănu- şimaiexhi beaceas tăs t are.Î nai nte
sădevi năadul ţi
,mul ţ idintrenoiseobi şnuiescsă- şir eprime
sent iment ele.Practic,pi erdlegăt uracu eull oraf ect iv.
Să z icem că o f emei e căsăt orităî ispune soţ ul uiei :„Ce
crez idespr eges tulluiDon?”Lacar esoţ ulî irăspunde:„ Cr ed
c-a gr eşit. Ar fi t rebuit să…” Dar nu- şi des tăi
nui e
sent iment ele.Nu f ace decâtsă dea gl as pr opr i
ilorgândur i.
Poat ecăar emot ivesăfiesupăr at,jignitsau dez amăgi t,dar
trăieşt edeat ât avremeî nl umeapr opr i
ilorgândur i,î ncâtnu
eî ns taresă- şiexpr i
mesent iment ele.I arcând sehot ărăş t
e
săî nv eţesăpoar teodi scuţ i
eser ioasă,sesi mt ecaşicum ar
învăţ aol i
mbă s trăi
nă.Maiî ntâi,t rebui e să- şicunoască
propr i
ilesent i
ment e,săconş ti
ent i
zez ecăar eemoţ ii,înci uda
fapt uluicăl e-anegatmul t
ăvr eme.
Ca să devi icapabi lsă por ţiodi scuţ ie,not eaz ă,î n pr imă
fază, î nt r
- o agendă emoţ iil
e pe car el eî ncer ci când eş ti
depar tedecasă.Ţi neagendal at i
nez idez i
.Det reior ipez i
întreabă- te:„Cesent i
ment eam avutî n ultimel et reior e?Ce-
am si mţ itî n dr um spr e serviciu,când şof erulmaşi niidi n
spat edădea semnedener ăbdar e?Ce- am si mţ itcând m- am
opr itlabenz inărieşimi -acur sbenz inăpecar oser ie,pent ru
cănu semaiî nchideapompa?Ce- am si mţitcând am aj uns
la bi rou şiam descoper itcă secr e tara mea pr i mi se o al tă
sar cină:săseocupedeun pr oiectspeci alcar et rebui afăcut
în di mi neaţ ar espectivă?Ce- am si mţ itcând mi -
aspusşef ul
că pr oiect ull a carel ucr am t rebuiet ermi natî nt reiz il
e,î n
condi ţiileî n car e eu cr edeam că am două săpt ămânil a
dispoz i
ţie?”

65
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
Notează-ţ
iîn agendă t
otceea ce simţ
i,alăt
uride cât
eva
cuvintecaresăteajutesă-ţ
iami nteş
tideînt
âmplareacarea
generatacel
estări
.List
aart rebuisăarat
ecam aşa:

Întâmpl are Sentimente

şofernerăbdăt or mânie
benz i
nărie enervar
e
făr
ăsecr etară dezamăgire
proiectdet er
mi nat fr
us t
rareşinel
ini
şte
înt r
eizil
e

Încear căsăf aciaces texerciţiu det r

eior ipez işiv eir euşi
să-ţ iconş tientiz ezisent i
ment ele.Totî n agendă,not ează pe
scur t,t i
mp de maimul tez i
le,emoţ i
işiî ntâmpl ăr icar e au
legătur ă cu par tener uldevi aţă.După cât eva săpt ămâni ,îţ
i
veiexpr i
mamul tmaiuşorsent i
ment elef aţădeel .În cât eva
săpt ămâniv eiput ea să- ţ
iext erior iz
ezişisă di scuţ idespr e
emoţ i
ilet aler efer it
oar el a par tener ă,l a copi işichi ar l a
lucr urile car e se pe tr
ec î n casă.Nu ui ta,sent iment ele,î n
sine,nu suntni cibune,ni cir el e.El e suntsi mpl er eacţ i
i
psihol ogicel adi v erseînt âmpl ări.
Hot ărârile pe car el el uăm se baz eaz ă pe gândur ile şi
emoţ i
ile noas t
r e. Când şof erul car e conducea ner vos î n
spat elet ău t e agasa pe şosea,t e- aimâni atşi ,pr obabi l,ai
gândi tî nfelulur măt or:Aşvr easămăl aseî npac e;maibi ne
m- ardepăşi ;dac ă aş şt ic ă n-aşda pest e poliţ
ie,aşapăsa
pedal a deac celer aţieşil -aş lăsa c u oc hii-
n soar e;maibi ne
pun f rână,c a să- midea c eidel a asi gurăr iomaşi nă nouă;
saumaibi net ragpedr eaptaşiaşt eptsăt reacă.
Într-un final,fiei eit u ohot ărâr e,fiecel ăl
altşof ersel asă
păgubaşşif acecal eînt oarsă sau t edepăşeşt eşiaj ungicu
bine l a sl ujbă.Or i
car e ar fi circums tanţ ele,mer eu av em
66
 -GARYCHAPMAN -
sentiment e,gândur
işidor
inţeî
nbazacăror
aacţi
onăm.Toat e
acestea sunt expr esi
a a ceea ce numim pr ocesul de
destăinuire.Dacă aihotărâtsă î
nveţ
isă por
ţio di scuţi
e
seri
oasă,f ărăîndoi
alăcăacest
aestedrumulpecar etrebui
e
sămer gi
.

Ti
pur
ideper
sonal
itat
e

Nut oţireuşescsă- şiconş tient izezesent iment ele,dar ,când

vine v orba de expr imar ea l or, absol ut fiecar e om es te
influenţ atde pr opr ia per sonal itat e.Am const atatcă exi stă
două t ipuride per sonal itate.Pe pr imulî lnumesc „ Marea
Moar tă”.Î n micuţ ulI srael,Mar eaGal ileeicomuni că,l asud,
cur âulI ordan,car esevar săî nMar eaMoar tă.Mar eaMoar tă
nu comuni că cu ni meni .Ea doar pr imeşte,nu dă ni mi c
înapoi .Oameni icu aceas tă per sonal i
tater ecept eaz ă diverse
exper ienţ e,emoţ i
işigândur icâte z i
ua de l ungă.Au un
rezer vorenor m în car eî nmagaz ineaz ăi nformaţ i
işisunt ,î n
gener al,des t
uldet ăcuţ i.Dacăî lî ntrebipeunasemeneaom:
„Ce s- aî ntâmplat ? De ce nu z icini mi c?”,pr obabi lcă-ţiva
răspunde:„ Nu s- aînt âmpl atni mi c.Cet efacesăcr ezicăs- a
întâmpl atceva?! ”Răspunsull uiest ef oartesi ncer .Aces tom
sebucur ăcănu t rebui esăv or bească.E î ns t
ar esămear gă
cu maşi na di n Chi cago până- n De troitşisă nu scoat ăo
vor băt otdr umul ,si mţ indu- sef oar tebineşiaşa.
Laceal altăext r
emăseaflă„ pâr âulcar esusur ă”.Oameni i
cu aceas tă personal itatev orbescdespr etotcevăd şiaud şi
rareor ilet acegur amaimul tde60desecunde.I ndi f
erentde
ce văd sau aud,eit rebui e să pov estească t ot.Dacă nu e
nimeni acasă şi per soana r espect i
vă nu ar e cu ci ne să
vor bească,va suna pe ci neva:„ St aisă- ţizic ce- am văz ut!
Trebui esă- ţizi
cneapăr atce- am auz it
!”Dacănu r euşeşt esă
67
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
deadeni menipr i
nt elef
on,vav orbisingură,pent ru că,spre
deosebiredeoameni icu cealal
tăper sonali
tate,eanu ar ela
îndemână un „ rezervor”
.De mul te or i
,o „mar e moar t
ă”se
căsătoreş
tecu un „ pârâu car
esusur ă”.Şiastapent ru că,în
perioadaîn car
eî ncă-şifaccurte,fiecareestepentru celălal
t
opar ti
dăextrem det entantă.

Pentru cul
tivarea unuinou tiparcomport amental,tu
şipartenerult r
ebuie să st
abil
iţiun int
ervalîn care să
vorbi
ţidespret reilucruricare vis-au înt
âmplatpest e
zi,menţionândşif el
ulîncar eaţireacţi
onatl aele.

Dacăeş tio„ mar emoar t

㔺iaiî ntâlnirecuun„ pâr âucar e
susur ă”,v eipe trece o sear ă mi nunat ă.Nu t rebui e să t e
întrebi :„ Oar ecum să- ncep conv ersaţ iaîn sear a aceas ta şi,
maial es,cum săevi tmoment eles tânj enitoaredet ăcer e?”De
fapt,nut rebuiesăt egândeş tilani mi c.E suficientsădaidi n
cap şisă spui„ îhî”,pent r
u că cel ălaltva v orbit oată sear a,
iart uv eiaj ungeacasăspunându- ţi
:„ Ceom nemai pomeni t!
”
Însăşidacăeş tiun „ pârâu car esusur 㔺it eîntâlneş ticu o
„mar emoar tă”veiav eaosear ăl af eldemi nunat ă,pent ru că
oameni i cu aceas tă per sonal i
t ate sunt cei mai buni
ascul tăt oridi nlume.Tu v eispor ovăit reior eîn şi r
,t i
mp î n
care cel ălaltte va ascul ta cu at enţie.La sf ârşit
,v eipl eca
acasă spunându- ţi:„ Ce om nemai pomeni t
!” Sunt eţ iat raşi
unuldecel ălalt
.Dar ,dupăci ncianidecăsăt ori
e,eposi bilca
„pâr âulcar esusur ă”săset rez eascăî nt r
-obunădi mi neaţ ăşi
să-şispună:„ Sunt em căsăt oriţideci ncianişieu ni cimăcar
nu-lcunosc. ”„Mar ea moar tă”va z i
ce:„ î
lcunosc pr ea bine.
Aş vr ea să mă maiscut ească puţ in,că mă suf ocă.”Ves tea
ceabunăest ecă„ măr i
lemoar t
e”potî nvăţasăv orbească,i ar

68
 -GARYCHAPMAN -
„pârâuril
e car e susur ă” pot î nvăţa să ascul te. Propria
personali
tatenei nfluenţează,darnunecont r
olează.
Pentru culti
var ea unuinou t ipar comportament al
,t u şi
partenerultrebuiesă s tabili
ţiun i nt
ervalîn caresă v orbiţ
i
despre t rei l
ucr uri car e vi s- au î ntâmpl at peste z i
,
menţ i
onând şif elulîn careaţ ireacţi
onatlael e.Eu numesc
acestl ucru „mi nimumul necesar de z i cu z i
” pentru o
căsnici
ef eri
cit
ă.Dacă r especţiaceas tăregulă,după cât eva
săptămânisau l univ eicons tatacădi scuţimul tmaibi neşi
maifluentcupar tenerultău.

Act
ivi
tăţ
icomune

Aces tli
mbajf undament alcons tând înt impulpe trecutî n
doi,sau î n atenţia acor dat ă excl usiv par tener uluide vi aţă,
mai ar e un di alect: act i
vităţ i
le comune. Î n cadr ul unei
recente conf erinţe despr e căsni cie,am î ntrebatmaimul te
cupl uricum ar t er mina aceas tăf r az
ă:„ Mă si mt celmai
iubit/iubită de căt re soţ i
a/soţ ulmeu at uncicând…” I ată
răspunsulunuibăr batdedouăz ecişinouădeani ,căsăt ori
t
deoptani :„Măsi mtcelmaii ubi tdecăt resoţ i
ameaat unci
cândf acem î mpreunădi v ersel ucr uricar e-mif acpl ăcereat ât
mi e,câtşiei .În moment el
ecaaces teadi scut ăm maimul tşi
mă si mtca at uncicând nef ăceam cur te. ”Iat ă un r ăspuns
tipic pent r
u un om alcăr uil imbajpr imar de i ubire este
timpulpe trecutîndoi .Accent ulcadepesi ntagma„ îndoi” ,pe
ideeadeaf acedi versel ucr uriî mpr eunăcucel ălaltşidease
bucur aexcl usivdeat enţ i
apar tener ul ui
.
Activit
ăţilecomunepotfidi n or i
cear iedei nt eresaunui a
dintre par tenerisau chi ar a amândur or a.Nu cont ează ce
faceţi,cimot i
vulpent ru car ef ace ţ
iacell ucr u.I deea e să
faceţiceva î mpr eună,pent ru ca,l a sfârşi t
,să poţ ispune:
69
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
„Ţinel ami ne.A accept atsăf acăcevace- mipl ace,bachi ara
avutoat i
tudi nepoz itivă cu pr ivirela asta. ”Aşa seexpr imă
iubi rea,pent r u uni iaceas ta fiind chiarexpr esia supr emă a
iubi rii.
Traci eaf os tînvăţ at ăcu muz icaîncădemi că.În copi lărie
aascul tatnumaimuz icăclasi că.Celpuţ in odat ăpean î şi
însoţ eapăr i
nţ i
il aconcer t
e.Lar ry,pedeal tăpar t
e,acr escut
laţ ar ă,î nacor dur idemuz i
căwes t
ern.N- amer sniciodat ăl a
concer te şiţ inea î nt otdeauna r adioulpe pos turicu pr ofil
count ry .Consi deracămuz i
casi mfonicăes tenumaibunăde
ascul tatî nl i
ft.Dacănu s- arfi căsăt oritcu Tr acie,pr obabi l
căn- arfiaj unsni ciodat ălaunconcer tdemuz i
căcl asică.Cu
toat eaces tea,amer sl aunasemeneaconcer tî ncăî naintede
căsăt or ie,pe vr emea când er aî ncă îndr ăgos titpână pes te
cap dei ubi tal ui.Î nsă,di ncolo det oată euf or i
a din sufle tul
lui,n- aput utsăz i
cădecât :„ As ta emuz ică?! !”Dupăces- a
căsăt or itcu Tr acie,nu seaş tept acaexper ienţ ar espect i
văsă
semair epete.După câţ iva ani ,când a cons tatatcă pent ru
Traci el imbaj uli ubi riiset raduceapr intimppe trecutî ndoişi
cădi alect uleipr eferater acelalact ivit
ăţil
orcomune,mer sul
laconcer tfiindunadi ntreaces tea,s- ahot ărâts- oînsoţ ească
plin de ent uz iasm.Av ea un scop cl ar.Dor inţ al uinu er a
neapăr atsă mear gă la concer t ,cis- oiubească peTr acieşi
să- iv orbeascăpel i
mbaeicâtmair ăspicat ,casă- laudă.Cu
timpul ,a î nceput să- i placă să mear gă l a concer tele
respect ive şi,uneor i
,chi arse bucur a de cât e un f ragment
muz ical .Fireş te,n- aaj unsmel oman,daradev enitexper tî n
aoi ubipeTr acie.

Unuldi ntr
er ezult
atele secundare alef aptul
uide a
derul
aact ivi
tăţ
iî ncomunest ecăfurnizeazăobancăde
amintiripecareopoţ iexploataînani icevi n.
70
 -GARYCHAPMAN -

Exempl e de act i
vit
ăţ i mi nune sunt ur măt oar ele:
grădi năr itul, mer sul l a t alcioc, pent ru a achi ziţiona
ant ichităţi,f apt ul de a ascul ta muz ică, de a mer ge l a
picni cur i
,deaf acepl imbăr ilungişichi ardeaspăl amaşi na
amândoiî nt r
-oz icani cular ă de var ă.Numaii nteresele şi
dor inţelenoas tredeaexper iment al ucr ur inoipotl imitaar i
a
activităţilorde cupl u.Pr i
nci pal ele cer inţe privind der ul area
unei act i
vităţi comune sunt :( 1) cel puţ in unul di nt re
par tener it rebui e vrea să f acă l ucr ulr espect iv;(2)cel ăl alt
trebui e să fie di spus să f acă aceeaşiact i
vitate;( 3)ambi i
par tener it r
ebui esăfieconş tienţidemot ivulpent r
u car ef ac
lucr ulr espect iv–adi căpent r u a- şiexpr i
mar eciproci ubi rea
pe t
r ecândt impunulcual tul .
Unuldi ntrer ezul tatelesecundar ealef aptul uideader ula
activităţiî n comun est ecăf ur niz eaz ăobancădeami nt i
r ipe
car eopoţ iexpl oat aî n aniicevi n.Cef ericiţ
isuntpar tener ii
cândî şiami nt escdepl imbar eapecar eau f ăcut -oî nz oride
zipe mal ulmăr ii,de pr i
măvar aî n car e au pl antatflor iîn
grădi nă,demoment ulî ncar es- au ur zicatî nt i
mpceal er gau
dupăuni epur epr inpădur e,desear aîncar eaumer spent ru
pr i
ma dat ăl a un mecii mpor tantde basebal l,de si ngur a
vacanţ ăî n car e au f ostî mpr eună l a schi,i arelşi -ar upt
picior ul,de z ilele pe t
recut eî n par cur il
e de di stracţi
e,de
concer t
ele ascul tate,de cat edr alele viz i
tate şi… ah!da!de
cascada l a poal elecăr eia s-au odi hnitdupă ceau mer st rei
kilome t
r ipej os.Apr oapecă si mtşiceaţ a car e-iînconj ur a!
Toat e aces t
e ami ntiriogl indesc i ubi r
ea î n speci alpent ru
per soanel ealcăr orl imbajpr imarcons tăî nt impulpe trecut
îndoi .
Darcum sănef acem t i
mppent rut oat eaces telucr uri,mai
alesdacăambi iav em ocar ier ă?Laf elcum nef acem t impsă
71
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
luăm pr ânzulşici na!Cum aşa?Eibi ne,t impulî ndoiest et ot
atâtde esenţ i
alpent r u căsni cie pe câtes te hr ana pent ru
star eadesănăt ateaor ganismul ui .
Ţisepar egr eu?Si mţ icăt rebui esăpl anificitotulcugr ijă?
Aşa şies t
e.Si mţ ică t rebuie să r enunţ ila unel e acti
vităţi
per sonal e?Probabi lc-osăt r
ebui ascăsăf acişias t
a.Tet emi
c-o să fiinev oitsă facil ucruricar enu- ţipl acfoar temul t?
Cat egor i
c.Oar emer ită?Făr ăî ndoială!Şit u cu cet eal egi?
Cu pl ăcerea dea t răial ătur ide un par tenercar esesi mt e
iubi tşicar eştiecăaiî nvăţ atsăt eexpr i
mifluentî nl imbaj ul
săudei ubire.
Acum,l asf ârşi
tulaces tuicapi tol
,ţ in sălemul ţ
umescl ui
BillşiBe t
ty Jo din Li tt
le Rock,pent r u că m- au învăţatcă
atâtpr imull imbajali ubi ri
i,decl araţii
le,câtşialdoi lea,
timpulpe t
recutî ndoi,suntl af eldei mpor t
ant e.Iaracum să
neî ndreptăm spr eChi cagoşi ,totodat ă,spr ecelde- altreilea
li
mbajali ubirii
.

72
 -GARYCHAPMAN -

6
ALTREI
LEA LI
MBAJALI
UBI
RII
:
DARURILE

St udi am ant ropol ogial a Chi cago.Î nt impulcur surilorde

etnogr afie am aflatl ucr ur if asci nant e despr e popoar ele din
înt reagal ume.Am aj unsî n Amer icaCent ralăşiam cer cetat
cul tur ileavansat eal eaz tecilorşial emayaşi lor .Am t raversat
Paci ficulşiam descoper i
tt ribur il
edi nMel anez iaşiPol i
nez i
a.
Am cer ce tatvi aţaeschi moşi lordi nt undr anor di căşipeceaa
abor igeni lordi n Japoni a.Am exami natt ipar elecul turaleî n
rel aţiecui ubireaşicucăsni ciaşiam descoper itcă,î nfiecar e
di ntre acest e cul tur i, dar ur i
le sunt par te component ăa
iubi riişiacăsni ciei.
Ant ropol ogiisuntf asci naţ idet ipar el
ecar esepr opagă l a
maimul t
e cul t
ur i.La f elam f os tşieu.Oar e e posi bilca
fapt ulde a f ace dar ur isă fie o expr esief undament al ăa
iubi rii ce t ranscende bar ierele cul turale? Oar ei ubirea a
însemnatdi ntotdeauna să dăr ui eşti? Acest eî nt rebăr isunt
academi ce şioar ecum fil osofice.Î nsă,dacă r ăspunsules te
poz i
tiv,f apt ulî n sinear ei mpl icaţ iipr acticepr of undeasupr a
cupl ur i
lordi nî ntreagal ume.
Am f ăcut o căl ător ie î n i nsul a Domi nica, pent ru o
cer ce tare ant r
opol ogică. Pl ecasem să s t udi ez cul tura
indi eni lordi nCar aibeşi ,cuaceas tăocaz ie,l-am cunoscutpe
Fr ed,un t ânărde cul oar e,î n vâr st ă de douăz ecişioptde
ani .Î nt r-oz i
,î ndele tnicindu- secu pescui tulcu di nami tă,a
avutunacci dentşişi -api erdutomână.Dupăaceean- amai
put utsămear găsăpescui ască.Aşacăav eaf oar temul tt i
mp
liberşim- am bucur atpedepl indepr ezenţ al ui .Am pe trecut
or eî nt r
egiî mpr eună,di scut ânddespr ecul tur al ui.
73
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
Când am mer s pent ru pr ima oar ă acasă l a Fr ed,m- a
înt rebat :„ Domnul e Gar y,vr eţini şte suc?” I -am r ăspuns,
ent uz iasmat ,că„ da” .Els- aî nt
or sspr ef ratel eluimaimi cşi
i-az is:„Du- t
eşiadu- idomnul uiGar y ni şt
esuc. ”Fr atelea
ieşi tafară,peal eeapr ăf uită,s-acăţ ăratî nt r
- uncocot ierşis-
aî ntorscu onucăv erdedecocos.„ Tai -o!”l-aî ndemnatFr ed.
Di nt reimi şcării uţ ide mace tă,băr bat ula f ăcutun dop
triunghi ularî n par teadesusanuci i.Fr ed mi -aî ntinsnuca
decocosşiaz i
s:„ Suculdumneav oas tră!”Er av erde,darl -am
băut– pe t ot–,pent r u că ş ti
am că es te un darf ăcutdi n
dr agos te.Er am pr i
etenull ui,iarpr i
eteni l
orl edaisăbeasuc.
Odat ăepui zatecel ecât evasăpt ămânipe tr ecuteî mpr eună,
exactî n moment ulî n car emă pr egăt eam să păr ăsescmi ca
insul ă,Fr ed mi -aof eritoul t
imădovadăai ubi r
iil ui:un băţ
de doime t
rişij umăt at e pe car eî lpescui se de pe f undul
oceanul ui.Er af oarte ne ted,de l as tâncile de car e se t ot
izbi se.Mi -a spus că băţ ulacel az ăbovi se mul tă vr eme pe
pl ajadi n Domi ni caşicămi -
lof ereacasă- miami nteascăde
frumoasa i nsulă. Până şi az i, pr ivindu- l, apr oape c- aud
val ur il
e din Car ai be.Darbăţ ulî miami nt eş te maipuţ i
n de
insul ăşimaimul tdei ubir e.
Un dar es te un l ucr u pe car eî l pr i
meş ti cu mâi ni l
e
deschi se şi-ţiz i
ci :„Ui te,s- a gândi tla mi ne”sau:„ Nu m- a
ui tat!”Uneor i
,neami ntim deci nevaşi -ioferi m undar .Dar ul
în si neest eun si mbolalgândul uil a acelom.Nu cont eaz ă
dacă aidatsau nu banipeel .Ceea cecont eaz ă ecă t e-ai
gândi tl a persoana r espect i
vă şică ţ i
-aiconcr etizatgândul
ofer indu- iundar ,î nchi pdeexpr i
mar eai ubi riitale.
Mamel e nu ui tă ni ciodat ăz iua î n car e copi iil e aduc o
floar e din gr ădină.Se si mt iubi te,chi ar dacă floar ea cu
pr icinan- arfit rebui tr upt ă.Dinf ragedăpr unci e,copi iisunt

74
 -GARYCHAPMAN -
înclinaţ isă l e ofere dar ur ipăr inţ ilor – semn că dar ur ile
repr ezintăodovadăf undament al ădei ubi re.
Dar ur i
le sunt si mbol ur iconcr et e al ei ubi ri
i.Î nt i
mpul
cununi eir eligioase mi r iiî şidăr ui esc şipr imesc v erighe te.
Pr eotul spune: „ Aces tev er ighe t e sunt si mbol uri cl are şi
vizibileal elegăt ur i
ispi r it
ual ei nt er ioareşie ter nedi nt redouă
inimiî ndr ăgos ti
te.”Nu av em de- af ace cu v orbe goal e.El e
expr imăun adevărsemni ficat iv–si mbol ur i
leau î ncăr căt ură
afect i
vă. Lucr ur ile devi n, poat e, şi mai cl ar e în caz ul
căsăt oriil
oraflat eî n pr aguldes trămăr ii
,at uncicând soţ ul
sau soţ i
a nu maipoar tăv er ighet el e.Aces ta es teun i ndi ciu
limpede,evi dent ,că r espect iva căsni ci e pr ezint ă pr obl eme
ser i
oase.Unbăr batcăsăt or itmi -aspus:„ Cândmi -
aar uncat
ver i
ghe taî nf aţăşiai eşi t,supăr at ă,af arădi n casă,t r
ânt ind
uşaî n ur maei ,am ş tiutcăav em pr obl emegr ave.Vr eodouă
zileam l ăsatv erighetasăz acăpej os.Când mi -am f ăcut ,î n
sfârşit, cur aj s- or idic, am i zbucni tî n pl âns. ” Ver ighe ta
respect ivă era un si mbola ceea cearfi t r
ebui tsă fie,dar ,
aflatăî n pal mal ui,şinu pedege tulei ,aceas taadeveni tun
simbolalcăsăt or i
eicar es t ătea să se des trame.Ver ighe ta
ar uncat ăpej osi -at rez itbăr bat ul uiemoţ iiput ernice.
Simbol uril
e concr e te al ei ubi r iisunt ,pent r u uni i,mai
impor t
ant e,i arpent ru al ţii,maipuţ ini mpor tant e.Deaceea,
fiecare om ar e di ferit er eacţ iif aţ ă de v er i
ghet e. Odat ă
căsăt oriţi,uni inu scotni ci odat ăv erighet a după nunt ă,î n
timp ceal ţ
iini cimăcarn- opoar t ă.Aces taes teun al tsemn
că oameni i au di ver se l i
mbaj e pr imar e al ei ubirii. Dacă
limbaj ulmeu pr imares t
er epr ez ent atde cadour iînseamnă
că acor d mul t
ăi mpor t anţ ăv erighe teipecar emi -a dăr ui t
-o
par tener ulşic- ov oipur ta cu mar e mândr ie.Voifi,de
asemenea,f oar t
ei mpr esionatşideal tedar ur ipecar emil e
vaf acede- al ungulani lor.Lev oisocot iexpr esi ial eiubi riil ui.
75
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
Dacănu- miofer
ădar uri,simbol
uriconcr ete,eposi bilsămă
îndoiescdedr agos t
easa.
Exi stă nenumăr atet ipuride cadour i
.Unel e suntf oarte
costi
si t
oare, alt
ele, gr ati
s. Oameni i cărora l e pl ace să
primeascădar urinu pun mar eaccentpepr eţulcadoul ui;ei
vorapr eciaefortulfinanciarnumaidacăacest aadepăşi tcu
mul t posi bi
li
tăţil
e t al
e. Când un mi l
ionar î i oferă î n
permanenţ ăsoţi
eicât euncadouî nval oaredeundol ar,ease
poateî ndoi că dar ul respect
iv este o expr esieai ubiri
i
partener ului
.Darat uncicândfinanţ elefami l
ieisuntl i
mi t
ate,
un cadou de un dol ar poate fi expresi
a unei i ubiri de
mili
oane.

Dacă soţi
ei sau soţului tău î
i place să primească
lucruri
,trebui
e să î nveţi să-
ifaci cadouri. De fapt
,
acestaest
elimbajulcelmaiuşordeî nvăţat.

Dar urilepotficumpăr at e,găsitesau f ăcute.Soţ ulcar ese

opr eş t
epedr um şi-iculegesoţ i
eiunbuche tdeflor idecâmp
îşi expr imă, as tf
el,i ubi r
ea f aţă de ea, cu condi ţi
a ca
par tenera să nu fieal ergică la polen.Pent ru câţ i
va bănuţ i
,
băr bat ulîipoatecumpăr a soţieiof eli
citarefr umoasă.Dacă
nu ar ebani ,poatef aceuna;nu- lcostă nimi c.Când eş tila
servi ciu,poţ isă cauţipr i
nt re hârtii
le aruncat ela coş,i ar
după ce găseş t
io coal ă pot r
ivit
ă,î ndoai -
ol a mijloc,i ao
foar f
ecă,decupeaz ăoi nimăşiscr iepeea„ teiubesc” ,i arapoi
semneaz ă-t
e.Dar uri
lenut r ebuiesăfieneapăr atcos tisit
oare.
Darce se î ntâmplă cu o per soană car ez i
ce:„ Mi e nu- mi
placesăf acdar uri
.Ni cin- am pr imitpr eamul teîn copi lăr
ie
şinu ş t
iu nicisă le aleg.Mi -e peste mână…”Fel icitări!Ai
descoper itdeja primull ucr u caret e va ajut a să devi iun

76
 -GARYCHAPMAN -
par tener mi nunat .Tu şisoţ i
av orbiţil imbaje di ferite ale
iubir ii
,daracum,căţ i-aidatseamadeaces tlucr u,pune- te
pe t reabă şi î nvaţ ă şi l i
mbaj ul ei. Dacă ei î i pl ace să
pr i
meascăl ucr ur i
,t r
ebui esăî nveţisă- ifacicadour i
.Def apt,
acest aes telimbaj ulcelmaiuşordeî nvăţ at.
Deundesăî ncepi ?Făol istăcu t oat edar uri
ledecar es- a
bucur atpar tener at ade- al ungulani l
or.Potfi dar ur ifăcut e
de t ine,deal ţimembr iaif ami l
ieisau depr iet
eni .Pe baz a
li
s t
eiv eiputeasă- ţifacioi deeî nl egătur ăcu cef eldedar uri
îi plac par t
ener ei. Dacă nu t e pricepi să al egil ucrur i
le
trecut edepel i
s t
ă,cer eajut orulcel orlalţimembr iaif ami li
ei
careocunoscbi nepesoţ iat a.Pânăuna,al ta,rez umă- tel a
lucrur icareţ ise paruşorde cumpăr at,de făcutsau de
procur at şi of eră-le par tener ei. Nu aş t
epta vr eo ocaz ie
speci alăpent ruas ta.
Dacă dar uril
er eprezintăl imbaj uleipr i
mardei ubi re,va
percepeapr oapeor i
cecadoucapeoexpr esieadr agos teitale.
(Dacă s- a arătatnemul ţ
umi tă de ceea ce i -aidăr uitpână
acum şinu i -a pl ăcutapr oapeni mi c,maimul tca si gurcă
dar ur ilenur eprezintăl imbaj uleipr imardei ubire.
)

Dar
urişibani

Dacăvr eisădeviif
oar t
epr iceputcândvi nev orbadeaof er
i
dar uri,trebuiesă-ţischimbiat i
tudi neafaţădebani .Fiecare
dintre noi eval ueaz ă altfel bani i şi încear că di v
erse
sent i
ment elachelt
uir ealor
.Uni iaut endi
nţ asă- ichel t
uiască
facilşisesi mtbinef ăcând aces tl ucru,iaral ţi
ipr eferă să-
i
economi sească şi să- ii
nvest ească. Ne si mţim bi ne când
punem banideopar teşicândî iinvestimînţelept.
Dacă eş t
icheltuitor,îţiva fi uşor să cumper icadour i
pent ru par t
enerultău.Dacăeş tieconom,n- osă- ţivinăuşor
77
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
sădaibani ipecadour i,casă- iar ăţiceluilaltcă-li ubeş ti.Îţ
i
refuzipânăşiţ iemul telucr uri.Decei -
aicumpăr acel uilal
t?
Aceas tă abor dar e denot ă, de f apt ,respinger ea i dei i că-ţi
cumper imul t el ucruri.Economi sind şii nves ti
nd,î ţ iasigur i
un conf ortpsi hic şi
-ţiînt re ţ
iis ti
ma de si ne.Î ţichel tuieşt
i
bani iîn aşa f el,încâtsă- ţiacoper inev oileaf ecti
ve.Daraşa
nu sat isfacişinev oil
eaf ect iveal epar tener ului.Odat ăcev ei
descoper i că l imbajul pr imar de i ubire al cel uilalt este
reprez entat de cadour i
, poat e v ei înţelege că cea mai
inteli
gent ă mi şcare pe car e o poţ iface est e să-idăr uieşt
i
lucrur i.Î n aces tf el
,î ţidovedeş tii mplicarea î nr elaţia de
cupl u şi umpl irezervor ul af ectiv ai par tenerul ui; odat ă
umpl utr ezerv orul,celălal tîţiva r ăspundecu aceeaşii ubire
înl imbaj ulpe car e-
lî nţ elegit u.Pr i
n sat isfacerea nev oil
or
afective ale fiecăruipar tener ,căsni ci
a va căpăt a o cu t otul
altă di mensi une.Nu- ţif ace gr ij
ipent ru economi i!Tot l a
adăpos tv eir ămâne:„ inv es ti
ţi
aӔ n cuplu e ca i nv esti
ţiaî n
acţiunisi gure.

Dăr
uieşt
e-t
epet
ineî
nsuţ
i!

Existăşiunal tdar–car enues t

epal pabil
,darcar euneor i
este mair elevant decât orice dar concre t
.Es t
ev orba de
dăr uireapropr i
eiper soane,depr ezenţataal ăturidecelăl
alt.
Par tenerul carer ăspunde lal imbajuldar uril
or apreci
ază
foartemul tsăt eai băalăturilanev oi
e.Jan mi -aspusl aun
moment dat :„ Don,soţ ulmeu,i ubeş te maimul t sport
ul
decâtpemi ne.”
„Cevăf acesăspune ţ
iacestlucru?”am î ntrebat-
o.
„Î
nz i
uaî n caream născut ,eleralaf otbal.Eu zăceam în
spital,iareljucaf otbal”
,mi -
aspusea.
„Afostdef aţăcânds- anăscutcopi l
ul?”
78
 -GARYCHAPMAN -
„A,da.I arl a 10 mi nut e după ce- am născut ,a pl ecatl a
fotbal.Am f os tdi str
usă!Er a un momentat âtdei mpor tant
dinvi aţ anoas tră.Voi am sănebucur ăm deelî mpr eună.Aşfi
vrutsăs teal ângămi ne.Î nsăDon m- al ăsatbal tăşis- adus
săbat ămi ngea. ”
DacăDon i - arfit rimisJaneibuche t
eî ntregidet randafir i
,
ea ni cinu s- arfi ui tatl a el e.Nu- şidor ea decâtsă- lş tiel a
spital,al ătur ideea.Er al impedecăJanr ămăsesecut raume
dupăexper ienţ ar espectivă.„ Copi laşul”făcusedej a15anişi
ea î ncă maiv or bea cu aceeaşiemoţ i
e despr eîntâmpl area
aceeadedemul t,caşicum s- arfipe tr
ecuti er i
.Am cont i
nuat
cuî nt rebăr il
e:
„Şiaşa v -aţ idatseama că Don i ubeştemaimul tspor tul
decâtpedumneav oastră?”
„Vai,nudoaraşa!mi -
aspusea.Pânăşiî nz iuaî ncar eam
îngr opat-opemamas- adussăj oacef otbal.”
„Amer sl aî nmor mânt ar e?”
„Da. A mer sl aî nmor mânt are, dar , de î ndată ce s- a
termi nat ,s- a dus l af otbal .Nu- miv enea să cr ed!Fr aţiişi
sur orilemel em- aucondusacasă,i arsoţulmeuer aplecatsă
joacef otbal .”
Ul t
er i
or,l -am r ugatşipeDonsă- miv orbeascădespr eacel e
douăî ntâmpl ăr i
.Î şiami nt eaper fectdeel e.
„Ştiam euc- osăaducăv orbadespr eas t
a,mi -az i
sel .I-am
fostal ătur idi nt impult ravaliul uişipânăanăscut .Am f ăcut
poz e;er am at âtdef ericit!De- abiaaş t
ept am săl edau v estea
băie ţi
lordi n echi pă… Şisear a,cândm- am î ntorsl aspi tal,a
săr i
tcaar să… Er aat âtdef ur ioasă.Mi -av orbitatâtdeur ât,
iareu,nai vul ,cr ez usem c- osăfiemândr ăcăam datghessă
lespunşibăi eţ i
lordi nechi pă.”

79
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
Î
n momentele grel
e, prezenţ
a fizică este cel mai
i
mportantdar pe car
ei -lpoţiface part
enerului,dacă
l
imbaj
ulluipri
mardei ubir
econstăîndaruri.

„Iarcând a mur i
tmama ei … pr obabi lcă nu v -a spuscă
mi -am l uatl i
berosăpt ămânăî nai ntesămoar ă,timpî n car e
am f ăcutnenumăr atedr umur iî ntrespi talşicasasoacr ă- mi i
,
ocupatcu t otf elulder epar aţi
işicu al tel ucruricet rebui au
făcut epe- acol o.După t ermi nar ea înmor mânt ării
,mi -am z is
că nu put eam f ace ni mi c maimul t decât f ăcusem dej a.
Simţ eam nev oiasă- mit r agsufle t
ul .Îmipl acesăj ocf ot balşi
ştiam căas taosămăaj utesămădes t i
nd,sănumaifiuat ât
det ensi onat .Am cr ezutcăn- oder anjeaz ă,dacăi au şieu o
pauz ă.
Am f ăcutceeaceam cr ezutcăei mpor t
antpent ru ea,dar
n-af ostde- aj uns.Ar eeagr i
jăsănu ui t
edel ocdez il
eleas tea
două!Spunecăi ubescf ot balulmaimul tdecâtpeea.I aras ta
misepar ede- adr eptulcar aghi os!”
Băr bat ulesi ncer .Pr obl emaecănu r euşeştesăî nţ el eagă
că e f oar tei mpor tant să fie al ăturide soţ i
al ui.Că ea
pre ţuieşt epr ezenţ al uimaimul tcaor ice.Înmoment elegr ele,
prez enţ afiz icăes tecelmaii mpor tantdarpecar ei-lpoţ if ace
par tener ului ,dacă l i
mbaj ull uipr imarde i ubire cons t ăî n
dar ur i.Tr upult ău devi ne si mbol uli ubiriitale.Î n absenţ a
aces tuisi mbol ,i ubi rea di spar e,ses t
inge.Când au mer sl a
consi l
iere mat rimoni ală,Don şiJan au r etr
ăitchi nur il e şi
neî nţeleger i
ledi nt r
ecut .Î n celedi n ur mă,Jan l -ai ert at ,iar
Donaî nţ elesdecees t
eat âtdei mpor tant ăprezenţ aluifiz i
că
pent r usoţ ial ui.
Dacă vr ei ca par t
ener ul să- ţ
i fie al ătur ila gr eu, î ţi
recomand săi -ospuideschi s.Sănu cr ezic-osă- ţ
ici t ească
gândur il
e!Pedeal t
ăpar te,dacăpar t
ener ulîţispune:„ Tar e-
80
 -GARYCHAPMAN -
aşmaivr easăfiicumi nedi sear ă/mâi ne/az idupă- ami az ă”,
iaf oar teî nser i
osdor inţ al ui.Di npunct ult ăudev edere,s- ar
put easănufief oar tei mpor tant .Dardacănuaini cioreacţ i
e,
eposi bi lsă-icomuni ciun mesajgr eşit .La un momentdat ,
un băr bat căsăt orit mi -a poves ti
t ur măt oar ea î ntâmpl are:
„Când a mur i
t mama, şef ul i -a dat v oie soţ i
ei mel e să
lipsească de l a ser viciu doar două or e, cât dur a
înmor mânt area,cer ându- isăseî ntoar căneapăr atlabi rouî n
aceeaşidupă- ami az ă.Soţ iai -aspuscă si mt ecă t r
ebui esă-
mifieal ăturişicăsev edeanev oităsăl ipseascăt oatăz iua.
Şef ular ăspuns:« Dacăv eili
psit oatăz i
ua,s- arput easă- ţ
i
pi erzisl ujba! »
Soţ i
ameaar ipos tat :« Soţ ulmeu es temaii mpor t
antdecât
sluj ba. »Î nz i
uaaceeami -af ostal ătur işiam si mţ i
tmaimul t
cani ciodat ăcăi ubeş te.N- am ui tatni cipânăaz iges tulei .Şi
apr opo… amaiadăugatel ,nu şi -api er dutsl uj ba.Lapuţ in
timp dupăaceea,şef ulapăr ăsitpos tulşisoţ iameai -al uat
locul .”Femei ar espect ivăs- aexpr imatî nt r-un l i
mbajpecar e
soţ uleiî lînţelegea,i arbăr batuln- aui tatni ciodat ăges tulei .
Apr oape t oat e scr ierile despr ei ubi re at estă că l a baz a
aces tui sent iment se află gener oz i
tat ea. Toat e cele ci nci
limbaj e al ei ubiriipl eacă de l ai deea că t rebui e să- iof erim
ceva par tener ului , dar pent ru uni i dar ur i
le, si mbol uri
concr e
t e alei ubi rii
,suntcel e maiconvi ngăt oar e.Pent r ua
ilus trapunct ualaces tadevăr ,osăspun pov es teal uiJi m şi
Jani ce,uncupl ucel ocui eş teînChi cago.
Asi st aserăl asemi nar uldespr ecăsni ci epecar el-am ţ inut
înt r
-osâmbăt ădupă- ami az ăşiau f ostdeacor d sămăducă
dupăaceeal aaer opor tulO’ Har e.Maier au douăsau t reior e
pânăl apl ecareaavi onul uişim- auî ntrebatdacănuvr eau să
neopr iml aun r es taur ant .Er am mor tdef oame,aşacăam

81
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
accept ati medi ati nvi t
aţ ia,î n după- ami azaaceeaî nsă,m- am
alescumul tmaimul tdecâtcuomasăgr atis.
Jim şiJani ce copi l
ăr iser ă fiecar el a cât eof ermă di n
Ill
inoi s,cam l a150deki lome tridi stanţăunuldecel ălalt.Se
mut aser ăî n Chi cagol ascur tt imp dupănunt ă.Pov estea pe
car emi -au i storisit-osepe trecusecu 15aniî nur mă,î naint e
săvi năpel umeceit reicopi iaicupl ului.Jani ceaî nceputsă-
miv or bească apr oape i medi atce s- a aşezatl a masă.Mi -a
spus:„ Domnul eChapman,mot ivulpent ru car eam vr utsă
văconducem l aaer opor tes tecăv oiam săvăpov es tim despr e
mi racol ul di n vi aţ a noas tră.” Cuvânt ul „ mi racol ” mă
cut remur ăî ntot deauna,maial es când nu ş tiu pr ea mul te
despr eper soanacar e-lr os teşte.Oar ec epovest ebi zar ăam să
aud?măî ntrebam.Daram ţ i
nutaces tgândî n si neameaşi
i-am acor datl uiJani cet oat ă at enţia decar eer am capabi l
,
ascul tândopov es tecar eav easămăşochez e.
Jani ce mi -a spus:„ Domnul e Chapman,pr ini nt ermedi ul
dumneav oas tră Dumnez eu a t ransfor mat căsni cia noas tră
înt r
-un mi racol .
”Mă si mţ eam dej a vinovat .Cu o cl ipă mai
înai nt e avusesem dubi iî nl egăt ură cu t ermenul„ mi racol”,
pent ru ca i medi at după aceea să aflu că eu f aci li
tasem
pr oducer ea lui .Deveni sem şimaiat ent .Jani ceacont inuat :
„Acum t r eiani ,am par tici patl a pr i
ma conf er inţ ă despr e
căsni ciepecar eaţ iţ i
nut -oai ci,în Chi cago.Er am di sperat ă,
mi -a spus ea.Mă gândeam f oar te ser i
os să- lpăr ăsesc pe
Jim.Î işispusesem… Demul tă vreme,căsni cia noas tră nu
maiav ea ni ciun sens.Mă dădusem băt ută.Anidez il
emă
plânsesem l uiJi m că am nev oie de i ubirea l ui ,darelnu
reacţ ionaseî n ni ciun f el.Î ii ubeam pecopi işiş tiam căşiei
măi ubesc,darsi mţ eam căJi m nu f aceni mi cpent ru noi .Pe
vremea aceea,potspunecă- lur am.Dev eni sef oar tet ipicar.

82
 -GARYCHAPMAN -
Făcea acel eaşil ucr ur iî n fiecar ez i
,er a cât se poat e de
previ z
ibi lşini mi cnu- lmaiput eascoat edi nr itmullui .
Anidez ile,acont inuatea,am î ncercatsăfiuosoţ iebună.
Am găt i
t,am spăl at ,am căl cat,am găt it,am spăl at ,am
călcat.Am f ăcutt otceam cr ez uteucăt rebui esăfacăosoţ ie
bună.Am f ăcutdr agos te,pent ru că ş ti
am că e i mpor tant
pent ru el .Darnu si mţ eam del occămăi ubeşt e.Dupăcene-
am căsăt orit,m- am si mţ i
tdepar căn- armaifi avutchefsă
mă vadă,ca şicum l ucr urile arfi int r
atdej a pe un f ăgaş
previ z
ibi l
.Măsi mţ eam f olosităşineapr eciat ă.
Când i -am v or bitl uiJi m despr esent iment elemel e,mi -a
râsî n nasşimi -
az iscăav em ocăsni ciecar emer gebi ne,l a
felcum au,deal tfel,toţ iceidi nj urulnos tru.Nu î nţelegeade
cesuntat âtdenef er icită.Mi -ar eami ntitcăav eam fact ur i
le
plăt i
tel az i
,căer am posesor iiuneicasef rumoase,căav eam
o maşi nă nouă,că put eam să muncescsau nu,după cum
dor eam,şic- arfi trebui tsă fiu f erici
tă,nu să mă pl ângt ot
timpul .Ni cimăcarn- aî ncer catsă- miî nţeleagăsent iment el
e.
M- am si mţ i
tr espinsăde- adr ept ul.
Eibi ne,mi -
a spus ea,î mpi ngând ceaşca de ceaiî nt r
-o
par te şiapl ecându- se spr e mi ne,acum t reianiam f os tl a
conf erinţadumneav oas tră.Nu maipar ti
cipasem ni ciodat ăl a
aşaceva.Nuş t
iam l acesămăaş teptşi,casăvăspundr ept,
nu cr edeam c- o să fie mar el ucr u.Mi -
era gr eu să cr ed că
cineva ar fi put ut să- l mai schi mbe pe Ji m. Înt impul
conf erinţeişidupăaceea,soţ ulmeu n- az ismaini mic.Păr ea
să-ifipl ăcut .Spuneacăsunt e ţiamuz ant .Darn- az isni mic
despr e ni ciuna di nt r
ei dei l
e dumneav oas tr
ă. Nici nu mă
aştept am.Şini cinu l -am î nt rebat .Cum spuneam,dej a mă
dădusem băt ută.
După cum ş ti
ţi, mi -az is ea, conf erinţa s- at er mi nat
sâmbăt ă după- ami az ă.Nopţ il
e de sâmbăt ă şidumi nică au
83
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
decur scadeobi cei,darl unidupă- ami az ă,cânds- aî ntor sde
lamuncă,Ji m mi - aadusî n darun t randafir .« Deundel -ai
luat ?»am î ntrebat .«L- am cumpăr atdel aflor ărie,mi -aspus
el.M- am gândi tcămer iţiunt randafir .»Am î nceputsăpl âng.
«Vai ,Jim,cef rumosdi npar teat a!»
Şt i
am că l uase t r andafir ul de l a un t ânăr pe car eî l
văz usem vânz ând flor iîn după- ami az aaceea,darnu cont a.
Impor tanter a că- micumpăr ase un t randafir .Mar ţi
,pe l a
unu şij umăt at e,m- a sunatde l a ser viciu şim- aî nt rebat
dacă să cumper e o pi zza pent ru acasă,ca s- o mâncăm l a
cină.Mi -az i
s că s- a gândi tc- o să- mif acă pl ăcer e să s tau
liniştită o sear ă,f ără să găt esc.I -am spus că i deea er a
mi nunat ă,aşacăav eni tacasăcu pi z zaşine- am di st
r atde
mi nune.Le- apl ăcutşicopi ilorşii -aumul ţumi tt atăluil orcă
le- a adus pi zz a.Eu l -am î mbr ăţişatşii -am spus că mi -a
adusmul tăbucur ieînsufle t
.
Mi ercur i
,când s- aî ntor sacasă,i -a adusfiecăr ui a dint re
copi icât eo cut iecu f ur secur i,iarmi e,un ghi vecicu flor i
.
Şt ia că t randafir ulse va ofil işis- a gândi tcă- miv af ace
pl ăcere să am o floar e mair ezistent ă.Mise păr ea că am
hal ucinaţ i
i!Nu- miv eneasăcr edcăJi mf ăceaunacaas taşi ,
maial es,nu î nţ elegeam de ce.Joisear a,după ci nă,mi -a
ofer i
tof el
icit
ar ecuunmesajî ncar e-mispuneacănuf usese
înt otdeaunaî ns tar esă- şiexpr imei ubi reaf aţădemi ne,dar
că sper a că,pr in acea f eli
ci tar e,î miva da de î nţeles cu
exact i
tatecâtdemul tţ i
nel ami ne.Am pl ânsi ar,m- am ui t at
la elşinu m- am put utabţ inesă- lî mbr ăţişezşisă- lsăr ut .
«Ce- arfi săangaj ăm obonăsâmbăt ăşisămer gem î n or aş,
săci năm î n doi ?»mi - asuger atel .«Arfi mi nunat !»am spus.
Vi ner idupă- ami az ăat recut pe l a cof etăr i
e şine- al uat
fiecăr uiapr ăjitur apr eferat ă.A ţ inut ,di n nou,cat otulsăfie
o sur priză,spunându- ne doar că ar e ceva bun l a deser t.
84
 -GARYCHAPMAN -
Până sâmbăt ă sear ă,a cont i
nuatJani ce,m- am si mţitîn al
nouăl ea cer .Nu î nţ elegeam ces- aî nt âmpl atcu Ji m şini ci
dacă eceva dedur ată,darmă bucur am defiecar eclipă î n
par te.Dupăceam l uatci nal ares taur ant,i-am spus:« Ji m,
ter ogsă- mispuiceseî ntâmpl ă.Nuî nţ eleg…»”
Jani cem- a privitfixşia cont inuat :„ Domnul eChapman,
dumneav oas t
răt rebui e să mă î nţel ege ţi
.Omulăs ta nu- mi
oferiseni ciofloar edecândnecăsăt or i
ser ăm!Nu- miadusese
niciof elicitareî n ni cioî mpr ejurare!Zi ceamer eu:« E or i
si pă
debani .Teui ţilaeaşidup- aiaoar unci .
»Nu i eşi sem î nor aş
decâto dat ăî n cinciani .Nu l ecumpăr aseni ciodat ă ni mi c
copi il
orşimi e-mispuneasă- mii au doars tri
ctulnecesar .Nu
veni se ni ciodat ă cu pi z z
a acasă.Ţi nea mor ţiş să pr egăt esc
masa î n fiecar e sear ă!Î nţelegeţi?E v orba de o schi mbar e
radi cal ădecompor tament .
”
M- am î ntorsspr eJi m şil -am î nt rebat :„ Cei - aţ irăspuns
soţieidumneav oastră,l ar estaur ant ,când v -
aî nt rebatcese
întâmpl ă?”
„I-am spus că v -am ascul tatconf er i
nţa despr el i
mbaj el e
iubir iişică mi -am dat seama că l imbaj uleier a celal
dar ur ilor.Î n acel moment , am r eal izat că nu- ifăcusem
niciuncadoudeanidez il
e,posi bilchi ardel anunt ăî ncoace.
Mi -am ami ntitcă î nai nte de a ne căsăt oriobi şnui am să- i
aduc flor işial tel ucr urimăr unte,î nsă după aceea mis- a
păr utcă nu ne maiper mi team.Când m- aî ntr ebatce se
întâmpl ă,i -am spuscăam deci ssă- iaduccât eun cadou pe
zi,vr emedeosăpt ămână,casăvăddacăseschi mbăceval a
ea.Tr ebui esăr ecunosccă,î nsăpt ămânaaceea,at itudineaei
s-aschi mbatf undament al.
I-am spuscămi -am datseamacăceeace- aţ iz isej us tşi
că t rebui esă î nvăţ ăm l i
mbaj ulcor ectali ubirii
,acest a fiind
secr etulpr in car eput em să- lfacem pecel ălaltsă sesi mt ă
85
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
iubi t.I -am maispuscă- mipar er ău căm- am pur tatr ău în
ani it recuţ i,cănu i -
am sat i
sfăcutnev oi adei ubi re.I -am mai
zisc- oi ubesccu adevăr atşică- isuntr ecunoscăt orpent r
u
toatel ucr ur ilepecar el e-afăcutpent ru mi neşipent ru copi i
.
I-am maiz iscă,dac- ovr eaDumnez eu,osăî nvăţsă- ifaccel e
maif rumoasecadour ipanăl acapăt ulz i
lelormel e.
Ea mi -ar ăspuns:« Bine,Ji m,e absur d să î ncer cisă- mi
cumper icât e ceva pent r utotr es t
ulvi eţii.N- aicum să- ţi
per mi ţi!»« Eibi ne,pr obabi lcăn- osăf acas tachi arz ilnic,i-
am z is, dar o dat ă pe săpt ămână e r ez onabi l. As ta ar
însemna să- ţifac52 decadour ipean.E ceva f aţă deani i
trecuţ i,nu?i -
am z i
s.Şi ,or i
cum,deundeaiî nţ elest u c- osă
lecumpărpet oat e?Peunel eosăl ef aceu sau poat ec- osă
măi nspi rdi ni deeadoct oruluiChapman şi - osăcul egcât eo
floaredi ncur telapr i
măvar ă.
»”
Jani ce a i nter venit:„ Domnul e Chapman,nu ş t i
u dacă a
ratatosăpt ămânăî ntr eianidez i
le.E al tom!Ni cinuvădaţ i
seamacâtdef ericiţ
isunt em.Acum,copi iinez ic« por umbei i
».
Rez er vor ulmeuaf ectivepl in.Dej asimtcădăpedi naf ar ă.”
M- am î nt ors spr e Ji m şil -am î ntrebat :„ Dart ut e si mţi
iubi tdeJani ce?”
„Întot deaunaam si mţ i
tcămăi ubeş te,domnul eChapman.
E cea maigr ozavă gospodi nă di nl ume.E o bucăt ăreasă
desăvâr şită.Î mispal ăşi -mical căr ufele.Sepoar t ămi nunat
cu copi ii.Şt i
u că mă i ubeşte.” După car ea z âmbi t şia
adăugat :
„Acum cr ed căv -aţidatseamacar eest el imbaj ulmeu de
iubi re,nu- iaşa?”
Da,î ntr-adevăr !Şiam maiî nţ elesşideceJani ceaf olosit
cuvânt ul„ mi racol ”.
Dar ur il
e nu t rebuie să fie ni cicos tisitoar e,ni cif ăcut e
săpt ămânal .Pent ru anumi ţ
ioameni ,val oar ea l or nu ar e
86
 -GARYCHAPMAN -
nicio legătură cu par t
ea financiar
ă; conteaz
ă doar
încărcăt
ural oraf
ect
ivă.
În capit
olul7 vom vorbidespreli
mbaj ulde i
ubi
re all
ui
Jim.

87
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-

7
ALPATRULEA LI
MBAJALI
UBI
RII
:
SERVICI
ILE

Î
nai nt esă nedespăr ţi
m deJi m şiJani ce,să r eanal iz
ăm
răspunsull uiJi m l aî ntrebar ea mea:„ Simţ ică Jani ce t e
iubeşt e?”
„Î
nt otdeauna am si mţ it că mă i ubeş te,domnul e doct or
Chapman. E cea mai gr oz avă gospodi nă di nl ume. E o
bucăt ăr easă desăvâr şită.Î mispal ă şi -mical că r ufele.Se
poar t ămi nunatcucopi ii.Şt iucămăi ubeşte.”
Î
n caz ull uiJi m,l imbaj ulpr i
marali ubir i
iest e aşa- zi
sa
„capaci tat edea- if acecel ui l
al tdiverseser vi
cii”.Prin„ ser vi
cii”
înţelegl ucr ur ilepecar earvr eapar tener ulsăl efacipent r u
el.Î ncer cisă- ii nt riî nv oie,să t ef aciut il,să- ţiexpr imi
iubir eaf ăcânddi versel ucr ur i.
Găt i tul, aşez at ul mesei , spăl atul vasel or, dat ul cu
aspi rat or ul,şter sulpr afului ,adunat ulfirelordepărdi ngur a
de scur ger e a căz ii,ş tersulur melor de pe ogl i
ndă sau al
par br izul ui, dusul gunoi ului , schi mbat ul scut ecel or
copi l
ul ui,z ugr ăvitul dor mi torul ui, or donar ea căr ţil
or di n
bibliot ecă,r epar ar ea maşi nii,ca să fiemer eu î ns tarebună
de f uncţ ionar e,spăl area sau aspi rarea i nterioruluimaşi ni i
,
puner ea î n or dine a l ucr ur i
lor di n gar aj,t unsul i erbi i
,
îngr i
jir ea copaci lor ,gr eblar ea frunz elor ,pl i
mbat ulcâi nilor,
schi mbar eani sipul uipi siciisau aapeidi n acvar iulcu peş t
i
sunt ,t oat e,ser vicii.El epr esupun gr ijă,spi ritorgani zatoric,
timp,ef ortşiener gie.Execut atecuopt i
mi sm,aces teadevi no
expr esi er ealăai ubi r
ii.
Ges tul pr i
n car e I isus Cr istos l e-a spăl at picioar ele
uceni cilorSăii lus treaz ăsi mpl uşi ,totodat ă,pr ofundi deeade
88
 -GARYCHAPMAN -
expr i
mar e a dr agos t
ei pr in ef ectuar ea unui ser viciu. Î n
vremur il
eacel ea,cândoameni ipur tausandal eşici rcul aupe
străzif oar te pr ăfoase,exi sta obi ceiulca ser vitorulcaseisă
spelepi cioar el emusafir i
lordeî ndat ăcesoseau.I i
sus,car e-şi
sfătuiseuceni ci isăsei ubeascăr eciproc,l e-aar ătatcum să-
şiexpr imei ubi real uândun vasşiun ş t
ergarşiî ncepândsă
7
lespel epi cioar elemur dar e.Dupăceşi -aexpr imati ubi reaî n
aces tf el si mpl u, i -a î ncur ajat pe uceni ci să- l ur mez e
exempl ul .
Maiî nai nt e,I isusspusesecăacei acar ev orsăfiemar iîn
împăr ăţ i
a Sa t r ebui e să se f acă sl uj i
tori.Î n maj or itatea
societăţilor, cei mar iî is tăpânesc pe cei mi ci, dar I isus
Cr is
tos a spus că acei a cu adevăr at mar it rebui e să- i
slujească pe cei l
alţi. Apos tolul Pav el a r ez umat aceas tă
fil
osofie at unci când a spus: „ Slujiţi-
vă uni i altor a î n
8
dragos te.”
Pecândmăaflam î n sătuculChi naGr ovedi n Car olinade
Nor d,am descoper i
tce i mpactpotav ea „servi cii
le”asupr a
cupl ului.Chi na Gr ov eseaflă î n par tea cent rală a Car olinei
de Nor d;ai ciau f os t cultivaţipent ru pr ima dat ă ar bor ii
asiaticimel ia.Săt uculnu edepar tedel egendar ulMayber r y
all uiAndy Gr iffith şiseaflă o di stanţ ă denumaio or ă şi
jumăt at e de munt ele Pi lot
.Pe vr emea când am l ocui teu
acolo,Chi na Gr ov e av ea 1. 500 de l ocui torişier ar enumi t
pent rui ndus tr iat ext i
lă.Av eam dej a10anidecândpl ecasem
deacasă,ocupatfii ndcu s tudi ulant ropol ogi
ei,alpsi hol ogi ei
şialt eologi ei.Măpr egăt eam pent ru viz i
tabi anual ăcar emă
ajutasăpăs trezl egăt uracur ădăci nilemel e.
Aproape t oţ icunoscuţ iimei ,î n afar ă de doct oriiShi n şi
Smi th, l ucr au î nf abr i
că. Shi n er a medi c gener alist,i ar
7
I
oan13:3-17(n.a.)
.
8
Gal
ateni5:13(n.a.
).
89
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
Smi th,dent i
st.Şi ,evi dent ,maiexi sta şipas tor ulbi ser icii
,
Blackbur n.Pent r u maj or i
tatea cupl uri
lordi n Chi na Gr ove,
viaţaî nsemna muncă şi mer sl a bi ser ică. Conver saţ iil
e
lucr ător i
lordinf abr icăseî nvâr teau î njur ulcel eimair ecent e
hot ărâr iaşef uluişiaf eluluiî ncar el eaf ect aaceas tamunca.
Sluj bel edel a bi serică seconcent r au înj ur ulbucur i
ilorpe
car eţ iler ezervă par adisul.Î n aceas t
ă aşez ar e amer icană
primi t i
vă,am descoper italpat rul eal imbajali ubi r i
i.
Cum s t
ăteam euaşa,l aumbr aunuicopac,dupăsl uj bade
dumi ni cădel abi ser ică,s- auapr opiatdemi neMar kşiMar y
.
Nui -am r ecunoscutpeni ciunuldi nt reei .Am pr esupuscăau
crescutmul tcâtl ipsi sem.Mar k s- a pr ez ent atşimi -a spus:
„Am î nţelescăf aciconsi l
ieredecupl u.”
I-am z âmbi tşii -am r ăspuns:„ Da,f acşieucepot .
”
„Am şieu oî ntrebar e,mi -az is.Potdoioamenisă ai bă o
căsni ci ereuşită,dacănuseî nţ elegî nni ciopr ivi nţă?”
Întrebar easevr useset eoreti
că,î nsăeuş tiam si gurcăav ea
o conot aţi
e per sonal ă. Am f ăcut abs tracţ ie de l atur a ei
teor eticăşiam î nt rebatdi rect:„Decândsunt eţ icăsăt or iţi?”
„De doiani ,a r ăspuns el .Şinu ne î nţ elegem î n ni cio
privinţ ă.”
„Dă- minişteexempl e” ,am cont inuateu.
„De exempl u,l uiMar y nu- ipl ace că mer gl a vânăt oare.
Muncesc t oată săpt ămâna î nf abr ică şisâmbăt a vr eau să
mer gşieu l a vânăt oar e–nu î n fiecar esâmbăt ă,cidoarî n
sez on.”
Laî nceput,Mar yat ăcut,darapoiai nt erv eni t,peun t on
apăsat :„ Când se î nchei e sez onulde vânăt oar e,mer ge l a
pescui t!Şinu vâneaz ă doarsâmbăt a.Uneor i,se î nv oieşte
chiarşidel asl ujbă,casămear găl avânăt oar e! ”

90
 -GARYCHAPMAN -
„O datăsaudedouăor ipeanî mii audouă,t reiz i
leliber e,
ca să mer gl a vânăt oar e,cut reierând munţ i
icu ni şteami ci.
Cr edcănu- ini mi cr ăuî nas t
a.”
„Înceal tăpr ivinţ ănuvămaiî nţelege ţi
?”am î ntr ebat.
„Păi,vreasămer gl abi seri
căt ott impul .Număder anjeaz ă
să mer gl a sl uj ba de dumi nică di mi neaţ a.Dar dumi nică
sear a vreau să mă odi hnesc.Ea n- aredecâtsă seducă l a
biser i
că!Darnucr edcăt rebuiesămăobl igeşipemi ne.”
Mar yai nt erveni tdinnou:„ Def apt ,nuvr eisămăducni ci
eu!Facidi tamaici rculdefiecar edat ăcândi espeuşă! ”
Mi -
am datseamacăl ucrurilen- arfit rebui tsăseapr indă
chi araşa,maial escăs tăteam l aumbr aunuicopacdi nf aţ a
biser i
cii
.Ca novi ce,î ncă aspi rantl at itl
uldesf et nic,m- am
temutcăsi tuaţ iaer apr eacompl icatăpent ru mi ne,dar ,cum
fusesem pr egăt itsăpunî ntrebăr işisăascul t
,am cont i
nuat :
„Înceal t
epr ivinţ enuvămaiî nţ elege ţi?”
Dedat aaceas t aar ăspunsMar y:„ Vr easăs tauacasăt oat ă
ziua şisă nu mă duc ni cimăcarl a muncă,a z is ea.Se
supăr ăpânăşidacămăducl amamasaul acumpăr ături.”
„Nu mă der anj eaz ă că seducel a mai că- sa,a z isel .Dar ,
când mă î ntor c acasă,î mipl ace să găsesc cur at.Uneor i,
pat uls t
ănef ăcutchi arşit rei
-pat ruz ilel ar ândşi ,îngener al,
sear a,cândi nt rupeuşă,mâncar eaedepar tede- afigat a.Eu
muncescdi n gr eu şi ,cândvi n acasă,mi -ef oameşivr eau să
mănânc. Ca să nu maispun că- n casă e o mi zerie de
nedescr is,acont i
nuatel .Lucr ur ilecopi l
uluiz acgr ămadăpe
jos, el umbl ă mur dar ,i ar eu ur ăsc mi zeria. Pe ea n- o
der anjează că t r ăieşteî ntr-ococi nă!N- avem noipr ea mul te,
dars t
ăm î ntr-ocăsuţ ăcar earput eafimăcarcur at ă.”
„Ce-arfi să mă aj uţişit ul at reabă?a î ntrebatMar y.Se
compor tă ca şicum băr batuln- art rebuisă f acă ni mi cî n

91
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
casă.Nu- li nter eseaz ă decâtsă muncească şisă vânez e.Se
aşteapt ăsăl ef aceupet oat e!Pânăşisă- ispălmaşi na!”
Gândi ndu- măc- arfi maibi nesăcautosol uţ i
edecâtsă- i
încur ajez să- miv or bească despr e neînţ eleger i
lel or,m- am
uitatl aMar kşil -am î nt rebat :„ Mar k,înai nt esăvăcăsăt or
iţi
,
pevr emeacândî if ăceaicur t
el uiMar y
,mer geail avânăt oare
înfiecar esâmbăt ă?”
„În maj or it
at ea sâmbe telor, a spus el . Dar î n fiecare
sâmbăt ă sear a mă î nt orceam acasă l at i
mp, ca să mă
întâl nesccu ea.Bachi arv eneam cevamaidevr emecasăam
timp săspălşimaşi naî nai ntedeî ntâlni re.Nu v oiam sămă
ducl aeacucami one tamur dar ă.”
„Mar y,câţ ianiav eaicândt e-aimăr it
at ?”am î nt rebat.
„Opt spr ez ece,mi -ar ăspuns ea.Ne- am căsăt oritimedi at
ce-am t er mi nat l iceul . El t er mi nase dej a de- un an şi
muncea. ”
„Decât eor it e-aiî nt âlni tcu Mar kîn ul timulan del iceu?”
am î nt rebat .
„Veneal ami neapr oapeî n fiecar esear ă,mi -
aspusca.De
fapt,v enea după- ami az a şis tăt ea până l a cină,când l uam
masa î mpr eună cu aimei .Mă aj utal at r
ebur ipr in casă,
dupăcar es tăt eam dev or băpânăl aor amesei .”
„Mar k,cef ăceaţ idupămasă?”am î ntr ebat .
Mar k m- a pr i
vitz âmbi nd şmecher eşt e şimi -az i
s: „Ei
acuma, cam ce se f ace de obi ceil aî ntâlniridi ntr
-astea
amor oase. ”
„Dar , de exempl u, dacă av eam de f ăcut vr eun pr oi
ect
pent r u şcoal ă,mi -aspusMar y
,măaj ut asă- lter mi n.Uneor i
lucr am or e- nt regi. Odat ă m- am ocupat de or ganizarea
petr ecer i
ideCr ăciun.A dur att r eisăpt ămâni ,i arMar k m- a
ajut atî nfiecar edupă- ami ază.Af ostnemai pomeni t
! ”

92
 -GARYCHAPMAN -
Am schi mbatmacaz ulşim- am concent ratasupr acel eide-
at reia cauz e a neî nţeleger il
ordi nt re ei.„ Mar k,pe vr emea
când î if ăceaicur tel uiMar y,mer geaicu ea l a bi ser i
că
dumi ni căscar a?”
„Da,mi -ar ăspunsel ,pent ru cănumaiaşaput eam sămă
întâl nesc cu ea î n ser i
le de dumi nică.Tai că-su ţ inea cu
sfinţeni esămear găl abi seri
că. ”
„Nu s- a pl ânsni ciodat ă deas ta at unci ,a spusMar y.De
fapt ,mi -
al ăsati mpr esiacă- ifăceapl ăcer esămăî nsoţ ească
la sl uj bă. După ce- am or ganiz at pe t
r ecerea de Cr ăciun
pent r ul aşcoal ă,am f ăcutunaşipent rubi serică.Am munci t
vreo două săpt ămânil a pr oiectulacel a.E f oar tet alent at
cândvi nev orbasăf acădecor urişisăpi ctez e.”
Începusem să î nt rezăr escol umi niţăl a capăt ult unel ului,
darnu er am si gurc- ov edeau şiei .M- am î nt orsspr eMar yşi
am î nt rebat -o:„ CândMar kîţifăceacur te,cet ef ăceasăcr ezi
că t ei ubeş te cu adevăr at? De ce ţ is- a păr utal t
feldecât
băi eţiipecar eîicunoscuseşipânăat unci ?”
„Mar kmăaj utaî nt oat e,az isea.Er aat âtdedor nicsămă
spr ij
ine.Ni ci un altbăi atnu sepur taseaşa,darMar k părea
s-of acă l a modulnat ur al.Când l ua masa l a noi ,mă aj ut a
chiar şi l a spăl atul vasel or . Mi se păr ea mi nunat , nu
cunoscusem peni menimaibun ca el .Dar ,după cene- am
căsăt orit,lucr uril
es- auschi mbat .Num- amaiaj ut atdel oc.”
M- am î ntor sspr eMar kşil -am î ntrebat :„ Dececr ezicăai
făcutt oat eacest el ucr ur ipent r ueaşiî mpr eunăcueaî naint e
decăsăt or i
e?”
„Purşisi mpl u,mis- apăr utfir esc,aspusel .Exactas t
aaş
fi vr utsă f acă şiea pent ru mi ne,ca să- miar ate că mă
iubeşt e.”
„Şidececr ezicăaiî nce tats- omaiaj uţ idupăcăsăt or i
e?”
am î nt rebat .
93
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
„Păi,am cr ezutcă l ucrur il
e orsă fie l
af elca-nf ami l
ia
mea.Tat amunceaşimamaseocupadecasă.Nu l -
am văz ut
niciodat ă pe tata dând cu aspi ratorul
,spăl ând vase sau
făcând ceva pr i
n casă. Mama nu muncea, nu av ea un
ser vi
ciu,aşacăţ ineacasal ună,găt ea,spălaşicălca.Şim-
am gândi tcăaşaenor mal .
”
SperândcaMar ksăfiî nţeles,şiel,ceînţel
esesem eu,l-am
întrebat:„ Mark,ce-ar ăspunsMar ypuţ in maiî nai
nte,când
am î ntrebat-oceanumeof ăceasăsesi mtăiubităpevr emea
cândî if ăceaicurt
e?”
Mar k ar ăspuns:„ Az is c-o ajutam şică f ăceam lucruri
împr eunăcuea. ”

Rugămi nţ
ile di
recţ
ionează i
ubi
rea, i
ar porunci
leo
st
ăvilesc.

„Deci,am cont i
nuateu,acum î nţelegide ce nu s- a mai
simţ i
tiubi t
ădi nmoment ulî ncareaiî nce t ats-omaiaj uţi
?”
Dădeadez ordi ncap.Am cont inuat :„Ţis- apăr utfirescsă
ur mezimodel ulpăr i
nţ i
lort ăiîn căsni cie.Apr oape cu t oţi
i
avem aceas tătendi nţ
ă,darcompor tament ult ăuf aţădeMar y
s-a schi mbatr adicalcompar ativ cu per ioada de di naintea
căsător iei.Lucrur i
lecare-idădeaucer titudi neac- oi ubeş t
iau
dispărut .
”
Apoi m- am î ntors spr e Mar y şi am î ntrebat- o: „Ce-a
răspuns Mar k când l-am î ntrebat:« De ce cr ezică aif ăcut
toateaces telucrur ipent r
u ea şiî mpr eună cu ea î naintede
căsător ie?»”„Aspuscăis- apăr utfiresc” ,ar ăspunsea.
„Corect !am ziseu.Şiamaispuscăexactas t
aarfivr utsă
facişit u pent ru el
,casă- iarăţică-liubeş ti
.Decif ăceat oate
acelel ucr uripent rutineşicu t i
ne,pent r u căaşaconsi dera
elcă t rebui esă-idemons trezicuiva că- li ubeş ti
.După cev -
94
 -GARYCHAPMAN -
aţicăsăt or i
tşiv -
aţimut atl acasav oas tră,elseaş tept acat u
săf acidi versel ucr ur i,casă- idemons tr
ez ică-li ubeş t
i.Săţ i
i
casa cur ată,să găt eş t
iş. a.m. d.Pe scur t,să f acianumi te
lucrur ipr in car esă- ţiexpr imii ubi rea faţă deel .I arapoia
văzutcănu f acini mi cdi n ceeaceseaş t
ept a;acum î nţ elegi
dece- asimţ i
tcănu- liubeş ti?”
ŞiMar yaî nceputsă dea di n cap.Am cont inuat :„ Eu
consi der că mot i
vulpent ru car e sunt e ţ
iamândoiat âtde
nefericiţiî n căsni cie es te că ni ciunul nu- i ar at ă ar at ă
celuilaltcă- liubeş te.”
Mar yaz is:„Cr edcăaidr ept ate!I armot ivulpent ru car en-
am maif ăcutdi versel ucr uripent ru eles tecămi -adi spl ăcut
tonull uipor unci t
or .Măsi mţ eam depar c-arfiîncer catsă- mi
impunăsăfiucamai că-sa!”
„Aidr eptate,am spus.Ni mănuinu- ipl acesăf acăcevadi n
obligaţie. De al tf
el ,i ubi r
ea t rebui e dăr uită î nt otdeauna
gratui t
.Dr agos te cu f orţa nu se poat e.Î lput em r uga pe
celălaltsăf acădi ver sel ucrur i
,darnu put em să- ipor unci m.
Rugămi nţ i
ledi recţioneaz ăiubi rea,i arpor unci l
eos tăvilesc.”
Mar k ai nt erveni t:„ Mar y ar edr eptat e.I -
am v or bitpeun
ton por unci torşim- am ar ăt atmer eu nemul ţumi tdeea,ca
soţie,pent rucăm- adez amăgi t.Şt iucăam spusni ş telucr uri
îngroz i
toar eşi-midauseamacăesupăr atăpemi ne. ”
„Cr edcăl ucrur i
lepotfiî ndr ept ateuşor ”,am z is.Am scos
din buz unarni ştecar t
onaşe.„ Hai deţisă î ncercăm ceva!Aş
vreasăl uaţ ilocamândoipet rept elebi sericiişisăf ace ţicât e-
ol istă cu r ugămi nţ i.Mar k,vr eau să scr i
it reisau pat r u
lucrur icar e,dacăl e-aigăsif ăcut esear a,cândt e-aiî nt oar ce
acasădel al ucr u,t e- arfacesăt esi mţ iiubi tdeMar y.Dacă
estei mpor tantsă găseş tipat ulf ăcut ,at uncinot ează as ta.
Mar y,vr eau săî ntomeş tiol istăcu t r
eisau pat rul ucrur il a
care aivr ea să t e aj ute Mar k,l ucr ur icar et e-arf ace să t e
95
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
si
mţii ubi
tă.”(Mă pr i
cep la l
ist
e; ne ajută să gândi
m
punct
ual.)
După cincisau şase mi
nute mi-au datli
stel
e.Lis
talui
Markarătaaşa:

1.săfacăpaturi
lez i
lni
c;
2.săgăsesccopil
ulspălatpefaţăcândajungacasă;
3.săpunăpant ofiil
alocull
orpânăvineudel amuncă;
4.să seapucedegăt i
tînaint
esă ajung acasă,ca să nu
dur ez
emaimul tde30-40demi nutepânămâncăm.

Am cit
itl i
stacu glast areşii-
am spusluiMar k:„Decisă
înţel
egcadacăMar yvaf aceacestepatrul
ucruri,l
eveisocoti
dreptdovezidei ubi
re.”
„Exact
!a spusel .Dacă faceacestepat
rul ucruri
,îmiv oi
schimbar adicalati
tudineafaţădeea.”
Dupăaceeaam ci ti
tlistaluiMary:

1.vreau să spele maşina săptămânalşisă nu mail ase

as t
apeseamamea;
2.vreausăschi mbescut ecelecopi
luluidupăceseîntoarce
searaacasă,maial esdacăeusuntpr i
nsăcugătit
ul;
3.vreau să dea cu aspi ratorul pri
n casă o dată pe
săpt ămână;
4.vara,vreau sătundăsăpt ămânalgaz onul,casănu mai
creascăat âtdemar e,încâtsă-mifier uşi
necu grădina
noas tr
ă.

Am spus:„ Mary,să înţel

eg că,dacă Mar k va f
aceaceste
patrulucruri
,leveisocotidovezial
eiubi r
iil
ui.
”
„Exact! a spus ea. Ce bine-ar fi să f
acă asta pent
ru
mine…”
96
 -GARYCHAPMAN -
„Mar k,ţ ise par e accept abilăl i
st al uiMar y? Cr ezică ai
puteaf aceacest elucrur i?”
„Da” ,aspusel .
„Mar y,ţ iseparr ezonabi lelucr ur i
ledepel i
s t
al uiMar k?
Le-aiface?”
„Da,a z isea.Aşput ea f ace asta.Î nainte,mă nenor ocea
gândulcă,or ice-aşfif ăcut ,nuer ani ciodatăde- ajuns.
”
„Mar k,am z is,îţidaiseamacăceeacevăr ecomandeu se
îndepăr t
eaz ădemodel ulcasni cadopt atdepăr inţiităi
?”
„Păi,az i
sel ,taică-meut undei arbaşispal ămaşi na.”
„Darnu schi mbă scut ecele şini cinu dă cu aspi rat
or ul
,
nu-iaşa?”
„Aşae” ,az i
sel .
„Nu eş tiobligatsă f acişiacest el ucruri,înţelegi
?Î nsă,
dacălev eiface,v orfiodovadădei ubi refaţădeMar y.
”

Ceea ce facem unul pentru cel

ălalt înaint
e de
căsători
e nu coi
nci
de neapăr
at cu ceea ce vom face
dupăcăsători
e.

LuiMar yi -am spus:„ Spercă- nţelegicănu eş t

iobligat
ăsă
faciacestelucr ur i;dar ,dacăvr eisă- ţiexpr
imii ubireafaţ
ăde
Mar k,aipat ru căil aîndemână.Vr eau săspun cămer it
ăsă
încer cisăfacil ucr uril
eas teavremededouăl uni,casăv ez
i
dacă aj utăl a ceva.După două l uni ,poatev eivr ea să mai
trecişial tel ucr ur ipe listă,pe car e să l
ef ace ţ
iî mpreună.
Totuşieum- aşr ez umal aunl ucrupel ună.”
„Misepar elogi c”,az isMar y.„Mul ţumim mul tdeaj utor”
,
a spusMar k.S- au l uatdemână şiau pl ecatspr emaşi nă.
Mi -am spuscugl ast are:„Credcăaavutşibi sericaunr olîn
toatăt reabaas ta.Pr obabilc-osă- mipl acăsăfiu un sf et
nic

97
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
bun. ”N- am ui tatni ciodat ă popasulmeu l a umbr a acel ui
copac şi ni ci aceas tăî ntâmpl are car e m- a aj utat să- mi
îmbogăţ escexper ienţa.
Dupăaniî nt regidecer cetar e,mi -am datscamacăMar kşi
Mar ymi -au pr ez entatosi tuaţ ieînf eluleiuni că.Rar eor imi -
af ostdatsă î nt âlnescun cupl uîn car eambi ipar tener isă
aibăacel aşil i
mbajali ubi ri
i.At âtpent ru Mar k,câtşipent ru
Mar y ,„ ser vicii
le” er au l i
mbaj ulpr imar ali ubi rii.Sut e de
persoanesepoti dent i
fica fiecu Mar k,fiecu Mar y,simţ i
nd
iubirea cel ui l
alt pr in ser viciilef ăcut e de aces ta.Aşez ar ea
pant ofil or l a l ocul l or , schi mbat ul scut ecel or copi lului,
spălat ulvasel orsau almaşi ni i,dat ulcu aspi rator ul,tunsul
peluz eisunt ,t oate,l ucr uricar eî nseamnă ext rem de mul t
pent ru or i
ceom alcăr uil imbaj ulali ubi riies ter eprezent at
de„ ser vicii”.
Pr obabi lcăt eî nt r
ebi :Dac ă Mar kşiMar y vor beau ac elaşi
li
mbaj al i ubi rii
, de c e aveau t otuşi at ât ea pr obleme?
Răspunsule că v orbeau di alecte di ferite. Făceau di v erse
lucrur iunulpent ru cel ălalt,darnu pecel emaii mpor tant e.
Cândi - am pusî nsi t
uaţ i
adeaanal i
zasi tuaţ iaconcr et,şi -
au
ident ificat uşor di alect ele speci fice. Pent r u Mar y aces ta
cons taî n spăl at ulmaşi nii,schi mbat ulscut ecel or ,dat ulcu
aspir at orul şi t unsul pel uz ei,î n vr eme ce pent ru Mar k
cont au f ăcut ul pal ul ui, î ngr i
jirea copi lul ui, aşez ar ea
pant ofil or l al oc şipr egăt i
r ea ci neil at imp.Odat ă ce- au
începutsăv or beascădi alect el ecor ecte,r ez er vor ull oraf ect i
v
s-a umpl ut .Cum l i
mbaj ull or pr imar de i ubi re er a celal
„servici ilor”,î nvăţ area di al ect ului cel uilalta f os tr elat i
v
simpl ă.
Înai nt edea- il ăsaî nur măpeMar kşiMar y ,aşvr easămai
fac tr eiobser vaţ ii
.Maiî ntâi ,si tuaţ i
al ori lus treaz ă clarcă
ceea ce f acem unulpent ru cel ălaltî nai nte de căsăt ori
e nu
98
 -GARYCHAPMAN -
coinci de neapăr at cu ceea ce v om f ace după căsăt or i
e.
Înaint e de aces t moment sunt em conduşi de obsesi a
îndr ăgos tirii
.După nunt ăr edeveni m ceicar e am f ostmai
înaint edeaneî ndr ăgos ti.Acţ i
uni l
enoas t r
esunti nfluenţ ate
deexempl elepr eluat edel apăr i
nţ i
,depr opr i
aper sonal itate,
de f elulî n car e per cepem i ubirea,de emoţ iile,nev oile şi
dor i
nţ ele noas tre.Un si ngur l ucr u es te si gur î n pr ivinţ a
compor tament uluinos tru –nu va fi acel aşica at uncicând
am f os t„îndr ăgos t
iţi”.
As t
fel, aj ungem l a cel de- al doi lea adevăr i lus trat de
sit
uaţ ial ui Mar k şi a l ui Mar y.I ubi rea es te o al eger e.
Dr agos tecu f orţanu sepoat e.Mar kşiMar ysepl ângeau de
compor tament ullor,î nsă n-av eau s- aj ungă ni căi er iaşa.De
îndat ă ceau al essă ser oageunulpeal tulsă f acă di ver se
lucrur i,şisă nu- şimaipor uncească,căsni cial oraî nceput
săi ntr epeun f ăgaşbun.Î n gener al,r epr oşur i
leşipor unci le
conduc l ai nstalarea unei di stanţ eî ntr e par tener i. Dacă
insişticu acuz ele,s- arput eacapânăl aur măpar tener ulsă
te ascul te şi să f acă ceea ce vr ei,î nsă aces tl ucr u nu
înseamnă neapăr atcă t eiubeş te.Până şipr i
nr ugămi nţ i–
„Aşvr ea să spel imaşi na,să schi mbiscut ecelecopi lului ,să
tunz ii ar ba”–nu poţ iface decâtsă di recţionez ii ubi rea,şi
nicidecum s- o gener ez i.În fiecarez i,oameni ial eg î n mod
conş tientsă- şiiubeascăsaunupar tener ul.Dacăal egem să- l
iubim,t rebui esăneexpr imăm i ubi r
eaaşacum î şidor eşteel ,
astfelî ncâtdr agosteanoas trăsăai băr ăsune tînsufle t
ulsău.
Exi st ă şiun alt r eil
ea adevăr ,î nsă pe aces ta nu- lva
înţelege decât o per soană capabi lă de o i ubi re mat ur ă.
Repr oşur ilepar tener ul uicu pr i
virel a compor t ament ulmeu
arată cu pr ecizi
ecar ees telimbaj ull uipr imardei ubire.Î n
gener al ,lucr urilepecar el ecr i
ticăoameni il apar tenersunt
celecar el elipsesccelmaimul tî n pl an af ectiv.Repr oşur i
le
99
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
sunto modal itatei neficientă de a- lf ace pe cel ălal
tsă t e
iubească. Odat ăî nţeles aces tl ucru, put em să anal i
zăm
reproşur i
ledint r-
oper spect i
vădi ferit
ă.Depi ldă,săz icem că
soţiaîispunesoţ ului,dupăceacest aî ifaceunr eproş:„ Mise
parecăl ucrulaces ta es tef oartei mpor t
antpent rut i
ne.Poţ i
să-miexpl i
cişimi e de ce?”Î n gener al,r eproşur ilet rebuie
însoţit
edeexpl icaţi
i.Dacăi niţ
ieziodi scuţ i
edupămodel ulde
maisus,est e posibilca r eproşur i
le să cape te maidegr abă
valenţaunorr ugămi nţ idecâtaunorpor unci .Fapt ulcăMar y
îir eproşa lui Mar k că mer ge l a vânăt oar e nu î nsemna
neapăr atcăeaur aspor tulr espect i
v.Mar yer asupăr atăcă,
dincauz ăcăpl ecal avânăt oare,soţ uleinu maiav eat impsă
spelemaşi na,sădeacu aspi ratorulşisăt undăi arba.Odat ă
ce ela î nvăţatsă vi nă înî ntâmpi nar ea nev oiieide i ubire
fol
osind limbajuleiaf ect i
v,Mar yat oleratmaiuşorpl ecarea
luilavânăt oare.

Pr
eşsaui
ubi
tă?

„L-am slujit20deani ,i-

am f ăcutt oatepof t
ele,m- am făcut
preş înfaţal ui,iarelm- ai gnor ai,s- a purtatur âtşim- a
umi l
itînfaţapr iet
enil
orşiaf ami l
i ei.Nu-lur ăsc,nu- idoresc
să seîmbol năvească,darî ldispre ţuiescşinu vr eau să mai
tr
ăiesccuel .
”
Aceastăf emeiei-afăcutser vici
isoţ ul
uieivr emede20 de
ani,darnu î n chip deiubire.A făcutt ot
uldi nf r
ică,pent ru
căs-asimţ itvinovatăşipentrucăaavutr esentiment e.

Având î
n veder
eschimbăril
esoci
aledin ul
timii30 de
ani,femeia şi bărbatul nu mai au, în societ
atea
actual
ă,roluribi
nedefini
te.

100
 -GARYCHAPMAN -

Unpr eşes teunobi ect.Poţisă- ţiş t

ergipi cioarel epeel ,poţ i
călcapeel ,îlpoţ iterf
elisau îipoţ if aceor i
cevr eit u.Nu ar e
voinţăpr opr i
e.Poţ isă-lfol
oseş ticapeunser vitor ,darpr eşul
nu- ţipoat efi i ubit.Cât ă vreme ne t ratăm par t ener i
ica pe
nişteobi ecte,anul ăm posi bili
tat ea i ubirii.Mani pul area pr in
insuflareasent iment uluidevi novăţ ie(„Dacăaifi f ostosoţ i
e
bună,aifi f ăcutas tapent ru mi ne” )nu est esub ni ciof ormă
unl i
mbajali ubi rii
.Cons trânger eai ndusăpr inf r ică(„Veif ace
asta,i ardenu,osăr egreţiamar nic!”)es tes trăinădei ubi r
e.
Nimenin- art rebuisă devi nă vr eodat ă„ preş”î nf aţa cui va.
Put em îngăduisă fim f olosiţi
,darsă nu ui tăm că sunt em
oamenişiav em emoţ i
i,gândur işidor inţe.Av em capaci tatea
să luăm hot ăr âr işisă trecem l af apt e.Fapt ulcă nel ăsăm
fol
osi ţ
isau mani pulaţidecel ălaltnu es teodovadădei ubi r
e.
Este,î nr ealitate,un actdet rădar e.Îiper mi ţipar tener ului
să-şicul tive obi ceiuriinumane.I ubi r
ea gr ăieş te as t
fel:„ Te
iubescpr eamul tcasăt elassămăt rateziaşa.Nuebi neni ci
pent rutine,ni cipent rumi ne.”

Depăşi
reapr
ejudecăţ
ilor

Pent ru aînvăţal i
mbaj ulser vici
il
or,uni idi ntr
enoit rebuie
să treacă pest
epr ejudecăţ il
epr ivi
nd r ol
ur il
edesoţşisoţ i
e.
Mar k proceda aşa cum pr ocedează nenumăr aţialţioameni .
Ur maunmodelî nvăţatdel amamaşidel at atăllui.Darni ci
măcaras ta nu-iieşea pr ea bine!Tai că-su spăl a maşi na şi
tundea i arba, însă Mar k nu. Aceast a er a i maginea l ui
ment alădesprece- artrebuisăf acăunsoţ .Nusev edeadel oc
dând cu aspi ratorulsau schi mbând scut ecele copil
ului .Şi
totuşi, s-a arătat dispus să t reacă pes te pr ej
udecăţ i
le
respectiveatuncicând şi -a datseama câtdei mpor tanter a
101
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
pent ru Mar ysă f acă acel el ucr uri.Nu t rebui esă pr ocedăm
cu t oţiilaf el ,dacăl imbaj ulpr i
mardei ubi realpar tener ului
pr esupunesăf acem cevacar enisepar enefir escî nr apor tcu
rolulnos tr
u.
Având î nv eder eschi mbăr ilesoci aledi n ul ti
mi i30 deani ,
femei a şibăr batulnu maiau,î n soci etatea act ual ă,r olur i
binedefini te.Tot uşiaces tl ucr u nu î nseamnă că am scăpat
deor iceur mădepr ejudecăţ i.Di mpot rivă,număr ulaces tora
s-a mul ti
pl icat. Î nai nt e de apar iţia t eleviziuni i
, i deea
oameni l
ordespr eceea cet r
ebui asă f acăosoţ iesau un soţ
ţinea, î n pr imul r ând, de model ul păr intesc. Odat ă cu
dez voltar ea t eleviziuni işicu pr olif
er area f ami lii
lor f ormat e
dint r-un si ngur păr inte, au apăr ut i nfluenţ e di n af ara
cămi nului .I ndi f
erentde păr erea ta despr er olulbăr batului
sau alf emei i
,s- arput ea ca par tener ulsă per ceapă aces t e
lucr ur i difer it. Trebui e să fii di spus să exami nez i şi să
renunţ il apr ejudecăţ i
,pent ru a- ţiexpr ima maibi nei ubirea
faţădecel ăl alt.Nu ui ta,pr ejudecăţ i
lenu- ţifolosescl ani mi c!
Înschi mb,dacăsat isfacinev oileaf ectiveal epar tener ul ui,vei
av eaomul ţimedeavant aje!
De cur ând, o f emei e căsăt ori
t ă mi -a spus: „ Domnul e
Chapman,am să- mit rimi tt oate pr ie tenel el a conf er i
nţel e
dumneav oas tră!”
„Cum aşa?”am î nt rebat -
o.
„Păi ,mi -aţ ischi mbatr adicalcăsni cia,az isea.Î nai ntesă
veni m l a conf eri
nţ a dumneav oas tră,Bob nu mă aj uta cu
nimi c. Ne- am angaj at amândoi i medi at ce- am t ermi nat
facul tatea,darpeat uncieldej asocot eacăededat or iamea
să f ac tot ulî n casă.Depar t
e de elgândulsă mă aj ute cu
ceva!Dupăconf erinţ ă,aî nceputsămăî ntrebe:« Cu cesăt e
ajutî nsear aas t
a?»Am r ămasper plexă!I niţial,numi -av eni t

102
 -GARYCHAPMAN -
săcr edcăeposi bilaşaceva,daraut recutt reianideat unci ,
iarelcont inuăsămăspr ij
ine.
Trebui esă r ecunosccă l aî nceputa f os tgreu.Î n primel e
săpt ămâni ,a f ostchi aramuz ant ,pent ru că nu ş ti
a să facă
absol utni mi c.Când a spăl atpr ima dat ăr ufele,î nl oc de
de tergent a pus î nălbitor. S- a ales pr aful de pr osoapel e
noas t r
eal bas t
re!Apois- a chinui tsă î nve ţesă pună un sac
degunoiî ncoş.Dupăaceea,cândaspăl atvasel e,is- apăr ut
ciudat că i eşeau bul e di n gur a de scur gere a cel ei l
al t
e
chiuve te.N- aî nţ elespr eabi necar eer apr oblemapânăn- am
interveni t eu şii -am ar ătat că se î nfundase.I deea e că
începuse să- şi expr i
me i ubirea î n l imbaj ul meu, i ar
rezer vorulmiset otumpl ea.Acum ş t
iesăf acădet oatepr in
casă şi mă aj ută mer eu. Pe trecem mul t mai mul tt imp
împr eună,pent ru cănu mait rebuiesăt rebăluiescî ntr-una.
Şieu am î nvăţ atl imbaj ull ui.Şimă asi gurcă ar e mer eu
rezer vorulpl in.”
Oar esăfiechi araşadesi mpl u?
Simpl u?Da!Uşor ?Nu!LuiBob nu i -af ostuşorsăt reacă
pes tepr ejudecăţ il
eî n car eacr ezutvr emede35 deani .S- a
strădui t mul t, dar acum poat e or icând să- ţi spună că,
învăţ ândl imbaj ulpr imardei ubirealpar t eneruluişial egând
să- lv orbeş ti,v ei r euşi să schi mbi f undament al cli
mat ul
afectivdi n căsni cie.Şiacum să t recem l a celde- alcinci lea
limbajali ubi rii
.

103
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-

8
ALCI
NCILEA LIMBAJALIUBI
RII
:
CONTACTULFIZIC

Se ş t
ie de mul t
ă vr eme că at inger ile r epr ezintă o
modal i
tat e de expr imar eai ubirii
.Numer oase pr oi ecte de
cer ce t
ar eî n direcţ iadez voltăr iicopiluluiau aj unsl aaceas tă
concl uzie:sugar iicar esuntţ i
nuţ iînbr aţeşial intaţiv orav ea
o vi aţă af ect i
vă maisănăt oasă decâtceipe car e păr inţi iîi
răsf aţă numaidi n când î n când.Se ş tie de când l umea şi
pământ ulcă e i mpor tantsă ne al int ăm copi i
i.Acum două
mi ideani ,evr ei
idi n Palest i
na,car e-Lr ecunoşt eau peI isus
dreptun mar eî nvăţ ător,şi -au dus pr unci il a Elca „ să- Şi
9
pună mâi ni lepest eei ”.Pr obabi lcă- ţiami nt eştică uceni cii
luiI isusi -au cer t atpepăr inţ i
,gândi ndu- secă Mânt uitor ul
avea pr ea mul tedef ăcutcă să maiai bă şigr i
ja unorf apt e
mi nor e.Darî nSf ânt aScr i
pt ur ăscr i
ecăI isuss- asupăr atpe
uceni cişil e-az is:„« Lăsaţ icopi iisă vi nă l a Mi ne şinu- i
opr iţi; căci î mpăr ăţi
al ui Dumnez eu es te a cel or ca ei .
Adevăr at vă spun că or icine nu va pr imi î mpăr ăţ i
al ui
Dumnez eu caun copi laş,cu ni ciun chi p nu vai ntr aî n ea! »
Şi,l uându- iîn br aţe,i -
a bi necuvânt at,punându- Şimâi ni le
10
pes te ei .” I ndifer ent de cul tura de car e apar ţi
n,păr inţi
înţel epţisuntnumaiacei acar e-şiali
nt ăcopi ii.
Cont act ul fizi
c es te, de asemenea, o modal i
tat ef oar te
eficient ă deexpr imar ea iubi r i
iconj ugal e.Ţi nut uldemână,
săr ut urile,î mbr ăţ işăril
eşir apor tulsexualr eprezint ă,t oat e,
modal i
tăţ i pr in car e î i put em comuni ca par tener ul ui

9
Mar
cu10:13(n.a.
).
10
Marcu10:14-
16(n.a.
).
104
 -GARYCHAPMAN -
sent i
ment ele noas tre de i ubi re. Pent ru uni i, at inger ile
cons ti
tui epr incipal ullimbajali ubir i
i .Dacă nu au par tede
aces tlucr u,nu sesi mti ubi ţi.Î n schi mb,dacăsuntal i
nt aţi,
rez ervor ull oraf ect
i ves tepl i
n şisesi mtî nsi gur anţă,ş ti
u că
sunti ubi ţ
idecel ăl
al t
.
Pevr emur i,lumea spunea:„ Calea căt rei ni ma băr bat ului
trece pr ins tomac. ”Mul ţibăr baţ iau f os t„ î
ndopaţ ipână l a
ref uz”def emeicar eaucr ezutî naceas tăfilozofie.Desi gur ,cei
cu per cepţ iiv etus t
enu segândescl ai nimă ca l a un or gan
fiziologic,cical aun cent ru or gani cali ubirii.Arfi f os tmai
firesc ca l umea să spună:„ Cal ea căt rei nima unorbăr baţ i
trecepr ins tomac. ”Î miami nt escdeun băr batcăsăt or itcar e
mi -az is:„ Domnul e Chapman,soţ ia mea e o bucăt ăreasă
foar ter afinat ă.St ă or eî ntregiî n bucăt ăr i
e pr egătind ni şte
felur ide mâncar e extr em de compl icat e.I areu suntgenul
car e mănânc doarcar ne cu car tofi.I -am spus că- şipi erde
vr emea ai ur ea.Mi e- mipl acemâncar ea si mpl ă.Ea sesi mt e
jigni t
ăşimăî nvi nuieştecăn- oapr eci ezaşacum t rebui e.Eu
o apr eciez .Î nsă mi -arpl ăcea s- o văd că- şif ace vi aţa mai
uşoar ăşicănu maipi er deat âtavr emecu găt itul.At unciam
pe t r
ece maimul tt i
mp î mpr eună,i area arav ea ener gie şi
pent ru al tel ucr uri.” Cat egor ic că aces te„ al tel ucr ur i” se
ref erăl a ceva ce es t
e maiapr oape de sufle tull uidecât
pr epar at eler afinate.
Femei a r espect ivă er a o amant ă f rustrat ă. Copi lăr i
se
al ăturideomamăcar ef useseobucăt ăreasăext raordinar ăşi
deunt at ăcar eapr eciadi npl inef ortur il
eei .Î şiami nt eacum
tat ălîispuneamamei :„ Cuasemeneabunăt ăţ ipemasă,mi -e
totmaiuşorsăt ei ubesc! ”Tat ăleier aun adevăr ati zvorde
compl iment el aadr esanevest e- siişiat alentul uieicul inar .În
par ti
cul arsau î n publ ic,î ilăuda mer eu aceas t
ă pr iceper e.

105
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
Fiicapr eluaseexactmodel ulmamei .Probl emaer acăsoţ ulei
aveaunal tlimbajali ubi ri
i,spr edeosebi redet atălei.
Discutândcubăr bat ulr espect i
v,mi -am datseamai medi at
căpr i
n„ altelucruri”elser ef
er ea,def apt ,lasex.Cândf ăcea
sexcu soţ ialui,sesi mţ eai ubi t.Darat uncicând,i ndi f
er ent
din cemot i
v,ea-ir ef
uz a avansur i
lesexual e,nu er a chip ca
să-l convi ngă că- liubea cu adevăr at, cu t ot talentul ei
culinar.Băr batulnu av ea obi ecţiila adr esa mâncăr urilor
rafinate,dar ,înadânculsufle tul ui,nuput ear enunţ adel ocl a
ceeaceî nţelegeaelpr in„ iubire” .
Rapor tulsexualeun di alectall imbaj uluir eprezentatde
cont actul fizi
c. Dintre cel e cinci si mţ ur i
, cel tact i
l, spr e
deosebi redecel elal
tepat ru,nu est elimi tatlaosi ngur ăz onă
trupească.Mi nusculiir eceptor iitactil
isuntl ocalizaţipet ot
trupul . Când sunt at inşi sau apăsaţ i, ner viir eceptori l
or
trimit i mpul suri căt re cr eier. Cr eierul i nterpreteaz ă
impul sur i
leşiaşasef acecă,at uncicândat i
ngem un l ucr u,
avem osenz aţi
edecal dsaur ece,det aresaumoal e.Senz aţia
poat e produce dur ere sau pl ăcere.O put em i nt
er preta ca
fii
ndpl ăcut ăsauos ti
lă.

Contactulfizi
c poat
e consoli
da sau poate di
struge o
r
elaţie.Acest
a poatetransmiteurăsaui ubi
re.

Anumi t
ez oneal ecorpuluisuntmaisensi bil
edecâtal tele.
Difer
enţ a constăînf aptulcă minuscul iireceptoritacti
linu
suntr epartizaţiî
n modegalî n cor p,cisuntmaiconcent raţi
înunel ezone.Vâr fullimbiiest
ef oartesensibillaati
nger e,în
vreme ce par tea din spate a umer il
or e cel mai puţ i
n
sensibil
ă.Ext r
emităţi
ledegetelorşivâr fulnasul uisuntal te
zone extrem de sensi bil
e.Scopulnos tru nu est etotuşisă

106
 -GARYCHAPMAN -
înţelegem baz a neur ologi că a si mţul uit actil,cii mpor tanţ a
luipsi hol ogică.
Cont act ulfiz i
cpoat econsol i
dasaupoat edi s trugeor elaţie.
Aces ta poat et ransmi te ur ă sau i ubi re.Per soana alcăr ei
li
mbaj es t
e cont act ul fiz ic va r ecepţ i
ona mesaj ul as t
fel
transmi s mul tmaiput ernic decâtpr in cuvi nt el
e„ te ur ăsc”
sau „ tei ubesc” .O pal mă î ipoat ef acemul tr ău unuicopi l
,
dares tedi strugăt oar epent ru copi lulalcăr uil imbajpr i
mar
ali ubi riies t e cont act ulfiz ic.O î mbr ăţişare căl dur oasă î i
transmi te or icăruicopi lcă es t
ei ubi t,darî nseamnă enor m
pent ru cel ce r ecept eaz ă, ca l i
mbaj pr imar al i ubi rii
,
cont actulfiz ic.Acel aşil ucr ues tevalabi lşipent r uadul ţi.
În căsni cie,cont act ulfiz icsenz ualpoat el uamul tef or me.
Cum r ecept oriit act ili sunt l ocal izaţi pe î nt reg cor pul,
atinger eat andr ăat rupul uipar tener ul uipoat efioexpr esi ea
iubir i
i.Aces tl ucr u nu î nseamnă că t oate at inger il
e pr oduc
aceleaşisenz aţii
.Unel e gener ează maimul tă pl ăcer e decât
altele.Celmaibun ghi dî n aces tsens es t
e,evi dent ,chi ar
par tener ult ău,î nt r ucât ,î n cel e din ur mă,pe elvr eisă- l
iubeş ti.Par t
ener ulş tiecelmaibi necar esuntat inger ilepe
car eleper cepedr eptt andr e.Nui nsi stasă- ldez mi erziînf elul
tău sau când ait u pof tă!Î nvaţă să v or beş tidi alectulei !
Par tener ulpoat er ecept a unel eat inger idr eptnepl ăcut esau
ener vant e.Dacăi nsi ş ticu mângâi eriler espect ive,î icomuni ci
exactopusuli ubi rii,dov edi nd numaică nu eş tisensi bill a
nev oil
el uişică nu- ţipasă deges tur il
ecar e- lexci tă.Să nu
car ecumva să cr ezică at ingerilecar e- ţipr ocur ăţ iepl ăcer e
funcţ ioneaz ăl afelşipent ruel !
Atinger il
e t andr e pot fi expl i
cite, pr esupunând o
concent raret otală.Î n aceas tă categor i
ei ntră,de exempl u,
masaj ulspat eluisau pr eludiul,car e cul mi neaz ă cu act ul
sexual .At inger il
et andr e potfi,de asemenea,şii mpl icite,
107
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
presupunând doar o r eacţie scur t
ă, ca at unci când, de
exempl u,î ipuipar tener uluio mână peumărî nt imp ce- ţi
tornicaf eaî nceaşcăsau cândt el i
peş t
idet rupull uiî nt imp
ce t recipe l ângă elpr in bucăt ărie.Evi dent că at ingerile
expl icite pr esupun maimul tt i
mp,nu numaicu pr ivirel a
acţiuneapr opr iu- zisă,cişil acul tivar eamodal i
tăţ iiprin car e
să-i comuni ci par tener ul ui, cu aj ut orul at inger il
or, că- l
iubeş ti. Dacă aces tar ecept ează dr agos tea t a pr in masaj ,
atuncit i
mpul ,bani işiener giaconsumat epent ruadev eniun
maseurbun r epr ez intăomi şcar eî nţ eleapt ă.Î n caz ulîn car e
pr i
nci pal ul di alect al par t
ener ului est er apor tul sexual ,
trebui esăci ti
ţ işisădi scut aţidespr ear t
adeaf acedr agos te;
aces tl ucr uvai ntensi ficaexpr esiai ubi ri
i.
Atinger i
lei mpl ici teţ in maidegr abă dei niţiativă decâtde
timp,maial es dacă l imbaj ult ău pr i
marde i ubi re nu es te
cont act ul fiz ic şi dacă nu ai cr escut î ntr- o „ familie
afect uoasă” .Nu t rebui esă- ţirez erviuni nt ervalspeci alcasă
staial ăturidepar t enerpecanapeaşisăvăui taţiamândoil a
emi si uneapr efer ată,î nsăebi nesăş ti
icăaces tl ucru poat e
ajut amul tlaexpr imar eai ubiriipecar ei-opor ţ
i.Nu- ţiiamai
mul tde- ocl i
păsă- ţiat ingidi scr etpar tener ulî nt impcet reci
pel ângăelpr incamer ă.Săvăal int aţicândpl ecaţ işicândvă
întoar ce ţiacasă suntges t
ur icar e se pott r
aduce pr int r
-un
săr utsau pr i
nt r
-oî mbr ăţ i
şar escur tă,darcar eî icomuni că
foart eeficientpar tener uluisent i
ment elet ale.
Imedi atce- ţidaiseama că l imbaj ulpr imarde i ubi re al
celui laltes tecont act ulfiz ic,eş tilibersă- ţ
iexpr i
mii ubi reaîn
cele mai di fer ite modur i – numai i magi naţ i
e să ai !
Descoper irea z onel or er ogene şia unor noimodal ităţ ide
atinger e poat e fi pal pitant ă. Chi ar dacă nu eş ti adept ul
„mângâi erilorpesubmasă” ,s-arput easăcons taţ icăaces te
ges tur iconf erăf ar mec uneii eşi riî n or aş. Dacă nu eş ti
108
 -GARYCHAPMAN -
învăţatsăvăţ i
neţidemânăî n publ i
c,ebi nesăş tiicăpoţ i
umpl er ez
erv orulafecti
valpar tener uluiprin si
mpl ulf aptde
a-llua de mână şide a s tr ăbate as tf
elpar carea,până l a
maşină.Chi ardacănu av eţiobi ceiulsăvăsăr utaţideî ndat ă
ceur caţiîn maşi nă,nu eexcl ussă const aţică aces tl ucru
poate spor i cu mul t plăcer ea căl ători
il
or. Gestul de a- ţ
i
îmbrăţişasoţ iaînaintesăpl ecel acumpăr ăturiestemaimul t
decâto expr esiea i ubiri
i,eun î ndemn să se î nt oarcă mai
repede acasă. Dez miardă z onel e mai puţ in expl orate ale
corpuluipar teneruluişiv ezidacă- iîiplacesau nu senz aţ
ia
respecti
vă.Datfii ndcăî ncer cisă- iînv e
ţili
mbaj ul,elt rebuie
săaibăî ntotdeaunaul t
imulcuvântî naceas t
ăpr ivinţă.

Tr
upulef
ăcutsăfiemângâi
at

Fi ecar e par te din mi ne se r egăseşteî n t r

upul meu.
Mângâi e-mitrupulşimămângâipemi ne.Cândt edi stanţ ezi
de fizi culmeu,t e di stanţezi,aut omat ,şide sent i
ment el e
mel e.Î nsoci etateanoas tră,strânsulmâi niies t
eomodal i
tat e
de a- icomuni ca celuilaltdeschi derea şiapr opierea la niv el
social.Î nrareleocaz i
iîn car eci nevar efuzăsădeamânacu
alt
ci neva,pr i
mulî it r
ansmi tecel uilal
tcăeceva î n neregul ă
cu r el
aţ i
alor.Fiecar ecomuni tatear eun ges tspeci ficpent ru
salut .E posi bilca un băr batamer i
can obi şnuitsă nu se
simt ăî nl argulluicândes t
eî ntâmpi natdeuneur opeangat a
să-lî mbr ăţi
şez e sau să- lpupe,î nsă aces te gestur iau,î n
Eur opa,aceeaşisemni ficaţiepecar eoar estrânsulmâi niiîn
Amer ica.
Fi ecar e soci etat
e cunoaş t e modal it
ăţi pot r i
vit
e şi
nepot r ivi
te de a i ntraî n cont actcu r eprezent anţiisexul ui
opus. At enţi
a î ndrept ată r ecent spr e pr oblema hăr ţuir i
i
sexual ea scosl ai veală modal ităţ
ilenepot ri
vite.Î n căsnici e
109
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
însă,limita di
ntre gesturi
lepot rivi
te şicel
e nepotri
vit
e es te
mul tmaiper misi
vă,fiind stabili
tă chiardecupl u.Desi gur,
abuz ulfizi
c este socotitintolerabilde către soci
etat
e,i ar
organizaţi
il
esocialeau hotărâtsăvi năî nspri
ji
nul„soţii
lorşi
soţi
lormal tr
ataţi”
.Cat egori
c,t rupulef ăcutsăfiemângâi at,
şinicidecum viol
entat.

Dacă li
mbaj ul primar de iubir
e al partenerului e
contact
ulfizi
c,est e esenţ
ialsă-
lstrângiîn braţe când
plânge.

Epocaact ual ăest ecar acterizatăcafii ndunaal i

ber tăţ i
işi
a sexuluil i
ber .Odat ă cu mani fes t
area aces teiliber tăţi,am
avutocaz iasăr ealizăm căocăsăt oriecu v eder ilar gi,încar e
ambi ipar t
ener isuntl iberisă î nt reţi
nă cont actesexual ecu
alt
eper soane,est ebi z ară.Ceicar enu obi ecteaz ăî n vi rtutea
unuit emeimor alobi ect ează,î n celedi n ur mă,î n baz aunui
temeiaf ectiv.
Având î nv ederenev oia omul uidei ntimi tateşidei ubi re,
cei mai mul ţi nu- iî ngădui e par tenerul ui o asemenea
li
bertate.Când aflăm că aces taî nt r
eţine r elaţiisexual e cu
alt
cineva,î ndur ăm o suf erinţă pr ofundă,i ari ntimi tatea di n
cuplu di spar e.Î n dosar el
e consi lieril
or mat rimoni aliexi stă
nenumăr ater apoar te despr e soţişisoţ i
icar eî ncear că să
înfr
unt e t r aumel e emoţ i
onal e pr ovocate de i nfidelitatea
partener eisau a par tener ului.Aces tet raumesuntr esimţ i
t e
mul tmaiacutdeoameni ialcăr orl i
mbajpr i
marde i ubir e
este cont act ulfiz i
c.Şias tat ocmaipent ru că par t
ener ul
dăruieşteal tcuivat ocmail ucr uldupăcar eeit ânj esccelmai
mul t – cont act ul fizic, ca f ormă de expr imar eai ubirii.
Rezervor ulaf ectivaloameni l
oras t
felr ăniţisegol eşteşi ,în
plus,se găur eşte.Dr eptur mar e,pent r u ca nev oile afect i
v e
110
 -GARYCHAPMAN -
aleindi
vidul
uisă poată fi sat
isf
ăcut
e di
n nou,r
ezer
vor
ul
tr
ebuiesupusunorreparaţi
imaj or
e.

Cr
izel
eşicont
act
ulfizi
c

În moment ele de cr iz
ă ne î mbr ăţi
şăm apr oape i ns t
inct iv
.
Dece?Deoar ececont actulfiz ices t
eun mi jlocf oar teeficient
de expr imar ea i ubi rii.Î n moment ele de cr iz ă av em nev oie
maimul tca or icând să si mţ i
m că sunt em i ubi ţi.Nu put em
schi mbaî nt otdeaunacur suleveni ment elor,dar ,at uncicând
nesi mţ imi ubi ţi
,put em supr avieţuiaces tuia.
Toţi oameni i căsăt oriţit rec pr i
n moment e de cr iză.
Inevitabilamoar teaunuipăr i
nt ees teun as tfeldemoment ,
Înpl us,anual ,î nacci dent el erut ieresuntnenor ociteşiuci se
mi ideper soane.Bol ilenu ţ in contdeoameni .Dez amăgi rile
fac,şiel e,par t
edi n vi aţă.Celmaii mpor tantl ucr u pecar e-l
poţ ifacepent ru par tenerî ntr-un momentdecr iză es tesă- l
iubeş ti
.Dacă l imbaj ull uipr i
mardei ubi reecont act ulfizic,
esteesenţ ialsă- lstrângiî nbr aţ ecândpl ânge.Cuvi nt eles- ar
put ea să nu cont ez e pr ea mul t,darapr opi erea fiz i
că îiva
comuni ca în mod cl arcă ţ i
il a el.Cr izeler epr ez intă ocaz i
i
uni ce de expr i
mar ea i ubi r i
i.Par t
ener ulî şiva ami ntimul t
timpdupăaceeademângâi eri
let aleplinedet andr eţe.Dar ,l a
fel
,nuvaui t ani ciodat ăcănul -aialinatl agr eu.
Acum mul ţiani ,cu ocaz iauneipr i
mevi ziteî n Wes tPal m
Beach di n Fl or i
da, am accept at cu mar e pl ăcer et oat e
invitaţi
ilelocal nicilordeasus ţ
ineconf erinţ edespr ecăsni cie.
Aşa am aj uns să- icunosc pe Pe t
e şiPat sy.Deşinu er au
originaridi n Fl orida( puţ inisunt ),trăiau dedouăz ecideani
înWes tPal m şisocot eau căacel aer acămi null or .Conf erinţ a
meaer asponsor izatădebi serical ocală,aşaî ncât ,pedr umul
del aaer opor t,pas tor ulmi -aspuscăPe teşiPat sybi nevoiau
111
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
să mă găz dui ască î n casa l or pest e noapt e.Am si mul at
ent uz iasmul , căci ş tiam, di n exper ienţă, că o asemenea
dor inţ ăer a,î nf apt ,unpr etextpent r
u oşedi nţădeconsi li
er e
prelungi t
ăpânăt âr ziuî n noapt e.Însăî n noapt eacu pr icina
aveam săfiusur prinsdi nmul tepunct edev eder e.
Pas tor ulm- a condus î nt r
-o casă cu un s tilar hitectur al
spani ol,ext r em de spaţ i
oasă şif rumos mobi lată şimii - a
prez ent at pe Pat sy şipe Char l
ie, mot anulf ami li
ei. Cum
priveam eu aşa,pr inj ur ,anal i
zând casa,mi -at r
ecutpr in
cap că Pe te or i av ea un succes s trăluci tî n af acer i
, or i
moş teni seoav eredel at at ăllui–sau poat ecăer aîngl odat
pe vi aţăî n dat orii.Am descoper it
,mait ârziu,că pr i
ma
presupuner e er a cea cor ect ă. Odat ă pof t
itî n camer a de
oaspe ţi,am cons tatatcăChar l
ie,mot anul ,sesi mţ eaacol oca
laelacasă,şez ând câter adel ungî n pat ulî n car eur masă
dor m eu.M- am gândi t:Iat eui tăc eavem noiai ci… unmot an
cusi tuaţ i
e!
Lascur tt impdupăaceea,asosi tşiPe t
e,am l uatcut oţiio
gus tar e del icioasă şiam hot ăr âtsă ci năm î mpr eună după
conf er inţă.Cât evaor emait ârziu,pecândz ăbov eam l amasă,
totaş tept am săî nceapăşedi nţadesf aturimat rimoni ale.N- a
fostcaz ul!Am descoper it,înschi mb,căPe teşiPat syer auun
cupl uf oar t
esănăt osşif ericit.Ceeaceer at ar eci udatpent ru
cinevacu meser i
amea!Er am ner ăbdăt orsăaflu secr etull or,
dar ,fiindext r em deobosi tşiş ti
indcăPet eşiPat syur mausă
măducăl aaer opor tadouaz i
,am hot ărâtsăl asî ntrebăr ile
pent r u al tă dat ă,când av eam să fiu maiî nf ormă.Gaz del e
m- aucondusî ncamer amea.
Char lie,mot anul ,af ostsufici entdedr ăguţcâtsăi asăde-
acol ocând m- avăz uti nt r
ând peuşă.A săr itdi n patşis- a
îndr ept atspr eun al tdor mi tor.Pes tenumaicât eva mi nut e,
eram dej aî n pat . După o scur t
ăr eflecţ i
e asupr az ilei
112
 -GARYCHAPMAN -
respect i
v e,am păt runs î nz ona cr epuscul ar ă.Tocmaicând
eram pe punct ulde a pi erde cont act ulcu r eal i
tatea,uşa
dor mi torul uis- adeschi sl ar gşiun mons tru asăr i
tpemi ne.
Auz i
sem descor pioniidi nFl or i
da,darmons trulăs taer aceva
maimar e!Făr ăsăs tau pegândur i,am î nşfăcatcear şafulcu
car e mă î nveli
sem şi , cu o mi şcar e put er nică, am i zbit
mons t ruldeper e
te.I -am auz i
tt r upull ovindu- sedez id,iar
apoi … t ăcer e.Pe t
e şiPat sy au v enitî n goană,au apr ins
lumi na şi ne- am ui t at cu t oţ iil a Char l
ie, car ez ăcea
nemi şcat .
PeteşiPat synu m- au ui tatni ciodat ă,darni cieu nu i -
am
uitatpeei .Char l
ieşi -ar ev eni tdupăcât evami nut e,darn- a
maii nt ratpes temi neî n camer ă.Bamaimul t,Pet eşiPat sy
mi -au spus că,după acea păţ ani e,Char l
ie n- a maii nt rat
niciodat ăî ndor mitorulcupr icina.
Într ucâtl e mal t
ratasem mot anul ,nu maier am aşa de
sigurcă Pe teşiPat sy av eau să mă maiducă l a aer oporta
doua z isau să- mimaiacor de o oar ecar e at enţie.Tot uşi
temer ilemel es- auspul beratdupăconf er inţă,cândPet emi -a
spus:„ Domnul eChapman,am f os tla mul teconf er i
nţe,dar
încă n- am datpest e ni menicar e să descr i
e cupl ulnos tru
atâtdebi necadumneav oas tr ă.Ideeaas tacul imbaj el
ei ubir i
i
e cât se poat e de adevăr ată.De- abia aş tept să vă spun
pov est eanoas t
ră!”
Lacât evami nut edupăcemi -am l uatr ămasbun del acei
din sal ă, ne aflam dej aî n maşi nă, cu car e av eam să
par cur gem un dr um de pat r uzecişici ncide mi nut e,căt re
aer opor t.Pe t
eşiPat sys- au apucatsă- mispunăpov es t
eal or.
La î nceput ulcăsni ci
eiavuseser ă ni şte pr obleme cumpl ite.
Dar ,cu douăz ecişidoide aniî n ur mă,t oţipr ieteniilor
fuseser ăconvi nşicăf or mau un „ cupl u per fect”.PânăşiPe te
şiPat syer audepăr erecăav eauocăsni cie„ devi s”.
113
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
Au cr escutî n acel aşicar ti
er,au mer sla aceeaşibi serică,
au t ermi natacel aşil iceu.Păr inţiil orav eau acel aşis tilde
viaţă şir espect au acel eaşival ori.Pet e şiPat sy se bucur au
cam de acel eaşil ucr uri.Amândur or al e pl ăcea t enisulşi
plimbat ulcu bar ca şiv or beau adesea despr e cât el ucr uri
aveauî ncomun.Păr eausăde ţi
năt oat edat elepent r uanuse
conf r unt acupr eamul teconfli cteî ncăsni ci e.
Au î nceputsă se î nt âlnească î n ul timulan de l i
ceu.Au
ur matapoif acultăţidi f
er i
te,darau r euşi tsăsevadămăcar
odat ăpel unăşiuneor ichi armaides.Dupăpr i
mulan,er au
convi nşicăsunt„ făcuţ iunulpent rucel ălalt”.Tot uşiaucăz ut
de acor d să nu gr ăbească l ucrur ile,să aş tept e să t er mine
maiî nt âif acultatea.Î n ur măt oriit reiani ,r el aţial ora f ost
idilică.Î ntr-un weekend seduceaell aea,î n cel ălaltmer gea
ea î n campusull uiuni versitar.Î n celde- alt reilea weekend
mer geau amândoi acasă, unde s tăteau mai t ot t impul
împr eună.Î n celde- alpat r ulea weekend s- au î nţ elessă nu
se î nt âlnească,fiecar e având l iber tatea să f acă or i
ce v oia.
Excl uz ând si t
uaţiile speci ale,de exempl u,ani ver sările,cei
doiaur espect atper manentaces tpr ogr am.Lat reisăpt ămâni
dupăceelşi -aluatdi plomaî naf acer i,iarea,î nsoci ologie,s-
au căsăt orit
.După două l unis- au mut atî n Fl or ida,unde
Pete a pr i
mi to sl uj bă excel ent ă.Se aflau l a două mi ide
kilome tr ide cea maiapr opiatăr udă.Se si mţ eau ca- ntr-o
veşni că„ lunădemi er e”.
Pr imel et reiluniau f os tpal pi t
ant e – s- au mut at,şi -au
găsi tun nou apar tament ,s- au bucur atdevi aţ aî mpr eună.
Singur ulconfli ctdecar e-şiami nt esceunulces- ai scatdel a
spăl at ulvasel or.Pe teer aconvi nscăar eot ehni cămul tmai
bună pent r u ar ezol va aceas tă cor voadă,î nsă Pat synu er a
delocdeacor dcu el .Î ncel edi nur mă,s- au î nţ elescăfiecar e
el ibersăspel evasel eaşacum vr ea;deciconfli ctuls- as tins.
114
 -GARYCHAPMAN -
Erau căsăt or
iţideşasel uni
,când Pat sya î nceputsă simt ă
căPe teseî nstrăineaz
ădeea.St ăteatotmaimul tlabirou şi
,
când aj ungea acasă,l ucra enorm l a cal
culator.Când şi -a
exprimatî nsfâr şi
tsenti
ment el
e,spunându- icăsesi mtedat ă
laopar te,Petei -
aspuscăseî nşală,căeldoarî ncearcăsă
devină câtmaibun î n meserial ui,că ea nu î nţ
elege ce
tensiune apasă pe umer iil
uişicâtde i mpor tante să se
descur cecâtmaibi neîn pri
mulan demuncă.Pat syn- afost
preaî ncântată,darahot ărâtsă-llaseînv oi
al ui.

Dupăpri
mulan,Pat
syer
a di
sper
ată.

Pat sy s-aî mpr ieteni tcu al tesoţ i

icar el ocui au în acel aşi
car tier. Adesea, când ş ti
a că Pe tel ucreaz ă până t âr z
iu,
mer gea la cumpăr ăt uricu una di nt r
eel e,î nl ocsă mear gă
direct acasă după ser vi
ciu. Uneor i, nu aj ungea acasă
înai nteal uiPe te.As tal -anemul ţumi tfoartet areşiaacuz at -
ocăest enesăbui tăşii responsabi l
ă.Pat syi -ar eplicat:„ Râde
ciob deoal ăspar tă!Ci neei responsabi l
?Aidatvr eodat ăun
telefon sămăanunţ ic- aiajunsacasă?Or ivr eisăghi cesceu
când vi i
?Or icum nu cont eaz ă,că şiacasă nu f acidecâtsă
stait oată vr emea l a nenor ocitu’ăl a de cal cul ator!Tu n- ai
nev oi edenevast ă,cinuma’de- uncal culator,at ât!”
La car ePet ea r ăspunsr ăs ti
t:„Ba am nev oiedenev ast ă,
chi arnuî nţel egi?Tocmaias tae.Am nevoi edenevast ă!”
DarPat syn- aî nţ eles.Er af oartedez or i
ent ată.Î ns trădani a
eideagăsini şterăspunsur i,s- adusl abi bliotecapubl i
căşi
aconsul tatmaimul tecăr ţ
idespr ecăsni cie.„Viaţ aîndoin- ar
trebuisăfieaşa,aconst at
atea.Tr ebuiesăgăsescosol uţie!”
Când Pet e se ducea l a calcul ator,Pat sy îşil ua caf eaua.Î n
mul teser ichi arci teapânăl ami ezulnopţ ii.Cândseî ndr ept a
spr e dor mi tor ,Pe teov edea şif ăcea coment ariipl ine de
115
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
sar casm:„ Dacăaifi ci titat âtaî nf acul tate,aifi avutnuma’
zece! ”I arPat syr ăspundea:„ Nu maisuntl af acultate,sunt
căsăt orităşiî npr ezentm- aşmul ţumişicu unopt !”Cândse
ducea l ângă ea,l a culcar e,Pe te nu- iar unca ni cimăcaro
privi re.
Dupăpr i
mulan,Pat syer adi sper ată.Deşiî imaipomeni se
soţ uluidespr eaces tlucru,î ntr-oz ial uatdi n nou cuvânt ul,
cu mul tcal m:„ Mă ducl a un consi liermat rimoni al.Vr eisă
viicumi ne?”DarPe tei -ar ăspuns:„ N- am nev oi
edeaşaceva!
Pluscăn- am ni citimp,ni cibanipent ruas t
a!”
„Bi ne,at unciosămăducsi ngur ă”,aspusPat sy.
„Per fect.Or icum,t u eştiai acar ear enev oiedesf atur i,nu
eu! ”
Aşa s- aî nchei atconv er saţia.Pat sy se si mţ ea cumpl itde
singur ă.Darî n săpt ămânaur măt oar eşi -afăcutpr ogramar e
laun consi liermat rimoni al.Dupăt reişedi nţe,speci alistull-
asunatpePet eşil -aînt rebatdacănuvr easăvi năsădi scute
despr ecăsni cial or,să-şiexpunăşielpunct ulsău dev edere.
Pet eaf ost de acor d şi ui te- aşa a î nceput pr ocesul de
redr esar e a si tuaţiei. După şase l uni căsni cia lor se
schi mbaset otal !
I-am î nt
rebatpePe teşiPat sy:„ Ce-aţ iînvăţ atacol o,dev -a
schi mbatcăsni ciaaşademul t?”
„În esenţ ă,domnul eChapman,aspusPe te,am î nvăţ atsă
ne adr esăm unulal tuiaî nl imbaj uli ubirii.Exper tuln- a
folosi taces tt ermen,dar ,dupăconf erinţ adumneav oas trăde
azi,ne- am datseamacădespr eas tav or bea.Acum,cămi -am
reami nt itdeor el edeconsi li
ere,î midau seamacăexactas ta
s-aî ntâmpl at :am î nvăţ at,î nsf âr şit
,sănev or bim unulal tuia
înl imbaj uldei ubi r
eadecvat .
”
„Şi car e e l i
mbaj ul dumneav oas tră de i ubire?” l -am
într ebatpePe te.
116
 -GARYCHAPMAN -
„
Cont act ulfiz ic”,ar ăspunself ărăni ci
our mădeez itar e.
„
Suntper f
ectdeacor dcuel ”
,az isPat sy.
„
Şil i
mbaj uldumneav oas t rădei ubi recar ee?”am î nt r ebat -
opePat sy.
„
Ti mpulpe tr ecut î n doi .Di n cauz a as t
a er am at ât de
disper at ăî n per i
oadaî n car estăteamait ott impull amuncă
saupr opt itînf aţ acal cul ator ului.”
„
Şicum aţ icons tat atcă l i
mbaj ull uiPe te er a cont actul
fizi
c?”
„
Mi - at rebui t ceva vr eme, mi -a spus Pat sy .Î nce t ulcu
înce t
ul ,î nt i
mpulor elordeconsi l
iere,a i eşi ttot ull ai veală.
Laî nceput ,am cr ezutcăPet enicinuşi -adatseama. ”
„
Ar edr eptat e,aspusPe te.Av eam at âtdepuţ inăî ncr eder e
în mi ne, î ncât mi - at rebui to v eşni cie să i dent ific şisă
conş tient izezcăl i
psamângâi eri
loreine- adusl aî ns trăi nar e.
Nu i -am spus ni ciodat ă că vr eau să fiu al i
nt at,deşiî mi
dor eam cu di sper ar e să fiu s tr
âns î n br aţe.Î n per ioada î n
care- if ăceam cur te,eu er am î nt otdeauna celcar ei niţ
ia
îmbr ăţ işăr il
e,săr utur ile,s t rângeriledemânăş. a.m. d. ,darşi
eaer ar ecept i
vă.Si mţ eam cămăi ubeş te.Însădupăcene- am
căsăt or it,au exi statmoment eî n car e am î ncer catsă mă
apr opiifiz icdeea,darPat syn- ar eacţ ionat .Poat ecăer apr ea
obosi tădi n pr i cinanoi isl uj be.Nu ş ti
u… Dareu am f ăcuto
adevăr at ăt ragedi edi n as ta.Am si mţ itcănu mămaipl ace.
Dupăcar eam hot ăr âtsăl asbal t
ăor icei ni ţ
iativă,pent r u că
nu v oiam să fiu r espi ns.Şiam aş tept atsă văd câtav ea să
treacăpânăsăvi năeal ami nesămăsăr ut e,sămămângâi e
sau să f acem dr agos te.Odat ă,am aş tept atşasesăpt ămâni
ca să am par t
e de- o si mpl ă mângâi er e. Mi s- a păr ut
insupor t abil.Şim- am i zol at,casănu maisuf ărcând er am
lângăea.Măsi mţ eam r espi ns,nedor i
t,nei ubi t.”

117
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
Dupăcar ePat syaspus:„ Habarn- av eam căsesi mţ eaaşa!
Tot ce ş ti
am er a că nu mais tătea cu mi ne.Nu ne mai
săr utam şinu nemaiî mbr ăţişam caî nainte,daram cr ez ut
că, odat ă căsăt oriţi
, nu- l mai i nteresau l ucr uril
e as t
ea.
Munceamul tşini cipr in cap nu- midădeacăaş teptasăvi n
eucui ni ţi
at i
va.
Ar edr eptate.Au t recutsăpt ămânif ărăsă- lmângâimăcar
o dat ă. Pur şi si mpl u, ni ci nu mă gândeam l a as ta!
Pr egăteam mâncar ea,f ăceam cur atî n casă,î ispăl am r ufele
şiî ncer cam sănu- is tau î n cal e.Ef ectiv,nu ş t i
am ceal tceva
aşfi put utf ace.Nu î nţelegeam deceseî nstrăinaseşidece
nu- mimaidădea at enţ ie.Nu că nu- mipl ăcea să- lmângâi
sau să fiu mângâi ată,doarcă nu misepăr ea chi araşa de
impor tant .Eu mă si mţ eam i ubi tă şiapr eciat ă doar când
stăt eamaimul tcu mi neşiî midădeaat enţie.Nu cont adacă
neî mbr ăţişam sau nesăr utam.At ât a vremecâtî midădea
atenţ ie,măsi mţ eam i ubi tă.
Ne- at r
ebui t mul tă vr eme ca să descoper im r ădăci na
pr oblemei–anumecă nu nesat isfăceam nevoi a emoţ ional ă
dei ubi re.Dar ,dupăcene- am datseamadeas ta,am î nceput
săschi mbăm l ucr ur i
le.Eul -am al intataşacum î şidor ea,i ar
rez ultatulaf os tul uitor!Per sonal itateaşis tar eal uidespi r i
t
s-au modi ficatr adi cal!Par căav eam al tsoţ.Cânds- aconvi ns
că- liubesc cu adevăr at,a deveni tmair ecept i
vl a dor i
nţ ele
mel e.”
„Maiar ecal cul atoracasă?”am î nt rebat.
„Da,ar ăspunsea.Daracum î lfoloseş t
er ar ;şichi arde- ar
fi altf
el,nu cont eaz ă,pent ru căacum ş ti
u cănu e« însur at»
cu cal cul ator ul.Facem at âtdemul tel ucruriî mpr eună,î ncât
nu am de ce să- iint erzic să s t
ea l a calcul atorcând si mt e
nev oia.”

118
 -GARYCHAPMAN -
„Ceeacem- aului taz i
,ascul t
ându- vă,mi-aspusPe te,es t
e
căpr elegereadumneav oas t
rădespr elimbajeleiubir i
im- adus
cu gândul l a ani i di nainte, f ăcându- mă să r e
trăiesc
dur eroasa exper i
enţ ă deat unci .Dumneavoas t
ră aţispusî n
douăz ecide mi nut el ucr ur ipe car e noile-am î nvăţat,cu
chiu,cuvai ,înşasel uni .
”
„Eibi ne,am spus,nu cont ează câtder epedeî nvăţaţi,ci
câtde bi ne.Şie l impede că dumneavoas t
r ăv -aţiînvăţat
lecţiaf oartebi ne!”
Petef ace par te dint r-o categorie mar e de oamenipent ru
car econt actulfizi
cr eprez i
ntăl imbaj ulpr i
marali ubirii
.Di n
punctdev eder eemoţ ional,per soanel edin aceas t
ăcat egor i
e
tânjescşi ,totodat ă,dăr uiescr espectivultip deaf ecţi
une.O
mânăt r
ecut ăpr in păr ulpar tener ului,oat i
nger epeumăr ,o
strânger e de mână,î mbr ăţişăril
e,r apor t
ulsexual– t oate
acest ea şi mul te al tef or me de „ contact fiz
ic” reprezintă
ancor a emoţ ională a oameni lor pent ru care contactulfiz i
c
estel imbaj ulpr imarali ubi ri
i.

119
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-

9
DESCOPERI
REA PROPRIULUILI
MBAJPRI
MAR AL
IUBIRI
I

Ca să t
e asigurică r
ezerv
orulpar t
eneruluitău rămâne
pli
n,est
eesenţ i
alsădescoperil
imbaj ulluiprimardei ubi
re.
Dar,maiîntâidetoat
e,tr
ebuiesă-laflipe-alt
ău.Auzindcar e
suntcel
ecincilimbaj
eprimarealeiubi r
ii:

declaraţi
il
e
ti
mpul
darurile
servic
iil
e
contactulfizi
c

uni iîşiv orda seama i ns tant aneu care dintr

e acestea l
e
apar ţi
ne,pr ecum şicar e est el i
mbaj ulpar t
enerului.Însă
altoranu l evafi at âtdeuşor .Uni i,precum Bob din Par ma
Hei ghtsdi n Ohi o,după ceaud car esuntcel ecincilimbaje
alei ubir
ii,reacţioneaz ăînf elulur măt or
:
„ Şti
u şieu?Î n cazulmeu,a z i
sBob,suntdouă l af elde
impor tante.”
„ Care?”am î ntrebateu.
„ Contactulfizicşidecl ar aţ
iile”,mi -arăspunsBob.
„ Ceînţelege ţ
ipr i
ncont actfiz i
c?”
„ Înspecialsex” ,az isBob.
Am cont inuat să- l t estez î ntrebându-l: „Exceptând
sit
uaţ ii
leî n caref aceţidr agos tecu soţ ia dumneavoastră,vă
placecând vă mângâi epepăr ,vă f aceun masaj ,vă ţi
nede
mână,văsăr ut ăsauvăî mbr ăţişeaz ă?”

120
 -GARYCHAPMAN -
„Da,măsi mtbi ne,aspusBob.Măbucurdet oateacest e
ges tur i
,darsexulmisepar emaii mpor tant .Măf acesăsi mt
cămăi ubeşt ecuadevăr at .”
Am hot ăr âtsăl asmaimoal edi scuţ iadespr econt actulfiz ic
şisămăî ntor cl adecl ar aţii.Aşacăl -am î ntrebat :„ Devr eme
ce z i
ce ţ
ică decl araţiile sunt l af elde i mpor tant e pent ru
dumneav oas tră ca r apor tul sexual , spune ţi
-mi ce f el de
decl araţ iivăf acsăvăsi mţ iţibine. ”
„Cam t oat e,dacă au oconot aţi
epoz iti
vă,a r ăspunsBob.
Cont eaz ăenor m s- oaud pesoţ iameaspunându- micăar ăt
bi neor ică suntel egantşimunci tor,î mipl acesă- mispună
cămăi ubeşt e,să- şiexpr imer ecunoş tinţapent rul ucr urilepe
car el ef ac pr in casă or isă- şiar ate bunăv oinţa pent ru că
pe trecdes tult impcucopi i
i.
”
„Vă ami nt i
ţi cumva dacă păr i
nţ i
i dumneav oas t
răv -au
spus,î ncopi lărie,asemeneal ucr uri?”
„Mi -au spus,dardes t
ulder ar,az i
sBob.Maidegr abăî mi
făceau r epr oşur işimădoj eneau.Deas t
acr edcămi -
apl ăcut
Car olat âtdemul tl aî nceput ,pent ru cămăî mbăr băt a.”„ Să
vămaiî nt reb un l ucr u.Î n caz ulî n careCar olv -arsat isface
nev oilesexual e,cu al tecuvi nt e,dacăaţ iput eaf acedr agos te
cu eaor icâtdedesaţ ivr ea,pent ru ca,î nr est,easănu f acă
decât să vă ci căl ească şisă vă umi l
ească î nf aţ a altor a,
cr ede ţ
icăv -aţ imaisi mţ ii ubi t
?”
„Nu cr ed,mi -ar ăspuns el .M- aş simţ it rădat şif oar te
jignit.Cr edcăaşfidepr imat .
”„ Eibi ne,am spuseu,cr edcă
am descoper itl imbaj ul dumneav oas tr
ă pr i
mar de i ubi re:
decl araţ ii
le.Act ulsexuales te ext rem de i mpor tantpent ru
dumneav oas tră şipent rus tabi li
rea uneil egăt ur iintime cu
Car ol ,dar ,di n punctdev eder eaf ectiv,pune ţimaimul tpr eţ
pe decl ar aţ i
i.Dacă soţ i
av -arf ace r eproşur imer eu şiv -
ar
umi liî n f aţa al tor a, cu t impul n- aţi mai dor i să f ace ţi
121
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
dragos t
e cu ea,pent ru că v orbele eiv -ar face să suf eri
ţi
enor m.”
Bob făcea,def apt
,ogr eşealăpecar eof acmul ţibăr baţi:
datfiind că av ea o dori
nţ ă sexual ăi ntensă,ise păr ea că
limbajull uiprimarde i ubi re ester eprezentatde cont actul
fizi
c.Dor i
nţa sexuală a băr bat uluiar e o baz ă fiz
iologică,
adică dor inţ
a de a f ace sex es tes timulată de pr oducţ ia
celulel
or de sper mă şi a l ichidul ui semi nal î
n v ezicula
semi nală.Odatăcu umpl ereaaces tei
a,apar eun impul sfizic
deej aculare.Aşadar,dor i
nţ a băr batuluideaf acesexar eo
baz ăfiz
iologi
că.

Î
n cuplu,majorit
atea pr
oblemelor sexuale nu ţ
in de
t
ehnică,cidesatisf
acereanevoi
lorafective.

Dor inţa sexual ăaf emeiii zvor ăşte di

n emoţ i
i,neav ând o
baz ăfiz i
ol ogică.Pef emei en- oîmpi ngeni micdeor din fizicsă
într e
ţinăr elaţiisexual e.Dor inţaeisebaz eazăpesent i
ment e.
Dacă se si mt ei ubi tă,admi rată şiapr eciat
ă de soţ ulei ,
atunciî şidor eşte să ai bă un r apor tintim cu el.Î nl i
psa
apr opieri iafect i
ve,eavanut riodor i
nţăsexualăf oartesl abă.
Pent ru că băr batules t
e de termi natdi n punctde v eder e
fiz
iologi csăej acul ezer el
at i
vper iodic,eposi bi
lsăpr esupună
aut omatcăl imbaj ull uipr i
mardei ubireestecont actulfizic.
Dardacă nu- lintereseaz ă şicont actulfizi
cdeal tă nat ură,
adi căcelf ărăconot aţ iisexual e,s- arputeacal imbaj ulluide
iubi resănufieaces ta.Dor inţasexual ăes t
edes t
uldedi ferită
denevoi a af ecti
vă dea t esi mţ ii ubit.Asta nu înseamnă că
băr batul r espect iv nu pune pr eţ pe raportul sexual –
dimpot rivă,es teextr em dei mpor tantpentru el–,cidoarcă
sexual itat eaî n sinenu- isat i
sfacenevoi adeasesi mţ iiubit.
Soţ iatrebui esă- şiexpr imei ubi reaî nlimbajullui.
122
 -GARYCHAPMAN -
Când ea v orbeş t el imbaj ul l ui, păs trându- ir ezer vorul
afectiv pl i
n,i arelv or beşt el imbaj ulei ,păs trându- i,laf el,
rezerv orulpl in,aspect ulsexualalr elaţieilorseî mpl ineş tede
lasi ne.Î n cupl u,maj or i
tateapr oblemel orsexual enu ţ in de
tehni că,cide sat isfacer ea nev oi l
or af ective.După ce am
cont i
nuatconver saţ iaşir eflecţiil
epeaceas tăt emă,Bobmi -a
spus:„ Săş tiţ
icăav eţidr ept ate.Decl araţ i
ilesunt ,cat egor ic,
limbaj ulmeu pr imarde i ubi re.Am obser vatcă,de fiecar e
dat ă când Car ol er at ăioasă şi -mi f ăcea r eproşur i după
reproşur i
,măî ns t
r ăinam sexualdeeaşimăgândeam l aal t e
femei .Înschi mb,cândî mispunecâtdemul tmăapr eciazăşi
măadmi ră,dor inţ ameasexual ăovi z eaz ă,evi dent,peea. ”Şi
iată că,î nt i
mpuluneiconver saţ iiscur te,Bob a f ăcuto
descoper iresemni ficat ivă.
Car e estel imbaj ult ău de i ubi re? Ce t ef ace să si mţ ică
par t
ener ult ei ubeş te? Ce- ţidor eş t
imaipr esus de or ice?
Dacă nu ţ i
-euşorsă găseş tirăspunsur ila acest eînt rebăr i,
poat e c- ar fi bi ne să anal izez i şi ut il
izar ea negat ivă a
limbaj uluii ubi ri
i.Di nt otceeacef acesau spunepar tener ul
tău or idi nt otceeacenu f aceşinu spune,cet ej i
gneş tecel
maimul t?Dacă,deexempl u,eş tifoar teaf ect atat uncicând
te critică sau t ej udecă,pr obabi lcă l i
mbaj ult ău de i ubir e
cons tăî n decl ar aţii. Dacă par tener ul f oloseşt el a modul
negat ivl imbaj ult ău pr imar de i ubi re – adi că face exact
cont rariula ceea ce- aivr ea t u –,v eisuf erimait are ca
oricând,şinu neapăr atpent r
u că- ţinegl ijeazăl imbaj ul ,ci
maial espent rucă- lfol oseş tecapeuncuţ i
tî nfiptîni ni mă.
Î
miami ntesc de Mar y din Ki tchener ,Ont ar i
o,car e mi -a
spus:„ Domnul eChapman,ceeacemănemul ţumeşt ecelmai
tarel a Ron e că nu mi şcă un dege t ca să mă aj ut el a
trebur ilecasei .Elseui tălat elevizor,i areu f act oatăt reaba.
Nu î nţelegcum poat ef aceunaca as ta,dacă măi ubeşt ecu
123
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
adevăr at ?”Cea maimar esuf er inţaal uiMar y,şianumecă
Ron n- o ajutaî n casă,r epr ezenta un i ndi ciu pr i
vitor l a
li
mbaj uleidei ubi r
e–ser viciile.Dacă t emâhneşt epr ofund
căpar tener ulîţifacecadour ir ar,at uncipr obabi lcăl imbaj ul
tău pr imardei ubirees tecelaldar ur il
or .Dacăceamaimar e
suf erinţ aat a e că par t
ener ulpe t
r ece pr ea puţ int imp cu
tine,pr obabilcă aces t
a es tel i
mbaj ult ău,r espect i
vt impul
pe trecutî ndoi .
Unal tmoddeadescoper icar ees tel i
mbaj ult ăupr imarde
iubi rees tesă- ţ
ipr i
veş t
icăsni ciar etrospect ivşisăt eînt rebi:
„Oar ecel -am r ugatcelmaidespepar tener ulmeu?”Ceeace
l-air ugatcelmaides ogl i
ndeş te,pr obabi l,l imbaj ult ău de
iubi re.E posi bilca par t
ener ulsă fi i nt erpr etatr espect i
v ele
rugămi nţ idreptmof tur i
.Î nr eal it
ateî nsă,el eset r aducpr in
efor tur i
let alecuscopuldeat easi gur acăt ei ubeş te.
El i
z abe th din Mar yvill
e,I ndi ana,a f ol ositt ocmaiaceas tă
abor dar e pent ru a- şidescoper ilimbaj ulpr imar de i ubi re.
După o conf erinţă,mi -a spus:„ Dacă mă gândescl a ul t
imi i
zeceanidemar i
ajşimăî nt rebcel -am r ugatcelmaidespe
Pet er,mi -elimpedecar eel imbaj ulmeu dei ubi re.I -am cer ut
săpe treacă« timp»cu mi ne.L- am r ugatmer eu sămer gem l a
picni c,săs t
ăm î mpr eunăî nweekend,săî nchi dem t elevizor ul
măcaro or ă şisă v orbim,să ne pl imbăm ş. a.m. d.Rar eor i
reacţ ional ar ugămi nţ il
emel e,i areu măsi mţ eam negl ij
at ăşi
nei ubi tă.Î micumpăr acadour if rumoasedez iuameasau cu
diver seal teocaz i
işiseî ntrebadecenumăent uziasmez .”
În t i
mpul conf erinţei, a cont i
nuat ea, ne- am l umi nat
amândoi .Lapauz ă,soţ ulmeu şi -acer utscuz ecăs- apur tat
as tfelanide z ile şică nu mi -a ascul tatr ugămi nţil
e.Mi -a
pr omi s că î n vi i
tor l ucrurile or să se schi mbe şieu l - am
crez ut .”

124
 -GARYCHAPMAN -
O al t
ă posi bilitate prin car e poţisă-ţidescoper il i
mbaj ul
primardei ubir econst ăîn anal izareaaceeacef acisau spui
pent rua- ţiexpr imai ubireaf aţădepar t
ener .Sepr eapoat eca
totceeacef acipent ru elsăfieexactceeaceţ i
-aidor isăf acă
elpent r
ut i
ne.Dacă- ifaciper manentser viciipar t
enerul ui ,e
posibil(deşimaisuntşiexcepţ i
i)caacest asăfiel i
mbaj ult ău
dei ubi re.Dacă pr ini ubireî nţelegideclaraţ i
i,sepr ea poat e
săl ef ol
oseş tiat uncicândî ţiexpr imiiubi r
eaf aţădecel ăl alt.
O altămodal i
tat epr incar esă- ţ
idescoper il i
mbaj ules t
esăt e
întrebi ur măt or ul l ucru: „ Oar e cum î mi expr im eu, î n
gener al,iubireaf aţ ădepar tener ?”
At enţieînsă,pent ru căaceas tăabordar enu es t
eneapăr at
un indi catorabsol ut ;eapoat esăf urni
zez enumaiun posi bil
indiciuî n pr i
vinţ al i
mbaj uluit ău de iubi re.De exempl u,
soţulcar el-avăz utpet atălluiexpr i
mându- şiiubi r
eaf aţăde
soţi
e pr in dar ur if r
umoase î şiva expr ima i ubi r
ea faţă de
propr ia partener ă pr ocedând l afelca tatălsău;şias taf ăr ă
cadar ur i
lesăr epr ezintelimbaj uleipr imardei ubire.Numai
căbăr batulf ace,purşisi mpl u,ceeaceaî nvăţatdel at at ăl
lui.

Fă-ţit
i mp să noteziceea ceconsideritu că artrebui
să însemnepr opriull i
mbajdei ubire.Apoiîntocmeşteo
listă cu cel
elalt
e pat ru l
imbaje,în ordi
nea importanţei
lor.

Să r
ecapi
tul
ăm cel
et reicăipr
in car
epoţ
isă-
ţidescoper
i
pr
opriull
imbajali
ubir
ii.

1.Dint
retoat
elucr
uril
epecarelefacesau nu part
enerul
tău,car
etedoarecelmait
are?Opusullucruluicar
et e

125
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
face să suferi ogl
indeşte, probabil
,l imbaj
ul tău de
iubir
e.
2.Cel-airugatcelmaidespepar tenerultău?Rugămi ntea
respecti
vă poate să reprezi
nte exactlucrulcaret e-ar
facesăsimţ icăteiubeşte.
3.Cum î ţ
iexpr i
mi,deobi cei,dragostea f
aţă departener?
Modal i
tatea r
espect
ivă poatefi un indi
ciu cu pr
ivir
el a
limbajultăudei ubi
re.

Prini nter medi ulaces t

ort reiabor dăr iv eir euşi ,pr obabi l
,
să- ţ
idescoper ilimbaj ulpr imardei ubi re.Dacăţ isepar ecă
eştir ecept iv l a două l imbaj e, ambel e fii nd l a f el de
impor tant e,adi căauacel aşief ectasupr at a,sepr eapoat esă
fiibilingv .Î n aces t caz ,par tenerul uiî ies te maiuşor să
comuni ce cu t i
ne, pent ru că ar e l a î ndemână două
modal ităţ i
,fiecar e cons t
itui nd un mi jl
oc l af elde bun de
expr i
mar eai ubirii.
Există două t ipologii umane car eî nt âmpi nă di ficultăţ
i
ser i
oase î nî ncer carea de a- şidescoper il imbaj ulpr imaral
iubirii
.Î n pr ima cat egoriei nt ră oameni icar e au,de mul tă
vreme, r ez ervorul af ectiv pl in. Par tener ul şi -a expr i
mat
iubireaî nf elur iatâtdedi v erseşidemul te,î ncâtcel ălaltnu-
şimaipoat edaseamacar edi ntreel eî lf acesăsesi mt ăcu
adevăr ati ubi t.Elş tie doarcă es t
ei ubit.Î n cea de- a doua
categor iei ntră oameni icar eau,demul tă vr eme,r ezer vorul
afectivat âtdegol ,încâtni cinumaiş tiuce- arput easă- ifacă
săsesi mtăi ubi ţi
.Î n ambel ecaz uri,osol uţieesăî ncer cisă
reviiasupr a per ioadeiî n car e-aif os tî ndr ăgos t
it şisă t e
întrebi:„ Oar e ce- mipl ăcea at uncil a par t
ener ulmeu? Ce
făcea sau ce spunea el ,de- midor eam să fim î mpr eună?”
Dacă r eînviiacel e ami ntiri ,veiput ea să- ţidaiseama car e
estel i
mbaj ult ău pr imardei ubire.O al tă modal itat edea- l
126
 -GARYCHAPMAN -
descoper iest esăt eînt rebi :„Care- arfipar t
ener uli deal ?Dac-
ar fi să- l găsesc, cum ar t rebui să fie el ?” I magi nea
par tener uluii dealt e aj ută să- ţ
if acio i dee despr el imbaj ul
tăupr i
mardei ubi re.
Acum,căţ i-am pr ez entatt oateaces telucr ur i,aşvr easă- ţi
suger ezceva:f ă-ţit i
mp să not eziceea ceconsi der itu că ar
trebuisăî nsemnepr opr iull i
mbajdei ubire.Apoiî nt ocmeş te
ol istăcu cel el altepat rul imbaj e,î n or dinea i mpor tanţ eilor.
Not eaz ă şiceea ce cr ez ică e l i
mbaj ulpr imarde i ubi r
e al
par tener ului .Deasemenea,dacă vr ei,poţ isă î ntocmeş tişi
pent r uelol istăcucel el altepat ru,î nor dineai mpor tanţ eilor.
Di scut ă cu par t
ener uldespr el i
mbaj ull uipr imardei ubire,
oricar e crez it u c- arfi aces ta.Apoi ,comuni caţ i-vă r eciproc
presupusull i
mbajdei ubi r e.
Dupăcev -aţ iîmpăr tăşi taceas tăi nf ormaţ ie,v -aşsuger asă
jucaţ i un j oc de t rei or i pe săpt ămână, vr eme de t rei
săpt ămâni .Acest asenumeş t
e„ ver ificarear ez erv orul ui”şise
der uleaz ă as tfel:când vă î ntoar ceţiacasă,unuldi nt rev oi
spune:„ Del az erol az ece,l aceni velseaflă r ez ervor ult ău
afectivî nsear aas ta?”
Zer oî nseamnă golşiz eceî nseamnă „ dau pedi naf ară de
iubi re”.Apoicomuni că- ipar tener uluir ăspunsult ău –10,9,
8,7,6,5, 4,3, 2,1sau0.Laur mă,elt rebuiesăt eî ntrebe:
„Cum t e-aşput eaaj ut asă- lumpl i ?”
Înaces tpunct ,t uvi icuosuges tie–cevaceţ i-arpl ăceasă
facă sau să spună elî n sear a aceea.Par tener ult rebui esă
răspundă câtmaibi nel ar ugămi nt ea ta.Apoij ocult rebui e
repet atî n ordi nei nversă,as tfelîncâtsăav eţiamândoişansa
să- icomuni caţ icel uilaltcar eeni vel uliubi riidi nr ezer vorşi
să- isuger aţioposi bi
litat edea- lumpl e.Dacăj ucaţ iaces tjoc
timpdet reisăpt ămâni ,v eţiajungedependenţ ideel ,iarj ocul

127
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
va devenio modal it
ate pl ăcut ă de s timul ar e a expr imăr i
i
iubir iiîncăsni ci av oas t
ră.
Un băr batcăsăt oritmi -aspus:„ Nu- mipl acej oculăs tacu
rezer vor ulaf ect iv!Am î ncer catşieu cu soţ iasă- ljucăm.M-
am î nt or sacasăşii -am z i
s:« Del az erol az ece,l aceni v
else
află r ez er vor ult ău af ectivî n sear a as ta?»Ea mi -ar ăspuns:
«Pe l a şapt e.» Am î nt rebat :«Cum t e-aş put ea aj ut a să-l
umpl i?»Lacar eeaaz i
s:« Mi -arpl ăceaf oartet aresăspel it u
rufel eî n sear a as ta.»I ar eu am r ipost at:« Nu văd car ee
legăt ur aî nt rei ubi reşispăl atulr ufelor!»”
L-am sf ăt ui t:„ Uitaţi car e-i pr obl ema, pr obabi l că nu
înţelege ţil imbaj ul de i ubi re al soţ i
ei. Car e e l imbaj ul
dumneav oas t ră?”
Făr ă să ez it
e,băr batulmi - ar ăspuns:„ Cont act ulfizic şi
,
maial es,r apor tulsexual .”
„Ascul t
aţ i-mă cu at enţ i
e, i-am z is. Iubi rea pe car eo
resimţ iţidumneav oastră când soţ iaî şiexpr imă dr agos tea
pr i
n cont actfiz ices teegal ăcu ceapecar eor esimt eeacând
spăl aţ idumneav oas trăr uf ele.
”
„Adu r ufel e!as tri
gatel .O săl espălî n fiecar esear ă,dacă
as t
at ef acesăt esi mţ ibine. ”
Dacă,di n ci ne ş t
ie ce mot i
ve,nu ţ i
-aidescoper itîncă
limbaj ulpr imardei ubir e,ţ inesocot eal ar ez ultatelorj ocului
cur ez er vor ul .Cândpar tener ult eînt reabă:„ Cum t e-aşput ea
ajut asă- lumpl i?” ,maimul tcasi gurcăsuges tii
lepecar eil e
veif ace v orfi t angenţ iale cu l i
mbaj ult ău de i ubi r
e.Chi ar
dacă v eisol ici tal ucr ur ice se subscr iut ut ur orcel orci nci
limbaj e,si gurv eiav eamaimul tecer i
nţ ecar e-lviz eazăpecel
pr i
mar .
Probabi lcăuni idint rev oivăspune ţ
iî n gând ceeacemi -
au z is Raymond şi Hel en di n Zi on, I lli
noi s: „ Domnul e

128
 -GARYCHAPMAN -
Chapman,t oate bune şif
rumoase,darce-ide făcutcând
l
imbajulceluilal
tconstăîncevaceţi
enuţ isepar
efiresc?”
Î
n capi t
ol ul următor veţ
i găsi r
ăspunsul la această
î
ntrebar
e.

129
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-

10
I
UBI
REA ESTE O ALEGERE

Cum am put ea să comuni căm unul cu al tul pr i

n
intermedi ull imbaj el ornoas tre de iubi re,at uncicând av em
sufletulî nnegur atdesuf erinţ ă,demâni eşider esent iment e
ce i zvorăsc di n gr eşel i
lef ăcut eî n t recut ? Răspunsul l a
aceas tăî ntr
ebar e se r egăseşt eî n î nsăşi nat ur a umană.
Sunt em fiinţecar eau posi bilit
ateasăal eagă.As taî nseamnă,
evident ,că av em şicapaci tat ea să al egem pr os t,l ucr u de
care nu scapă ni meni .Am f ăcutr epr oşur işiam j igni t.Nu
sunt em mândr ideaces teal egeri,cu t oat ecă,l a moment ul
lor,poat eau păr utj us ti
ficate.Dacăam f ăcutal eger ipr oast e
înt recutnu î nseamnăcăt r
ebui esăl er epet ăm î n vi it
or .Mai
binespunem:„ Î
mipar er ău,ş ti
ucăt e-am f ăcutsăsuf er i,dar
aşvr eacaî n viitorl ucr ur i
lesăev oluez eal tfel.Aşvr easăt e
iubescpel imbaj ult ău.Aşvr ea să- ţisat isfacdor inţ ele.”Am
avut ocaz ia să văd căsni ciisal vat e de l a div orţ odat ă ce
cupl ur i
leaual esi ubi rea.
I
ubi rea nu poat eş terge t recut ulcu bur etele,dar poat e
schi mba vi it
or ul .Când al egem să ne expr i
măm i ubi rea în
mod act ivpr i
nl imbaj ulcel ui l
alt,cr eăm un cl imataf ect ivîn
care put em abor da al tfel confli ctele şi neaj unsur ile di n
trecut .
Î
nf ăţi
şându- seî n cabi ne tulmeu,Br entm- aî nt âmpi natcu
un chi pî mpie trit,r ealment ei mpene trabi l. Nu v eni se de
bunăv oie,îlchemasem eu.Cu o săpt ămână maiî nai nte,
Becky ,soţial ui,s tăt usepeacel aşif otoliu pecar es tătea el
acum,pl ângând necont eni t
.Pr intrel acr imi ,a r euşi tsă- mi
spună că Br ent î imăr turisise că n- o maii ubeşt e şic- o
păr ăseşte.Er adi strusă.
130
 -GARYCHAPMAN -
Când şi -a mai r eveni t, Becky mi -a z is: „Am munci t
amândoiat âtde mul tî n ul timi idoi -treiani .Şt iu că n- am
statpr eamul tî mpr eună,cum f ăceam î nai nt e,daram socot it
cămuncaeî nf olosulamândur ora.Nu- mivi nesăcr edcemi -
az i
s!A f os tmer eu at âtdebl ând şideaf ect uos… E un t ată
mi nunat …”Apoiacont inuat :„Cum sănef acăunacaas ta?”
Am ascul tat-odescr iindu- micei12 anidecăsni ci eail or.
Er a o povest epecar eo auz isem demul teor i.Câtt imp i-a
făcut cur te, a f ost mi nunat , s- au căsăt oritî n pl ină
„îndr ăgos t
ire” , s- au adapt at l ai deea de mar i
aj î ncă di n
pr i
mel ez i
le,aşacum f acet oatăl umea,şiapois- au s trădui t
să at ingă vi sulamer i
can.La moment ulpot rivit
,s- au t rezit
din„ îndrăgos tire”,darnu au î nvăţ atsă v or bească sufici ent
debi nel imbaj ulcel uilal tdei ubi re.Î n ul timi iani ,r ezervorul
eiaf ect i
ver a maimul tgoldecâtpl in.Dara pr imi tdes tul e
dov ez idei ubi repent ru a consi der a că t ot uleî nr egulă.Şi
totuşi ,înpr ezent ,r ezer vor uleier agol .
I-am spus l uiBecky că v oiî ncer ca să i au l egăt ura cu
Br ent ,să văd dacă accept ă să di scut ăm.La t el efon,i -am
spus ur măt or ull ucr ul uiBr ent :„ După cum ş ti
ţ i
,Becky a
veni tl a mi ne şimi -
a poves titdespr eî ncer căr il
e eide a- şi
salvacăsni cia.Vr eau s- oaj ut ,dar ,casăr euşesc,t rebuiesă
aflucegândi ţişidumneav oas tră.”
Făr ă nicio ez itare băr bat ula accept atsă ne v edem,deci
iată- lacum î n cabi ne t
ulmeu.Aspect ull uiext eri
orcont rasta
izbitorcu celall uiBecky .Eapl ânseseî nt r-una,i areler aun
stoic.Î nsă av eam i mpr esia că pl ânsese şielcu săpt ămâni
sau poat ecu l uniî n ur mă,numaică pl ânsesemaimul tî n
sineal ui.Povest eal uiBr entmi -aconfir matbănui al a.
„Purşisi mpl u,n- omaii ubesc,mi -az isel .N- omaii ubesc
de mul t
.Nu vr eau s- of ac să suf ere,dar nu maisunt em
intimi .Rel aţ ia noas t
ră nu maiar e ni ciun r ost.Nu- mimai
131
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
facepl ăcer esăfiucu ea.Nuş t i
u ces- aî nt âmpl at .Aşvr eaca
lucr ur ilesăs t eaal t
fel ,darnumaisi mtni mi cpent r uea. ”
Br entgândea şisi mţea l af elca sut e de mi ide băr baţ i
.
Ideea că „ n-o maii ubesc”l e dă băr baţilorl iber tat ea de a
căut ai ubi reaî n altăpar t
e.Acel aşil ucr u eval abi lşipent r u
femei .Fol osesc,şiel e,aceeaşij us ti
ficar e.
L- am î nţ elespeBr ent,pent r u căt recusem şieu pr inas ta.
Mi ide soţ işisoţ i
iau t r ecutpr in as t
a – si mţ ind un gol
sufle tescşidor i
ndu- şisă pr ocedez ecum emaibi nepent r u
toat ăl umea,f ărăsăf acăpeni menisăsuf ere;însădor inţade
sat isfacer e a pr opriilor nev oiaf ect i
veî iî mpi nge să caut e
dr agos tea î n af ara căsni ciei.Di nf ericire,î n pr i
mi ianide
mar iaj,eu am î nvăţ atpepi elea mea car eedi ferenţ a di nt re
„îndr ăgos tire” şi „ nev oia af ect ivă” de a t e si mţ ii ubi t
.
Maj oritat ea cel ordi n soci et atea noas tră n- au const at atî ncă
aceas tă di ferenţ ă. Fi lmel e, ser i
al ele siropoase şi r evi stele
romanţ ioase au ames tecat aces t
e două t ipur i de i ubi re,
creândoconf uz ieşimaimar e.Î nr eal i
t at
eî nsă,el esuntt otal
dis tincte.
„St area de î ndrăgos tire” – despr e car e am di scut at î n
capi tolul 3 – apar e ins ti
nct ual . Nu e pr emedi tat ă. Se
înt âmpl ă,purşisi mpl u,î ncont ext ulnor malalr elaţ ieidi nt re
băr batşif emei e.Ea poat e fi înt reţinut ă,dar nu se naş te
dint r-oal eger econş t i
ent ă.Ar edur ată scur tă( deobi cei ,sub
doiani )şipar e să ser vească omeni riiînt r-un mod si mi lar
strigăt ul uideî mper echer ealgâş t
el ordi nCanada.
„Îndr ăgos ti
r ea” ne sat i
sface nev oia de i ubi r e numai
tempor ar.Nedăsent iment ulcăci nevaţ i
nel anoi ,neadmi ră
şine apr eciaz ă.Sent i
ment ele noas tre sunt ampl ificat e de
gândulcăoal tăper soanăsocot eş t
ecăsunt em „ celmaibun”
şisear at ădi spusăsădedi cet i
mpşiener gieexcl usi vr elaţiei
noas tre.Pent ru oscur tăper i
oadădet imp,i ndifer entdecât
132
 -GARYCHAPMAN -
ardur a aceasta,nev oi
a noast
ră de iubir
e est
e satisf
ăcută.
Avem r ezervorul pli
n şi ne simţi
m î n s t
are să cuceri
m
înt
r eaga lume.Ni mi c nu nise maipar ei mposibil
!Pentru
mul ţi,acesta este primulmomentî n care au cu adevăr
at
rezervorulpl i
n,ceeace- if
acede-adreptuleufor
ici.

Satisf
acerea nevoiide iubi
rea soţieimel erepr ezi
ntă
o alegere pe care-
ofac zilni
c.În cazulî n care cunosc
li
mbaj uleipri mardei ubi
reşimă hot ărăscsă-ivorbesc,
nevoileeiafectivecelemaipr of
undesuntsat isf
ăcut eşi
easesi mteiubi t
ă.

Cu t i
mpul î nsă, r evenim cu pi cioarele pe pământ , ne
întoar cem î nl umea r eală. Dacă par tenerul a î nvăţ at să
vorbească l i
mbaj ulnos t
ru pr i
marde i ubi r
e,nevoi a noas tră
dei ubi revafiî ncont inuar esatisfăcut ă.Însă,dacăaces tanu
vorbeşt el i
mbaj ulr espectiv,rezer vorulseva gol iuşorşin- o
să ne mai si mţ i
m i ubiţi.În mod cat egor ic, satisfacer ea
nev oilorafectivealecel uil
altesteoches ti
unedeal eger e.Dacă
învăţ ăm l i
mbaj ulde i ubire alpar tener uluişi -lfolosim f ăr ă
prege t,elseva si mţ iiubitîn cont i
nuar e.Ni cimăcarn- osă
simt ăl i
psa obsedant ei„ stări de î ndr ăgostire” după ce- şi
revinedi n aceas t
a,pent ru căr ezer vorulluiaf ectivvafil af el
de pl i
n ca î nai nte.Î nsă,dacă n- am î nvăţ at limbaj ull ui
primardei ubi r
esaudacăam al essănu- lvor bim,cândî şiva
revenidi n climaxulemoţ ional,par t
ener ulva si mţ inev oia
fir
eascădea- ifisat i
sfăcut ădor inţadeaf ectivitate,numaică
aces tl ucru va fi i mposi bil.După ce va t răicâţ iva anicu
rezer vorulgol ,maimul tca si gurcă se va „ î
ndr ăgos ti
”de
altcineva,i arciclulsevar epeta.

133
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
Sat i
sfacer ea nev oiide i ubi re a soţ ieimel er epr ezint ăo
aleger epecar e-of acz ilnic.Î n caz ulî n car ecunoscl imbaj ul
eipr imarde i ubi re şimă hot ăr ăsc să- lv or besc,nevoi le ei
afective cel e maipr ofunde suntsat isfăcut e şiea se si mt e
iubi t
ă.Dacăşieapr ocedeaz ălaf el
,nevoi l
emel eaf ect i
v esunt
sat i
sfăcut e şi amândoi av em r ez er voarele pl ine. Fi ind
mul ţ
umi ţi af ectiv, amândoi ne v om consuma ener giile
creat ive pent rur ealizar ea unorpr oiect e din af ara căsni ciei,
cont inuând t otuşisăav em ocăsni cief asci nant ăşiev oluând
încont inuu.
Deşipr eocupatde t oate aces te gândur i,i ată că mi -am
reami ntitdefigur aî mpi etri
tăal uiBr ent .M- am î nt rebatdacă
l-aş put ea aj uta. Pr esimţ eam, î n adâncul sufle t ului , că
pr obabi l„ se î ndr ăgos tise” dej a de al tcineva.Mă î nt rebam
dacă e î nf az a de î nceputsau î n cea cul mi nant ă.Puţ i
ni
băr baţ i car e suf er ă pent ru că au r ezervor ul af ect i
v gol
renunţ ăl acăsni cieî nai nt esăgăsească peal tcineva car esă
lesat i
sfacănev oiadeaf ecţ i
une.
Br entaf ostsi ncerşimi -adez vălui tcă,decât eval uni ,era
îndr ăgos titdeal tcineva.A sper atc- osă- itreacăşic- osăse
împacecu soţ ial ui.Numaicăacasăl ucr uril
es- au î nr ăut ăţit
şii ubi r
ea l uipent r u ceal altăf emei eacăpăt atampl oar e.Nu
semaiv edeat răindf ăr ănouai ubi t
ă.
Am î nţ elesdi lemal uiBr ent.Elchi arnu v oiasă- if acăpe
copi işipesoţ iesăsuf ere,darsi mţ ea,t otodat ă,cămer i
tăo
viaţă maibună.I -am pr ezent ats t
at isticiler eferitoar el a cea
de- a doua căsăt or ie( 60% sf âr şesc pr intr-un di v orţ ).A f os t
sur pr i
nssă audă as ta,darer a sigurcă nu seva î nt âmpl a
aşaşiî n caz ull ui .I-am pr ez ent atşicer cetăriler efer itoar ela
efecteledi vorţuluiasupr acopi ilor,darer aconvi nscăvafiun
tat ă bun î n cont inuar e şică ceimi cinu v or r ămâne cu
traume di n cauz a di vor ţ
ului .Am di scut atcu Br entdespr e
134
 -GARYCHAPMAN -
subiect ele pr ezent at eî n aceas tă car te şii - am expl i
catcar e
estedi ferenţ a di nt rea fi î ndr ăgos t
itşinev oia acut ă dea t e
simţii ubi t.I-am spuscar esuntcel eci ncil imbaj eal ei ubi r i
i
şii-am pr opussămaideaoşansăcăsni ci ei.Pedeal tăpar te
însă, ş tiam că mani era i ntelectual ă şi l ogică î n car e-i
vorbeam despr e căsni cie, î n gener al , compar ati
v cu
experienţ al uiaf ect ivă,er a asemenea unuipi stolcu apă
contra uneiar meaut omat e.Mi -a mul ţumi tpent ru grija pe
carei-oar ăt asem şim- ar ugatsăf act otposi biluls- oaj utpe
Becky .Tot odat ă,m- a asi gur atcă elnu v edeni cio sper anţ ă
pentrucăsni cial or .
Ol unămait ârz iu,am pr imitun t elefon del aBr ent.Mi -a
spus că v oia să v or bească di n nou cu mi ne.Dedat a as ta,
când a i nt ratl a mi neî n cabi ne t,era cl art ul bur at.Nu mai
erat ipulcal m şir ece de l a pr i
ma î nt rev eder e.I ubi teil ui
începuse să- icam t r eacă amor ul,cons tat ând dej a div erse
lucruricar enu- iconveneau l a Br ent .Seî ns trăinase,i arel
erat er mi nat .Cu l acr imiî n ochi ,mi -a spus cât de mul t
însemna r espect iva pent ru elşicâtde i nsupor tabilă ise
părear e trager eaei .
Înţelegăt or,l -am ascul tatvr eme de o or ă,până ce Br ent
mi -
acer ut ,însf âr şit,unsf at .I-am spuscă- iî nţelegsuf er inţ a
şii-am datdeî nţ elescă er anor malsăsi mt ă aşa,r espect iv
să-ldoar ăcănu semaibucur adeaf ecţ iuneacel eipecar eo
iubeşte.I -am spus,evi dent ,şică dur erea n- o să- it reacă
pestenoapt e,şică t oat ă exper ienţa aceea er ai nevi t
abi l
ă.I -
am ami ntitcă „ st ar ea de î ndr ăgostire”es t et empor ară,că,
maidevr eme sau mait ârz i
u,t otr eveni m cu pi cioarele pe
pământ ,î napoiî nr ealit
at e.Uni ise t rez esc î nai nte să se
căsător ească,al ţiidupă.Br entaadmi scăer amaibi necăi
seîntâmpl aseat uncidecâtmait ârzi
u.

135
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
După o vr eme,i -am spus că moment ulacel a de cr i
ză
put ea fi un pr il
ejopor t
un pent ru a- şil ua soţ ia şia mer ge
împr eună l a consi li
er e mat ri
moni al ă. I -am r eami nt it că
iubi rea adevăr ată şide l ungă dur ată es te o al egere şică
poat er enaş te,dacăsoţ ulşisoţ iaî nvaţ ăsă- şiexpr imei ubirea
pr i
nl imbaj ulcor ect .Băr batula f ostdeacor d că t rebui a să
consul teun consi l
iermat ri
moni al,iarnouăl unimait âr zi
u,
Br entşiBeckyaui eşi tcanoidi ncabi ne tulmeu.
Tr eianimait âr ziu,când m- am î nt âlnitcu Br ent ,mi -a
spus ce căsni cie mi nunat ă ar e şimi -a mul ţumi tcă l -
am
ajut atî ntr-un momentcr uci alalexi stenţ eisal e.Mi -az iscă,
demaibi nededoiani ,nu- lmaidur ea că sedespăr ţisede
ceal altăfemei e.Mi -az âmbi t,cont inuând:„ Rez er v
or ulmeun-
af os tni cicând maipl in şiBeckyeceamaiî mpl i
ni t
ăf emei e
di nl ume! ”
Di nf er icire,Br ent a benefici at de ceea ce eu numesc
dez echi l
ibr ul „ î
ndr ăgos ti
r i
i”. Adi că doi oameni nu se
îndr ăgos tescapr oapeni ciodatăî n aceeaşiz işimaimul tca
sigurcă nu l et recesi mul t
an.Nu t rebui esă fiispeci alistîn
soci ologiecasădescoper iaces tadevăr .E sufici entsăascul ţi
muz ica count ry.S- a ni mer itca i ubi teil uiBr entsă- it reacă
sent iment elel amoment ulopor tun.
În cel e nouă l uniî n car ei -am consi liatpe Br entşipe
Becky ,i-am aj utatsăr ezolvenenumăr at econfli ctepecar enu
le put user ă depăşi până at unci .Î nsă chei a r enaş t
erii
căsni ci
eil oraf ostdescoper ireal i
mbaj ul uipr imardei ubi real
fiecăr uiaşial eger eadea- lvor biamândoicâtmaides.

Când facipentru cel

ălaltun lucru car
eţi
e nu-
ţistă
delocîn fir
e,gest
ultău const
itui
ecea maimar edovadă
dei ubi
re.

136
 -GARYCHAPMAN -

Sămăî ntorclaî ntrebar eapecar eopuneam î ncapi tolul9:

„Ceedef ăcutcândl imbaj ulcel uilaltcons t
ăî ncevaceţ i
enu
ţi se par e firesc?” Î n cadr ul conf erinţelor mel e despr e
căsni cie,l umea î miadr eseaz ă deseor iaceas t
ăî ntrebar e şi
răspunsulmeues te:„Eişi ?”
Li mbaj uldei ubirealsoţ ieimel econst ăî n„ ser vi
cii”.Unul
di ntr elucr uril
epecar el efacf oar tedesdi n dr agostepent ru
ea e să dau cu aspi ratorul.Cr ede ţ
ică- mif ace plăcer e? Şi
mama măpunea sădau cu aspi ratorul.Î nt impulani l
orde
liceu,n- aveam v oiesămăducsăbatmi ngeasâmbăt apână
ce nu t ermi nam de datcu aspi ratorulpr i
nt oată casa.Pe
at uncimi -am spus:„ Când osăscap deai ci,jurcăn- am să
maidau ni ciodatăcu aspi rator ul.O să- mii au onev astăcar e
săf acăas ta!”
Dar acum dau cu aspi rat orulpr i
nt oată casa,şiî ncă
des tulde des.Exi stă un si ngur mot i
v pent ru car eof ac.
Iubi rea.N- aşaccept as- ofacpent r
ubani ,darof acdi ni ubire.
Cândf acipent ru celălaltun l ucr u careţ ienu- ţistădel ocî n
fire,ges tult ău cons t
ituie cea maimar e dovadă de i ubire.
Soţ i
ameaş t
iecă,at uncicânddau cu aspi rator ul,of acsut ă
lasut ădi ni ubirepent rueaşimăr ăsplăteş t
epent rut ot.
Ci neva î mi spunea: „ Dar , domnul e Chapman, as ta-i
al tceva!Şt iu că l i
mbaj uldei ubi realsoţ ieimel eecont actul
fizic.Darnu potsă mă obi şnui esc cu as ta.Nu i -
am văz ut
ni ciodat ă pe păr inţiimeiî mbr ăţ i
şându- se.Nu m- au s trâns
ni ciodat ă î n br aţe, domnul e Chapman. Nu pot să mă
obi şnui esccuas ta.Cesăf ac?”
Aidouămâi ni?Lepoţ iîmpr euna?Acum i magi neaz ă-ţică
înt reel eseaflăsoţ i
at aşic- os trângil api ept.Pun par iu că,
dacăaj ungisăf aciaces tl ucr u det reimi ideor i
,dupăaceea
o să ţ isepar ă mul tmaifir escs- oî mbr ăţi
şezi.Or icum,nu
137
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
trebui esă f acias ta pent ru căţ isepar efir esc,cipent ru că
iubeş ti,iari ubireaes t
eor i
ent atăspr ecelălalt,nu spr et i
ne.
Mul ţidi ntrenoif acz ilnicomul ţimedel ucr uricar enu l ise
par„ fireşti”
.Uni i,deexempl u,sedau j osdi n patdi mi neaţa,
deşil eegr eu săf acăas t
a.Dar ,pânăl aur mă,t otof ac.De
ce?Pent ru căsi mtcămer i
t ă.Şi ,deobi cei,pânăl asf ârşit
ul
zilei, se bucur ă că s- au r i
dicat di n pat . Fapt ele pr eced
sent i
ment el
e.
Acel aşi lucr u se î nt âmpl ă şi î n dr agos t
e. Descoper i
m
limbaj ulpr inci palde i ubi re alpar tenerul uişial egem să- l
vor bim,i ndiferentcănisepar efirescsau nu.Nu t rebuiesă
fim neapăr at di n cal e- afară de ent uziaşti.Pur şisi mplu,
trebui e să f acem as ta spr e bi nel e partenerul ui.Vr em să- i
sat isfacem nev oileaf ectiveşi ,pr in urmar e,f olosim l imbajul
luidei ubi r
e.Î n aces tf el,r ezerv orulceluilaltr ămânepl in şi
se pr ea poat e ca par tener ulsă ne r ăspundă cu aceeaşi
monedă. At unci când ne v or beşte pe l imba noas tră,
rez erv orulnos t
r uafectivî ncepesăseumpl e.
Iubi rea es te o al eger e.Fi ecar e part
ener es tel iber să- şi
expr i
meî ncădeaz iaceas tăal eger e.

138
 -GARYCHAPMAN -

11
I
UBI
REA CONTEAZĂ ENORM!

Nev oia de i ubi re nu es te uni ca noas tră nev oie af ect i

vă.
Psi hologi iau cons tatatcă pr intre nevoi lef undament al e ale
omul uise află cea de secur i
tate,de r espectde si ne şide
însemnăt ate.I ubi real einfluenţ eazăpet oat eaces tea.
Dacămăsi mti ubitdecăt repar t
ener ,mă r elaxez ,pent r
u
căş tiu căi ubi tulmeu n- osă- mif acăni ci un rău.Măsi mtî n
sigur anţ ă î n pr ez enţa l ui. Pot î nfrunt a or ice pr obl emă
pr ofesional ă.Or i
câţ iduşmaniaşav ea,al ătur idepar tener ul
meumăsi mtî ntot deaunaî nsi gur anţă.
Respect uldesi neest eal iment atdei ubi r
ea par tener ului.
La ur ma ur mei ,f apt ulcă mă i ubeş teî nseamnă că mer itsă
fiu i ubit.S- arput ea ca păr inţ i
imeisă- mifi t r
ansmi s un
mesaj negat iv sau necl ar în pr i
vinţa val or ii mel e, dar
par tener ulmă cunoaş te aşa cum suntî nr eal i
tat e şimă
iubeşt e.Dr agos teal uimăaj ut ăsăam opăr er ebunădespr e
mi ne.
Nev oiadeî nsemnăt atees tef orţaaf ectivăcar eneghi deaz ă
compor tament ul.Vi aţa es t
e mânat ă de dor i
nţ a de r euşi tă.
Vr em ca vi aţ a noas t
ră să cont eze pent ru ci neva. Av em
pr opr i
a păr ere despr e ceea ce e i mpor t antî n vi aţă şine
strădui m di n gr eu să ne at ingem scopur i
le.At uncicând
sunt em i ubiţidecăt r
epar t
ener ,sent iment uldeî nsemnăt ate
se consol i
deaz ă.Raţ ionăm as t f
el:Dac ă mă i ubeşt ec ineva
înseamnăc ă,î ntr-adevăr ,contez.
Cont ez ,înt rucâtmăaflu î n sânuluneior dinipr estabi li
te.
Am capaci tatea să gândesc î n t ermeni abs tracţ i
, să- mi
comuni cgândur ilepr i
n cuvi nteşisăi au hot ăr âri.Cuvi ntele
tipăr it
e sau î nregi strateî mif aci l
itează accesull a gândur i
le
139
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
înai nt aşi l
ormei .Potî nvăţ adi n exper ienţ aal tor a,chi ardacă
aceş tia au t răitî n al tet impur işiî n al te cul tur i.Când se
întâmpl ăsă- mimoar ăvr eor udăsau vr eun pr ie ten,î midau
seama că exi stă ceva mai pr esus de l umea mat er ială.
Descopăr că, i ndiferent de cul tur ă, oameni i cr ed î n
spi ritual itate.I nimaî mispunecăaces tl ucr u es teadevăr at,
chi ar dacă mi ntea, obi şnui tă cu dat eleş tiinţ ifice, r idică
într ebăr icr i
tice.
Cont ez.Vi aţ aar eol ogi că.Am un scop super ior .Vr eau să
credas ta,darnupotsămăsi mti mpor tantpânăcândnu- mi
arat ă ci neva că mă i ubeşt e.At uncicând par tener ulf ace
efor tur i pent ru mi ne şi -mi dedi că t imp şi ener gie, mă
socot esci mpor tant.Făr ăi ubi r
e,eposi bilsăcautt oat ăvi aţ a
sămăsi mtval oros,î ncr ez ătorşil al ocsi gur .I ubi reaar eun
impactpoz it
ivasupr at ut ur oraces tornev oi.Cândsunti ubi t,
îndr ăz nescsă- mival orificî nt r
egulpot enţ ial.Suntmaisi gur
pe val oarea mea şipotsă- mit ransf orm ef ortur ileî n ceva
concr et,înl ocsămăpr eocupexcl usi vdenev oilemel e,car e,
ast f
el ,devi n obsesi i.Adevăr ata dr agos te es te,î nt otdeauna,
eliber atoar e.
În cont ext ul căsni ci ei, când nu ne si mţ im i ubi ţi
,
neî nţ eleger il
edi ncupl u seagr av eaz ă.Aj ungem sănesocot im
unulpecel ălalto ameni nţ arel a adr esa pr opr i
eif ericiri.Ne
lupt ăm sănepăs trăm r espect uldesi neşiî nsemnăt atea,i ar
căsni cia,î nl ocsăfieunpar adis,devi neuncâmpdel upt ă.
Iubi rea nu es t
eun r ăspunsl at oat e,darcr eeaz ă cl imat ul
desi gur anţ ăî n car eput em căut ar ăspunsur il al ucr ur i
lece
ne f rământ ă. Î n aces t cl i
mat de si gur anţ ă al i ubi rii
,
par t ener i
i pot să- şi r egl eze neî nţ eleger ilef ăr ă să l ansez e
acuz eunull aadr esacel ui l
al t
.Confli ctelepotfir ez olvat e.Doi
oamenidi feriţipotî nvăţ a să t răiască î mpr eună î n ar moni e.

140
 -GARYCHAPMAN -
Descoper im cum să scoat em l ai veal ăt otce e maibun î n
cel ălalt.Aceas taes te,def apt ,r ăsplat ai ubi rii.
Hot ărârea dea- ţ
ii ubipar tener ular eun pot enţ ialenor m.
Învăţ area limbaj uluieipr imar de i ubi ret ransf ormă aces t
pot enţ ialî nr eal i
tat e.I ubi rea f ace r ealment e„ lumea să se
învâr tă”.Sau,celpuţ in,aşas- aî nt âmpl atî n caz ull uiNor m
şiall uiJean.
Băt useră un dr um de t reior e ca să aj ungă l a mi ne la
cabi net.Er a clarcă Nor m nu v eni se de bunăv oie.Jean î i
for ţase mâna ameni nţ ându- l că- l păr ăseşt e ( nu v -aş
recomanda să pr ocedaţ il a f el, dar oameni i nu ş tiu
înt otdeaunaî nai nt edeaaj ungel ami necesf at ur ile-aşda) .
Er au căsăt oriţidet r eiz ecişici ncideanişinu maif useser ă
ni ciodat ăl aunconsi liermat rimoni al .
Jean a deschi sconver saţ i
a.„ Domnul eChapman,aşvr ea
să ş tiţ
idouă l ucr ur idel a bun î nceput .Maiî nt âi,nu av em
pr obl eme financi are.Tocmaiam ci titî nt r
-or evist ă că bani i
suntcea maimar e pr obl emă a cupl ur i
lor.Nu e şicaz ul
nos tru.Amândoiam munci tmul tde- al ungulani lorşine- am
achi tat casa şimaşi na.Nu av em ni ciun f elde pr obleme
financi are.Înaldoi lear ând,vr eausăş tiţ
icănunecer t ăm.Îi
audmer eu pepr i
e t
eni inoş tricăau scandal uriacasă.Noinu
ne- am cer tatni ciodat ă.Ni cinu- miami ntesc decând n- am
maiavutoneî nţeleger e.Am căz utdeacor dcăcear tanu ar e
ni ciunr ost,aşacănunecer tăm. ”
În cal itate de consi lier,m- am bucur atcă Jean l ămur ise
tot uldi n capull ocul ui .Şt iam că va t r ecedi r
ectl a subi ect.
Er a cl ar că se gândi se f oar t
e bi ne cum să- şi î nceapă
discur sul. Voi a să se asi gur e că nu pi erdem vr emea cu
amănunt enesemni ficat ive.Voi asăuz ez ecâtmaiî nţ eleptde
or apecar eoav eal adi spoz iţie.

141
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
A cont inuat :„ Problemaecăeu si mtcăsoţ ulmeu nu mă
maii ubeş te.Av em ovi aţ
ă monot onă.Di mi neaţ a,nescul ăm
şimer gem l amuncă.După- amiaz a,elseocupădet rebur ile
luişieu,deal emel e.Ci năm,î n gener al,î mpr eună,darnu
vorbi m maidel oc.Else ui tălat elevizor î nt i
mpulmesei .
După ci nă,se duce î n pi vniţă să meş terească ni mi cur işi
după aceea sepunel at elevizorşimoţ ăie,până vi n eu şi -i
spun căet impulsămear găl acul car e.Şiaşat recz ileledi n
timpul săpt ămâni i. Sâmbăt ă di mi neaţ aj oacă gol f, după-
ami az a gr ădi năreşteşisear at âr ziul uăm amândoimasa cu
un al tcupl u.Cu eiv orbeşt e,dar ,i medi atce ne ur căm î n
maşi nă,nu maiscoat eun cuvântpânăacasă.Odat ăi nt
r aţi
pe uşa casei ,se aşaz ăînf aţat elevi zorul uişimoţ ăie până
vineor adecul car e.Dumi nicădi mi neaţ amer gem labi serică.
Şias taî n fiecar edumi nică,domnul eChapman,a subl i
ni at
ea.
Apoi ,a z is ea,i eşim cu ni şte pr ieteni ,să mâncăm de
prânz .Dupăceaj ungem acasă,sepuneî nf aţat eleviz orul ui
şimoţ ăiet oată după- ami aza.De obi cei ,sear a mer gem di n
nou l abi ser i
că,apoineî nt oarcem acasă,mâncăm flor i celeşi
mer gem l a cul car e. Ăs t
a e pr ogr amulnos tru din fiecar e
săpt ămână.Nu f acem ni mi cmaimul t!Sunt em cadoicol egi
deapar tament .Nu maieni mi cî nt renoi .Nu maisi mtdel oc
căm- ari ubi .Nu maiexi st ăni cicăl dur ă,ni ciemoţ i
e.Tot ule
ster i
l.E mor t.Nucr edcămair ez i
s tmul tt impaşa. ”
Într etimp,Jean î ncepusesăpl ângă.I -am î ntinsobat is tă
şim- am ui tatl a Nor m.Pr i
mull uicoment ar i
u af ost :„ N- o
înţeleg! ”După o scur tă pauz ă,a cont inuat :„ Am f ăcutt ot
posi bilulsă- iar ătc- oi ubesc,maial esî n ul t imiidoi -treiani
decândset otlament ează.Tot ulaf os tînz adar !Indifer entde
cef ăceam,ea a cont i
nuatsă sepl ângă,spunând că nu se
simt ei ubit ă.Euchi arnuş ti
ucesămaif ac! ”
142
 -GARYCHAPMAN -
Eral impede că Nor m er af rus tr
at şi exasper at. L- am
întrebat:„ Şicum aţ iîncer catsăvăexpr imaţ iiubi reaf aţăde
Jean?”
„Eibi ne,maiî ntâideor ice,az i
sel ,aj ungeam acasădel a
muncă î nai ntea eişipr egăt eam ci na.Ca să fiu si ncer ,ci na
era gat a apr oape î nt otdeauna, adi că î n pat r u ser i din
săpt ămână,î nai nt e să aj ungă ea acasă.Î n cea de- a cincea
sear ă,mâncam î n or aş.Dupăci nă,spăl am vasel e,as tacam
înt reiser ilar ând.Î nceal al t
ăscar ăav eam oî ntâlni re,darî n
treispăl am vasel e.Apoidădeam cu aspi ratorul,pent ru căpe
ea o doar e spat ele.Munceam şi -n gr ădină,pent ru că ea e
alergicăl apol en.Aaa,şit oteu î mpăt uream şihai nel edupă
cel escot eam di nuscăt or.
”
Şiacont i
nuatenumer ânddi verseal t
el ucr uripecar ele- a
făcutpent ruJean.Cândat er mi nat ,m- am î ntrebat :Daroar e
femei aast ac ef ăc ea?Apr oapecănu- imair ămâneani mi cde
făcut .
Norm acont i
nuat :„Totce- am f ăcutaf ostcasă- iar ătc- o
iubesc, dar ea cont inuă să spună ce v -a spus şi
dumneav oas t
ră adi neaor i
, adi că o ches t
ie pe car e mi - o
imput ădedoisau t reiani–cănu sesi mt eiubi t
ă.Nu ş t
iu ce
altcevasămaif acpent r u ca…”Cândm- am î ntorsspr eJean,
mi -az i
s:„ Domnul eChapman,t oat ebuneşif rumoase,daraş
vrea să mais tea dev or bă şicu mi ne.Nu v orbi
m ni ciodat ă!
Suntt reizecideanidecând nu v orbim!Elnu f acedecâtsă
spel evasel e,sădeacu aspi rator ulşisăt undăi ar ba.Veşni c
face cât e ceva!Vr eau să s tea cu mi ne pe canapea,să- mi
acor depuţ int imp,sămăpr ivească,să- miv orbeascădespr e
noi ,despr eviaţ anoas tră.”
Jean î ncepuse i ar să pl ângă. Î mier a absol ut cl ar că
limbaj uleipr imardei ubi r eer at impulpe t
recutî n doi .Voi a
ca Nor m să- iacor de at enţ ie.Nu v oia să fie t ratat ă ca un
143
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
obi ect .Or icât el ucrur iut il
e ar fi f ăcut elpent ru ea,n- o
sat isfăcea di n punct de v eder e af ectiv. Tot di scutând cu
Nor m,am descoper itcăni cielnu sesi mţ eai ubit,numaică
nu v orbeadespr eas ta.Logi cal uier a:„Cândeş ticăsător itde
treiz ecişici ncideani ,nu t ecer ţicunevast aşieş t
icupl ăţ il
e
laz i,ceal t
cevamaipoţ isă- ţidor eş ti
?”Aşav edeaell ucr ur il
e.
Darcând l - am î nt r
ebat :„ Ce- art rebuisă f acă soţiai deal ă?
Cum s- arcompor ta ea?” ,m- a pr ivitîn ochipent ru pr i
ma
dat ăşim- aî nt rebat:„ Chiarvr eţisăş ti
ţi?”
„Da” ,i -am r ăspuns.
S- a aşez atmaicomod pecanapea,şi -aî ncrucişatbr aţele
şi,z âmbi nd l arg,mi -az is:„ Am vi satdeseor ila asta.Soţ ia
ideal ă art r ebuisă vi nă maidevr emeacasă după muncă şi
să- mipr egăt ească ci na.Eu aş l ucr aî n gr ădi nă şiea m- ar
chema l a masă.După ci nă,arspăl a vasel eşipr obabi lc- aş
ajut a- o şieu î n vreun f el, dar , or i
cum, ea şi -ar asuma
răspunder ea as t
a. Şimi -
ar coase nas tur iide l a cămaşă
atuncicândcad. ”
Jean nu s- a maiput utabţ ine.S- aî nt ors spre elşii -a
spus:„ Nu- mivi nesăcr ed!Mi -aiz i
scă- ţ
ipl acesăgăt eşti!”
„Număder anjeaz ăsăgăt esc,ar ăspunsNor m.Daram f ost
într ebatce- art r
ebuisăf acăsoţ iai deală.”
Mi -
am datseamacăl i
mbaj ull uidei ubi recons ta,în mod
clar ,în ser vi cii.Dececr ezică a f ăcutNor m at âtea lucr ur i
pent ru Jean?Pent ru căaces taer al imbaj ull uidei ubire.Aşa
ştiaelsă- şiexpr imedr agos t
ea:f ăcânddi ver selucr uripent ru
celăl alt.Pr obl ema er a că „af ace… l ucr ur i”nu concor da cu
li
mbaj uldei ubi reall uiJean.Di npunctdev edereaf ectiv,ea
nupr eţui aser vi
ciil
el afeldemul tcael .
Când i -am deschi s ochi il uiNor m asupr a acestuil ucr u,
pr i
mull ucr u pe car el -a spus a f ost:„ De ce nu mi -az i
s
nimenias taacum t r
ei z
ecideani ?Aşfi put utsăs tau cu ea
144
 -GARYCHAPMAN -
pecanapea cât e15 mi nut eî n fiecar esear ăşisăv or bim,î n
locsămăomorf ăcândat ât eat rebur i
!”
S- aî ntorsspr eJean şii -az is:„ Pent ru pr i
madat ăî n viaţă
înţelegcevr eisă z i
cipr in« nu v orbim unulcu al tul».N- am
priceput până acum. Aveam i mpr esia că di scut ăm. Te
întrebam mer eu: « Ai dor mit bi ne?» Am cr ezut că as t a
înseamnăsăv orbi m.Daracum am pr iceput .Vr eisăs tăm pe
canapeaunsf er tdeor ăî nfiecar esear ă,sănepr ivimî nochi
şisă di scutăm.Acum am î nţelescevr eişideceeat âtde
impor tantpent r ut ine.Ăs ta el imbaj ult ău afect iv şio să
încep să- lfolosesc chi ar di n sear a as ta.Pent rut otr est
ul
vieţiimel e,osăs tau î n fiecar esear ăcât e15 mi nut ecu t i
ne
pecanapea.Î ţ
ipr omi t!”
Jean s- aînt or sspr eNor m şii -az is:„ Cemi nunatarfi!I ar
euţ i- aşpregăt ici na,săş tii
,cănumăder anjează.Am mânca
ceva maispr e sear ă,pent ru că eu vi n de l a ser viciu mai
târziu decâtt i
ne,darnu măder anjeaz ăsăpr egăt escci na.Şi
mi -ar pl ăcea să- ţ
i cos nas tur ii. Nu i -ai lăsat ni ciodat ă
necusuţ i,casăţ i
-icoseu.Am săspălnumaieu vasel ede-
acum î ncolo,dacăas tat ef acesăt esimţ iiubit.”
Jean şiNor m s- au dusacasăşiau t r ecutl aa- şiexpr i
ma
iubir ea prini nt ermedi ull imbaj elorcor espunz ătoar e.Î n mai
puţ indedouăl uni ,t răiaudej aoadoual unădemi ere.M- au
sunatdi n Bahamascasă- mispunăcer adicalseschi mbase
atmosf eradincăsni cial or.
Poat esăr enascăi ubi r
eaî nt r-ocăsni cie?Si gurcăda!Dar
pent r u astat r ebui e să î nv e ţ
il imbaj ulpr imar de i ubi re al
par tener uluişisăal egisă- lfoloseş ti.

145
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-

12
CUM SĂ-
TIIUBEŞTIPARTENERUL,CÂND E
NEDEMN DE I
UBIREA TA

Era of rumoasă sâmbăt ă desept embr ie.Mă pl imbam cu

soţ i
apr in Gr ădi nileReynol ds,bucur ându- nedepl ant eledi n
jur ,unel e di nt r
e el e fiind i mpor tate din di verse col ţur ial e
lumi i. De gr ădi nă se ocupase mai î nt âi R. J. Reynol ds,
magnat ult utunul ui,pent ru că er a ampl asat ă pepământ ul
lui.Î n pr ezent ,gr ădina apar ţ
ine Uni ver sităţiiWake For est.
Numaice t recusem de r ondur ile cu t randafir i, când am
obser vat -opeAnn,of emei ecar ev enisel acabi ne tulmeu cu
douăsăpt ămânimaiî nainte.Seî ndr eptaspr enoi .Seui taîn
jos,ladr umulpi e t
r uit,şipăr eafoar teîngândur ată.Cândam
sal utat-o,a t resăr it
,darapoine- a pr ivitşia z âmbi t.I -
am
făcutcunoş tinţ ăcu Kar olyn şiam schi mbatcât evav or bede
compl ezenţă.Apoimi -a adr esat,di n seni n,una di nt re cel e
mai pr ofunde î nt rebăr i pe car e l e-am auz i
t vr eodat ă:
„Domnul eChapman,cr ede ţicăeposi bilsăi ubeş tiunom pe
car e-lur ăşti?”
Mi- am dat seama că aceas tă î ntrebar ei z v
or a di ntr
- o
suf erinţă pr ofundă, decimer ita un r ăspuns bi ne gândi t.
Şt i
am căav eam sămămaiî ntâlnesccu eaşiî n săpt ămâni le
car eur mau,casă- idaual t
esf atur ilegatedecăsni cie,aşacă
i-am z i
s:„ Înt rebar ea dumneav oastră e una di ntre cel e mai
subt ilepecar emi -af os tdatsăl eaud.Ce- arfi sădi scut ăm
în de taliu despr eas ta săpt ămânavi it
oar e?”A f ostdeacor d,
aşa că ne- am despăr ţit,iareu şiKar olyn ne- am cont inuat
plimbar ea.Darî ntrebar eaAnneinu- midădeapace.Cevamai
târ zi
u,î n dr um spr e casă,am di scutatcu Kar olyn despr e
pr oblema r espect ivă.Ne- am ami ntitdez ileledeî nceputal e
146
 -GARYCHAPMAN -
căsni cieinoas tre;î ncer casem deseor işisent iment e de ur ă
unulf aţ ădecel ălal t.Vor belegr el epecar enil e-am ar uncat
recipr oc au datnaş ter el a mul tă suf erinţă şi ,ul ter i
or,l a
mâni e.Mâni ar epr i
mat ăset ransf ormăî n ur ă.Cenef ăcuse
pe mi ne şipe Kar olyn să ne schi mbăm î n bi ne? Er am
amândoiconş ti
enţ ică put em al ege să i ubi m.Ne- am dat
seamacă,dacăav eam sănet r atăm î nacel aşifel,adi căsăne
facem r epr oşur i
,nev om di strugecăsni ci
a.Di nf ericire,după
vreun an, am î nvăţ at să di scut ăm despr e neî nţeleger ile
noas tr ef ărăsănemair epr oşăm ni mi c,am î nvăţ atsăl uăm
hot ărâr if ăr ă să ne di strugem r el
aţi a, să f acem suges tii
cons truct i
vef ărăsăfim cat egor icişi,în cel edi n ur mă,săne
expr imăm fiecar ei ubi reapr inl imbaj ulcel ui lalt
.(Mul tedi ntr e
acest ei nformaţ iisuntconsemnat eî nt r
-o car te precedent ă
de- a mea,Towar d a Gr owi ng Mar r
iage,apăr utăl a Moody
Press. )Al eger eanoas trădeanei ubis- aconcr etizattocmaiî n
toiulunorsent iment enegat ivepecar el enut ream r eciproc.
Când fiecar eaî nceput să v or bească l imbaj ulpr imar de
iubi r
ealcel ui l
alt,sent iment elenegat ive,demâni eşideur ă,
s-auf ăcutnevăz ut e.
Situaţ ianoas tr ăer aî nsădi ferit ădeceaaAnnei .Kar olynşi
cu mi neer am di spuşisăî nvăţ ăm şisăev oluăm.Şt i
am si gur
căsoţ ulAnneinu er adi spussăf acăl af el.Cu osăpt ămână
în ur mă,Ann î mispusese că- li mplor ase s- oî nsoţ ească l a
cabi ne tulmeu.Căser ugasedeelsăci teascăocar tesau să
ascul te o case tă despr e căsni cie.Dar elr espinsese t oat e
efortur ile ei de a f ace cel mai mi c pas spr eî mpăcar e.
Conf or m spusel or ei ,r eacţ ial uit i
pică er a:„ Da’eu n- am
niciun f elde pr obl emă!Tu eş tiai a cu pr obleme! ”Băr bat ul
credeacăelav eadr eptat eşicăeagr eşea–as taspunândt ot!
Dr agos tea eipi er i
sede- al ungulani l
orî n car epar t
ener ulî i
făcuseî nt r-unar epr oşur i.După10anidecăsăt or i
e,ener gi a
147
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
eiafectivă fusese secăt uită,i arpăr erea bună despr e sine,
distr
usă apr oape compl et.Oar e maiexi sta vr eo speranţ ă
pentru căsni cia Annei ?Put ea ea i ubiun soţdemn deur ă?
Aveasă- irăspundăelvr eodat ăcui ubi re?
Ştiam că Ann er af oar t
ecr edi ncioasă şică mer gea desl a
biseri
că.Am deduscăuni caeisper anţăcupr ivirelacăsni cie
era ca aceast a să supr avieţ
ui ască pr i
n credinţ ă.A doua z i,
gândindu- mă l a Ann, m- am apucat să ci t
esc Sf ânt a
Evanghel i
e după Luc a. Am admi rat întotdeauna scr ieril
e
evanghel i
stuluiLuca,medi cşi ,în gener al,at entl a detali
i–
un om car e,pent ru vr emea l ui,adi că secol ulI ,a dato
relat
areor donat ăpr ivindî nvăţ ăturileşis ti
luldevi aţăal elui
Ii
sus din Naz aret.În ceea ce mul ţ
iconsi der ă a fi cea mai
impor t
ant ă dint r
e pr edicil
el uiI isus am ci tit ur mătoarele
rândur i
,pecar elenumescpr ov ocareaabsol ut ăai ubi ri
i:

DarEu vă spun vouă careMă asc ultaţ

i:iubiţ
ipevr ăj
maşii
voştri,f
aceţibi
nec el
orcevăur ăsc,binecuvântaţipeceicevă
blestemă,rugaţ i
-văpentruceic esepoar t
ăr ăuc uvoi.[…]Ce
voiţisăvăf acăvouăoameni ifaceţ
i-
leşivoil afel.Dacăiubiţ
i
pe c eice vă iubesc,c erăspl
ată vise c uvine? Şipăcătoşi
i
11
iubescpec eice-iiubescpeei.

Mis- a păr ut că aceas ta er a cal

ea pe car et rebuia s-o
urmez e Ann,aşa cum r eiese ea di nv orbel
e pr ofunde ale
evanghelis
tului.Daroar eput ea?Oar epoat ecineva?E posi bi
l
să-ţiiubeş t
i partener ul dev enit duşman? E posi bil să-l
iubeştipecelcar ete-aî njurat ,s-apurt atrău cu tineşiţ i
-a
arătatcăt edispreţuieşteşicăt eurăşte?Şichi ardacăAnn
arfireuşit,oarearfif ostrăspl ăti
tă?Oar esoţ
uleiav easăse
schimbevr eodată,expr imându- şiiubi
reaşigr i
jafaţădeea?
11
a6:
Luc 27-
28,31-
31(
n.a.
).
148
 -GARYCHAPMAN -
Totci tind s trăv echea pr edi că,am r emar catşial tespuseal e
luiI i
sus:„ Daţ işivisevada;baî ncă,visevat ur naî nsâno
măsur ă bună, î ndesat ă, cl ătinat ă, car e se va văr sa pe
deasupr a.Căcicu cemăsur av eţimăsur a,cu aceeaviseva
12
măsur a.”
Oar eaces tpr inci piuv echidea- liubipecelcar enumer ită
dragos te put ea f uncţ iona şiî ntr-o căsni cieca a Annei ? Am
hot ărâtsă f ac un exper iment .Am por ni tde l ai potez a că,
dacăAnnarfiî nvăţ atl i
mbaj uldei ubirealsoţ uluieişil -arfi
vorbi tunt imp,as tfelîncâtaces tui asă- ifiesat isf
ăcut ănevoi a
dei ubi re,î n cel edi n ur măelarr eacţionaşiarî ncepesă- şi
expr ime i ubi rea f aţ ă de ea. Mă î ntrebam î nsă: Oar e va
func ţi
ona?
După osăpt ămână,m- am î ntâlnitdi n nou cu Ann şiam
recapi tulatgr oz ăvi i
ledi n căsni cia ei .După cemi -a poves ti
t
tot ce er a de poves ti
t ,a r epet at într ebarea pe car e mi -o
puseseî nGr ădi ni leReynol da.Dedat aaceas t
a,er av or bamai
degr abădeocons tatare:„ Domnul eChapman,purşisi mpl u,
nu ş tiu dacă l - aş maiput ea i ubivr eodat ă după cât e mi -a
făcut .
”
„Aţi di scut at despr e si tuaţ ia dumneav oas tră cu vr eo
prie t
enă?”am î nt r ebat.
„Cu douădi nt recel emaibunepr ieteneal emel e,mi -az is
ea,şipuţ inşicual ţii
.”
„
Şicar eaf ostr eacţ i
al or?”
„
Mi -
au z issă- mivăddedr um.Toţ imi -au spussă- ll as,să
plec,căelnu sevaschi mbani ciodat ăşicănu f acdecâtsă-
mipr elungesc suf erinţa.Dar ,domnul e Chapman,pur şi
simpl u,nu suntî ns tare s-of ac.Poat e c- art rebui,darnu
credcăas taeceamaibunăsol uţ i
e.”

12
Luca6:
38(
n.a.
).
149
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
„Eu cr ed că sunt e
ţi pr insă î ntre convi ngeril
e
dumneav oas t
răreli
gioaseşimor al
e,car evăspun căegr eşi
t
săr enunţ aţilacăsnici
e,şisuf
erinţaafecti
vă,car
evăşopt eşte
că singura posibili
tatedesupr avi
eţui
reest esă vă v
ede ţ
ide
drum” ,i-am spus.
„Întocmai ,domnul eChapman.Exactas t
asimt .Nu şt
iu ce
sămăf ac…”

Când rezervorulaf
ecti
vemaimul tgoldecâtpli
n,nu
mainut rim sent i
mente de i
ubir
ef aţ
ă de part
ener,ci
si
mţ i
m doarungolsuflet escşimult
ăsuferi
nţă.

„ Văînţelegper f
ectdilema,am cont inuateu.Văaflaţ iîntr
-o
situaţiefoar te difici
lă.Îmipar er ău că nu vă pot da un
răspunssi mpl u.Di npăcat e,n- am cum.Al t
ernat ivelepecar e
le-aţimenţ ionat ,sărenunţ aţisausăcont inuaţ i
,v ăv oraduce
mul t
ă sufer i
nţă.Î nainte să l uaţivr eo hot ărâr e,am î nsă o
idee.Nu ş tiu sigurdacăvaav eaef ect,daraşvr eas- oluaţiîn
calcul.Dinceeacemi -
aţispus,am const atatcăpune ţimar e
pre ţpe cr edinţaî n Dumnez eu şică r espect aţiînvăţ ăturil
e
Domnul ui.”
Ann a datafir mat i
vdin cap.Am cont inuat :„Vr eau să vă
citesc câteva di ntre spuselel uiI isus,car e,după păr erea
mea,seapl i
căî ncaz ulcăsni cieidumneavoas t
ră. ”Am ci ti
trar
şiapăsat :

«
DarEuvăspunvouăc ar
eMăasc ultaţi
:iubiţ
ipevr ăj
maşii
voştri,f
aceţ
ibinecel
orcevăurăsc,binecuvântaţipeceicevă
blestemă,rugaţi
-văpent
ruceicesepoar t
ăr ăuc uvoi.[…]Ce
voiţisăvăf ac
ăvouăoameni if
aceţ
i-
leşivoil afel.Dacăiubi
ţi

150
 -GARYCHAPMAN -
pe c
eice vă iubesc
,c erăspl
ată vise c
uvi
ne? Şipăc
ătoşi
i
i
ubescpeceice-ii
ubescpeei.
»

„
Nu visepar ecăeşicaz ulsoţ uluidumneav oas tră?Nu v -a
tratatmaimul tca peun duşman decâtca peun pr ieten?”
am î ntrebat .
Adatdi ncapcăda.
„
V- aî njurat?”am î nt rebat .
„
Demul t
eor i
.”
„
S- apur tatr ăucudumneavoas tră?”
„
Deseor i.
”
„
Şiv -
aspuscăvăur ăş te?”
„
Dacă sunt e ţ
idi spusă,aş vr ea să f acem o î ncercar e.Aş
vreasăv edem ceseî ntâmpl ădacăapl i
căm aces tpr inci pi uî n
căsni cia dumneav oas t
r ă.Să vă expl i
c ce vr eau să z ic cu
asta.”
I
-am v orbi tAnneidespr eideea de r ezer voraf ectiv.I -am
explicatcă,at uncicândemaimul tgoldecâtpl in,caî ncaz ul
ei,nu mainut rim sent iment edei ubiref aţă depar tener ,ci
simţ i
m doarun golsufle tescşimul t
ăsuf erinţă.Cum nev oia
de iubi re es tef oar te put er ni
că,absenţ a dr agos teipr oduce,
probabi l, cea mai mar e suf erinţa af ectivă posi bilă. I -am
explicatAnneică,dacăam î nvăţaşiam v orbil imbaj ulpr imar
de iubi re alcel uilalt,r espect iva nev oie afectivă arput ea fi
satisfăcut ăşiaces tl ucr u arducel ar enaş tereasent iment elor
pozitive.
„
Visepar el ogic?”am î ntrebat .
„
Domnul eChapman,purşisi mpl u,simtcămi -aţidescr is
viaţa.Ni cicândn- am văz ut -ocu ochimail impez i
.Nei ubeam
înaint esăneficăsăt or it,dar ,cur ânddupăaceea,am r eveni t
cu pi cioarele pe pământşin- am ş tiutsă v or bim l imbaj ul
celuilaltdei ubire.Rez er vorulmeu egoldeanidez i
leşisunt
151
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
convi nsăcăşiall ui.Domnul eChapman,dacăaşficunoscut
aces tf aptmaidemul t,poat ecă nu s- arfi î
nt âmpl atnimi c
dint oat eaces tea. ”
„Nu put em da t impulî napoi ,i -am z i
s.Put em doar să
încer căm să schi mbăm vi itorul. V- aş pr opune să f ace ţ
i
aceas tăî ncer car evr emedeşasel uni .”
„Suntî ns tar esăî ncer corice”,ar ăspunsAnn.
Mi -a pl ăcutspi r i
tuleicu adevăr atopt i
mi st
,darnu er am
foart e si gur că î nţelesese cât de compl i
cată av ea să fie
încer car eaei .
„Să î ncepem pr i
n a enunţ a obi ect i
vele,am spus.Dacă î n
şase l uniar put ea să vise î mpl i
nească dor inţa cea mai
arzăt oar e,car earfiaceas ta?”
Annar ămasf ărăgr aipr eţdecât evacl ipe.Apoi ,dupăcea
chibz ui t puţ in, mi - a spus: „ Aş vr ea să- l văd pe Gl enn
iubindu- măi arşipe trecândmaimul tt i
mpcu mi ne.Aşvr ea
să f acem maimul tel ucrur iî mpr eună… mi -ar pl ăcea să
călăt or im.Aş vr ea să si mtcă- li nter eseazăl umea mea.Aş
vreasăv orbim cândi eşimî nor aşsămâncăm.Aşvr easămă
ascul te,să- miar at e că pr eţuieştei deile mel e.Aş vr ea să
călăt or im î mpr eună şisă nedi străm.Şiaşvr ea să ş ti
u că
pre ţui eşt ecăsni cianoas tr
ămaimul tdecâtor i
cepel ume.”
Ann af ăcutopauz ă,i arapoiacont inuat:„ În ceeacemă
priveş t e, aş vr ea să am di n nou acel eaşi sent iment e
însufle ţitoar eşical def aţ ădeel .Aşvr easă- lpotr espectai ar
şisă fiu mândr ă deel ,pent ru că acum nu maisuntdel oc
aşa. ”
Câtav orbi tAnn,mi -am l uatnot iţe.Când at er minat,am
citi
tcu gl ast ar ecez isese.„ Par ea fi un obi ect i
vdes t
ulde
greudeat ins.Si gurvădor iţiast a?”am î ntrebat .
„Domnul e Chapman, chi ar dacă par e un obi ectiv de
neat ins,ar ăspunsAnn,î midor escas t
af oartet are.”
152
 -GARYCHAPMAN -
„Atunci să f acem o î nţeleger e, i-am z is. Acest a va fi
obi ectivulnos t
r u.Pest eşasel uniaşvr ea ca t u şiGl enn să
evol uaţ ispreaceas tăr elaţiedei ubi re.
Dacă- miper mi te ţi
,v -aşmaidaun sf at .Scopulexper i
enţ ei
noas tre este să dov edim dacă aceas tăi pot ez ă es te sau nu
cor ectă.Să pr esupunem că,t imp deşasel uni ,v eţir euşisă
vor biţiconsecv entl i
mbaj ulde i ubi re all uiGl enn şică,pe
par cur s,nevoi al uide i ubireî ncepe să fie sat isfăcut ă;să
zicem că,pemăsur ă ceiseumpl er ezer vor ul,î ncepesă- şi
expr i
me,şiel ,dr agos teaf aţădedumneav oas tră.I pot ezamea
se baz ează pe i deea că cea maipr ofundă nev oie umană e
aceea de i ubi r
e.Odat ăî mpl i
ni tă aceas ta,si mţ i
m nev oi a să
reacţ ionăm poz iti
vf aţădeper soanacar ene- osat i
sface. ”
Am cont i
nuat :„Vădaţ iseamacăaceas t ăi potez ăpunet ot
greul pe umer ii dumneav oas tră. Nu Gl enn î ncear că să
sal veze căsni cia,cidumneav oas tr ă.Aceas t
ăi pot eză sus ţi
ne
că,dacăr euşiţisăvăcanal izaţiener giaî n di recţ iabună,se
pr eapoat ecaî ncel edi nur măGl ennsăvăr ăspundăl af el.
”
I-am ci titşiceal alt
ăpar teapr ediciidi n Evanghel ia după
Luc a:« Daţ işiviseva da;ba î ncă,viseva t ur na î n sân o
măsur ă bună, î ndesat ă, clătinat ă, car e se va văr sa pe
deasupr a.Căcicu cemăsur av eţimăsur a,cu aceeaviseva
măsur a.»
„Aşacum î nţelegeuaces tpasaj ,Ii
susenunţ ăunpr i
nci piu,
nef ăcând del oc r eferirel a o modal itate de mani pul ar ea
oameni lor
.Gener icv or bind,dacăsunt em bunişii ubit or icu
cei l
alţi,aceş tia au,şiei ,tendinţ a să fiebunişii ubi tor icu
noi .As ta nu î nseamnă că put em f ace pe ci neva maibun
pent r
u că sunt em buni cu el . Noi sunt em agenţ i
independenţ i.As tfel,put em s t
âr nisau r espi nge i ubi r ea or i
put em chi ars- oscui păm î nfaţ ă.Nu exi stăni ciogar anţ iecă
Gl ennvar eacţional ages turil
edumneav oas trădei ubi re.Î nsă
153
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
existăşiooar ecar eposi bilitatesăf acăas t
a.”( Unconsi l
iernu
poat e ni ciodat ă să pr ezică exact compor tament ul unui
individ. Baz ându- se pe cer ce
tăr i şi pe s tudii asupr a
personal i
tăţii
,elpoat edoarsăpr esupunăcum or eacţ ionez e
individulî ntr-osi tuaţ i
edat ă.)
După ce ne- am î nţeles asupr ai potezeir espectiv e,i -am
spus Annei :„ Acum hai de ţi să di scutăm despr el imbaj ul
dumneav oas t
ră şiall uiGl enn.Di n ceea cemi -aţ
ipoves tit,
credcăl i
mbaj uldumneav oas trăpr imardei ubi reest et i
mpul
petrecutî ndoi .Am dr eptat e?”
„Pr obabi lcă da, domnul e Chapman. La î nceput , când
petreceam maimul tt i
mp î mpr eună şiGl enn mă ascul t a,
discut am or eî ntr egi şi f ăceam t ot felul de l ucr ur i
. Mă
simţ eam cu adevăr ati ubită.Î midor escmaimul tcaor i
cesă
se î nt oarcă per ioada aceea a căsni ciei noas t
r e. Când
petreceam mul tt imp î n doi ,ne si mţ eam ambi ii
ubi ţi
,dar
acum,cândelî şiocupămer eu timpulcu ci neş ti
ecel ucr uşi
n-ar e vreme să di scut ăm or isă f acem ceva î mpreună,am
impr esia că af acer ile sau cel elalt
e l ucr uri sunt mai
impor t
ant edecâtr elaţianoas t
r ă.
”
„Şicar ecr ede ţică el imbaj uldei ubireall uiGl enn?”am
întrebat .
„Cr ed că e cont actulfiz ic şi,î n speci al,sexul .Şt iu că,
atuncicândmăsi mţ eam cu adevăr atiubi tăşier am amândoi
maiact i
vidi npunctdev eder esexual ,elsepur taalt f
el.Cr ed
că aces t
a e l imbaj ul l ui pr i
mar de i ubire, domnul e
Chapman. ”
„Sepl ângevr eodat ădef elulî ncar e-ivor biţi?”
„Zi cecă- lcicăl esct oatăz iua.Şimaiz icecănu- lsus ţin şi
că-lcont razi
cmer eu. ”
„At uncisăpr esupunem,i -am z iseu,căl i
mbaj ulluipr imar
de i ubi re cons tăî n cont act ul fizi
c, iar cel secundar ,î n
154
 -GARYCHAPMAN -
declar aţii.Mă gândesc că,dacă se pl ânge de f apt ulcă- l
contr azice ţi
,pr obabi lcăi -arpr i
ndef oar t
ebi nesă- iz i
ce ţ
idin
cândî ncândcât e-ov or băbună.
V-aşsuger aun pl an det est areai potezelor.Ce- arfi săvă
duce ţiacasăşisă- ispune ţil uiGl enn:« M- am gândi tlanoişi
am hot ăr âtca deaz isă fiu osoţ i
emaibună.Deci ,dacă ai
vreo suges t
ie,să ş ti
ică suntdi spusă s- o aud.Poţ isă mi -o
spuichi aracum sau poţ isăt egândeş t
işisămi -ocomuni ci
mait âr ziu,darvr eau r eal ment esăî ncer csăfiu osoţ i
emai
bună. »I ndiferentdacă r ăspunsull uie poz it
iv sau negat i
v,
luaţi-lcapeosi mpl ăi nfor maţ i
e.Aceas tădecl araţieini ţ
ialăîl
vaanunţ acăseî nt âmpl ăcevadi feritcur elaţiav oastră.
Apoi ,por ninddel apr esupuner eacăl i
mbaj ulluipr imarde
iubirecons tăî n cont act ulfiz icşicelsecundar ,î n declaraţii
,
concent raţ i
-văasupr aaces tor adouăt impdeol ună.
DacăGl ennvi necuvr eosuges ti
edespr ecum aţ iput eafio
soţie maibună,î nregis t
r aţii nfor maţ i
a şii ntroduce ţi-
oî n
planuldumneav oas tră.Vede ţicar e suntl ucr ur il
e bune di n
viaţal uiGl enn şil ăudaţ i-lpent ru el e.Pânăuna,al t
a,sănu
vă mai pl ânge ţ
i de ni mi c! Dacă av eţ
i o nemul ţumi re
par t
icul ar ă,not aţi-oînagendăşispune ţi-
osoţ uluiabi adupă
ol ună.
Preluaţ iiniţiativaî n pl anur ilefizicşisexual .Sur pr i
nde ţi
-l
fiţ
ichi arpuţ in agr esivă,ner eacţionând numail a avansur i
le
lui.Încer caţisă î nt r
e ţi
ne ţir apor tur ii nti
mecelpuţ in odat ă
pesăpt ămână,as taî n pr imel edouă săpt ămâni ,şidedouă
ori,în ur măt oareledouăsăpt ămâni .”Ann mi -
aspuscăeaşi
Glennnumaif ăcuser ădr agos tedecâtodat ăsaudedouăor i
în ultimel e şase l uni.M- am gândi tcă aces tpl an va at aca,
probabi l,chiarî nmi ez ullucr ur i
lor,şias tades tulder apid.

155
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
Ipocri
teştinumaiatuncicând susţiică aisenti
mente
pecar enu leai
… Darcând faciun gestdei ubir
egândit
a fi î
n avantaj
ulcel
uilal
tsau spr e a-iface o pl
ăcer
e,
avem de-afacecuosimplăalegere.

„O,domnul eChapman,osă- mifief oar tegr eu,mi -aspus

Ann.Pe vr emea când mă i gnor a,mi -er a gr eu până şisă
reacţ i
onez l a avansur il
el uisexual e.Când f acem dr agos te,
am i mpr esiacădoarsef oloseşt edemi ne,nu neapăr atcăm-
ari ubi .Î nr estult impul ui ,se compor tă de par că ni cin- aş
exista,dupăcar ear epr etenţ iasămăbagl ângăelî n pat ,ca
să se f ol osească de t rupul meu. Ur ăsc t reaba as ta! Şi
bănui esc că de- asta nicin- am f ăcutdr agos te pr ea des î n
ultimi iani .”
„Reacţ ia dumneav oas tr
ă es t
e fir ească şi nor mal ă, am
asigur at- oeu peAnn.Pent ru maj oritateanev estelor,dor inţ a
de a î nt r
e ţ
ine r aporturisexual e cu băr baţ i
il or cr eşt e pe
măsur ăcesesi mtmaii ubi tedeaceş tia.Cândsesi mti ubi te,
femei l
e- şidor esc să f acă dr agos te cu soţ iilor.Dacă nu se
simt i ubi te,au,pr obabi l
,sent i
ment ulcă sunt f olosi teî n
cont extsexual .De aceea,e ext rem de gr eu să i ubeş tipe
cinevacar enu t ei ubeşte.E î mpot r
ivanat urii.Casăr euşiţi,
va t rebui , pr obabi l
, să vă bi zuiţ i mul t pe cr edinţ a î n
Dumnez eu.N- arfi r ău să r ecitiţipr edi ca luiI i sus pr ivind
iubirea f aţă deduşmanişif aţă deceicar eneur ăscsau ne
folosesc.Apoivăr ecomand săvăr ugaţ il aDumnez eu,săvă
ajutesăapl icaţ iînvăţătur i
lel uiI i
sus. ”
Ann ur mar ea cu mar e at enţ iet ot ceea ce- ispuneam.
Dădea uşordi n cap şimă cer ceta di n pr ivir
i,aşa că mi -am
datseamacăav eaomul ţ i
medeî nt rebăr i.

156
 -GARYCHAPMAN -
„Dar ,domnul eChapman,oar enu es t
eo i pocr i
ziesă f aci
dr agos t
ecu ci neva f aţ ă decar enut reş tisent iment eat âtde
ur âte?”
„Eibi ne,cr ed că a v eni tmoment ulsă del imi tăm puţ in
lucr urile:unaei ubir eacasent i
mentşial taei ubi reacaact ,
i-am spus eu.I pocr iteş tinumaiat uncicând sus ţiică ai
sent iment epecar enu l eai … Darcândf aciunges tdei ubir e
gândi ta fi î n avant aj ulcel uilaltsau spr ea- ifaceopl ăcer e,
av em de- af ace cu o si mpl ă aleger e.As ta nu î nseamnă că
sus ţiicăact ulr espect i
vî şiar esur saî nt r-opr ofundăl egăt ur ă
afectivă.Purşisi mpl u,al egisăf acicevaspr ebi nelecel ui l
alt.
Cr edcăas taavr utsăspunăşiI isus.
Cat egor i
ccănu put em fiaf ectuoşicu ceicar eneur ăsc.Ar
fianor mal .Darput em f aceges t
ur iaf ect uoasepent ru ei.E o
simpl ă ches tiune de al eger e. Pur şi si mpl u, sper ăm ca
respect ivel eges turisăai băunef ectpoz itivasupr ar eacţ i
ei,a
compor tament ul uişiaf el uluiî n car esunt em trat aţiapoide
ei.Măcaram al essăf acem cevabunpent ruei .”
Sepăr eacăr ăspunsulmeu omul ţ
umi sepeAnn,celpuţ in
pemoment .Si mţ eam căav eam săr eluăm di scuţ ia.Tot odat ă,
îmidădeam seama că, dacă av ea să se î nhame l a acel
exper iment ,Annav eas- of acădi ncr edi nţ ăî nDumnez eu.
„După pr ima l ună, i -am spus, vr eau să- lî ntrebaţ ipe
Gl enn cum socot eşte că vă descur caţ i.Pune ţi
-io î nt rebar e
firească.Deexempl u:« Gl enn,maiţ i
imi ntecă acum cât eva
săpt ămâniţ i-
am spus că am să î ncer c să fiu o soţ i
e mai
bună.Voi am săt eînt rebcum cr ez icămădescur c.»
Indifer entde r ăspunsull uiGl enn,l uaţi-lca pe o si mpl ă
informaţ ie.S- arput ea să fiesar cas tic,î nţepatsau os t
ilsau
poat e chi arpoz itiv
.I ndi fer entder eacţ ial ui,n- o coment aţi,
luaţ i
-oca at ar eşiasi gur aţi-lcă,or icum,aţ iv or bi
tser iosşi
căvr eţir eal ment esăfiţ iosoţ iemaibună;spune ţi
-ică,dacă
157
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
maiar e şial tesuges tii,sunt eţ idispusă să l eauz iţ
i.Face ţi
acest el ucrur ilunar ;vr emedeşasel uni ,î ntrebaţ i
-lconst ant
cepăr er ear e.Pr imal uir eacţ iepoz itivăvafi at uncicând va
spune:« Ştii
,at uncicând mi -aispus că v eiî ncer ca să fiio
soţiemaibună,am r âsî nsi neamea,dart rebui esăadmi tcă
acum l ucr ur iles t
au cu t otul al tfel.» At unci v eţiş ti că
efortur il
edumneavoas tră au aj unspână l a el,di n punctde
veder eaf ectiv .Reacţ ial uipoz itivăpoat esăapar ădupăpr i
ma
lună,dar ,laf elde bi ne,şidupă a doua sau a t r
eia.La o
săpt ămânădupăcevaav eapr imar eacţ i
epoz itivă,vr eau să- l
rugaţ ipeGl ennsăvăof avoar e,unl ucr u car esăcor espundă
limbaj uluidumneav oas trăpr i
mardei ubi re.Deexempl u,i -aţi
put easpuneî ntr-osear ă:« Ştiice- aşvr easăf ac,Gl enn?Mai
ţiimi nt ecum j ucam noiScr abbl e?Aşvr easăf acem as taj oi
sear a. Copi ii se duc l a Mar y. Ce z ici?» Rugămi ntea
dumneav oas t răt rebui esă fieţ inti
t ă,nu vagă.Nu- ispune ţi
:
«Ştii,aşvr ea să pe trecem maimul tt imp î mpr eună. »E pr ea
vag!Pl uscă,dacăosăvăî ndepl i
neascăaceas tădol eanţ ă,n-
av eţ
i cum să- i măsur aţ i efor tul. Pe de al t ă par te, dacă
rugămi nt ea dumneavoas tră eţ intită,Gl enn o să î nţ eleagă
exactce vr eţ ide l a elşiat uncicând o să vă f acă pe pl ac
înseamnăcăaal essăf acăcevaî navant ajuldumneav oas tră.
Adr esaţ i
-icât eor ugămi ntepr ecisăî nfiecar el ună.Dacăvă
facepepl ac,f oar tebine,dacănu,t otf oar tebi ne.Darcândo
va f ace,e cl ar că r eacţ i
oneaz ăl a nev oile dumneav oas tră.
As tf
el,î lobi şnui ţişicu l imbaj uldumneavoas tră de i ubi re,
pent ru căr ugămi nteacor espundeaces t uia.Dacăal egesăvă
arat epel i
mbaj ulcor espunz ăt orcă vă i ubeş t e,sent iment ele
frumoase f aţ ă de el v or i eşi l a supr afaţ ă. Rez ervor ul
dumneav oas t ră afectivva î ncepesă seumpl eşi ,cu t i
mpul ,
căsni ciavar enaşt e.
”

158
 -GARYCHAPMAN -
„
DomnuleChapman,aşfiî
nst
aresăf
acor
ice,pent
ru una
caast
a”,aspusAnn.

Poatecă şicăsnici
ata ar
enevoi
edeun mi
racol
.Ce-
ar
fi săfaciacelaşiexperi
mentcaAnn?

„Eibi ne,i -am r ăspuns,osăvăfief oar tegr eu,darcr edcă

mer i t
ă.Măi nter eseazăf oartemul tsăaflu dacăf uncţ i
oneaz ă
exper iment ulşidacăi potezelenoas tresuntbune.Aşvr easă
neî nt âl nim cons t
antî n aceas t
ăper ioadă,ev ent ualdi n două
îndouăsăpt ămâni ,şisăf ace ţiol i
s t
ăcu t oatedecl araţiil
epe
car eil e-aţiadr esatsăpt ămânall uiGl enn.Deasemenea,aş
vrea să- miaduce ţişil is t
a cu nemul ţumi ri
le,pe car e,aşa
cum am s t
abi lit,o să let receţiî n agendă,f ără să il emai
spune ţ il ui Gl enn. Poat e că v oi put ea să vă aj ut să
transf or maţ iaces tenemul ţumi r
iî nr ugămi nţi,car esă- lfacă
peGl enn să- şidea seama def rus trăriledumneavoas tr
ă.Î n
cele di n ur mă,vr eau să î nvăţ aţisă- icomuni caţiî n mod
cons t
r uct i
v pr opr i
il
ef r
us trăr işimot ivel e de ener vare.Î n
plus,aş vr ea ca at âtdumneav oas tră,câtşiGl enn să vă
obişnui ţisă depăşi ţisupăr ăr i
le şiconfli ctele.Pe par cur sul
aces tuiexper imentdeşasel uni,vr eau săvănot aţit otulfăr ă
să-ispune ţiluiGl enn. ”
Ann a pl ecat ,i ar eu am socot it că i -
am r ăspuns l a
întrebar eaini ţială:„Poţisăi ubeş tiunom pecar e- lur ăşti?”
În ur măt oar ele şase l uni ,Ann a cons tatato schi mbar e
radi cal ăar eacţ ieiluiGl enn f aţădeeaşiaf eluluiî n car ese
compor ta.Î n pr ima l ună,af ostbat jocor itorşiat ratat-ocu
super ficial
itate,dardupăceade- adoual ună,r eacţ ial uifaţ ă
de ef or turil
e eia dev enitpoz iti
vă.Î n ul timel e pat rul uni ,a
reacţ ionat bi ne l a apr oape t oat e r ugămi nţ i
le ei , i ar
sent iment eleAnneiau î nceputsăseschi mbesi mţ i
tor.N- am
159
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
avut ni ciodat ă ocaz i
a să- lpr imesc pe Gl enn î n cabi netul
meu,dari -am t rimi sni ş
te case t
e de- alemel e,pecar el e-a
ascul tat şi l e- a coment at î mpr eună cu Ann. Gl enn a
încur ajat-osăvi năî ncont inuar elami ne,i arAnnm- avi z
itat
încă t reil unidupă exper iment ulr espect iv.Soţ uleil e mai
spunechi arşiacum pr iet
eni lorcăsf aturilemel eau f os tde- a
dr eptulmi racul oase.Î nsă eu ş t
iu că,î nr ealitate,numai
iubi reaes t emi racul oasă.
Poat ecăşicăsni ciat aar enev oiedeunmi racol .Ce-arfisă
faciacel aşiexper i
mentcaAnn?Spune- ipar tener uluicăt e-ai
gândi tl a căsni ciav oas t
ră şică aihot ăr ât să- isat i
sfaci
nev oile mai bi ne. Roagă- l să- ţi suger ez e sol uţii ca să
amel iorez i si tuaţ ia. Suges tii
le lui r eprez i
nt ă chei a căt re
limbaj ulsău dei ubi re.Dacăpar tener ulnu- ţ ipropuneni cio
sol uţie,î ncear căsă- ighi ceşt ilimbaj ulpor ni nddel alucr ur i
le
decar esepl ângedeanidez i
le.Apoi ,vr emedeşasel uni,
concent reaz ă-teasupr a aces tuil i
mbajali ubi ri
i.La sf ârşitul
fiecăr eil uni ,cer e-ipar t
ener ul uisă- ţispunăcum t edescur ci
şiî ntr eabă- ldacămaiar evr eosuges ti
e.
Or idecât eor ipar tener ulî ţidădeî nţelescăaconst atato
amel iorar ear elaţ i
eiv oastre,aş teapt ăosăpt ămână,i arapoi
expr imă- ţi o dor i
nţ ă pr ecisă. Cer e-i un l ucr u pe car e-ţ
i
dor eş ticu adevăr atsă- lfacăpent rut i
ne.Dacăt eascul tă,e
clar că r eacţioneaz ă l a nevoi le t ale. Al t
fel, dacă nu- ţ
i
onor eaz ă dor inţ a r espect ivă, ar at ă-iî n cont inuare că- l
iubeş ti.Poat e că l una vi i
toar e va r eacţ iona poz iti
v.Dacă
par tener ul î ncepe să v orbească l i
mbaj ul t ău de i ubi r
e,
răspunz ându- ţ il ar ugămi nţ i,sent i
ment elet alef rumoasef aţă
deelv orr evenişi ,cut impul ,căsni ci
apoat esăr enască.Nu- ţ
i
potof er ini ciogar anţ ieî n aces tsens,î nsăpotsăt easi gurcă
mul ţioamenipecar ei -am sf ătuitsă apl iceaces tsistem au
cunoscutmi r
acol uli ubirii.
160
-GARYCHAPMAN -

161
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-

13
COPI
IIŞILI
MBAJELE I
UBI
RII

Au şicopi iilimbaj eal ei ubi rii?Mul ţioamenicar easi stăl a

conf er inţelemel eî mipun aceas tăîntrebar e.Răspunsulmeu
est e,f ăr ă doar şipoat e,„ da” .Copi iiî şif ormeaz ăl i
mbaj ul
iubi riiî ncădemi ci.Deaceea,ebi nesăal i
ment ezicul ti
varea
tut urorcel orci ncil imbaj e.Cut oateaces tea,dacăv eiobser va
atentcompor tament ull or,v eidescoper ides tulder epedespr e
car el i
mbajdei ubi ret ind.
Bobby ar e şase ani . Când t atăl lui vi ne acasă de l a
ser viciu,Bobbyî isar eî nbr aţ e,secaţ ăr ăşisej oacăcupăr ul
lui.Ce- ispune,de f apt ,Bobby t atăluisău? „ Vreau să fiu
mângâi at!”Elî şial intăt atălpent r
u căvr easăfiemângâi at.
Limbaj ulpr i
mardei ubi reall uiBobby const ăî n cont act ul
fizic.
Pat rickes tev ecincuBobby .Ar ecincianişij umăt ateşicei
doisunt t ovar ăşide j oacă.Cu t oate aces tea,Pat ri
ck î şi
întâmpi nă al tf
elt atălcând vi ne acasă.Copi lulî ispune cu
ent uz iasm:„ Tati,i avi no,căvr eausă- ţ
iar ătceva.Vi no-ncoa! ”
Tat ălî ir ăspunde:„ St aipuţ in,Pat ri
ck,să r ăsfoiesc puţ i
n
ziar ul.”
Pat rick pl eacă pent r u ocl ipă del ângă el ,darseî ntoarce
numai decât .„ Tat i, vino- ncoace, că vr eau să- ţ iar ăt ceva.
Vr eau să- ţiar ătcevaacum,t ati!”Iartat ălî irăspunde:„ St ai
puţ i
n,Pat rick,l asă- măsăt er mi ndeci ti
t!”
Mama î ls t
rigă pePat ri
ck,darelnu ser epede af ară din
încăper e.Ea î ispune că t at ie obosi tşi -lr oagă să- llase
cât eva mi nut e,şici tească z iar ul.Patrick r ipost ează:„ Mami ,
darvr eausă- iar ătce- am făcut !
”
„Ştiu,spunemama,darl asă- lpet atipuţ insăci tească.”
162
 -GARYCHAPMAN -
Dupăun mi nut ,Pat rickser eînt oar cel at at ălluişi ,făr ăo
vorbă,î isar eî nbr aţe,r âzând.Tat ălî lî ntr eabă:
„Cee,Pat rick?”
Copi l
ulî ispune:„ Tat i,vr eau să vi ipână- n camer a mea!
Vreausă- ţiar ătce- am f ăcut .
”
Ce- i cer e, de f apt , Pat rick t atălui său? Ti mp. Copi lul
tânjeştedupăat enţ iapăr inteluişinu vaî nce tapânăcândn-
ovaobţ i
ne,chi ardacăvat rebuisăf acăoscenăpent ru as ta.
Cândcopi l
ulî ţif acedeseor icadour i,ambal ându- leşidându-
ţi
-le cu ochi ipl inide ent uz iasm,pr obabi lcă l imbaj ull ui
primar de i ubire cons tăî n dar ur i
.Copi lulî ţ
idă cadour i
pentr u că-şidor eş tesăpr imeascăşiel .Dacăobser vicăfiul
sau fiicat aî şiaj utămer eu fr ăţior ulsau sur i
oar a,maimul t
casi gurcăl imbaj ull ui/eipr imardei ubi r econs tăî nser vici
i.
Încaz ulî ncar ecelmi cî ţispunedeseor icăar ăţibi ne,căeş ti
un păr i
ntemi nunatsau căaif ăcutot reabăgr oz avă,aces ta
esteun i ndiciu cl arcăl imbajl uipr i
mardei ubi recons t ăîn
declaraţ i
i.
Toat e acest e r eacţ i
i al e copi lul ui i zvor ăsc di n
subconş ti
ent ul l ui . Adi că cel mi c nu gândeş teî n mod
conş ti
ent :O săl ef acundarpăr i
nţ i
lormei ,c asă- mif ac ăşiei
unul;dac ă-imângâi ,măvormângâi a.Compor tament ull uie
mot i
vat de nev oia de i ubi re. S- ar put ea ca, de- al ungul
ti
mpul ui,copi lulsă fi cons tat atcă,at uncicând f ace sau
spuneanumi t
el ucr ur i,păr inţiiî idauoanumi tăr eplică.Pr i
n
urmar e,elf acesauspunel ucr uricar e- ide t
er mi năpepăr inţi
să-isat i
sfacă nev oia de i ubi re.Dacă t ot ulmer ge bi ne şi
nevoilel uiaf ective suntî mpl inite,copi luldevi ne un adul t
responsabi l .Î n schi mb,dacă nev oilel uiaf ective nu sunt
împlini t
e, copi lul poat e î nt rece l i
mi tele accept abi l
e,
exprimându- şimâni af aţ ădepăr inţiicar enu i -
au sat isfăcut
nevoileşicăut ândi ubir eaî nl ocur inepot r ivite.
163
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
Doct orulRossCampbel l,psihiatrulcar em- aî nvăţatcum e
cu rezervorulafecti
v,spune că,de- al ungulexper ienţeilui
îndelungate de trat
ar e a adol escenţilor car eîntreţi
nr el
aţi
i
sexualeîn modnecal culat,nu is- aî nt âmpl atsăî ntâl
nească
vreunulal ecăruinev oiaf ectivesăfif os tsatisf
ăcut edecăt re
părinţi
.Elconsi deră că maj orit
atea pr oblemelorsexual eale
adolescenţil
orîşiauor igineaî nr ezervor ullorafecti
vgol.

Cum sef
acecă,pemăsură cecr eşt
ecopi
lul
,cuvi
ntel
e
delaudăsetr
ansformă î
nreproşuri?

Ţi s- a î ntâmpl at să cons taţ i aces tl ucru l a ni velul

comuni tăţ ii
?Un adol escentf ugedeacasă.Păr inţiisedau de
ceasulmor ţ
ii,spunând:„ Cum a put utsă ne f acă una ca
as ta, după cât e sacr ificii am f ăcut pent ru el ?” Dar
adol escent uledej adepar te,l asut edeki l
ome tridistanţăde
casă,aflându- se,poat e,î n cabi ne tulunuispeci alistcărui aîi
spune:„ Păr i
nţ iimeinu măi ubesc,nu m- au iubitni ci
odat ă,
l-au i ubi tnumaipef ratelemeu.Pemi nenu m- au iubit.
”E
posi bi l ca păr inţii să-l fi i ubi tt ot uşi pe adol escent ul
respect iv? Î n maj oritatea caz urilor, da. Şi -
atunci , care-i
pr obl ema? Foar te pr obabi l că păr i
nţ ii n-au ş ti
ut să- şi
comuni cei ubir eaî nlimbaj ulpecar e-lînţ el
egecopi lul.
Pr obabi l că i -au cumpăr at echi pament de basebal l şi
bicicl etă,casă- iaratecă- liubesc,î ncondi ţii
leîncar ecopi lul
plângea,r ugându- se:„Vr ea ci neva săbat ămi ngeacu mi ne?
Numer geni menicumi nel apl i
mbar ecubi ci
cleta?”Di f
erenţ a
dint rea- icumpăr acopi l
ul uit otf eluldel ucrurişiat ejucacu
eles te di ferenţ a di nt
reun r ezer v
oraf ect i
vgolşiunulpl in.
Or i
câtdesi ncer ă arfi iubi r
ea păr inţi
l orpent ru copi i(şiî n
maj or i
tat ea caz ur i
lor
,es te),si ncer i
tatea nu es te de-ajuns.
Tr ebui e să î nvăţ ăm să v or bim l imbaj ulpr imarde i ubire al
164
 -GARYCHAPMAN -
copil
ului nost
r u, dacă vr
em să-i sati
sfacem nevoi
a de
dragost
e.
Săanalizăm cel
ecincil
imbaj
ealei
ubi r
iiîncazulcopi
il
or.

Decl
araţ
iil
e

Păr i
nţ i
iîiîmbăr băteaz ăpecopi imaial escândsuntf oar t e
mi ci.Chi arînai ntecaaceş t
iasăî nţ eleagăsensulcomuni căr ii
verbal e,păr inţiile spun:„ Ce năsuc f rumos ai !Ce ochi şor i
frumoşi !Cecr e
ţeş ti
!”ş. a.
m. d.Cândcopi lulîncepesămear gă
de- abuşi lea,est eel ogiatpent ru fiecar emi şcareî n par t
eşii
sef acdecl ar
aţ ii
.Cândî ncepesămear găşiser idicăîn două
picioar eţ i
nându- se de canapea,ne aşez ăm l a o oar ecar e
distanţ adeelşi -
ispunem:„ Hai,vino- ncoace!Aşa.Hai ,făun
pas.Br avo!Mer geee!”Copi l
ulfaceoj umăt at edepasşicade–
şice- ispunem?Î n ni ciun caznu- ispunem:„ Tâmpi tule,nu
vez ică nu eş tiîns tare să mer gi!”Cimaidegr abă:„ Brav o,
aşa,hai de!”Şielser i
dicăşimaiî ncear căodat ă.
Şiat unci ,cum se f ace că,pe măsur ă ce cr eşte copi l
ul ,
cuvi ntel edel audăset ransformăî nr eproşur i
?Cândcelmi c
are vr eo şapt e ani,i ntrăm î n camer ă şi -ispunem să- şi
strângă j ucăr ii
le.Pej ossuntî mpr ăş t
iatevr eo douăspr ez ece
jucăr ii
.Dupăci ncimi nute,cândr ev enimî ncamer alui,şapt e
jucăr iisuntî ncut i
e,i arnoice- ispunem copi lului?„Ţi-am z is
să- ţ
is t rângij ucăr i
il
e!Dacă nu f acior dine,săş ti
ică…”Dar
cum r ămâne cu cel e şapt e pe carel e-as trâns? Dece nu- i
spunem:„ Brav o,Johnny ,ais trânsşapt ejucăr ii
!Foar tebi ne! ”
Probabi lcă,dacăam f aceaşa,cel elaltecinciaraj unge,şiel e,
numai decât î n cut ie. Pe măsur ă ce cr eş te copi l
ul, av em
tendi nţ a să- lcer tăm pent ru neî mpl i
niril
el ui, şinu să- l
lăudăm pent r ur euşite.

165
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
Vorbel
e noas tre pl i
ne de r eproş şivădi nd nemul ţumi re
stârnescgr oazăî n suflet
ulcopi l
uluialcăr uil i
mbajdei ubi re
cons t
ăî n declar aţi
i.Î n minteaasut edeadul ţidetreiz
ecişi
cincideaniî ncămair ăsunăcuvi ntelerost
itedepăr inţiilor
acum 20deani :„Ui t
ă- t
elat inecegr aseş t
i!N-osăi asăni cio
fatăcu tine!”„ Nu eş tifăcutpent ru car t
e.Maibi nete-ailăsa
de şcoală!”„ Cum aiput utsă fiiat âtde t âmpit?”„Eştiun
iresponsabil,n- osăf acinimi cînvi aţă.
”Atuncicândl imbaj ul
pr i
mardei ubi rees t
eî ncălcatatâtdeflagr ant,copii
iajunşi
adul ţ
isechi nuiescsă- şiconsolidez erespectuldesi neşise
simtnei ubiţitoat ăviaţa.

Ti
mpulî
ndoi

Ti mpulpe trecutcu fiul /fiica set raduce,t otodată,şipr in

atenţia acor dat ăl ui/ei . Pent r u copi lul mi c, aces tl ucr u
înseamnăsăs taij os,pecov or,al ăturideelşisă- iaruncio
mi nge. Tot v or bim despr ej ucatulcu maşi nuţele sau cu
păpuşi l
e,despr ecas telelef ăcut eî n nisip,despr eapăt runde
înl umeacel ormi cişiaf acecevaî mpr eunăcu ei .Chi ardacă
tu,ca păr i
nte,eş tidej a adul tşit epr eocupă cal culatoar ele,
nu ui t
aun l ucr u:copi lular el umeal ui,ol umeacopi lăriei.
Trebuiesăt ecobor îlani vel ulcel uimi c,dacăvr eisăaj ungă,
mait ârziu,unadul tresponsabi l.
Pemăsur ăcecopi l
ulcr eşteşiar enoipr eocupăr i
,trebui e
săpar t
icipilael e,dacădor eştisă- isat i
sfacinev oileafect ive.
Dacă- i place basche tul,t rebui e să- ţi placă şi ţ ie. Joacă
basche t cu el !Du- ll a meci uride basche t!Dacă- ipl ace
pianul,aiput easăi eilecţiidepi ansaumăcarsă- lasculţicu
toată atenţia când exer seaz ă.Când î iacor zicopi luluit oat ă
atenţia de car e eş t
iî ns t
ar e,î iar ăţică- ţipasă de el ,că- l
preţuieşti
,că- ţ ipl acesă fiicu el .Î n gener al,adul ţi
i,at unci
166
 -GARYCHAPMAN -
când se gândesc l a copi l
ăr i
e,îşiami nt
esc maidegr abă de
ceea ce f ăceau împr eună cu păr inţi
idecât de ceea ce l e
spuneauaceş t
ia.Launmomentdat ,unom î nt oatăfireami -
az isur măt orullucru:„ Îmiami ntesccăt atălmeu nu l ipsea
niciodat ă de la meciur il
e şcolare.Şt i
am că- linter
eseaz ă ce
fac.
” Pent r u omul r espectiv,timpul pe t
recut î n doi e o
modal itateextrem dei mpor tantădecomuni careai ubi r
ii.În
cazulî n carecopi l
ult ău areaces tlimbajali ubirii
,eposi bil
să t rebui ască să- i acor zit i
mp chi ar şi î n per i
oada
adol escenţ ei.Dacănu- iacorziti
mpulnecesarî n primapar t
e
avi e ţi
i,elva căut alacei lalţ
iadol escenţ
iat enţ i
adecar enu
se bucur ă acasă şise va i zola de păr i
nţi,i ar aceştiav or
încer cacudi speraresăpe t
reacămaimul tti
mpcuel .

Dar
uri
le

Mul ţipărinţişibuni ciabuz eaz ădel i

mbaj uldar urilor
.De
fapt, dacă i ntriî ntr- un magaz in de j ucăr ii şi anal i
zezi
compor tament ul păr i
nţ ilor, ajungi să t eî nt r
ebi dacă nu
cumvasocot esccăaces taest esi ngur ullimbajali ubirii
.Dacă
păr inţiiau bani ,suntt ent aţisă l e cumper e mul telucr uri
copi i
lor.Uniipăr i
nţ icr ed căaceas t
aes teceamaibunăcal e
de a- şiexpr ima i ubi rea.Î ncear că să f acă pent r
u copi i
il or
ceeacen- au reuşitpăr inţ i
ilorsăf acăpent ru ei.Lecumpăr ă
lucr urila car e au r âvni tî n copi lăr i
e.Darî n caz ulîn car e
limbaj ulpr i
mar de i ubi re alcopi l
uluit ău nu es te acesta,
dar urile nu au o val oar e af ectivă pr ea mar e pent ru el.
Păr intele arei nt enţii bune, dar nu- i sat i
sface copi lului
nev oil
eaf ect
iveof erindu- idar ur i.
Î
n caz ulî n car e copi lulabandoneaz ăr epede l ucruril
e pe
careil edai,dacă- ţispuner ar eori„ mul ţumesc”or idacă n-
aregr ij
ă decadour işinu l epr eţ
ui eşte,at uncimaimul tca
167
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
sigurcă l imbaj ull uipr i
marde i ubire nu pr iveşte dar uril
e.
Dacă,pedeal tăpar te,copilules ter ecunoscăt orpent ru cele
primi t
e,ar ată dar urileşial tora,spunându- lecă sebucur ă
căil e-ailuat ,leî ngrij
eşte,lepunel av eder eor isej oacăcu
elepent ru o per ioadă mail ungă,at uncipr obabilcă aces ta
estelimbaj ulluipr imardei ubire.
Ceseî nt âmpl ădacăaiun copi lpentr u caredar ur ilesunt
esenţiale,iartunu- ţ
ipoţiper mi tesăil easi gur i
?Nuui ta,nu
conteaz ă cal i
tatea sau pr eţ
ul dar ului. Ci ges tul . Poţi
confecţionamanualnenumăr atel ucrur i
;uneor i,copi lulţine
maimul tl a acestea decâtl a cele costisi
toar e.De f apt,de
mul teor i
,copi iimi cisebucur ămaidegr abădecut i
aî n care
seaflăoj ucăr i
edecâtdej ucăr ieîn sine.Deasemenea,dacă
găseş t
ivr eo jucăr ies tri
cat ă,nu ui ta că aceas ta poat e fi
reparată.Aceas tăî ndeletnicire se poat et ransforma î ntr-
un
proiectce ur meaz ă a fi realizatat âtde păr inte,câtşide
copil.Nuenev oiesăaiogr ămadădebanicasăl eieicadour i
copiil
or.

Ser
vici
ile

Când copi i
isuntmi ci,pări
nţiilefac per manentdi ver
se
servicii
. Al tf
el, copilul ar mur i
. Spăl atul , hrăni t
ul şi
îmbr ăcatulpr esupun mul t
ă muncă în primi ianidevi aţă ai
copilului.Apoivi n gătitul
,spălat
ulşicăl cat ulrufelor.După
aceea,pr egăti
rea gus tări
i,însoţ
irea copiluluil a şcoal ă şi
ajutoruldatl at eme.Aces telucrurisuntsocot ite fir
eştide
mul ţi copii. Dar pent ru alţ
ii
, elereprez intăof ormă de
comuni careai ubir
ii.

168
 -GARYCHAPMAN -
Fiţ
iat enţila comport
ament ulcopii
lor!Vedeţicum îşi
expri
mă eii ubirea f
aţă de cei
lalţ
i.Acest fapt indi
că
li
mbaj ullordeiubire.

În caz ulîn care copi lulî şiexprimă deseor ir ecunoş t

inţa
pent ru di
verseser vici
ibanal epecar eilef aci,aces taest eun
indiciu că servi
ciiler eprez i
ntă au o încărcătur ă af ectivă în
ochiil ui.Servicii
le pe car e ilef aciîiar atăl impede că- l
iubeş t
i.Când î ţ
iaj uţicopi l
ullat eme,n- of acidoarca să- l
ajuţisăi aonot ămar elaşcoal ă.Ges tultău set raducepr in
„părintelemeu măi ubeşt e”.Când îirepar ibicicle ta,n- ofaci
doar ca să- lajuţisă mear gă i
ar cu ea.Copi l ulpl eacă la
plimbar emul ţ
umi t .Încaz ulîncareaces taseof erămer eu să
teaj ute,maimul tca si gurcă aşa î nţelegeelsă- şiexpr i
me
iubireaşicăl i
mbaj ull uipr i
mardei ubir
ees t
er epr ezentatde
servicii
.

Cont
act
ulfizi
c

Contactulfizic est
e o modal i
tatef oar t
e eficient ă de a- ţ
i
exprima dr agos t
ea faţă de copi l
.Cer cetările au ar ăt at că
sugar i
icaresuntţ inuţiîn braţesedez voltăadeseamaibi ne
din punctdev edereaf ecti
vdecâtcei lalţicopi i
.În modfir esc,
mul ţipărinţişioameni i
,în gener al,iau copi l
ulî n br aţe,îl
leagănă,îlsărut ă,îlstrânglapi eptşi -
iv orbescpel i
mbal ui.
Cu mul tînaint e de a înţel
ege sensulcuvânt ului„ iubi r
e”,
copilultratatas tf
elsesi mtei ubi t
.Îmbr ăţi
şăr il
e,săr ut uril
e,
mângâi eri
le,ţi
nut uldemânuţ ă,t oateaces teasuntmodal it
ăţi
deexpr imar eai ubiri
if aţădecopi l.În adol escenţ ă,lucr ur i
le
seschi mbă.S- arput ea ca adol escentul uisă nu- iplacă un
asemeneacompor tament ,cuat âtmaipuţ i
nî npr ezenţ acel or

169
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
deaceeaşivâr stăcu el ,daras tanu î nseamnăcănu vr easă
fieal int at,maial esdacă aces ta est el i
mbaj ull uipr imarde
iubi re.
În caz ul î n car e copi l
ul dumneav oas tră adol escent v ă
sur pr indeî n modr egulatpr i
nz ându- vădemânăpel aspat e
oridacăvăî mpi ngeuşor ,văî nşf acăî nj oacădegl ez năcând
mer geţipr in camer ăsau văci upeş teuşor ,as taî nseamnăcă
punemar epr eţpecont actulfizic.
Fiţi at enţ ila compor tament ul copi il
or ! Vede ţi cum î şi
expr i
mă i ubi rea f aţ ă de cei l
alţi.As ta vă aj ut ă să depi staţi
limbaj ull ordei ubi re.Luaţ iami ntel ar ugămi nţ il
epecar evi
le adr eseaz ă.De cel e maimul t
e or i,dol eanţ ele cel or mi ci
cor espund l i
mbaj uluil orde i ubi r
e.Vede ţice apr eci ază cel
maimul t.Acest el ucr ur itrimi t,laf el,spr el imbaj ull orde
iubi re.
Limbaj uldei ubi r ealfiiceimel eest et impulî n doi .Aşase
facecă,pemăsur ăceacr escut ,am aj unssăf acem pl i
mbăr i
totmaidese.Î nt impulani lordel iceu,cândî nvăţ al aSal em
Academy ,unadi nt recel emaiv echişcol ipent ruf etedi nţar ă,
aveam obi ceiulsănepl imbăm pr i
n bi zar eleî mpr ejur imidi n
Ol d Sal em.Ceidi n Mor avia au r efăcutsat ul ,v echidepest e
două sut e de ani . Băt ând s tr
ăz ile pi e trui te, î ncer cam
plăcer ea unei si mpl e hoi năreli. Cut reierând pr i
n v echi ul
cimi tir, av eam r ev elaţ
ia vi eţi
i şi a mor ţ ii. Pe at unci , ne
plimbam cam det reior ipesăpt ămână,după- ami az a,şi ,în
timp ces trăbăt eam l ocur i
leacel ea aus t
er e,v or beam despr e
vrut e şinevr ute.Acum,fii ca mea e medi c,darcând vi ne
acasă, î mi spune apr oape î ntotdeauna: „ Nu vr ei să ne
plimbăm,t ată?”Ni ciodat ănui -
am r efuz ati nvi taţ i
a!
Fiulmeu n- ar i eşicu mi ne l a pl imbar e ni ciî nr upt ul
capul ui. El spune: „ Ce at âtea pl i
mbăr i?! O pr os ti
e! Să

170
 -GARYCHAPMAN -
hoinăr eştiaşa,f ărăţ intă!Dacă t e duciundeva,mer gicu
maşi na! ”
Ti mpulpe trecut î n doinu es tel i
mbaj ull uipr imar de
iubir e.Ca păr inţi,î ncer căm deseor isă- iinducem copi l
ului
acelaşil imbajde i ubi re ca alnos tru.Mer gem l a conf er i
nţe
speci al epent ru păr inţisau ci t i
m căr ţipeaceas tăt emă,ne
însuşi m i deimi nunat e,aj ungem acasă şiî ncer căm să l e
aplicăm cu fiecar e copi lîn par te.Pr obl ema es te că eisunt
dif
er iţişiceea ce se t raduce pr ini ubi re pent ru unulnu
înseamnă acel aşil ucr u pent ru al tul .Să- ţifor ţezicopi lulsă
se pl imbe cu t ine,ca să pe trecimaimul tt imp cu el ,nu
reprez i ntă delocomodal itatepr i
n car esă- ţiexpr i
mii ubirea
pent r u el.Tr ebui e să î nvăţăm să ne adr esăm copi i
lorpr in
inter medi ull imbaj uluil or,dacă vr em să- ifacem se si mtă
iubiţ i
.
Eu cr ed cămaj oritateapăr i
nţ ilorî şii ubescî n mod si ncer
copii i.Cr ed,deasemenea,că exi stă mi idepăr inţ icar enu
reuşescsă- şiexpr imeaf ecţ i
uneaî nt r-un limbajadecvatşică
mi i de copi i au r ezer vorul af ectiv gol .Î n opi ni a mea,
maj or itateacopi i
lorşi ,maial es,aadol escenţilorcupr obleme
aur ez ervoareleaf ect i
vegoal e.
Nu eni ciodat ă pr ea t ârziu să- ţiexpr imii ubi rea!Dacă ai
copiimaimar işiţ i-aidatseama că ţ i-aiexpr imati ubirea
într-un l i
mbajnepot rivit,îţir ecomand să l e spui :„ Şt ii,am
cit
itocar t
edespr ecum t rebui esă- ţiexpr imii ubi rea.Mi -am
dat seama că de- a l ungul ani lor nu mi -am expr imat
dragos tea în celmaibun f el.Am î ncer catsă- ţ idemons tr
ez
iubir ea mea pr in _______, dar acum î midau seama că,
probabi l
,n- am aj uns l a suflet ult ău şică l imbaj ult ău de
iubir ees t
ecu t otulal t
ul .Misepar ecăarfi v orbade_____.
Ştii,eu t eiubesccu adevăr atşispercaî n viitorsăr euşesc
să-ţiar ătmaibi necăt epr e
ţui esc. ”Poat ecăn- ars tricasăl e
171
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
vorbeş ticopii
lordespr eceleci ncil i
mbaj ealeiubir
ii.E posibil
sănu t esimţ iiubitdecopi iităidej amar i
.Dacăau cr escut
dest uldemul t,câtsă î nţeleagă ideea del i
mbajali ubi r
ii,o
asemenea di scuţi
el e-arput ea deschideochii.S-arput ea să
te ul uiască dispozi
ţial or de a- şiexpr ima sentimenteleî n
li
mbaj ul tău de i ubi r
e. Î n aces t caz,v ei constata cu
sur prinderecăsent i
ment el eşir eacţi
iletal
ef aţ
ădeeisev or
schi mba. Când membr ii acel ei
aşi f amil
ii încep să- şi
vorbeascăunulal t
ui aînl imbaj uldei ubireadecvat,climatul
afectivdi ncasăsei ntensificăsimţ itor
.

172
 -GARYCHAPMAN -

14
UN PUNCT DE VEDERE PERSONAL

În capi tolul2 l -am av ertizatpeci titorcă„ înţeleger eacel or

cincil imbaj e al ei ubi ri
işiî nvăţ area l i
mbaj uluipr imar de
iubir e al par tener ul ui pot af ect a deci siv compor tament ul
aces tuia”.Şiacum t eînt reb:„ Cepăr er eai ?”Dupăceaici ti
t
acest epagi nişiaipăt runsî n vi eţil
emaimul torcupl uri,ai
vizitatsat eşior aşemar i,ais tatal ătur idemi neî ncabi ne tşi
aidi scut atcu di verşioamenil amasă,î nr estaur ant ,cr ezică
e posi bi lca t oat e concept ele menţ ionat e până acum să l e
ajutesămodi ficir adi calcl imat ulaf ect ivdi n căsni ciata?Ce
s-arî nt âmpl a dacă aidescoper icar ees tel imbaj uldei ubi re
alpar tener uluişiaihot ăr îsă- lv orbeş ti?
Nimeninupoat er ăspundel aaceas tăî nt r
ebar epânăcenu
încear că.Şt iu că mul t
ecupl ur icar eau auz i
tdespr eaces te
li
mbaj e l a conf er inţele mel e despr e căsni cie sus ţin că
aleger eadea- şiexpr imai ubir eapr inl imbaj ulpar tener ul uia
produs o schi mbar e maj orăî n sânulcăsni ciil
or l or.Când
nev oiadei ubi reapar tener il
ores tesat isfăcută,secr eeaz ăun
climatî ncar ecupl ulsepoat edez voltapent rut otr estulvi eţi
i
într-omani erămul tmaipr oduct ivă.
Fiecar ei ntrăî ncăsni ciecuoper sonal itatedi ferităşicuun
trecutpr opr i
u.Aducem un bagajaf ectivî nr elaţia noas tră
mar it
al ă.Av em di ver se sper anţ e şidi verse modal i
tăţide a
abor da l ucr ur ile,pr ecum şidi fer i
te opi niiî nl egăt ur ă cu
aspect el ei mpor tant e al e vie ţii
.Î ntr-o căsni cie sănăt oasă,
aceas tă var ietat e de per spect i
v et rebui e anal i
z ată. Nu e
neapăr atănev oi esăneî nţelegem î n absol utt oatepr ivinţele,
dart rebui esăgăsi m ocal edear ezolvat oateneî nţeleger il
e,
as t
felî ncâtaces teasănu ai băr eper cusi unimait âr zi
u.Dacă
173
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
au r ez ervoar ele af ective goal e,par tener iiau t endi nţ a să se
cert eşisăsei zol eze,uni idi nt reeiacţ ionândchi arvi ol ent ,fie
verbal ,fie fiz ic,pe f ondulunorasemenea scandal ur i.Dar
atuncicând r ez er vorulaf ect iv este pl i
n,cl i
mat uldi n cupl u
estepr ietenosşibaz atpeî nţ elegere,i arnoisunt em di spuşi
să accept ăm di ferenţ ele şisă negoci em pr obl emel e.Sunt
convi nscăni ciun al taspectalcăsni cieinu af ect eaz ăcupl ul
maimul tcasat isfacer eanev oi idei ubi re.
Di sponi bili
tat eadeai ubi ,maial escând par t
ener ulnu t e
iubeşt e, lise poat e păr ea unor ai mposi bilă. Pent ru a fi
capabi lideoasemeneai ubi re,t r
ebui esăapel ăm l ar esur sel e
noas tre spi r i
tual e.Cu câţ iva aniî n ur mă,când am avut
probl emeî ncăsni cie,am r edescoper itnev oiadefiapr oapede
Dumnez eu. Ca ant ropol og, am f os tî nvăţ at să exami nez
dat ele.Am hot ăr âtsădescopărr ădăci ni lecr edi nţ eicr eş tine.
Exami nând dat elei stori
cedel a naş ter ea luiCr is t
os,darşi
viaţa,moar tea şiî nvierea Lui ,am aj uns l a concl uz ia că
moar tea Luies te o expr esiea i ubi rii,i arî nvi er ea,dovada
prof undăaput er iiSal e.Am deveni tun„ credi nci os”aut ent ic.
Mi -am dedi catvi aţa Luişiam descoper itcă Elf ur ni zeaz ă
ener gi aspi ritual ăi nterioar ănecesar ăi ubi rii,chi arşiat unci
când aces tsent imentnu es teî mpăr tăşi t
.Te- aşî ncur aja să
iniţiez ioanche tă pr opr iepl ecând del av orbel epecar el e-a
spus I isus când a mur it,r ugându- se pent ru ceicar e L- au
ucis:„ Tată,Tat ă,i artă-i,căcinu ş tiu ce f ac.”Aceast a es t e
expr esi aabsol ut ăai ubi rii
.
Rat a cr escut ă a di vorţur ilordov edeşt e că mi ide cupl ur i
trăiesc cu un r ez ervor af ect i
v gol .Număr ulcr escând de
adol escenţ icar ef ug de acasă şise cear tă cu l egea i ndi că
fapt ulcămul ţ ipăr inţi,car epr obabilcăauî ncer cat ,lamodul
sincer ,să- şiexpr imei ubir eaf aţ ădepr opr i
iicopi i,auadopt at
un l imbajnepot rivit.Cr ed căi deil
eexpuseî n car teadef aţă
174
 -GARYCHAPMAN -
arput eaav eaun i mpactsemni ficativasupr acăsni ciilorşia
fami liil
ornoas t
r e.
N- am scr isaceas tă car teca peun t ratatuni versitarcar e
să aj ungă î n bibl ioteci l
euni ver si tare,deşispercă pr ofesor ii
desoci ologieşidepsi hologi ev orgăsiut ilaces tcur sdespr e
căsni ci eşif ami li
e.N- am scr i
saceas tă car tepent ru ceicar e
apr ofundeaz ăi deea de căsni ci e,cipent ru acei a car e au o
viaţ ă de f ami lie, car e au t recut pr in euf or i
ca s tar e de
îndr ăgos t
ire,car es- au căsăt or itcu gânduldeasef aceunul
peal tulf oartef erici ţi,darcar e,odat ăr eveni ţicupi cioar elepe
pământ ,descoper ă că suntpecal esă pi ardă cu t otulaces t
vis.Tr ăiesccu sper anţ a că mi idecupl ur iaflat eî n aceas t
ă
situaţ ieî şiv orr edescoper ivi sulşi ,totodat ă,v orgăsical ea
spr et ransf ormar eal uiînr eal itat e.
Vi sez l az iua î n car e pot enţ ial ulcupl ur il
orcăsăt or ite va
cr eş te si mţ i
tor,spr e binel e omeni ri
i,când soţ iişisoţ iileî şi
vorput eat răivi aţ acu r ezer voar eleaf ectivepl ine,as tf
elî ncât
să- şipoat ăval or ificaî ntregulpot enţial,cai ndi vizişicupl uri.
Vi sezl az iua în car e copi iiv orput ea să cr ească î n cămi ne
pl inedei ubireşiî nt r-un medi u si gur,as tf
elî ncâtener gial or
să secanal izezeî nspr eî nvăţ ătur ă şispr eser virea cel or l
alţi.
Vi sez l az i
ua î n car e copi iisă nu maifie angaj aţiî nt r-o
veşni că î ncer car e de a găsii ubi rea pe car e n- au pr i
mi t-o
acasă.Î midor esc ca aces tmi cv olum să r eapr indă flacăr a
iubi r iiîncăsni ciav oas tră,î ncăsni ciil
eami ideal tecupl ur i
.
Dacă ar fi posi bil, aş î nmâna per sonal aceas tă car te
fiecăr uicupl u di nl umeşii - aşspune:„ E pent ruv oi!Spersă
vă schi mbe vi aţ a!I ar dacă va fi aşa,daţ i-o maidepar te!”
Însă,cum nu potf aceas ta,aşfiî ncânt atdacăl e-aidat u un
exempl arcel ordi nf ami l
ial a,f r aţ il
orşisur orilor,copi ilort ăi
căsăt or iţi
,pr ecum şiangaj aţ i
lort ăior ipr ieteni l
ordel acl ub

175
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
saudelabi
ser
icăetc.Ci
neşt
ie,poat
ecăî
mpr
eunăv
om r
euşi
sătr
ansf
ormăm vi
sulmeuînreali
tat
e.

176
 -GARYCHAPMAN -

Ghi
ddest
udi
upent r
upar t
enerşipentr
udi
scuţ
ii
degrup
deJAMESS.BELL,Jr .

177
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-

I
NTRODUCERE

După ce ci teştişir eflectez iasupr a pr i

mel orcapi tole din
aceas tă car te,încur ajeaz ă- ţ
ipar tener ulsă f acă laf el.După
aceea sunt eţ
i pr egătiţi să f ace ţi ur măt oarele exer ciţi
i
împr eună.Toat ei deileimpor tant eşiî ntrebăr il
edi n pagi nile
vii
toar e suntdi r ecţi
onat e at âtcăt r e soţ ,câtşicăt re soţie.
Odat ă ci tită car tea def aţ ă şief ectuat eaces teexer ciţii
,sper
că v e ţi descoper i amândoi car e sunt l i
mbaj ele v oas tre
primar edei ubire,pr ecum şidi al ecteleşil imbaj elesecundar e
impor t ant e.E del asineî nţ elescăl imbaj eleşicapi tolelenu
sev orapl icaî nmodegalambel orpăr ţ
i.Pr inur mar e,se turile
deî ntrebăr isuntor gani zat e,şiel e,pecapi tole.
Di n di v ersemot i
ve,maial esdacă eş tiîn si tuaţiaî n car e
încercisă- ţ
isal vezicăsni ci a,eposi bi lcapar tener ulsăr efuz e
propuner ea t a dea ci tipr i
mel ecapi t
oleal ecăr ţ
iisau dea
parcur geghi duldes tudiu.Î n aces tcaz ,t u,car eaici titdej a
cartea,poţ icont inuaşicu exer ciţ i
ile,î ntrucâtv eifipedepl i
n
avant aj atde pe ur ma l or.De asemenea,dacă acţ ionez iîn
funcţ i
edeaces teî ntrebăr i
,poţ isă- ţ ide termi nipar tener ulsă
aibăor eacţ iepoz i
ti
văşif ăr ăsăci teascăpr imel ecapi tolesau
ghiduldes tudiu.
Pent ru secţ i
uni le de î ntrebăr ipr ivind fiecar e capi t
olî n
parte,a f os tadăugat ă oî nt rebar e maigener ală,meni tă să
spriji
nedi scuţ i
iledegr up.Aceas taar eî nv eder eoimagi nede
ansambl u,car et recedi ncol odepr eocupăr il
efiecăr uicupl u.
Trebui eal esun conducăt ordegr up car esăai băooar ecar e
exper ienţ ă î n domeni u. Pot fi f ol osite di v erse mat eriale
ajutătoar epent ruas timul adi scuţ i
a.
Obser vaţ icăî nt r
ebăr ilepr ivind capi tolele10 şi11 au f ost
combi nat e.

178
 -GARYCHAPMAN -

Ţinsăvămaispundoarcă,î ncazulî ncar eîntrebăr i

le
ur măt oare nu- şi găsesc r ăspuns sau nu sunt
respect ate,nu trebuiesăvăsi mţiţinicidecum vi novat.
Luaţ i
-lecapeni ştesimplesuges ti
i.Scopull oresăvă
ajut e să pune ţiîn pr acti
că tot ce-aţiî nvăţat citi
nd
car tea şi,î n plus, nu ui t
aţi că au o apl icabili
tate
difer i
tăî nf uncţie de cuplu.Î ncercarea de a fi mai
eficientî n expri
mar ea sentimentelorde i ubiret rebuie
săţ i
năcontşideuni citat
eapar tenerului.Ident i
ficarea
şif olosir
ea limbajuluidei ubirealpar tener uluimer ită
oriceef ort.

179
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-

1
CE SE Î
NTÂMPLĂ CU I
UBI
REA DUPĂ CĂSĂTORI
E

I
deii
mpor
tant
e

Pent ru că i ubi m şi sunt em i ubiţ

iî n mod di f
erit
,
menţ inereavieai ubir iiîncăsniciepresupuneomuncăgr ea.
Dacă nu i dentificăm me todele prin int
ermediul cărora
recepteazăpar tener uli ubir
eanoas t
ră,căsni
ciasepoateduce
der âpăchi arînai nt esăapucăm sănedăm seamadeas ta.
Trebuie să ne i dent ificăm unulal t
uialimbajulspeci
fic de
iubire.

1. Reanali
zeaz ă-ţ
icopil
ări
a. Ai f
os t dest
ul de i
ubit de
părinţ
i?Cum şi -au expr
imatiubir
eafaţădet ine?Gândindu-
te, acum, l a vi aţa ta de adult, ce i mpact a avut
compor t
ament ullorasuprafelul
uiîn care-ţ
iexpri
mii ubi
rea
faţ
ădepar tener?
……………………………

2.Fă o l
istă cu neaj
unsuril
e şicu r euşitele pări
nţi
lorîn
î
ncercar
eadea- ţ it
ransmiteaf
ecţiunealorşideat eî
ncuraj
a.
Ceasemănăr iexistăcu f
elulî
n careîţiexpr i
mit u af
ecţ
iunea
f
aţădepar t
ener ?În cefel
,neconş t
ienti
z at
,r eflect
ăeşecuril
e
tal
epecelealepăr inţ
il
or?Darr euşi
tele?
…………………………. .

3.Încaz ulîncar enu ţ

i-aischimbatmoduldeexpr imarea
i
ubiri
i,eposi bilcapart
ener ulsăr eacţ
ionez
edi nceîncemai
negat
iv .Analiz
ează-ţirel
aţia din ulti
mulan,î ncer
când să
i
dentificiunadi nt
reurmăt oarel
etipuridepr obl
eme:( 1)l
ipsa
180
 -GARYCHAPMAN -
dereacţi
eapar teneruluifaţă degesturil
et al
edeiubire;(2)
fr
ustr
areacel ui
laltfaţădel i
psat adeaf ecţi
une,caurmar ea
f
aptuluică fieaii gnorat
,fien- aiacceptatanumitelucruri.
Careesteadevăratanat urăapr oblemei?
………………………………

4. Privi
nd r et
rospectiv, ce cărţi
, casete şi/sau arti
cole
importantet e-au influenţat în s t
rădani a de a amel iora
cli
matulaf ectivdi n cuplu? Încearcă să-ţiami nt
eşticând şi
cum ai apl icat ideile prel
uate di n mat eri
alelerespecti
ve.
Când air euşi tşicând aidatgr eş şide ce? Oar e au fost
consecventecul i
mbaj uldei ubirealpar t
enerului?
…………………………………

5.Gândeş te-t
elaunmomentî ncareţ i-
aiexpr i
mati ubirea
înt
r-un anumi tfel
,însăf ărăcacelăl
alts-or eceptezepotrivi
t
aşt
eptăril
or.Poatecănuev orbadeunr efuzlami jloc,cidoar
deosi mplăneidentificar
easent i
mentelorexpr i
mat e.Oarede
ceintenţi
il
ebune,si ncerit
ateaşichi
ar„ gândur i
lel aunison”
nusuntî ntot
deaunadeaj uns?
……………………………………

I
deipent
rudi
scuţ
iidegr
up

Discut aţidesprenaturacomuni cări

i,în gener
al,şidespr e
modal it
ăţile în care se iscă neî nţel
egeril
e cauz ate de
compl exi
t atea l
imbaj
uluişia diversel
orsal e di
alecte.Cum
contribuiemedi ul
,sexul
,scara devalorietc.la exacerbar
ea
disensiuni l
or?
…………………….

181
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-

2
CUM SĂ MENŢI
N PLI
N REZERVORULAFECTI
V

I
deii
mpor
tant
e

Dragos t
ea i nfluenţează maj or compor t
ament ul uman.
Dincol o de acestl ucru,cuvânt ul„iubi
re”cunoaş t
e diver
se
inter
pr etărişiut ili
zări.Relaţi
aîn sinepecar eo pr esupune
mar i
aj ulur măreş t
ecul ti
vareaiubir
iişiaintimităţi
iîncuplu.
Căsni cia poate fi l
oculi dealpentru umplerea „r
ezervorul
ui
afect
iv” .

1.Enumer ăt r
eiz i
cale bine-cunoscut
e,de genul„ i
ubirea
face l umea să se î nvârtă”, care să expr i
me s t
atutul
efervescentaliubir
ii.Not eazăînţel
esulfiecăr
eiaîn part
e şi
impl i
caţii
lepecarelepoateav eaîncăsnicie.
………………………….

2. De r egulă, când ci neva suf er

ă, î i găsim diver se
just
ificări
,sau,al t
felspus,scuz e pe car e să ne spri
jinim
rel
aţia pe maidepar te.Gândeş te-
tel ar elaţia unoroameni
apropi aţ
iţie,care validează situaţi
a de f aţă,şiv eiînţelege
cum se f ace că gesti
onar ea defect
uoasă a sent imentel
orde
iubi
reducel aapar i
ţiaunorpr oblememar i.
………………………………

3. Gândeş te-t
e l a copiiit ăi sau la ai apr opiaţilor
.
Ami nteş
te-
ţideun i ncidentavând l abaz ăun compor tament
inadecvatşiivit
,event ual,într-operioadă î
n carecopi lulse
poatesăfi fostli
psitdeaf ecţiuneapăr inţ
il
or.În cefell -arfi
ajutatpecopilulrespecti
vsă- ifieumpl ut„r
ezervorulafect i
v”?
182
 -GARYCHAPMAN -
…………………………….

4. Î
nsingurarea î
mpiedică î
nflori
rea iubiriiî n căsni ci
e.
Încearcăsă-ţiaduciamint edeoper i
oadăî n car e,aflându-te
depar t
e de partener
,v -
aţidist
anţ at
.Apoi ,r eflect
eaz ălao
distanţar
eafecti
văpef ondulunorneî nţ
elegeri.Ceconseci nţe
auavutcel edouăsi t
uaţiiasupr
av oastr
ăşicum aţ iîndreptat
situaţi
a?
……………………………. .

5.Unr ezer
v orafecti
vgolpoateficompar atcu omaşinăce
nu are ulei de mot or. Fi
iinv enti
v şi găseşt
e alt
e două
comparaţi
iinteli
gentecaresăi l
us t
rezeacestlucru.Cum scot
eleî
nevidenţăi mpor t
anţafapt
uluideafii ubitşideaiubi?
……………………………

I
deipent
rudi
scuţ
iidegr
up

Dezbateţ
idespr eloculpecar eîlocupă iubirea î
n diverse
sisteme fil
osofice şi t eol
ogice şi despre modul î n car e
cont r
ibuie ea las tarea de bi ne a civi
li
zaţi
il
or trecute şi
actuale.Cum poat e fi descr
is aces
tl ucru şicum poat e fi
aplicat?
…………………………. .

183
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-

3
Î
NDRĂGOSTI
REA

Gândur
iimpor
tant
e

Oricât de pal pi
tant ni s-ar păr ea să fim î ndrăgos
tiţi
,
aceas tăs tare este de scur tă dur ată şi,î n mar e parte,
caract eriz
at ă pr
in egoism.I ubirea carespr i
jină cu adevărat
stareadebi neapar teneruluisebaz eazăper aţi
une,v oinţ
ăşi
disciplină. Ceal alt
ă, individualis
tă, nu pr esupune decât
posibilitateadeafit ransformat ăşicompl e
tată.

1.Întocmeş teolis
tăpedouăcol oane,r ef
er i
toarela„ st
area
de îndrăgosti
re”.În pr ima coloană specifică senti
ment ele,
convingeri
le,speranţelee t
c.car e au datr oade mait ârzi
u,
punând baz eleiubi
riiasumat e.Apoiconsemneaz ă-
lepecel e
naive,nereali
steşichiardăunăt oare,car
enuaucont r
ibuitîn
modspeci allaconstruireauneir el
aţiimatur e.
…………………………. .

2.Î
ncear că să rememor ez
imoment ulîn care,căsători
t
fii
nd,aiconst atatcăsent i
menteleeufor i
ceau începutsăse
estompeze şiaidescoper itpri
mele defectealepar t
enerului
.
Enumer ă o par t
e di nt
re obstacol
elei ni
ţi
ale, precum şi
lucrur
ilecar eauspr i
ji
nitevol
uţiarel
aţiei.
……………………………. .

3.Ident
ifică momentel
eromanticecares-au f
ăcutsimţit
e
ulteri
orîncăsni ci
e,ducândlai
nstalar
eaprimelorsenti
mente
traini
ce.Cum au aj ut
atacest
e sentiment
el a consol
idar
ea
relaţi
ei?
184
 -GARYCHAPMAN -
…………………………………

4.Cu t oţiine dor im să r ămânem î nf aza de apogeu a

per ioadei de di nainte de căsăt or
ie, dar până l a ur mă
ajungem sănemul ţumi m cuor el
aţieplată.Înaintesăaj ungi
în aces tpunct ,fiisincerînl egăturăcu „ calit
atea”iubiriipe
car e-ooferi.Regăseştiîndr agos t
eatavr eunuldi nt
recelet rei
aspect e pe car e doctorulPeck l eident i
fică dreptiluziial e
îndr ăgosti
tului:(1)nu es teun actdev oinţ ă;(2)discipl
inar e
slabăşief or tinconş t
ient;(3)lipsădei nter esrealreferi
torl a
fapt uldea- ţimulţumipar t
ener ul?
………………………….

5.Ci t
eazăt reil
ucr ur
ipe trecuteîn ult
ima lună carel -
au
avut î n centru pe partener şipr i
n car e aiputea ilustra
calităţi
le„adevărat
ei”iubiri
:(1)afecţ
iune,însănuobsesi e;(2)
efort şi disci
plină real
e; (3) mai degrabă un f undament
raţionaldecâtunuli nsti
nctual;(4)inter
esf aţ
ă depr ogresul
par tenerul
ui.
…………………………

I
deipent
rudi
scuţ
iidegr
up

Analiz
aţ icomponentel
e afecti
ve,psihol
ogi
ce,fiz
iol
ogi
ce şi
spi
ritual
easoci ateat
âtcu „îndr ăgos
tir
ea”
,câtşicu iubir
ea
adevărată,bazatăpegeneroz
i t
ate.
…………………………….

185
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-

4
PRI
MULLIMBAJALIUBI
RII
:
DECLARAŢI
ILE

Compl i
ment el
e, cuvi ntel
e de l audă şi r ugămi nţile,
î
nlocuind por uncil
e, toate vin î n sprij
inul par t
enerul ui,
f
ăcându- lsă-şiconsoli
dez eîncredereaîn sine.Acesteaaj ută
l
a crearea uneiatmosfer einti
meî n cuplu şila ameliorarea
dureri
i sufleteş
ti, scoţând, totodat ă, l
a i veală întregul
pot
enţialalceluil
alt
.

1. Î ntr-
o sear ă, of eră-i par t
ener ului şansa să- ţi
împărtăşeascăvisuri
le,i nteresel
eşital entelel ui.Ascul
tă-lî
n
mod empat ic,ca să scoţil alumi nă ceea ce- lcaracter
izeaz
ă
cu adevărat.Pune- teî nl ocullui,fiisi ncer şii ubit
or şi
încur
ajează-lsăfacăor icepent rua-şiat ingeţ eluri
le.
…………………….

2.Fami li
aritatea poate da naş t
erel a diverse forme de
dispreţşidemoj i
cie.Gândeş t
e-telamodulî n careadecur s
relaţi
at aîn ultimasăpt ămână.Te- aiadr esaiceluil
altpeun
ton arţăgos,aiavuto at i
tudinesar cas
tică sau un punctde
vederepr ea distant?Te-aiconcent r
atdoarasupr a gr
eşel
il
or
par t
enerului? Reglează conturil
e şiasigură-te că eşt
iiert
at
pent r
ucel efăcute.
………………………. .

3.Eval uează-ţicapacitat
ea decomuni care.Cuvintel
etale
au r
eflectatrugămi nţi
,suges t
ii
,îndrumăr i
?Sau au sunatca
ni
şte por unci, ult
imat umur iori
,chi ar mair ău,ca nişte
ameninţ ări
? Ami nteşte-ţ
i că alegerea de a fi iubit
or şi
186
 -GARYCHAPMAN -
servici
il
e efect
uat
eîn mod v
ol untar suntfundamentaleîn
dragoste.Cum aiput
easărafinezimodulî n car
eteadresez
i
partenerului?
…………………………

4. Exi st
ă nenumăr ate modal
ităţi – pe un t on bl ând,
încurajator
,drăgăst
osetc.–princarepoţ isăcomuni civerbal
cu par t
enerul.Aşacum spuneşiî n carte,luaţioagendăşi
scri
e ţ
ipe o pagi nă nouă ti
tl
ul„ declar
aţii
”.Ai ciputeţisă
consemnaţ i căi creat
ive, mai bune, de a vă sus ţ
ine
partenerulchiarşiîn celemaimăr unteprivi
nţe.Liter
at ura
mot i
vaţionalăvăpoatefidemarefolos.
…………………………. .

5.Gr aţi
eunuif aptbanal ,mar i
aj ull
uiBillşialluiBe t
tyJo
aev ol
uatmul tîn bine.Fi ecareaf ăcutolistăcu lucruri
lepe
careleapr eciauînmodspeci alunull acel
ălalt.Apoi,dedouă
oripesăpt ămână,şi -au făcutr eciproccompl imentepebaz a
li
steirespective.Procedeaz ăl afelcu par t
ener ultău.Pentru
început,arfibi nesăr evezili
staf ăcutădeBi l
lşideBe tt
yJo.
După per ioada iniţi
ală de două săpt ămâni ,continuaţialt
e
douăl unicucompl iment ele,profitânddeor iceocazie.
…………………………………. .

I
deipent
rudi
scuţ
iidegr
up

Dez bate
ţiasuprainfluenţeipecare-oau cuvintel
elaniv el
de indivi
d şichiar de naţ iune.Anali
zaţifelulîn care ne
încorset
ează sau ne eliber
eaz ă,cu pri
vir
el ai maginea pe
care-oavem despr
enoişidespr elumeaînconjurăt
oare.
…………………………………

187
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-

5
ALDOI
LEA LI
MBAJALIUBI
RII
:
TI
MPULÎN DOI

I
deii
mpor
tant
e

E bi nesă petr
ecem destultimp în doi
,să neîmpăr t
ăşim
gândur il
e,să ne ascult
ăm r eciproc şisă der
ulăm diver
se
acti
vităţiî mpreună, astfel încât să-i dăm de î nţel
es
parteneruluicăţinem cu adevăratlaelşicănebucur ăm de
prezenţasa.

1.„Am o sl ujbă tare grea”poat e ser

vidr eptjustificare
pentruf aptulcă nu pe t
recides tultimp cu par t
enerul .Şi
totuşi
,reuşita,fieeaşimat er i
ală,nu poatesuplinisubni cio
f
or mă intimitat
ea.Î ntocmeşteî mpr eună cu par t
enerulun
plan pent r
u r esponsabili
zarea cupl ului
, prin inter
medi ul
timpuluipetrecutîndoi .Î
nvaţ ăsăt esacri
fici
.
……………………….

2.Bi l
laînţel
escăl imbajulprimardei ubireall uiBett
yJo
constaî ntimpulîn doi.Pr i
n ur mare,a întocmito li
stă cu
lucruri
leagreabil
epecar eput easăl ef
acăî mpr eună cu ea.
Pli
mbăr il
e, vacanţele sau, ef ect
iv, discuţii
le cu copi i
i
presupun ca amândoipar teneri
isă fiealăturiunuldeal tul
în moment ei mportante. Fă-ţ
işit u o asemenea l i
stă şi
promite-ţisă r
ealiz
ezidouă punct e di
n ea î n următoar ea
lună.
………………………. .

188
 -GARYCHAPMAN -
3.Gândeş te-tela ulti
ma pr oblemă sau î
ncercare maj oră
princareat recutpartenerultău.Noteazăcăil
epr i
ncar eaifi
reuşi
tmaibi ne:(a)să-idaimaipuţ inesfat
ur işisă fiimai
empatic;(b)să fiimaiî nţel
egătorşisă sugerezimaipuţ ine
soluţ
ii
;(e)să puimaimul teîntrebăr
işisă tragimaipuţ ine
concl
uz i
işi( d)să-iacor zimaimul tă at
enţie part
ener ului
decâtproblemeiînsine.
…………………………. .

4. Conş ti
entizeazăi mpor tanţa activi
tăţ
il
or „ derul
ateî n
comun”de căt re parteneri
ide căsni cie.Gândeş te-
telat rei
sit
uaţii care au t e-au apr opiat foarte mul t de celăl
alt,
constit
uindî noricemomentni şteami nti
ridragi.Au impli
cat
acestesituaţi
işit i
mppe tr
ecutî n doi,oacti
vitatederulatăîn
comun?Pl ănuieşteunnou ev enimentcar esăsedovedească,
ulter
ior,o„ami nt
ire”frumoasă.
……………………………

5.Fi isi
ncerînl egăturăcu r olulsentiment elorîn vi
aţata.
A ajutatexpri
mar ea lorcor ectălar ezolvar ea uneipr obl
eme
sau lacompletar
eauneiî nt âmplăripozitive?Ait endi
nţ asă-
ţi
repri
misent imentele? Le exhi biimpul siv sau î ncercisă le
ascunz i
?Cum seî mpl etesccucel ealepar tener ului
?Cum aţ i
puteaî mbunătăţ
icomuni careasenti
ment elorî ncuplu?
………………………………. .

I
deipent
rudi
scuţ
iidegr
up

Dez bateţ
i pe mar ginea idei
i potri
vit căr
eia organizarea
acti
vităţi
lor de cuplut rebuie să pl
ece de la preocupăr il
e
ambi l
or par tener
i. Un al doilea scenariu ideal ar fi să
dedicăm timpşiat enţi
e,precum şisăner apor t
ăm raţi
onalşi
189
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
sufle
teş
tel
aint
eresel
e par
tener
ului
,int
erese cu car
e n-
am
fos
tdeacor
dînprimăfază.
…………………………. .

190
 -GARYCHAPMAN -

6
ALTREI
LEA LI
MBAJALI
UBI
RII
:
DARURILE

I
deii
mpor
tant
e

Daruril
esuntsi mbol uriconcretealei ubir
ii,indif
erentcă
vorbi
m del ucruricumpăr at
esau conf ecţi
onateor idesimpla
noastrăprezenţăalăt
ur idepar t
ener.Dar uri
lefăcutecelui
lal
t
aratăcă-ţ
ipasăşiconf erăvaloarerel
aţieivoastr
e.

1.Dar ulcapăt ăval

oareprinfapt
ulcăepr e
ţuitdecelcar e-
lpr i
meş te.Dacă se înt
âmplă să nu-ţiplacă pr ea multun
l
ucr u primit
,gândeşte-t
elai nt
enţi
aceluicar eţ il-aoferi
tşi
reconsideră ges
tulprin pri
sma iubir
iiafişate de respecti
va
persoană.
………………….

2.I a amintel a sfatulaut oruluişiîntocmeşteo l i

stă cu
darurilefăcute partener uluiî nt r
ecut,pe care acestale-a
apreciat
.Înplus,î ncear căsăaflidel aoameni idi
nj urceal t
e
gusturiau partener i
il or.Apoiia-ţiangaj
ament uldea- iof
er i
parteneruluitău în fiecar e săptămână,t i
mp de o l ună,o
dovadă de iubire,or icâtde mi că,î nfuncţi
e de pref
erinţ
ele
lui
.
…………………….

3.E posi
bilcaîn aces
tmomentsăconsi der
icăn- aibani
de darur
i.În caz
ulî n car
e cadoulviz
eaz ăo„ pr
opr i
etat
e”
i
mpor t
antă,poţisă-lsocoteş
tio inv
estiţ
ie.Reanali
zează-ţi

191
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
bugetul şi sacr
ifică-
te, ar
ătându-
te mai gener
os cu
part
enerul.
………………………

4.Uneor i,când l i
mbaj uldeiubirealpar tenerul uiconst ă
î
n dar ur i
,t rebuie să laşideoparte nevoi
let ale considerate
pr iorit
are. Ami nteşt
e-ţi de situaţi
ile anterioare î n car e
par t
enerulat ânjitdupăundarsau dupăpr ezenţat aşin- ai
reuşi tsă- isatisfacidor i
nţa.Aifi pututsă- istaial ăturide
dr agull ui.Ia-ţiangajament ulca,dat a vi
it
oar ecând semai
i
v eş teocazia,săi eihotărâreapotri
vit
ă,or i
câtdegr euţi-arfi.
……………………….

5.Nu ui t
a că a fi al
ăturide celăl
altînseamnă maimult
decâta it e alăt
ura fizi
c.Zide z i
,t i
mp de o săpt
ămână,
încearcăsă-iî
mpăr tăşeştimăcarun l ucruimport
antsau un
sentiment.Determină-lşipeelsăf acălafel
.
…………………………

I
deipent
rudi
scuţ
iidegr
up

Di
scutaţidespr eimportanţ
a şitipuri
lededar uria căr
or
oferi
re est
eî ncuraj
ată de di
verse cul
turi,print r
adi
ţiide
famili
eşipr inpersonali
tat
eaindivi
dului.Cum esteexpr
imată
iubir
eaî nfiecarecazşipri
ncesuntval oroaseacest
edaruri?
…………………….

192
 -GARYCHAPMAN -

7
ALPATRULEA LI
MBAJALI
UBI
RII
:
SERVICI
ILE

I
deii
mpor
tant
e

Reproşuri
le adresate par tenerului
,pent ru că n-
af ăcut
diverselucruripent r
ut ine,poti ndicafaptulcălimbajultău
dei ubireconstăîn„ servici
i”.Nu trebuiesă-iimpuinici
odată
celuil
altsă-ţifacă di
verseser vi
cii
.Acestea t
rebui
eexecut at
e
de bunăv oie şireceptate asemenişiuneor iîndepl
init
eî n
urmauneir ugămi nţi
.

1.Pânăşiat uncicândvr em săîndepl ini

m or ugămintepe
carene-aadr esat-opar t
enerul
,nepl aces- ofacem cum ştim
noi.Unser vi
ciuf ăcutdindragostesetr aducepr i
nî mpl
inir
ea
aşt
ept ăr
ilorpartenerului.Î
ncearcă să aflicelucruriarvrea
partenerulsăf aciîn gener
alpentru elşiachi tă-t
el amodul
opti
m deaces tesar ci
ni.
……………………. .

2.Alegetr
eisar cinisi
mple,dartoler
abile,carenu-ţiplac
înmodspecial,dardespr ecar
eş t
iică,î
ndepl i
nindu-
le,îţ
ivei
mul ţ
umi partenerul. Surpri
nde-l şi achit
ă-te de aceste
sarci
nifăr
ăsăt elaşirugat.
……………………. .
.

3.Mul t
e cuplur iau impresia c-
au depăşi
ts ter
eoti
piil
e
pri
vind rol
ul fiecărui sex într
-o rel
aţi
e conjugală, dar,
i
nconşti
ent,t endinţel
e continuă să exist
e. Discută cu
part
eneruldesprecelemaipr ofundesenti
mentepecar eleai
193
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
î
nl egăt
ur ă cu acti
vit
ăţi
leîn comun,darşicu si
tuaţ
ii
ledi
n
t
recutulfami l
ieital
eînaceastăpri
vinţ
ă.
………………………….

4.Anal i
zeaz ăî ncă o datăl ist
a doleanţelor l
uiMar k şi
Mar y.Gândeş te-
tel a patr
uî ndatoriripe care aidorisă l e
îndepli
neascăpar tenerulpent rutine.Arată-t
edi spussăf aci
şit ulaf elşiadapt ează-
te sit
uaţieiprivi
nd lucr ur
ile pri
n
prismaaf ecţi
uni ipecar ev -
opur taţiunulaltuia,şinu cape
oobl i
gaţi
esau capeocut umădeor di
njur i
dicor imoral.Nu
uitadeplani ficar
e,căcief oarteimpor t
antă!
………………………. .

5.O mul ţ
imedepr oblemedecupl u suntcauzatedei deea
preconceputăcădupăcăsăt orietrebuiesăr enunţăm „săne
maicur tăm” .Încearcăsă- ţiami nt
eşticedr agost
emar eşice
senzaţi
e de pr of
undă i ntimitat
e r ezulta odinioar
ă di n
gesturi
le prin care vă cucer eaţi.Încearcă să facio parte
dintrelucruril
epecar el efăceaipeat unci,şivezidacăajută
lareinstal
areaapr opieriiîncuplu.
…………………………

I
deipent
rudi
scuţ
iidegr
up

Dez bate
ţipe seama ur mătoarelordouă punct e de vedere
ali
ment atedesut edeanidecăt r
edi ver
şiindi
vizişisocietăţi
:
(1)împlini
reaşif erici
reasuntdepar teacel
oraflaţiînpos tura
des tăpâni,căroracei l
alţil
es tau î
nper manenţăl adispoziţi
e,
servindu-l
ei nteresel
e; (2) împlinir
ea şi fer
ici
rea sunt de
partea cel
orcar e-islujesc pe ceidinj ur
,demons trându-şi
iubireapringes turibenevole.
……………………………
194
-GARYCHAPMAN -

195
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-

8
ALCI
NCILEA LI
MBAJALIUBI
RII
:
CONTACTULFI
ZIC

I
deii
mpor
tant
e

Contactulfiz
icset raducepr i
n gesturideiubireizvorând
din st
r ăf
undur il
e fiinţei noastre. Ca l i
mbaj al i ubiri
i,
cont
actulfizi
cr eprezi
nt ă o modalitatefoart
e efici
entă de
comunicare,var i
ind de la o at
ingere neî
nsemnată peumăr
pânălacelmaipăt i
maşsăr ut.

1.Elimină ori
ce formă de cont actfiz
icnegat i
v.Dacă i-
ai
făcutvreun rău partener
ul ui
,or i
câtdemi c,cere-ţ
iiert
areşi
în vii
torîncearcă să te contr
olez i
.Dacă celălalts-a arăt
at
nemul ţumitdedi ver
semodal ităţidecont actfiz
ic,renunţăla
obicei
ur i
lerespect
iveşiînlocuieşte-l
ecu gesturiagreabil
e,pe
placullui.
……………………

2.Poat e că n-aidi scutat nici

odatăî n mod deschis cu
partenerul despre at ingeril
e car e vă pr ocură plăcere.
Discutaţi despre aspect el
e de or din af
ecti
v, sexual sau
psihologi
cpr i
vindtoatez oneletr
upul ui.
…………………….

3.Întocmeşt
eol i
stăcuî mpr ejurări
le,locuril
eşiti
pur i
lede
ati
ngeri care ţ i
-ar face pl ăcere, aj utând, astfel
, la
consol
idarea l
egături
i fiz
ice di ntre tine şi partener. De
exemplu, cum ai vrea să fii î ntâmpinat de par t
ener în
moment ulîncareintr
isaui eşidi nmaşi nă?Dacăav eţipărer
i
196
 -GARYCHAPMAN -
dif
eri
tecu privirela acestl
ucru,încer
caţ
isă aj
ungeţil
a un
compromis, fiecar
es tr
ăduindu-
se să-l mul
ţumească mai
înt
âipecelăl
al t.
……………………

4.Revi noasupr acaz uluiluiPat syşiall uiPete.LuiPat sy

i-afos tr elati
vuşorsă- şiexpr ime dorinţa dea pe trece mai
mul tt imp î mpr eunăcu soţ ulei.LuiPe tei-af ostî nsăf oarte
greu să- ispună că punemar epr e ţpecont actulfiz icşi ,în
speci al,pe r apor tulsexual .Oar e de ce? Par t
ener ulnu- ţi
poat e ghi cigândur i
le.I ndiferent de cât de gr eu ne- ar fi,
trebui e să ne î mpăr t
ăşim dor inţele şi să- i dest ăinuim
celuilalt car e estel imbaj ul ce ne face să ne si mţim cu
adevăr ati ubiţi
.De ce n- am i ni
ţia o discuţie deschi să cu
par t
ener ul ,pent ru aanal izat oat
eaces telucr uri?Nev oia de
cont actfiz ic este greu de r ecunoscutpână şif aţă de noi
înşine.Fi isincercu par t
enerulşicu t i
necândvi nev or bade
aspect elesexual eşir ecunoaştecândnu t esi mţii ubitsau l a
loc si gur, mai al es că maj ori
tatea sunt em i nhi baţ i de
imper f
ecţiunilepr opriuluitrup.
………………………

5. Pri
ntre moment el
e de criz
ă din vi aţ
a oameni lor se
număr ă decesul
, apariţ
ia unei bol
i grave şi al
tel ucruri
asemănăt oare,darîn aceast
ă cat
egorieintrăşimi citraume
cotidi
ene,cu un puternicimpactafect
iv.Învaţăsă-ţiexpri
mi
afecţi
uneapr intr
-oati
ngeretandră,înl
ocuindas t
felcli
pelede
tăceresauv orbelenel
alocull
or.
………………………

I
deipent
rudi
scuţ
iidegr
up

197
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
Discutaţidespreemoţ i
a ceia naşterepr in contactulfizi
c.
De exempl u, uneori
, când păţ i
m ceva, r ezervorul nostr
u
af
ectivtânjeşt
edupăoî mbr ăţ
işare,daral teorinu supor tăm
să neatingă nimeni.Stăril
edespi ri
t ,reacţ i
il
eşiper cepţii
le
ne afectează, t
oate, dori
nţa de a vr ea sau nu să fim
mângâiaţi,îmbrăţi
şaţiorisă facem dr agos teî ntr
-o sit
uaţie
dată.

198
 -GARYCHAPMAN -

9
CUM SĂ-
ŢIDESCOPERILIMBAJULPRI
MAR AL
IUBI
RII

I
deii
mpor
tant
e

Exi stă câteva î

nt r
ebăr iesenţiale pe caretrebui
e să vile
pune ţi,pent ru a descoperilimbaj uldumneav oast
ră primar
dei ubire.Car ees teceamaimar edor inţăadumneav oastr
ă,
în cuplu?Cevăf acesăvăsi mţ i
ţifoarteiubit
?Cevăj i
gneşte
profund?Cevădor iţimaimul tdecâtor ice?Răspunsur i
lela
acesteî ntrebărir eprezint
ă indi ci
i ext r
em de i mpor t
ante
privinddescoper ireapr opri
uluilimbajdei ubi
re.

1.Mul ţises tr
ădui escsăf acăî naşaf el,încâtsexulsăfieo
plăcere comună.Uneor i,ne concent răm asupr atehnici
i,a
frecvenţeisau a var iet
ăţiipoz iţ
ii
lorsexual e.Ef or
tulnos t
ru
este,î n gener al
,l egat de r ezervor
ulaf ecti
v.Gândi ţi
-vă l
a
relaţi
av oastr
ă şil a modulpr i
n carev -
aţ iputea concentr
a
mai mul t pe l at
ur a af ecti
vă, as t
fel î ncât să aduce ţi
îmbunăt ăţi
riînpl anfizic.
………………….

2.În gener al
,nepl acesăneexpr imăm i ubi
reaîn propri
ul
li
mbajdei ubi r
e,nefii
nd prea î
ncli
naţ isprea-ldescoperipe
celalpar tenerul
ui.Ami nteş
te-ţide moment eleîn car e ai
simţitcă i-aiarătatli
mpedecel uil
altcă-liubeşt
i.Aif ăcut-o
prinintermedi ulpropriul
uilimbajdei ubir
esau pr i
n celal
partenerului?Eş t
idispussăit eadr esezideacum înainteîn
li
mbaj ullui?
………………….
199
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-

3.Dacăn- air euşitsă-

ţiidentificipropr
iulli
mbajdei ubire,
sepr eapoat ecar ezer
vorultău af ecti
vsăfieor ipr
eagol ,ori
prea pl i
n. I ndiferent de si t
uaţ i
a dată, inventari
az ă şi
evalueaz ă cele mai pr ofunde emoţ ii
le al
et ale. Dacă ai
rezerv or
ulgol ,î ntreabă-t
e:„ Oare m- am simţitvreodat ă,în
viaţamea,i ubit?”Dacă„ da”,atuncicând?Cet e-afăcutsăt e
simţ iiubit
?Răspunsulî ţ
ivar evelapr opri
ulli
mbajdei ubire.
………………….

4. Dacă ai rezer
vor ul plin, întoarce-tel a per i
oada de
dinainte de căsăt
orie şiî ncear că să-ţ
iami nteşticum era.
Acestl ucruteva ajuta să descoper il
ucr uri
lecar econtează
pentrut i
ne înt
r-orelaţie,dez legând as t
felmi sterul.Odată
aflatli
mbaj ultău deiubi re,v eiput ea să aio relaţi
eşimai
împlinită.
………………….

5.Indif
erentcă- ţicunoş t
isaunul imbaj uldeiubi reşicăai
rezervorulaf ect
ivcompl etgolor ifoartepl i
n,îţir ecomand să
joci,timp deo l ună,j ocul„ veri
ficarea rezervorul ui
”.Det rei
or i pe săpt ămână, r oagă-ţi par tenerul să- şi evaluez e
rezervorulaf ect
ivşisădeaonot ădel az erolaz ece,iarapoi
ţinecontdesuges ti
il
el uişiasigur ă-tecă-isatisfaciceri
nţele.
Dacă r ezervorulpar teneruluies teî n permanenţ ă de„zece”,
eştili
bersăt efeli
ciţi
,daraigr i
jăsă- liubeş t
imer eucaacum.
………………….

I
deipent
rudi
scuţ
iidegr
up

Î
n gener
al,sat
isfacer
ea nev
oil
orcelui
lal
tpr esupunesă ai
noiini
ţi
ati
ve–chi ardacă uneorias
ta nu înseamnă al
tceva
200
 -GARYCHAPMAN -
decâtsă spelirufel
e.Discutaţ
idespref apt
ulcă,pentr
ua
cunoaşteîmpli
nireamaximăî ncăsni
cie,part
ener
iit
rebui
esă
aibărăbdareşisă-şideasf
aturiunulaltui
a.
…………………….

201
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-

10şi11
I
UBIREA ESTE O ALEGERE
ŞI
I
UBIREA CONTEAZĂ ENORM!

I
deii
mpor
tant
e

Alegerea de a- ţi exprima i ubirea faţ

ă de par tener pe
li
mbaj ulluiar e multe avantaje.Poate ajutala vindecarea
rănilordi ntrecutşipoat ei nspirasiguranţă,sti
mădesi neşi
pre ţ
ui r
e.Şit otuşi,aspect el
edeor dininsti
nctualalesi mplei
îndrăgos ti
ridiferăenor m deal egeril
evoitecesatisf
acnev oile
afectiveprofundeal epar tenerului.

1.La f elca în caz ulluiBr ent,prezent atîn capi t

olul10,
rezervor ulafecti
valpar t
eneruluipoatesăfieapr oapegol ,şi
astaf ărăocauz ăcl ar ă.Cu toatecănu av em int
enţ i
adea- i
facer ău celuilal
t,uneor iajungem să ur măm căii nadecvat e
pent ru sati
sfacereanev oil
orsale.Trebui esăconş tientizăm la
moduldeschi s acestel ucr ur
işisă acţ ionăm î nf uncţie de
nev oi
le nesat isf
ăcut e. Dar cum r ămâne cu sat i
sfacerea
propr i
il
or nev oi
? Dacă exi st
ă o cal e mai bună pent ru
împl i
nirea lor?Aifi di spussă f aciun t estdedouă l uni,pe
principiul„ dă şiţiseva da” ?Ce- arfi să începisă facias ta
chiardeaz i,casăv ez iceseî ntâmplă?
…………………….

2.Un al t scop nobile să i ubeştimaidegr abă pentr

u
sati
sfacţia de a dăr ui decât pent ru aceea de a primi.
Analizează cele mairecente situaţiiîn car
eţ i
-aiexpri
mat
iubi
reaf aţădepar t
ener.Ceaş teptăriaiavutînschi
mb?Dacă
202
 -GARYCHAPMAN -
nu ţi
-au fost sati
sfăcute,ţi-aischimbat compor t
ament ul?
Uneori
,avem aş teptăriimediate.Nu uita că „Roma n-af ost
cl
ădit
ăî nt
r-osingur ăz i
”.Iubirea est
emaii mpor tantă decât
cl
ădir
eaRomei .Acor dătimpr elaţ
iei!Air
ăbdar e!
……………………

3.Concentrează-t
e,acum,asupr a gestur
ilordei ubirepe
car eşti
ică le vizează part
enerul,dar careţ ie nu-ţisunt
foartelaîndemână.S- arputeasăfi uitatcompletcar esunt
acesteaşisăfienevoiesă- ţ
ireaminteascăcelălal
t.Asigură-t
e
c-o să r eali
zezi aceste lucruri
, as tf
el încât rezervor
ul
par t
eneruluisăfieiarăşipl
in şielsăseapr opiemaimul tde
tine.
…………………. .

4.Siguranţa,st
imadesi neşipr e
ţui
r ea–i atătreiaspecte
esenţi
alepentrubinelenostru.Încer
caţisăfiţideschişi,săvă
arătaţ
ivulnerabil
it
atea unulf aţă de celăl
alt,recunoscând
verbalşivalidând fapt
ici deea că n-
aţ iput ea înt
r epri
nde
nimicfărăiubir
eaceluil
alt
.
……………………

5.Folosireaunuil i
mbajali ubiri
inepot r
ivitnu es t
el ipsi
tă
deconseci nţe,cipoatefi f
oartedăunăt oar e.Ami nteşte-ţide
Jean şide Nor m – despr e car
e am v or bitîn capitolul11.
Confli
ctul lor major, după t reiz
eci şi ci nci de ani de
convie
ţuire,se baza pe o simplă neînţ
el egere.Reanal i
zează
zonel
edeconfli ctşiv ez
icea f avoriz
atf olosirea unuil i
mbaj
deiubireinadecvat.
……………………

I
deipent
rudi
scuţ
iidegr
up
203
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-

Cupluril
e vi z
eaz ă adesea siguranţ a sau s tima de si ne a
par t
eneril
or ,corectându- lsau mani pulându- lpe cel ălaltî n
încercareadea- şisatisfacepropr i
il
enev oiafective.Pedeal tă
par t
e,fapt ulcă afişez io maimar ei ubi r
e si ncerăf aţă de
par t
enernu- ţigarant ează că acesta o să-ţirăspundă l afel.
Discutaţidespr er isculr ealdeanu vă fi sat isfăcutenev oile
afecti
ve,ni cimăcar at uncicând dumneav oas t
r ăface ţ
it ot
posibil
ulî n aces tsens.Ceal telucrur i
,î n afară def olosir
ea
li
mbaj ulde i ubi re adecvat,ar put ea aj utal a consolidarea
uneicăsni cii?
…………………….

204
 -GARYCHAPMAN -

12
CUM SA-
TII
UBEŞTIPARTENERUL,CÂND E NEDEMN
DE I
UBIREA TA

I
deii
mpor
tant
e

Nu edel
ocuşor ,darpoţ isă i
ubeş tipecineva nedemn de
afecţ
iuneata.Odatăce- am fos
ttrataţirăuşichi nuiţ
i,numai
suntem capabilisă exhibăm sent i
ment efrumoase,cidoar
suferi
nţă.Gesturi
lefrumoasesuntoches ti
unedeal eger
e,nu
de senti
mente.Folosirea l
imbajuluide iubire adecvatpoat
e
face„minuni”
.

l.Dacă î ntâmpinaţipr obleme ser i

oase de cupl u,pr ecum
celedescr i
seîncapitolul12,pr imull ucru pecaret r
ebui esă-
lface ţie să dovediţ
imul tăv oinţ ă,ca să duce ţil a capăt
următ orulexperiment .Exi st
ăr isculsăav eţ
ipar tedeşimai
mul tă suferi
nţă,dar şişansa de a r eî
nchega l egăt ur a cu
partener ul
,deaav eai arăşiocăsni ciesănătoasăşiî mpl inită.
Măsur aţ
iavantaj
eleşidez avant ajele.Merităefor
tul !
Ur măt ori
ipatr
u paşi( del a2l a5)pr obabilcăv ornecesi t a
celpuţ inşaselunideper severenţ ă,pentru aobţiner ezul t
at e
similare cu celeî nregi
s trate de Gl enn şi Ann. Cr edinţ a
nestrămut atăîn Dumnez eu ajut ăl a cr
eşterea şansel or de
reuşită.
……………………

2.Întreabă-teî
n cefelaiputeafiunpar t
enerdevi aţămai
bun şi,indif
erentdeat i
tudineaceluil
alt
,acţioneaz
ăconf orm
l
ucrurilorpecar eleş ti
idespreel.Cont i
nuă să aflicâtmai
multe l ucruri
,r espectând dorinţel
e celuilal
t. Asigură-
ţi
205
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
part
ener
ulcămot i
vel
edel
abaz
aacţ
iuni
lort
alesuntcâtse
poat
edesincer
e.
……………………. .

3. Dacă pr i
meş t
i semnale poz i
tiv
e, e cl ar că ai făcut
progrese.Expr imă o ceri
nţ ă cl
ară,del oc ameni nţăt
oare şi
uşor de î ndepli
nit de căt re par t
ener .I ndiferent dacă
reacţi
oneaz ă sau nu,cere-ilunarcât e ceva.Asi gură-t
e că
soli
citarea esteîn concordanţă cu limbaj ult ău pr i
mar de
iubir
e,as tf
elîncâtsăajutelareumpl erear ezervorului.
……………………….

4.Odat ă ce partener
ulr eacţi
onează cor espunzăt
or şi-
ţi
sati
sface nev oi
le, vor i
ntraî n joc, al
ătur i de voi
nţă, şi
sentimentele.Compor tă-
te cu băgare de seamă şicont i
nuă
să declanşezir eacţ
iipozit
ive şiîncuraj
ăr iper manente di
n
parteapartenerul ui
.
……………………….

5.Cândv ezicămar iaj

ulînceper ealmentesăser edr eseze,
consolidându-se,aigri
jăsănu„ t
ecul cipel auri”şisăui ţ
ide
li
mbaj uldeiubi r
ealpar t
eneruluişidenev oil
el uidin fiecare
zi
.Eş tipedr umulcelbunşit eî ndrepţispreţ elulmultvi sat,
decir ămâiacol o.Stabil
eşt
e ni şt
e dat e precise l
a car e să
anali
z aţi modul pr i
n car e să f avoriz
aţ iî n cont inuar e
progresulrel
aţiei
.
…………………….

I
deipent
rudi
scuţ
iidegr
up

Mul
tecăsni
ciisf
ârşescpri
ndivorţ,pentr
ucănusunt em î
n
s
taresănearătăm modeş t
işisă-lsluji
m pecel
ălal
tfieşiî
n
206
 -GARYCHAPMAN -
pli
n confli
ct.Discut
aţidespreînţel
ept
eleînvăţămintealel ui
Ii
sus Cristos,menţionateîn Evanghel
ia după Luc a 6,27:
„I
ubiţipevr ăj
maşiivoştr
i.”Deasemenea,reafirmaţiînţ
elesul
gest
uluiSău deaspăl apici
oarel
eucenici
lor(Ioan 13,5,12-
17).
……………………

207
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-

13
COPI
IIŞILI
MBAJELE I
UBI
RII

I
deii
mpor
tant
e

Cele cinci limbaje aleiubi riise mani f

estă şi î
n caz ul
copii
lor, chiar dacă, mi ci fii
nd, aceş t
ia nu sunt f oarte
conştienţide adevăr at
elelor nev oi,înţelegându-şisau nu
propriil
er eacţii
.Pent ru a fi un păr inte bun,adr esaţ
i-vă
copii
lordumneav oastrăpelimbaj elelordei ubire.Iarînainte
de a- l descoper i pe cel pr i
mar ,v orbiţi
-le fol
osind î n
permanenţ ăt oatecel
ecinci.

1.Dec l
araţii
le.Î n procesulde educar e a copiil
or,avem
tendi
nţasăl er eproşăm eşecur i
le.Dacăexager ăm,aces tfapt
poate avea conseci nţe di st
rugătoare asupr a lor, odată
deveni
ţiadulţi.Lăudaţ i
-văcopiiipentru fiecar
el ucru bun pe
careorsă-lfacăî nsăptămânaceur mează.Face ţi-
lecelpuţin
douăcompl i
ment epez i
.
…………………

2.Timpulî n doi.Coborâţ
i-vă lami ntea copiil
orv oşt
ri.Fiţ
i
at enţil
apr eocupăr i
lelorşiîncer caţisăaflaţ icâtmaimul te
despr eei.Cândl esunt eţ
ialături,acor daţi-l
et oatăatenţi
ade
car esunteţiîns tare.Faceţ
i-vă zilnict i
mp pent ru ei(pentru
fiecarecopilîn par t
e)şiacor daţi
- l
e,lorşinumail or,măcar
cât evaminute.Art rebuisăface ţ
iopr iori
tatedi nacestlucru.
…………………. .

3.Dar
uri
le.Dacăleface
ţipr
eamul tedarur
icopi
il
or,ges
tul
î
n sineî
şipoatepier
devaloar
ea şicopi
lulpoat
eajungesă-l
208
 -GARYCHAPMAN -
int
er pret
ezegr eşit.Cadouril
efăcuteperiodic,al esecu grij
ăşi
înmânat ealăt urideodecl araţ
iedegenul :„ Tei ubescşi,pr i
n
urmar e, ţ i
-am cumpăr at ceva speci al” cont ribuie la
sati
sfacereanev oiidei ubir
eacopi l
ului.Cândî icumper isau
îi dăruieşti copilului un lucru, exprimă- ţ
ii ubirea pr i
n
cuvinteî n moment ul î
n carei -lînmânez i.( E bine să-ţi
exprimii ubirea şiat uncicând ref
uzisă- ii eicopiluluiceva
despr ecaresocot eşticănusecade:„ Teiubesc,aşacănupot
să-ţicumpărcaani maldecasă/unşar pecucl opoţei
.”)
…………………….

4.Ser vi
c ii
le.Deşipăr inţi
il ef ac î
n per manenţ ă copiil
or
dif
eriteservicii
,cândur meaz ăsăf aciunuli mportant,dă- ide
înţel
escăas taînseamnăcă- liubeş t
i.Opr eşte-
teasupr aunui
lucru ce ţ
ie nu- ţiplace în mod speci al
,darcar e contează
enorm pent ru celmi c.Învaţă ceva nou,î nsuşeşt
e-ţionouă
abili
tatesau f ăor eparaţi
ecarecer eî ndemânar e,iarcopi l
ul
teval uadr eptmodel .
…………………………

5.Cont ac
tulfizi
c.Îmbr ăţ
işăril
e,săr ut
urileşit oateformele
permi se de mângâi ere sunt f oarte impor t
ant e pentru
rezer
v or ulafecti
valcopi l
ului.Ţinândcontdevâr sta,defir
ea
şidel imbaj ulluidei ubire,instit
uieo anumi t
ă abor darea
acesteiches ti
uni.Pemăsur ă cecr eştecopil
ul,t rebui
esă fii
maiat ent,darei mportantsăî ntreţi
icontactulfiziccu r
olde
încuraj are.
…………………………

6.Odată ce aidescoper
itl i
mbajulde iubire alcopi
lul
ui
t
ău, î
ncearcă să-lv or
beşti cât mai des. Dar nu negli
ja

209
 -CELE CI
NCILI
MBAJE ALE I
UBI
RII-
cel
elal
tepatruli
mbaje.Corel
at ecu limbaj
ulpr
imar
,aces
tea
arputeacăpătaval
enţesemnificat
ive.
……………………………

I
deipent
rudi
scuţ
iidegr
up

Discutaţi despr e import anţa descoperirii şi f

olosiri
i
limbajelor de i ubi
reî n relaţi
a cu copi i
i. Acest
ea trebuie
vorbiteaşacum secuvi ne,ţinândcontdevâr staşideni v
elul
deî nţel
eger emani f
estatdecelmi c.Încurajaţ
i-ipecopi
iisă-şi
expr i
me aşa- z
isullimbajpr imar de iubire şiaduceţi
- l
el a
cunoş ti
nţ ă limbajul dumneav oast
ră, dar şi pe cel al
par t
ener ului.Carees teprocedur aîn cadrulaltorcul
tur işi
fami l
ii
?
…………………………….

210