B.A.

II

STAREA LIMITĂ DE
DEFORMAŢIE

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat
B.A. II Stările limită de serviciu
Stările limită de serviciu corespund situaţiilor dincolo
de care condiţiile de exploatare
p specificate
p nu mai sunt
asigurate.
Stările limită de serviciu care trebuie verificate privesc:
ƒ DEFORMAŢIILE (SĂGEŢILE) care dăunează aspectului
construcţiei, utilizării sale efective (inclusiv funcţionarea defectuoasă
a utilajelor) sau provoacă degradări finisajelor sau elementelor
nestructurale;
ƒ fisurarea betonului care poate afecta durabilitatea, etanşeitatea sau
aspectul estetic al construcţiei;
ƒ vibraţiile care dăunează confortului utilizatorilor, provoacă avarii
clădirii
lădi ii (sau
( obiectelor
bi t l dindi interiorul
i t i l acesteia)
t i ) sau limitează
li it ă
eficacitatea funcţionării construcţiei;
ƒ degradarea
g betonului pprin compresiune
p excesivă care îi p
poate
reduce durabilitatea.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 2
B.A. II Introducere

Verificarea deformaţiilor presupune:

ƒ VERIFICAREA SĂGEŢILOR
ELEMENTELOR ÎNCOVOIATE (grinzi,
plăci)
lă i)
ƒ Verificarea deplasărilor
p laterale gglobale ale
structurii sub efectul unor acţiuni orizontale
((vânt,, cutremur),
), deplasări
p care ppot amplifica
p
efectele de ordinul II sau pot produce
deteriorarea elementelor nestructurale (pereţi
(p ţ
despărţitori, faţade cortină, placaje aplicate pe
elementele verticale,, diverse instalaţii)
ţ )
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 3
B.A. II Introducere

Deformaţiile (săgeţile) elementelor încovoiate

trebuiesc limitate deoarece:
a. Săgeata vizibilă tinde să reducă încrederea
ocupanţilor
ţil înî siguranţa
i ţ structurii,
t t ii chiar
hi dacă
d ă
în realitate ea nu afectează siguranţa acesteia.
Este vorba de săgeata totală, între punctele de
reazem, care include eventual şi deformaţia
cofrajului.
Se consideră că o săgeată
g mai mică decât 1/250
din deschidere satisface majoritatea
RSITATEA TEHNI
observatorilor.
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 4
B.A. II Introducere

Deformaţiile (săgeţile) elementelor încovoiate

trebuiesc limitate deoarece:
b. Pot genera funcţionarea defectuoasă a unor
utilaje
til j sau echipamente.
hi t
Un exemplu tipic este cazul căilor de rulare ale
podurilor rulante, unde săgeţile excesive pot
suprasolicita motorul podului la „urcare”, sau
fac dificil controlul la trecerea peste un
reazem.
Valorile limită depind de utilajul în cauză şi
RSITATEA TEHNI
trebuie furnizate de fabricant.
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 5
B.A. II Introducere

Deformaţiile (săgeţile) elementelor încovoiate

trebuiesc limitate deoarece:
c. Pot genera deteriorarea elementelor
nestructurale.
nestructurale
Este vorba de obicei de pereţii despărţitori,
care pott fisura
fi datorită
d t ită deformaţiilor
d f ţiil de
d lungă
l ă
durată ale elementelor structurale pe care
rea emă mai precis datorită deformaţiei care
reazemă,
se produce după montarea pereţilor.
De regulă,ă deformaţiile
f ii limită
i i ă care satisfac
if
aceasta cerinţă sunt de ordinul a 1/350...1/500
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
di deschidere.
din d hid
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 6
B.A. II Verificarea la SLS de deformaţie
Limitarea săgeţilor elementelor încovoiate se exprimă
prin condiţia:
p

Δ max ≤ Δ adm (1)

Δ max - săgeata generată de acţiunile considerate, a cărei

valoare se obţine prin calcul

Δ adm - valoarea limită (admisibilă) a săgeţii care depinde de

tipul elementului structural, de destinaţia construcţiei şi
de prezenţa şi caracteristicile elementelor nestructurale

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 7
B.A. II Verificarea la SLS de deformaţie
Conform EN 1992-1-1, valoarea limită a săgeţii este:

L
Δ adm = - pentru condiţii de aspect şi funcţionalitate.
250
În acest caz săgeata maximă reprezintă săgeata
totală produsă de încărcările de exploatare,
incluzând şi deformaţia cofrajului.

L
Δ adm = - pentru a evita degradarea elementelor nestructurale.
500
În acest caz săgeata maximă reprezintă săgeata
produsă de surplusul de încărcare care acţionează
după execuţia structurii.

Valorile limită ale săgeţii pentru a evita funcţionarea defectuoasă a

RSITATEA TEHNI
utilajelor sau echipamentelor sunt furnizate de către producător în fişa
tehnică a respectivului echipament.
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 8
B.A. II Verificarea săgeţii prin calcul
ƒ Determinarea prin calcul a săgeţii maxime implică
integrarea dublă a curburilor în lungul elementului.
ƒ Curbura se defineşte ca raportul dintre momentul
încovoietor şi rigiditatea la încovoiere a secţiunii:

⎛ 1⎞ M
φ φ =⎜ ⎟= (2)
r ⎝ r ⎠ EI
εmax

φ – curbura
φ x
r – raza de curbură
E – modulul de elasticitate
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
I – momentul
t l de
d iinerţie
ţi all secţiunii
ţi ii
1 εmax
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 9
B.A. II Verificarea săgeţii prin calcul
ƒ La elementele de beton armat, calculul exact al
deformaţiilor este foarte dificil, deoarece, din cauza
fi ă ii neuniforme,
fisurării if rigiditatea
i idit t secţională
ţi lă (EI) variază
i ă
considerabil în lungul elementului.

Distribuţia valorilor medii

ale rigidităţii secţionale

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă EI

Catedra Construcţii de Beton Armat 10
B.A. II Verificarea săgeţii prin calcul
ƒ Pentru a reduce volumul de calcul necesar evaluării
deformaţiilor, normele de proiectare admit modele
simplificate:
i lifi t
ƒ STAS 10107/0-90 admite o distribuţie simplificată a (EI):

Distribuţia valorilor medii

ale rigidităţii secţionale

Distribuţia simplificată

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă EI

Catedra Construcţii de Beton Armat 11
B.A. II Verificarea săgeţii prin calcul
ƒ Pentru a reduce volumul de calcul necesar evaluării
deformaţiilor, normele de proiectare admit modele
simplificate:
i lifi t
ƒ Normativul european EC 2 recomandă determinarea
deformaţiilor (curburi, rotiri sau chiar săgeţi), prin interpolare
între valorile asociate stadiului I (nefisurat), şi respectiv
stadiului II (fisurat):

α = ζ ⋅ α II + (1 − ζ ) ⋅ α I (3)

α - parametrul de deformaţie considerat, care poate fi o

deformaţie specifică, o curbură, o rotire sau săgeată;

α I ,α II - valorile parametrului calculate în starea nefisurată şi respectiv

în starea complet fisurată;

UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA ζ - coeficient
fi i t de
d interpolare,
i t l care ţi
ţine seama de
d participarea
ti i
betonului întins în secţiune.
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 12
B.A. II Verificarea săgeţii prin calcul

α = ζ ⋅ α II + (1 − ζ ) ⋅ α I (3)

Pentru secţiunea nefisurată coeficientul de interpolare este: ζ = 0

2
⎛σ ⎞
Pentru secţiunea fisurată coeficientul de interpolare este: ζ = 1 − β ⎜⎜ sr ⎟⎟
⎝ σs ⎠
β - coeficient care ţine seama de influenţa duratei încărcării sau de
repetarea încărcării:
= 1,0
1 0 în
î cazull uneii încărcări
î ă ă i unice
i ded scurtă
ăddurată;
ă
= 0,5 în cazul unei încărcări de lungă durată sau al unei încărcări ciclice;
σ s - efortul unitar în armăturile întinse,
întinse calculat presupunând secţiunea
fisurată sub solicitările de exploatare;
σ sr - efortul unitar în armăturile întinse, calculat presupunând secţiunea
fisurată, în condiţiile de încărcare care provoacă prima fisură.
Raportul σsr/σs poate fi înlocuit cu Mcr/M în cazul încovoierii sau cu Ncr/N în cazul întinderii pure
((Mcr - momentul de fisurare,, respectiv
p Ncr - forţa
ţ de fisurare).
) Pentru estimarea solicitării de fisurare
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
se recomandă utilizarea valorii medii a rezistenţei la întindere a betonului, fctm.

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 13
B.A. II Verificarea săgeţii prin calcul
ƒ În calculul deformaţiei totale a unui element de beton
armat trebuie incluse şi deformaţiile asociate curgerii
l t şii contracţiei
lente t ţi i betonului.
b t l i
ƒ Luarea în considerare a deformaţiilor din curgere lentă se face
prin diminuarea modulului de elasticitate al betonului:

E cm
E c ,eff = ((4))
1 + ϕ (∞ , t 0 )

E cm - modul de elasticitate secant al betonului;

ϕ (∞ , t 0 ) - valoarea finală a coeficientului de fluaj;

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 14
B.A. II Verificarea săgeţii prin calcul
ƒ În calculul deformaţiei totale a unui element de beton
armat trebuie incluse şi deformaţiile asociate curgerii
l t şii contracţiei
lente t ţi i betonului.
b t l i
ƒ Deformaţiile din contracţia betonului se calculează cu relaţia:
1 S
= ε cs α e (5)
rcs I
1 / rcs - curbura datorată contracţiei;
ε cs - deformaţia liberă de contracţie (vezi EC2);
α e = E s / E c ,eff - coeficientul de echivalenţă efectiv;
S - momentul static al secţiunii de armătură faţă de axa
care trece prin centrul de greutate al secţiunii;
I - momentul de inerţie al secţiunii;
!!! S şi I se calculează p
pentru atât starea nefisurată, cât şi p
pentru starea complet
p
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
fisurată, estimarea curburii finale fiind efectuată cu ajutorul ecuaţiei (3).

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 15
B.A. II Verificarea săgeţii fără calcul
ƒ Pentru cazurile curente de proiectare
normativele ppermit verificarea deformaţiilor
ţ în
exploatare fără calculul efectiv al săgeţii
maxime.
ƒ Practic, verificarea săgeţii se face prin limitarea
raportului dintre deschiderea elementului şi
înălţimea secţiunii acestuia (L/h) sau dintre
deschiderea elementului şi înălţimea utilă (L/d)
(L/d).

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 16
B.A. II Verificarea săgeţii fără calcul
ƒ În ultimele decenii, în practica din România
s-au utilizat următoarele valori limită:
ƒ grinzi principale: L/h = 9...11
ƒ grinzi
i i secundare:
d L/h = 10...15
10 15
ƒ plăci armate pe o direcţie
ƒ simplu rezemate: L/h = 30
ƒ continue: L/h = 35
ƒ plăci armate pe două direcţii:
ƒ simplu rezemate: L/h = 40
ƒ continue: L/h = 45
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 17
B.A. II Verificarea săgeţii fără calcul
ƒ Normativul european EC2 propune următoarea
procedură de verificare a deformaţiilor
p ţ fără
calculul efectiv al săgeţii maxime:
⎛L⎞ ⎛L⎞
⎜ ⎟ ≤ k ⋅ α1 ⋅ α 2 ⋅ α 3 ⋅ ⎜ ⎟ (6)
⎝ d ⎠ eff ⎝ d ⎠ basic

k - factor care ţine seama de diferitele sisteme structurale (cf. tabel 1 →);
⎛ 7 ⎞
α 1 = min ⎜⎜ 1 ; ⎟⎟ - pentru grinzile şi plăcile cu deschiderea diferită de 7,00 m;
⎝ Leff ⎠
500
α2 = - pentru grinzile cu armături cu fyk ≠ 500 MPa;
fyk

As , prov .
α3 = ≤ 1 .5
As ,req .
As , prov . - aria efectivă de armătură întinsă;
RSITATEA TEHNI

As ,req . - aria necesară de armătură întinsă;

IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 18
B.A. II Verificarea săgeţii fără calcul
ƒ Normativul european EC2 propune următoarea
procedură de verificare a deformaţiilor
p ţ fără
calculul efectiv al săgeţii maxime:
Tabelul 1 - Valorile de bază ale raportului (L/d) *
Beton puternic solicitat Beton puţin solicitat
Sistem structural k
ρ = 1,5 % ρ = 0,5 %
Grindă simplu rezemată, placă simplu rezemată
1,0 (L/d)basic = 14 (L/d)basic = 20
descărcând pe una sau două direcţii

Travee marginală a unei grinzi continue, a unei

plăci continue descărcând pe o direcţie sau a
1,3 (L/d)basic = 18 (L/d)basic = 26
unei plăci continue în lungul laturii mari şi
descărcând pe două direcţii
Travee intermediară a unei grinzi sau plăci
1,5 (L/d)basic = 20 (L/d)basic = 30
descărcând pe una sau două direcţii

Planşeu dală – pentru deschiderea cea mai mare 1,2 (L/d)basic = 17 (L/d)basic = 24

Consolă 0,4 (L/d)basic = 6 (L/d)basic = 8

* Valorile din tabel au fost calculate considerând limitarea deformaţiei la valoarea L/250, pentru
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
l t încovoiate
elemente î i t curentet cu deschiderea
d hid de
d maximi 7,00
7 00 m, realizate
li t din
di beton
b t ded clasă
l ă C30/37
UN

şi armate cu armături având rezistenţa caracteristică de curgere fyk = 500 MPa.

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 19
B.A. II

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 20