ANEXA C

CALCULUL GRINZILOR PE MEDIU BOUSSINESQ

Metoda Jemocikin
L
Grinzile având raportul  7 sunt considerate ca fiind nedeformabile în direcţie transversală
B
(fig. C.1) şi, ca urmare, presiunea pe lăţimea B se consideră a fi uniform repartizată.

Figura C.1

Pentru determinarea presiunilor de contact fundaţie-teren se consideră o distribuţie continuă

conform diagramei prezentată în figura C.2.
Se aproximează diagrama reală de presiuni pe teren cu o diagramă în trepte, împărţind suprafaţa
de fundare în suprafeţe dreptunghiulare cu lăţimea B şi lungimea l, în lungul suprafeţei de
fundare (fig. C.2). Fie R rezultanta presiunilor uniform distribuite aferente suprafeţei Bxl.
R poate fi privită ca reacţiunea într-o bară rigidă.
Sistemul fundaţie - teren se substituie cu sistemul echivalent al unei grinzi flexibile rezemată pe
terenul deformabil prin intermediul unor bare rigide verticale, articulate la capete dispuse în
centrul de greutate al suprafeţelor dreptunghiulare de dimensiuni în plan B  l (fig. C.3).
În acest mod, se înlocuieşte contactul continuu dintre fundaţie şi teren prin contacte în punctele
izolate de egală interdistanţă l. Cu cât numărul de puncte de contact este mai mare, cu atât
calculul aproximează mai bine diagrama continuă de presiuni de contact fundaţie - teren.

Figura C.2

Considerând presiunea pi, distribuită pe o suprafaţă dreptunghiulară i de arie B  l , ca fiind

uniformă, forţa axială în bara rigidă, din punctul analizat va avea valoarea:
R i  B  l  pi (C.1)

C-1
 Figura C.3

Determinarea forţelor Ri, i=1÷n, se face considerând separat deplasarea verticală a capetelor
superioare, articulate în talpa fundaţiilor ( z ifundatie ) şi deplasarea verticală a capetelor inferioare
ale barelor, articulate pe teren ( z iteren ).
Din condiţia de continuitate ca, după deformare, talpa fundaţiei să păstreze legătura cu terenul
rezultă că deplasările capetelor barelor trebuie să fie egale obţinându-se astfel un număr de
ecuaţii egal cu numărul forţelor necunoscute Ri.
Pentru a scrie deplasările pe verticală ale unui punct i de pe talpa fundaţiei şi de pe suprafaţa de
fundare se consideră, de o parte, grinda de fundare cu încărcările Pj, j=1÷m şi reacţiunile Ri,
i=1÷n din barele de legătură cu terenul şi, de altă parte, terenul solicitat de forţele (R i), transmise
prin barele de legătură.
Deplasările grinzii continue de fundare se stabilesc prin referire la un sistem static de bază de
tipul grindă încastrată în secţiunea de capăt (fig. C.4).

Figura C.4

Se consideră grinda încastrată la capăt, ceea ce echivalează cu introducerea a două noi

necunoscute, deplasarea z0 şi rotirea 0. Pentru determinarea necunoscutelor Ri, z0 şi 0 se scrie
următorul sistem de ecuaţii:
.
R1 11  R2 12  R3 13  ...  Rn 1n   1 p  z 0  a1tg 0   1 p  0
R1 21  R2 22  R3 23  ...  Rn 2 n   2 p  z 0  a 2 tg 0   2 p  0
R1 31  R2 32  R3 33  ...  Rn 3 n   3 p  z 0  a3tg 0   3 p  0
.......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .
(C.2)
R1 n1  R2 n 2  R3 n 3  ...  Rn nn   np  z 0  a n tg 0   np  0
n m

 Ri 
1
P
1
j

n m

Ra
1
i i  Pa
1
j j

Coeficienţii ik se compun din deformaţiile pământului şi ale grinzii de fundare în secţiunea i sub
acţiunea unei sarcini unitare aplicate în secţiunea k.
 ik  z ik _ teren  z ik _ fundatie (C.3)

Deformaţia grinzii produsă de reacţiunea Rk=1, zik_fundaţie, se calculează după metodele din statica
construcţiilor:

C-2
 Mm AriaMz m
∫ dx  (C.4)
EI EI
În relaţia (C.4) Aria M este suprafaţa diagramei de momente M pentru grinda încastrată din
sistemul de bază solicitată în punctul k de o forţă concentrată egală cu unitatea; zm este ordonata
diagramei de moment m, rezultată din aplicarea unei forţe fictive egală cu unitatea în direcţia
deplasării zik_fundatie, în punctul i, ordonată măsurată în dreptul centrului de greutate al
diagramei M (fig. C.5).

Figura C.5

Se obţine pentru deformata grinzii de fundare următoarea relaţie de calcul:

EI a i2  a 
 z ik _ fundatie  a k  i  (C.5)
1  2
2 3
de unde:
2
c 3 1   2  a i   3a k a i 
z ik _ fundatie       (C.6)
6 EI  c   c c
x
unde: c  cu n multiplu întreg de 0.5.
n
ai a
Pentru situaţia în care rapoartele respectiv k sunt multipli întregi de 0.5, valorile pentru
c c
2
�a i ��3a k a i �
� �� - �se regăsesc în tabelul C.1
�c �� c c �

Tabelul C.1
ai/c
0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5
ak/c
0.5 0.250 0.625 1.000 1.375 1.750 2.125 2.500 2.875 3.250 3.625
1 - 2.000 3.500 5.000 6.500 8.000 9.500 11.000 12.500 14.000
1.5 - - 6.750 10.125 13.500 16.875 20.250 23.625 27.000 30.375
2 - - - 16.000 22.000 28.000 34.000 40.000 46.000 52.000
2.5 - - - - 31.250 40.625 50.000 59.375 68.750 78.125
3 - - - - - 54.000 67.500 81.000 94.500 108.000
3.5 - - - - - - 87.750 104.125 122.500 140.000
4 - - - - - - - 128.250 152.000 176.000
4.5 - - - - - - - - 182.250 212.625
5 - - - - - - - - - 250.000

C-3
Pentru obţinerea valorilor zik_teren se analizează următoarele situaţii:
a) deformaţia într-un punct la distanţa r faţă de o forţă concentrată P (fig. C.6) se calculează cu
relaţia lui Boussinesq:

z ik _ teren 

P 1  s
2
 (C.7)
  Es  r

Figura C.6

1
b) deformaţia într-un punct i la distanţa x de un dreptunghi încărcat uniform cu sarcina p 
Bl
având centrul într-un punct k (fig. C.7) se calculează cu relaţia:
1 1   s2  x B 
z ik _ teren   F ,  (C.8)
 Es  B  l l 

Figura C.7

 x B x B 2
Valorile F ,  pentru  0  20 şi   5 sunt date în tabelul C.2.
l l  l l 3

Tabelul C.2
F
x B
B 2 B B B B B
l l  1 2 3 4 5
l 3 l l l l l
0  4.265 3.525 2.406 1.867 1.542 1.322
1 1 1.069 1.038 0.929 0.829 0.746 0.678
2 0.500 0.508 0.505 0.490 0.469 0.446 0.424
3 0.333 0.336 0.335 0.330 0.323 0.315 0.305
4 0.250 0.251 0.251 0.249 0.246 0.242 0.237
5 0.200 0.200 0.200 0.199 0.197 0.196 0.193

C-4
 6 0.167 0.167 0.167 0.166 0.165 0.164 0.163
7 0.143 0.143 0.143 0.143 0.142 0.141 0.140
8 0.125 0.125 0.125 0.125 0.124 0.124 0.123
9 0.111 - - - 0.111 - -
10 0.100 - - - 0.100 - -
11 0.091 - - - 0.091 - -
12 0.083 - - - 0.083 - -
13 0.077 - - - 0.077 - -
14 0.071 - - - 0.071 - -
15 0.067 - - - 0.067 - -
16 0.063 - - - 0.063 - -
17 0.059 - - - 0.059 - -
18 0.056 - - - 0.056 - -
19 0.053 - - - 0.053 - -
20 0.050 - - - 0.050 - -

Înlocuind valorile  ik în sistemul de ecuaţii (D.1) se pot determina valorile R i, i=1÷n cu ajutorul
cărora se determină ordonatele în diagramele de forţă tăietoare şi moment încovoietor.

C-5