Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Din împărăţia eterică, diafană şi uşoară care se întinde de jur împrejurul Pământului,
îmbrăţişându-l, împăratul Aer a hotărât că e timpul ca una dintre iubitele lui fiice,
Briza, să înceapă să colinde lumea şi să facă ceea ce ştie să facă cel mai bine: să
scoată Imaginaţia, Poveştile şi Magia din inimile celor care o respiră. Înainte ca
acest mare eveniment să fie ales şi stabilit cu foarte mare precizie, şi anume:
an 2013, anotimp Toamna, luna Noiembrie, ziua 22, ora 18, loc Liceul
Pedagogic Timişoara
bătrânul împărat a avut grijă ca iubita lui fiică să deprindă toate cele necesare pentru
ceea ce avea de împlinit şi pentru întâlnirile ei cu copiii şi cu părinţii lor:
I-a pus pe fii lui mai mari, Adiere, Vânt şi Val-Vârtej să o înveţe pe Briza arta
suflării sau a respiraţiei. Ea a învăţat astfel, de la fiecare, tot ce era mai bun
pentru ca suflarea să-i fie nici puternică, nici slabă, ci tocmai potrivită.
Nu în cele din urmă, împăratul Aer a avut grijă ca Briza să înveţe arta Magiei
şi să devină ea însăşi un desăvârşit Creator Magician. Lucrul acesta era
necesar pentru că, oricine locuieşte pe Pământ are puterea de a crea, de a
transforma nimicul în ceva, de a da formă lucrurilor, de a materializa
gândurile. Lucrul aceste nu trebuie făcut la voia întâmplării, ci cu multă atenţie
şi responsabilitate, şi de aceea Briza şi-a dat toată silinţa să fie un Creator
Magician adevărat.
Şi, aşa cum spuneam, după ce toate pregătirile au fost făcute bine şi temeinic, ziua
cea mare a venit, suflarea Brizei a început să se simtă pe Pământ, iar prima ei
întâlnire cu copiii şi cu părinţii lor va fi la data amintită.
Cu mare bucurie ne-a anunţat împăratul Aer despre momentul plecării Brizei în
lume, şi ne-a rugat să facem cunoscut lucrul acesta tuturor copiilor şi părinţilor şi,
împreună cu ea, să-i facem pe cei mici să descopere Magia şi Poveştile, iar pe cei
mari să redescopere Bucuria de a fi copilăroşi.
La această întâlnire cu Briza sunt invitaţi şi aşteptaţi, cu mic şi mare, toţi cei care
simt şi ştiu că au înlăuntrul lor un Creator Magician care aşteaptă să se exprime, să
se bucure de orice experienţă, să scrie poveşti, să deseneze, să cânte şi să
danseze, cu alte cuvinte, să trăiască din plin.
Prima întâlnire cu Briza se va desfăşura într-o seară, când părinţii vor putea să o
cunoască şi să afle mai multe detalii despre ea, iar copiii se vor putea juca şi
experimenta tot ceea ce Briza are de oferit.
Aşadar, cât timp părinţii vor asculta conferinţa Şcoala Micului Maestru , ţinută de
Horia Francisc Ţurcanu, copiii vor putea să participe la unul dintre atelierele
demonstrative (ce se vor desfăşura simultan), în care vor lucra aşa cum o vor face
în cadrul programului Briza (lucrul cu respiraţia, prezenţa şi expresia creativă).
Atelierele serii:
În pulbere, praf, pudră şi alte particule mai mărunte sau mai mari, copiii vor scoate
la iveală imagini vizuale care vor exista pentru un timp extrem de scut. Ca orice
lucru pe lumea asta, şi imaginile create prin întâmplarea unui gest, se vor schimba
şi se vor transforma mereu şi mereu. În acest atelier de creaţie plastică al Brizei, nu
vom folosi instrumentele clasice ale artistului: nici culori, nici pensule, nici şevalete.
Ci materiale diafane puse la dispoziţie de orice raft de bucătărie, vom lăsa urme de
degete pe suportul de lucru – atenţi la efectul oricărui gest – şi mai ales vom sufla.
Ră-suflarea – aerul care vine şi pleacă – este sursă permanentă de creaţie.
Tic – tac, pic – pic, cling - cling, cioc – cioc – câte sunete sunt în jurul nostru! Unele
sunt continue şi se aud permanent, altele stau ascunse şi ies la iveală doar când le
chemăm, altele sunt total necunoscute pentru că nimeni nu a avut curiozitatea să le
dea naştere (cum este sunetul de mărgele ascunse în coaja tare a unui dovlecel).
Ce ar fi dacă am ciuli bine urechile şi am asculta cu atenţie, întâi ritmul propriei
respiraţii, apoi alte ritmuri pe care singuri le vom crea făcând lumea din jurul nostru
să sune?
Aşa cum se înţelege, în acest atelier sonor şi vibrant, copiii vor învăţa să asculte şi
să se asculte, să fie conştienţi de ritm, să-l experimenteze prin sunet şi mişcare.
Lumea e plină de ritmuri şi sonorităţi, de vibraţie şi pulsaţie, totul e o curgere între tic
şi tac.
Zilnic ne privim în oglindă şi zilnic ne vedem chipul reflectat pe geamuri ori pe alte
suprafeţe lucioase. Dar cine şi mai ales cum este persoana care ne priveşte din
oglindă? O privim cu adevărat? Îi acordăm, cu adevărat, atenţie? Şi, mai ales,
ascultăm ce are să ne spună?
Se spune despre chip că este oglinda sufletului nostru şi că el reflectă în exterior tot
ce ascunde interiorul. Aşadar, o contemplare (adică o privire atentă!) în oglindă este
o contemplare a sufletului. Învăţând să ne privim chipurile şi să ne ascultăm, putem
învăţa să îi privim şi să îi ascultăm şi pe ceilalţi, căci chipurile noastre spun totul
despre noi. În cadrul acestui atelier, în material solid, vom modela chipul văzut şi
observat în oglindă şi îl vom pune la păstrare, sub forma unei măşti, care să ne
amintească de prima întâlnire cu Briza.
În primul şi în primul rând vom trasa o graniţă cu cretă albă (sau de oricare altă
culoare). Va fi graniţa care separă lumea noastră de cea a poveştilor, iar trecerea ei
conştientă ne va transpune în lumea lui A fost odată.... Pătrunşi în acest teritoriu
vast şi deosebit de frumos, vom trăi – pe pielea noastră – întâmplările unei poveşti.
Aşadar, ne vom transforma, prin magia pe care o vom învăţa de la Briza – în
personaje de poveste şi, înainte de a pune povestea pe hârtie, o vom experimenta.
E cu totul şi cu totul altceva să scrii despre păţania unei prinţese prin pădurea
fermecată după ce ai fost în rolul prinţesei, a copacului vorbitor, ori al vulpii
mincinoase. E cu totul şi cu totul altceva să scrii o poveste şi să îi depeni firul, după
ce ştii importanţa oricărei decizii în chiar mijlocul evenimentelor.
Va fi un atelier de scriere creativă, dar un alt fel de scriere creativă, căci înainte de a
scrie vom trăi povestea, îi vom întruchipa personajele şi îi vom construi lumea. Apoi,
totul e înşiruire de cuvinte!
Iar pentru a face toate acestea, pentru a fi atenţi la ce simţim atunci când
suntem într-un rol sau altul, când trecem printr-o întâmplare sau alta, ne vom
folosi de respiraţie şi de atenţie, instrumente necesare în orice act de
creaţie.
Raluca Ardelean