Scribd

Explore

Community

Upload a Document

Search Books, Presentations, Business, Academics...

Login

Sign Up

Log In

10
/ 10

Search coming

Download this Document for Free

Ads by Google

Ingrasamant
Informatiile pe care le vrei
cu adevarat sunt aici.
www.metrop.nl

Îngrăşăminte lichid
O soluţie necesară pentru creştere
rapidă a plantei! Chiar acum
www.gardviu.ro

aparate antirozatoare
antisoblani 450mp,98rom
 antipasari,anticaini,antipisici
www.soricel.ro

Aparat Ultrasunete Insecte

O gama larga de aparate antiinsecte
Preturi mici, calitate germana!
www.germanelectronics.ro

Forma radicicolă are corpul oval, de 0,8-1,0 mm lungime, de culoare Variabilă, după
anotimp: vara galben-roşcat, iar iarna castaniu-închis. Pe partea dorsală se
găsesc 70 de tuberculi mici, dispuşi în rânduri simetrice.

Forma sexupară are corpul alungit, de 1,0-1,3 mm lungime, de culoare gilbenâ-

portocalie, în afară de mezotorace care este brun-închis. Este singura forma
cu aripi, care sunt mai lungi decât corpul. în afară de ochii compuşi, mai are
si 3 ocoli.

Forma sexuată (femele şi masculi) au corpul alungit, de culoare galben ă, lipsita de

aripi şi aparat bucal. Femela are corpul de 0,45-0,50 mm lungime, iar
masculul de 0.21-0.30mm.

Oul de iarna este eliptic, având chorionul gros, reticulat, de culoare galbenă la

depunere iar mai tarziu devine brun-deschis. Lungimea oului este de 0,27-0,38 mm.

Oul de vara este elepitic,galben,de 0.18-0.22 mm lungime.

Fig. 88 Filoxera viţei de vie - Phylloxera vastatrix

a.
- femeia galicolă; b. - gală pe frunză, în secţiune cu oua; c. - lăstar de viţă-

de-vie cu frunze dăunate; d. - femelă radicicolă; e. - rădăcini atacate (după

Bognar şi Huzsian)

Biologie. Filoxera prezintă două cicluri bine distincte:

a.) un ciclu complet pe viţele americane (Vitis riparia, Vitis rupestris etc.) sau pe
hibrizi, prezentând cele 4 forme morfologice: galicolă, radicolă, sexupară şi
sexuată. In acest caz iernează ca ou de rezistenţă depus pe părţile aeriene ale
viţei şi ca larve pe părţile subterane ale viţei de vie.

b.)un ciclu incomplet pe viţele europene (Vitis vinifera) fiind reprezentată în

principal prin foma radicicolă, care se dezvoltă pe părţile subterane ale viţei de
vie (rădăcini, radicele) şi mai puţin prin forma galicolă, care nu prezintă
importanţă economică.

Plante atacate şi mod de dăunare. Filoxera este un dăunător specific genului Vitis,
trăind pe diferite specii sălbatice şi cultivate: Vitis riparia, Vitis rotundifolia,
Vitis califoraica etc. Toate aceste specii nu sunt atacate în aceeaşi măsură.

Millardet emite ideea că rezistenţa la atacul filoxerei este o însuşire ereditară a unor
specii şi soiuri de viţă-de-vie; singura specie imună la filoxeră este Vitis
rotundifolia.

Viala şi Ravaz au stabilit o scară în 20 puncte, notând cu zero Vitis vinifera (cea

mai sensibilă) şi cu 20 pe Vitis rotundifolia (imună).

Cel mai periculos este atacul de pe rădăcini produs de forma radicicolă care înţeapă
şi suge seva din ţesuturi. In locurile atacate, ţesuturile se deformeaz ă şi se
hipertrofiază apărând umflături denumite „nodozităţi" şi „tuberozităţi".
Nodozităţile apar pe rădăcinile subţiri (radicele) şi au o form ă caracteristic ă
de cioc, iar tuberozităţile apar pe rădăcinile mai groase, având 4-10 mm
lungime şi 1-3 mm grosime. Rădăcinile cu nodozităţile se usucă total, iar în
cele cu tuberozităţi. ţesuturile se necrozează şi se rup, formându-se porţi
pentru pătrunderea diferitelor microorganisme. Viţele atacate se debilitează,
au frunzele vestejite, dau producţii din ce în ce mai mici şi în decurs de
câţiva ani se usucă. Atacuri mai puternice se constată la vi ţele europene
cultivate pe soluri grele, pagubele pot ajunge la 70-90%.

Forma galicolă atacă frunzele de la vârful lăstarilor. In urma în ţepării şi sugerii sucului
celular, pe partea inferioară a frunzelor apar gale sub forma unor urne
neregulate, de mărimea unui bob de măzăriche sau de mazăre. La început,
galele au o culoare galbenă-verzuie, iar apoi cafeniu-brunii. Pe o frunză se pot
forma 15-30 gale. In urma atacului metabolismul frunzelor este redus, ceea
ce determină ca lemnul lăstarilor să nu se matureze. Atacul formei galicole
 prezintă importanţă pentru plantaţiile de portaltoi, obţinându-se un material
de slabă calitate.

Măsuri de prevenire şi combatere. Cea mai importantă măsură de combatere a

filoxerei este altoirea soiurilor de viţă-de-vie europeană pe portaltoi americane (Vitis

riparia, Vitis rupestruis, Vitis berlandieri) sau hibrizii lor.

Infiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie pe rădăcini proprii este posibilă numai în

terenuri nisipoase (cu peste 60% bioxid de siliciu), unde filoxera nu se poate dezvolta.

Fiind un dăunător de carantină externă, se recomandă ca tot materialul săditor

viticol să fie controlat şi liber de filoxeră, mai ales asupra butaşilor de import-export.

In focare izolate, butucii atacaţi se scot, iar solul se tratează cu diferite substanţe

care acţionează sub formă gazoasă: dicloretan, bromură de metil etc.

In ultimul timp pentru combaterea formei radicole se foloseşte preparatul Phyllodin R.

aplicat în două etape: primăvara, înainte de dezmugurit; în prima jumătate a
lunii iunie.Pentru fiecare tratament se aplică câte 180-200 kg/ha.

La infestări puternice cu forma galicolă se execută tratamente chimice cu:

Carbetox 3 7 CE -0,4%, Sinoratox 35 CE -0,15%, Decis 2,5 CE -0,02%, etc.

5.1.6. Cărăbuşelul verde al viţei de vie - Anomala vitis

Răspândire. Este răspândit în ţările din centrul şi sudul Europei, în nordul

Africii. în România este frecvent în plantaţiile de viţă-de-vie situate pe nisipurile din

Oltenia, Muntenia şi Moldova.