ATMOSFERA PEDAGOGICĂ POZITIVĂ

PROF. STROIE MUGUREL-CĂTĂLIN

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SILIȘTEA,TELEORMAN

Motto:”Numai colectivitatea organizată devine o

forţă constructivă.Singularizat,omul se pierde,
pe când într-o colectivitate orice sforţare îşi
găseşte locul ei şi toate împreună contribuie
la înălţarea fiecărui individ.”
L.Rebreanu

Educaţia reprezintă efectul confruntării dintre fiinţe umane,iar acestea şi situaţiile educative
sunt unicate,irepetabile.În acest context, rolul atmosferei pedagogice este foarte important.
În procesul de instrucţie şi educaţie intervin diferite corelaţii dintre diferiţi factori obiectivi şi
subiectivi.Asupra lor îşi pun amprenta atât specificul mijloacelor pedagogice utilizate cât şi
particularităţile de personalitate ale elevilor şi cadrelor didactice.
Între cei doi coparticipanţi ai actului de instruire trebuie să existe o atmosferă de încredere
reciprocă.Eficienţa ei este condiţionată printre altele şi de cadrul spiritual şi moral în care ea se
desfăşoară,de valorile pe care le promovează,de stilul de muncă,de opiniile şi atitudinile cuplului
educaţional, dar şi de mediul cultural din care provine copilul.
Atmosfera pedagogică trebuie să exprime atitudinea faţă de valorile spirituale şi morale cum
ar fi:sentimente,idei,convingeri şi atitudini comune ale membrilor claselor sau şcolii şi educatorilor
reprezentând opinia elevilor în ce priveşte interesele,activitatea şi viitorul lor.
Atmosfera pedagogică se poate forma fie spontan,fie dirijat de către educator,prin mijloace
pedagogice.O atmosferă pedagogică pozitivă se poate crea numai atunci când educatorul urmăreşte în
permanenţă proiectarea de idealuri şi valori superioare în activitatea cu elevii.
Dacă atmosfera pedagogică se exercită în sens negativ sau inhibitor se
încurajează:comoditatea,dezordinea,lenea,indisciplina,plictisul,suficienţa şi lipsa de răspundere.
Rolul unei atmosfere pedagogice pozitive este de a încuraja munca şi responsabilitatea.
Pentru aceasta trebuie să fie vizate valorile prioritare ale educaţiei:formarea gândirii critice şi
inventive,imaginaţia creatoare,sociabilitatea,spiritul de colaborare şi întrajutorare precum şi simţul de
răspundere.
De mare importanţă este exemplul personal al educatorilor exprimat prin faptele şi atitudinile
lor,printr-o conduită ireproşabilă atât în şcoală cât şi în orice împrejurare deoarece educatorul îi
învaţă pe elevi nu numai prin ceea ce spune sau ce scrie pe tablă ci şi prin ceea ce este.De aceea el
trebuie să promoveze cele mai importante valori umane,cum sunt: adevărul,dreptatea,binele,
corectitudinea,cinstea,curajul,abnegaţia,sinceritatea,onestitatea,modestia, munca în folosul celorlalţi
etc.,luptând pentru demascarea nonvalorilor care alterează relaţiile dintre oameni: desfrâul, corupţia,
ipocrizia, grandomania,nepotismul,câştigul fără muncă şi altele.În acest sens conducerile de şcoli
trebuie să facă vizibile rezultatele deosebite ale cadrelor didactice cu elevii,dar şi pe plan intelectual,
deoarece aceste rezultate se fac cu mare efort,de multe ori nerăsplătit,dar, cum bine se ştie,aceste
rezultate duc la creşterea prestigiului şcolii,iar cadrele didactice sunt modele pentru elevi.
Cadrul didactic trebuie să manifeste în activitatea sa principialitate,spirit de dreptate şi de
echitate.Acestea, prin evaluarea justă a capacităţilor,tehnicilor de muncă intelectuală şi
practică,nivelul de pregătire al elevilor,dovedind discernământ,obiectivitate şi exigenţă.Deci,trebuie
să manifeste respect faţă de competenţă şi faţă de efortul depus de elevi şi să se întristeze (vizibil) de
insuccesele elevilor, iar, în caz de dezinteres sau lipsă de efort, chiar să se revolte.

1
Succesele elevilor în activitatea şcolară şi extraşcolară nu trebuie trecute cu vederea.Ele trebuie
scoase în evidenţă şi popularizate în vederea creării unui climat de competiţie între elevi pentru
rezultate mai bune.Hobby-urile elevilor trebuie luate în serios,pentru că ele îi stimulează,elevii
ocupându-se de ceea ce le place cel mai mult contribuind astfel şi la menţinerea unei stări de
prospeţime, dar şi de afirmare,elevii cu rezultate meritorii sunt apreciaţi de ceilalţi.
Pentru o atmosferă pozitivă,în unele şcoli se sărbătoresc zilele de naştere ale elevilor (în
clase),se sărbătoresc rezultatele deosebite obţinute de unii elevi şi se organizează spectacole cu ocazia
unor zile importante cum ar fi:1 Decembrie,8 Martie,1 Mai,1 Iunie,etc.
În multe şcoli se organizează acţiuni de ajutorare a unor persoane aflate în mare suferinţă din
cauza unor boli sau în caz de accidente sau în cazuri de dezastre naturale,acţiuni la care participă
elevii în număr mare.
Atmosfera de lucru din şcoli este în mare măsură influenţată şi de coeziunea colectivului
didactic şi de aceea sunt binevenite schimburile de experienţă dintre diferite comisii metodice,
sărbătorirea unor succese în activitatea cu elevii,lansarea unor cărţi cu autori din şcoală,primirea unor
distincţii de către unii colegi,sărbătorirea zilelor şcolii,sărbătorirea pensionării unor colegi sau
primirea unor tineri în colectivul didactic, sprijinirea colegilor în activitatea de obţinere a gradelor
didactice,sărbătorirea zilei de 8 Martie,Ziua Învăţătorului şi altele.
Directorul şcolii trebuie să fie preocupat în permanenţă ca în cadrul colectivului didactic să
nu apară tensiuni,pentru că numai aşa acesta va lucra la randament maxim şi fiecare are asigurate
astfel condiţii de afirmare şi de muncă în echipă.Acest aspect trebuie urmărit şi în cadrul colectivelor
de elevi.
Climatul educativ este dat şi de stilul propriu de muncă al fiecărui cadru didactic,stil ce se
formează treptat,în decursul anilor,pe măsura acumulării experienţei didactice.
Numai într-o astfel de atmosferă,atât elevii,cât şi cadrele didactice,vor veni la şcoală cu
fruntea sus şi cu inima deschisă,ca la un templu al liniştii şi înţelepciunii.