Traditii si obiceiuri de nunta la romani

Alte obiceiuri

Petitul
Tanarul care dorea sa se casatoreasca isi alegea cativa dintre prietenii lui (uneori chiar tatal sau alte
rude) si hotarau ziua cand vor merge la casa miresei. Desigur, era anuntata si familia viitoarei
mirese, pentru a avea ragazul de a se pregati in a-si intampina oaspetii. In ziua stabilita purcedeau
spre casa fetei, iar la intrare acestia aveau o mica cuvantare, care difera de la zona la zona.
Urmeaza apoi momentele cand tatal feciorului sta de vorba cu parintii miresei, discutand diferite
aspecte ale viitoarei familii. Uneori hotararea de a face nunta era deja luata, petitul fiind doar o
formalitate sau o ocazie de a petrece niste clipe minunate. De multe ori urma o mica petrecere, mai
ales daca se stabilea ca nunta va vea loc.

Fedelesul
Este o petrecere la casa miresei (de regula), in seara de dinaintea nuntii, la care participa tinerii
prieteni ai celor doi miri, alti invitati. La inceputul petrecerii, tineri lucreaza ornamentele care vor fi
puse in bradul de nunta, din materiale puse la dispozitie de miri. Petrecerea nu presupune prea
multa mancare (cozonaci) ci mai degraba bautura si dans.

Bradul In dimineata nuntii, ginerele, impreuna cu prieteni apropiati impodobesc doi brazi cu diferite
obiecte, fructe si chifle. Brazii sunt purtati de tineri necasatoriti pana la casa nasului, unde, unul este
legat in fata portii. Apoi, alaiul isi continua drumul catre casa miresei, loc in care ramane cel de-al
doilea brad. Bradul este simbolul vigorii si al tineretii; impodobirea lui simbolizeaza viata
"imbelsugata" a viitoarei familii.

Udatul
Mireasa, flacaul cu bradul si alaiul miresei merg la cea de-a treia fintina spre rasarit,numarata de la
casa miresei, insotiti de lautari. Pe drum, mireasa si flacaul poarta un ulcior (sau o vadra de lemn in
alte zone), legat cu stergar tesut in casa, pina la fintina. Aici, flacaul scoate apa de trei ori si, de
fiecare data, impreuna cu mireasa, stropeste multimea cu un manunchi de busuioc, inmuiat in apa
din ulcior, in semn de urare de maritis la fete, insuratoare la flacai si spor la neveste. Flacaul poate fi
altul decit purtatorul bradului si va pastra ca dar ulciorul nou si stergarul cu care a facut udatul.
Intorsi de la apa, nuntasii incing o hora in care mireasa trece pe la fiecare si ii prinde in piept floarea
de nunta. Aceleasi flori sau cocarde le vor primi nuntasii mirelui, nasii, alti invitati la biserica.

Barbieritul mirelui
Acest obicei se desfasoara in paralel cu gatitul miresei. Un prieten apropiat al mirelui (in trecut un
vataf) il barbiereste, in mod simbolic pe ginere. Asezat pe un scaun, cu bani sub picior, mirele nu
trebuie sa-l lase pe lautar sa-i ia banii. Barbieritul mirelui reprezinta un simbol al pregatirii baiatului
pentru nunta. Obiceiul se pare ca avea o semnificatie ritualica initiatica, ultima dintr-un lung sir de
initieri la care era supus baiatul in cursul deveniri sale ca barbat.

Imbracatul miresei
Nasa, impreuna cu mama miresei si prietene apropiate ajuta mireasa sa se imbrace, pentru ca la
sfarsit, nasa singura sa-i lege voalul si coronita. Se desfasoara in acelasi timp cu barbieritul mirelui si
simbolizeaza pregatirea fetei pentru nunta. In vechime la acest ritual puteau lua parte mai multa
lume din partea miresei. Cum gatitul era destul de laborios (se foloseau cele mai bune haine, se
faceau impletituri complicate ale parului), fetele cantau cantece cu tema despartirii.

Hora miresei
Hora miresei (Nuneasca) se danseaza acasa la mireasa, prilej cu care soacra mica imparte diferite
cadouri nasilor, socrilor si, uneori, rudelor apropiate.
 Ruperea turtei
Nasa comanda si plateste o turta impodobita cu diverse ornamente, comestibile sau nu, diferite
impletituri si alte forme. In mod simbolic, turta este rupta deasupra capului miresei si este data spre
consum (invitatilor). Se spune ca aduce noroc celor care mananca din ea. Obiceiul se pastreaza din
vremea Romei antice.

Furatul miresei
Poporul roman este un popor vesel si uneori pus pe sotii. Astfel se explica pastrarea acestui obicei a
le carei origini sunt neclare. Se presupune ca mirele nu trebuie sa aibe ochi decat pentru mireasa lui,
dar unii glumeti profita de neatentia mirelui si fura mireasa. Mirele este dator sa o caute sau sa o
rascumpere. In unele zone, rapitorii au datoria de a nu lasa mireasa pe jos, ea trebuie purtata numai
in brate. In alte zone, se considera ca daca mireasa a fost furata pana la ora 24.00 datoria o va plati
nasul, daca a fost furata dupa 24.00 mirele este cel care va plati. De multe ori, spre hazul invitatilor
mirele este pus sa indeplineasca anumite sarcini.

Aruncatul buchetului
Mireasa se intoarce cu spatele la grupul de fete tinere, nemaritate, si arunca la intamplare buchetul.
Fata care-l prinde este cea care se va marita prima. Alte traditii spun ca se va marita in acelasi an.

Scosul voalului Aproape de sfarsitul nuntii, nasa scoate voalul de pe capul miresei si ii pune o
esarfa (batic), simbolizand trecerea de la statutul de fata la cel de nevasta. Voalul miresei se pune
pe capul unei fete necasatorite, care se spune ca va fi urmatorea care se va casatori.