Sunteți pe pagina 1din 11

RAPORT DE PRACTICA

Student practicant

2018
RAPORT DE PRACTICA

Student practicant :

Semnatura ……………………………………

Universitatea …………………………………….

Facultatea …………………………………….

Specializarea…………………………………….

2018
CUPRINS

 Sectiunea A – Informaţii privind unitatea parteneră de practică:


o Date de identificare ale unităţii (denumire, adresă, date de contact);
o Poziţionarea geografică;
o Scurtă descriere a companiei, număr de angajaţi;
o Domeniul de activitate (se vor menţiona serviciile/produsele oferite/realizate
de către unitate);
o Structura organizatorică (departamente, secţii – se prezintă pe scurt rolul
fiecaruia şi interacţiunea dintre acestea);
o Perspective de angajare (departamente în care există poziţii disponibile).
Toate acestea in 1-2 pagini
 Sectiunea B – Informaţii privind activitatile prestate de către student
o Descrierea detaliată a departamentelor în care şi-a desfăşurat activitatea
(servicii/produse, încadrarea în schema funcţională a unităţii);
o Descrierea activitatilor efectuate de către student in domeniul programului de
studii
o Descrierea procesului tehnologic cu toate etapele sale;
o Materii prime si auxiliare.
o Aparatura utilizata
o Analize pe fluxul tehnologic.
o Descriere in 20 pagini
 Sectiunea C – Informatii privind abilitatile personale
o Gradul de integrare/acceptare în echipa de lucru;
o Competenţele şi abilităţile dobândite în perioada de practică;
o Descriere 1-2 pagini
 Sectiunea A – Informaţii privind unitatea parteneră de practică:
o Date de identificare ale unităţii (denumire, adresă, date de contact);
ICA Research & Development SRL, Splaiul Independentei, nr. 202, sector 6, Bucuresti.
Secretariat:
tel: (+4) 021.316.01.44; (+4) 021.316.00.47
fax: (+4) 021.313.63.78
fax contabilitate: (+4) 021.313.63.79
e-mail: ica@ica-rd.ro
Poziţionarea geografică;
S.C. ICA RESEARCH&DEVELOPMENT (ICA R&D) S.R.L, Splaiul Independentei, nr. 202,
sector 6, Bucuresti
Accesul auto se poate face numai din Splaiul Independentei.

o Scurtă descriere a companiei, număr de angajaţi;


ICA Research & Development este o companie care îmbină cu succes tradiţia cercetării
ştiinţifice româneşti în domeniul alimentar cu noutatea celor mai performante tehnici de
laborator. ICA Research & Development continuă tradiţia fostului Institut Naţional de
Cercetări Alimentare. Înfiinţat sub denumirea Institutul de Chimie Alimentară, acesta a pus
bazele cercetării instituţionale în domeniul alimentar în România în anul 1951. Echipa
laboratorului este formată dintr-un cercetător ştiinţific gr. II, șase cercetători ştiinţifici gradul III
și doi cercetători științifici, care lucrează, alături de cinci ingineri şi cinci tehnicieni de
laboratorator, atât pentru realizarea analizelor chimice uzuale în industria alimentară, cât şi a
unor analize de mare precizie şi rigurozitate, utilizând metode precum absorbţia atomică, HPLC
şi gaz cromatografie.

o Domeniul de activitate (se vor menţiona serviciile/produsele


oferite/realizate de către unitate);
Încă de la începuturi, institutul a avut menirea de a desfăşura activităţi suport pentru dezvoltarea
industriei alimentare româneşti. În prezent activitatea institutului se axează atât pe
fundamentarea ştiinţifică şi testarea tehnologică la scară pilot a unor noi tehnologii şi concepte ce
ţin de ştiinţele alimentaţiei, cât şi pe testarea unor produse deja existente, cu scopul de asigura
consumatorului obişnuit un aliment sigur şi corespunzător nevoilor nutriţionale actuale.
Astfel, ICA Research & Development reuşeşte să acopere întreaga gamă de servicii ştiinţifice,
tehnice şi tehnologice necesare atât consumatorului obişnuit cât, mai ales, producătorilor,
procesatorilor, comercianţilor, importatorilor şi exportatorilor de produse alimentare. Tradiţia şi
experienţa de peste 50 de ani recomandă ICA Research & Development atât ca un centru de
excelenţă în cercetarea tehnologiilor alimentare, cât şi ca un laborator de analize şi încercări
performant, cu dotări de ultimă generaţie şi specialişti de prim rang.
Astfel echipa ICA R&D este compusă atât din personalităţi în domeniul nutriţiei şi tehnologiilor
alimentare, cât şi din tineri cercetători, ingineri, chimişti sau microbiologi.
În momentul de faţă ICA R&D pune la dispoziţia partenerilor săi posibilitatea de efectuare a
peste 250 de analize diferite pentru produsele alimentare în laboratoarele sale de chimie,
microbiologie şi analize de mediu, autorizate ANSVSA. Ca dovada a competenței și seriozității
întregii echipe de specialiști a ICA R&D stă acreditarea RENAR în conformitate cu
standardul SR EN ISO/CEI 17025:2005.
Partenerii tradiţionali ai ICA R&D sunt atât marii producători români ce activează în diferite
ramuri ale industriei alimentare, marile lanțuri de retail prezente pe piața românească, cât şi
Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin
proiectele de cercetare şi dezvoltare susţinute de acestea.
o Structura organizatorică (departamente, secţii – se prezintă pe scurt rolul
fiecaruia şi interacţiunea dintre acestea);
Activitatea de cercetare ştiinţifică are în structură urmatoarele domenii fundamentale:

 siguranţa alimentară şi nutriţia;

 evaluarea calitătii produselor agroalimentare;

 procese tehnologice în industria alimentară;

 ecologia proceselor din industria alimentară;

 valorificarea resurselor regenerabile de energie;

 inginerie alimentară;
 studiul inocuităţii produselor agroalimentare, a contaminanţilor chimici şi microbiologici,
a micotoxinelor şi alergenilor;

 biotehnologii alimentare;

 dezvoltarea şi implementarea de programe de siguranţă alimentară bazate pe GMP, GHP,


HACCP, ISO 22000.

Laborator chimie

Beneficiind de o dotare excelentă şi de specialişti remarcabili în domeniul chimiei alimentului,


laboratorul de chimie impune, în mod tradiţional, standardul de lucru în laboratoarele de chimia
alimentului existente în industria alimentară din Romania.

Realizând analize ce acoperă toate ariile industriei alimentare, laboratorul de analize fizico-
chimice poate atinge şi chiar depăsi un număr de 1000 probe analizate/saptămană, în condiţii
normale de activitate, in funcţie de complexitatea şi de numărul de analize necesare pentru
stabilirea caracteristicilor fiecărei probe.
Laborator ecologie

Laboratorul de ecologie este atestat de Ministerul Mediului pentru Bilanţuri de mediu si


pentru Studii de evaluare a impactului asupra mediului conform Ordinului 978/2004 pentru
domeniile: 1. (Agricultură, silvicultură şi piscicultură), 7. (Industrie alimentară) şi 9. (Gestiunea
deşeurilor).Formată din doi cercetători ştiinţifici gradul III, un inginer şi un tehnician, echipa
laboratorului de ecologie dă dovadă, de fiecare dată, de promptitudine şi profesionalism în
activităţile în care este implicată. Analize si determinări pentru ape uzate.Analize si determinări
pentru poluanţii din aer (Determinări de COV; amoniac; acroleină; aerosoli de acizi (H2SO4;
HCl); pulberi totale în suspensie; poluantii din gazele de ardere de la centrale
termice).Determinări de zgomot (măsurători de zgomot pe perimetrul incintelor unităţilor)

Laborator microbiologie

Personalul Laboratorului de Microbiologie este format din specialiști cu o vastă experiență în


controlul microbiologic din industria alimentară care beneficiază de instruire periodică privind
tehnicile clasice, cât și cele moderne de control microbiologic. În cadrul Laboratorului de
Microbiologie se efectuează numeroase analize microbiologice pentru produse alimentare, apă,
hrană pentru animale și teste de sanitație. Capacitatea de lucru a laboratorului este în mod curent
de aproximativ 1000 de probe distincte pe săptămână, putând fi sporită în cazul în care este
necesar.Metodele microbiologice de testare sunt metode clasice dar și metode moderne, rapide în
decelarea rezultatelor, cum ar fi metodele microbiologice efectuate cu echipamentul MiniVIDAS
(BioMerieux) pentru detectarea Salmonella și Listeria monocytogenes.

ICA R&D valorifică rezultatele activităţii de cercetare – dezvoltare - inovare prin activităţi de tipul:

 transfer al rezultatelor către unitaţi productive din sectorul agro-alimentar, pe bază de contract;
 publicare de lucrări ştiintifice şi de popularizare a rezultatelor, adresate în principal unităţilor de
industrie alimentară;

 publicare de articole de specialitate la manifestari ştiinţifice naţionale şi internaţionale


(congrese, conferinţe, simpozioane);

 participare la târguri de specialitate cu prezentarea produselor şi a tehnologiilor elaborate.

o Perspective de angajare (departamente în care există poziţii disponibile).


Departamentul de chimie si departamentul de microbiologie dispun de locuri de angajare.

 Sectiunea B – Informaţii privind activitatile prestate de către student


o Descrierea detaliată a departamentelor în care şi-a desfăşurat activitatea
(servicii/produse, încadrarea în schema funcţională a unităţii);
Am facut practica la departamentul de chimie. O saptamana in laboratorul unde sa fac analizele
laptelui si produselor lactate,iar celelalte 7 saptamani le-am petrecut la pregatire probe si in
laboratorul pentru analiza carnii si produselor din carne.

o Descrierea activitatilor efectuate de către student in domeniul programului de


studii
Prima oprire in Institut a fost la pregatire probe, unde am invatat cum sa pregatesc probele pentru
analizat.
In registrele de lucru trebuie sa fie inscrise urmatoarele date:
- data si timpul intrarii probei in laborator;
- numarul de inregistrare;
- denumirea si caracteristica produsului (ambalajul,
data fabricarii sau termenul de valabilitate, tara producatoare, cantitatea);
- codul sau numele si adresa solicitantului/ denumirea intreprinderii/;
- numele si prenumele persoanei care a transportat proba
Se discuta cu responsabilul de incercare inainte de deschiderea ambalajului si pregatirea
urmatoarelor probe:
-conserve(de carne, peste,fructe , legume in saramura, otet, ulei)
-alimente pentru care se solicita valoare nutritionala,pH, aciditate
-produse de panificatie si patiserie congelate
-probe de zahar si ulei.
Probele pentru aciditate si umiditate din paine se pregatesc numai din miez.
Se trateaza drept prioritare si se urgenteaza trimiterea in laboratoare a probelor din care se
solicita urmatorii parametrii:
-COLAGEN(carne si produse din carne)
-orice parametri din LAPTE CRUD
-reziduuri de antibiotice (lactate, carne)
-umiditate
-aciditate(lactate, conserve)
-pH (ape)
Probele de unt se omogenizeaza dupa ce procedeul a atins temperatura camerei(20-25℃)pentru a
se elimina riscul de separare a apei.
Pentru determinarea NaCl(clorurii de sodiu) din probe de chipsuri, baze pentru mancare(de tipul
Knorr, Vegeta, etc) , supe si concentrate se va pregati intreaga cantitate de proba receptionata si
se va verifica ca in ambalaj sa nu ramana cristale de sare.
Semintele se macina cu tot cu coaja pentru determinarea indicelui de peroxid si fara coaja , in
rasnite decontaminate pentru determinarea micotoxinelor.
Pentru probele de inghetata, determinarile pentru aciditate si grasimea lactata se efectueaza din
masa de inghetata(fara siropuri , glazuri, cornet , bucati de fructe , alune, ciocolata). Ceilalti
parametri se efectueaza din produsul omogenizat.
Odata primite in laborator probele trebuiesc investigate imediat (maximum 4h),
din momentul recoltarii. Daca probele nu pot fi examinate imediat, acestea se pastreaza in
conditii optime, prevenind orice modificare a numarului de microorganisme prezente (pentru
majoritatea produselor temperatura de pastrare constituie 2-60C).
O atentie deosebita trebuie acordata temperaturii de pastrare si termenelor limita de examinare
pentru urmatoarele produse:
- produsele stabile microbiologic (neperisabile) – in timp cat mai scurt, pina la expirarea
termenelor de pastrare;
- produsele proaspete si proaspat refrigerate – timp de 24 h dupa intrarea in
laborator, la necesitatea pastrarii unui timp mai indelungat probele sint congelate
la temperaturi sub minus 180C, fapt ce se inregistreaza in procesul-verbal
al investigatiilor, deoarece pentru unelealimente congelarea produce modificari ale
componentei microflorei;
La efectuarea cercetarilor in scopul supravegherii sanitaro-epidemiologice curente se indica volu
mul cercetarilor (indiciicalitatii si inofensivitatii) pentru produsul dat;
la efectuarea cercetarilor in scopul certificarii igienice - documentulnormativ (si punctul),
care normeaza indicii calitatii si inofensivitatii pentru produsul certificat (SanPiN, GOST etc.).
- produsele pasteurizate si produsele similare - cat de repede posibil, pina la expirarea termenelor
de valabilitate;
- probele produselor neperisabile alterate – cat de repede posibil, dar nu mai tirziu de 48 h.
Am mers in laboratorul unde se fac analizele laptelui si a produselor lactate.
Intregul personal şi studenţii care lucrează în laborator trebuie să cunoască şi să respecte regulile
de protecţia muncii şi asigurarea securităţii pentru prevenirea accidentelor de muncă.
1. Personalul din laborator este obligat să poarte halat.
2. Podelele laboratoarelor nu se matură, ci se spală cu apă sodată, detergenţi sau soluţii
antiseptice.
3. Aparatele electrice trebuie să aibe prizele împământate şi izolarea electrică să fie perfectă.
4. Fiecare laborator trebuie să fie dotat cu extinctor.
5. Incăperea unde se prepară acizii minerali, apa de brom, unde se lucrează cu solvenţi organici
trebuie să fie prevazută cu nişă, exhaustor şi ventilaţie electrică.
6. Solvenţii şi acizii se depozitează în subsolul clădirii, unde trebuie să existe căi de acces cât
mai largi.
7. In chiuvete nu se vor arunca precipitate sau reactivi tari care atacă conducta, dacă totuşi se
întâmplă, se lasă să curgă o cantitate mare de apă pentru a evita deteriorarea chiuvetei.
8. La destuparea sticlelor trebuie să se acorde o atenţie deosebită manipulării dopurilor. Acestea
se aşază cu partea plată pe masă şi partea cilindrică în sus.
In laboratorul destinat analizarii laptelui si produselor lactate am invatat cum se determina
aciditatea laptelui. Mod de lucru : dupa pregatirea probei (omogenizare) se iau cate 10cm3 peste
care se adauga 20 cm3 apa distilata in doua pahare precum si 3 picaturi de fenolftaleina, se agita
paharele apoi se titreaza lichidul din pahare cu solutie de hidroxid de sodiu pana la aparitia
culorii roz pal care persista 30s. Se fac doua determinari din aceeasi proba.
Determinarea aciditatii laptelui : aciditatea laptelui este data de amestecul de acizi liberi si de
saruri cu reactie acida si constituie un indicator al prospetimii laptelui. Laptele proaspat muls are
o reactie usor acida, dar aciditatea acestuia creste in timp ca urmare a fermentatiei microbiene a
lactozei si transformarii ei in acid lactic. Aciditatea laptelui poate fi apreciata rapid prin anumite
reactii calitative (proba fierberii, proba cu alcool) iar cantitativ prin metoda titrarii(metoda
standardizata). Aciditatea laptelui se exprima in grade Thorner care reprezinta nr de mililitri de
solutie hidroxid de sodiu 0.1 N necear pentru neutralizarea a 100 Ml de lapte in prezenta
fenolftaleinei caa indicator.
Proba fierberii: intr-o eprubeta se introduc 2-5 mL lapte si se incalzeste. Laptele proaspat nu
trebuie sa coaguleze la fierbere. Daca aciditatea este putin crescuta peste 20°T , cazeina precipita
complet.
Proba cu alcool: intr-o eprubeta se introduc volume egale de lapte si alcool etilic (1-2 mL) si se
amesteca prin scuturare. Daca nu apar grunji pe peretii eprubetei , laptele este proaspat. Aparitia
fulgilor de cazeina indica o aciditate crescuta a laptelui si , in functie de concentratia solutiei
folosite , se poate aprecia valoarea aciditatii astfel:
-cu alcool 61% volum , aparitia grunjilor indica faptul ca aciditatea depaseste 18-19°T
- cu alcool de 59% volum , formarea grunjilor arata ca aciditatea depaseste 20-21°T
Restul perioadei de practica am petrecut-o in laboratorul care se ocupa cu analizele carnii
si produselor din carne.
Pentru inceput am invatat sa pregatesc solutii.
Solutie acid boric – H3BO3 4% : se face in balon de 2 l . Se cantaresc 80 de grame de acid boric
, in pahar de plastic. In balon se pune intai acidul boric apoi circa 1,5 l apa. Se pune pe plita pana
se dizolva apoi se completeaza cu apa pana la baza gatului balonului. Dupa racire se aduce la
semn cu apa distilata. Se foloseste la aparatul de proteine si la azot.
Solutie acid percloric: se face in balon de 1 litru. Avem nevoie de 1 balon de 1 litru , o palnie de
sticla, un cilindru de 100 de mL si acid percloric. In balon se pun 500 mL apa , 100 de mL acid
percloric. Se clateste cilindrul si se adauga apa pana la semn. Se agita bine si se pune in sticla
specifica.
Solutie tampon colagen, se face la balon de 500 mL si se pastreaza la frigider. Se cantaresc 13 g
acid citric monohidrat , 7 g Naoh , 39 g acetat de sodiu anhidru , in pahare de plastic. Cu ajutorul
unei palnii de sticla le punem in balon. Se clatesc paharele si palnia. Se dizolva reactivii in 250
ml de apa. Se agita bine sa se dizolve. Dupa ce s-a dizolvat se adauga 125 ml 1 propanol , se
amesteca si se adauga la semn. Se pastreaza la frigider.
Reactiv de culoare pentru colagen

o Materii prime si auxiliare.

o Aparatura utilizata

o Analize pe fluxul tehnologic.