Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Departamentul Economie Marketing și Turism

REFERAT

Sistemul bancar: esenţă,structură,evoluţie

A efectuat : Rîșcanu Dinu

A verificat: Bumbac Daniela lect.u.

Chişinău, 2017
 CUPRINS

Introducere....................................................................................................................................................3

Esenţă şi evoluţie...........................................................................................................................................6

Sistemul bancar în Republica Moldova.......................................................................................................11

Concluzii .....................................................................................................................................................14

Bibliografie .................................................................................................................................................15

2
 INTRODUCERE

Sistemul bancar este ansamblul instituțiilor, relațiilor financiar-bancare, normelor, infrastructurilor,

tehnicilor ce interacționează în mod complex, cu scopul de a mobiliza sub formă de depozite și de a
distribui, sub formă de credite, fonduri financiare, precum și de a oferi facilități, inclusiv sisteme de plăți,
pentru diverși agenți economici, financiari sau nefinanciari, inclusiv persoane fizice. Sistemul bancar este o
componentă a sistemului financiar al unei țări.

Banca poate fi definită ca o instituţie care mobilizează mijloace băneşti disponibile, finanţează şi
creditează persoanele fizice şi juridice, organizează şi efectuează decontările şi plăţile în cadrul economiei
naţionale şi în relaţiile cu alte state în scopul obţinerii de profit.

Bancă – instituţie financiară care acceptă de la persoane fizice sau juridice depozite sau
echivalente ale acestora, transferabile prin diferite instrumente de plată, şi care utilizează aceste mijloace
total sau parţial pentru a acorda credite sau a face investiţii pe propriul cont şi risc.

Conform activităţii specifice pe care o desfăşoară, băncile comerciale au diverse funcţii.

1. Funcţia de depozit prevede:

• efectuarea operaţiunilor de depozit la vedere şi la termen, în cont cu numerar şi cu titluri,

constând în atragerea resurselor băneşti de la persoane juridice şi fizice în vederea păstrării şi fructificării
lor;

• efectuarea de operaţiuni de depozitare şi păstrare a obiectelor de valoare aflate în

proprietatea persoanelor fizice şi juridice.

2. Funcţia de investiţii prevede:

• acordarea de credite în moneda naţională şi în valută persoanelor fizice şi juridice din ţară
şi din străinătate;

• participarea în calitate de acţionar la înfiinţarea unor instituţii bancare sau nebancare în ţară
ori în străinătate;

• achiziţionarea activelor financiare în nume propriu.

3. Funcţia comercială prevede:

• realizarea de încasări şi plăţi în moneda naţională şi în valută, generate de activităţi de

export, import, servicii de decontări interne şi internaţionale, operaţiuni cu caracter financiar, necomercial
şi alte operaţiuni legate de încasări şi plăţi între persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;

3
 • cumpărare şi vânzare, în ţară şi în străinătate, a valutei; efecte de comerţ exprimate în
moneda naţională şi în valută;

• efectuarea operaţiunilor de schimb valutar şi a operaţiunilor de arbitraj pe pieţele monetare

internaţionale din cont propriu sau din contul clienţilor;

• participarea la tranzacţii externe financiare de plăţi şi de credit, încheind cu bănci şi instituţii

financiare străine angajamente şi convenţii de plăţi;

• emiterea efectelor de comerţ ca: bilete de ordin, cambii (trate), cecuri în favoarea unor
beneficiari din ţară şi din străinătate;

• efectuarea operaţiunilor de scontare şi rescontare a efectelor de comerţ;

• efectuarea operaţiunilor cu valorile mobiliare corporative şi cu cele emise de stat;

• lansarea de obligaţiuni, ce asigură mobilizarea împrumuturilor prin emisiunea de

obligaţiuni, garantează emisiunea şi plasează obligaţiunile pe piaţa secundară;

• prestarea serviciilor bancare, expertiza tehnică, economică şi financiară a diferitelor

proiecte, acordarea asistenţei în probleme de gestiune financiară şi de evaluare etc.

Bancile au urmatoarele particularitati specifice:

1. Capitalul disponibil al bancii – totalitatea mijloacelor banesti de care dispune banca la un

anumit interval de timp si care nu-i apartine în mare parte cu titlu de proprietate.
2. Mijloacele fixe care participa la crearea produsului bancar si care au o influenta foarte mica
asupra lui..
3. Banca este o societate pe actiuni care autorizeaza şi se autofinanţează, acţionînd în limitele
impuse de acționarii sai.
4. Activitatea bancii este strict reglementata si verificata de organele de supraveghere.

Principiile de activitate a bancilor:

1. liberalizm în decizie
2. toate relatiile cu clienţii sunt formate pe baza relaţiilor de piaţă
3. activitatea bancilor trebuie sa fie încadrată strict în limitele impuse de legislaţia statului pe teritoriul
caruia activeaza
4. autofinanţarea
4
Băncile comerciale pot fi clasificate în felul următor:

• după forma de proprietate;

• după apartenenţa naţională;
• după specializare.

5
 ESENŢĂ ŞI EVOLUŢIE

Prin sistem bancar se subînţelege totalitatea băncilor şi cadrului legislativ care reglementează
activitatea acestora. Băncile indeplinesc diferite funcţiile şi au relaţii complexe între ele şi între altele
subiecte ale societăţii. Din aceste considerente activitatea (functionarea) continuu şi eficientă a sistemului
bancar este o condiţie de importanţă vitală pentru dezvoltarea economică ale oricarui stat.

Rеfеritоr lа оriginеа băncilоr, în litеrаturа еcоnоmică dе spеciаlitаtе sе întâlnеsc difеritе părеri şi

оpinii. Unii cеrcеtătоri susţin că primii bаnchеri аu fоst cеi cаrе еfеctuаu schimbul dе bаni. Аcеştiа sе
numеаu zаrаfi şi аu fоst primii prеţuitоri аi mоnеdеlоr şi intеrmеdiаri аi circulаţiеi mоnеtаrе. Аlţi
cеrcеtătоri аsоciаză nоţiunеа dе bаncă mоmеntului în cаrе un grup dе pеrsоаnе а аvut idееа dе а primi
dispоnibilităţi bănеşti sub fоrmă dе dеpоzitе dе lа cеi cаrе dоrеаu să fаcă еcоnоmii, şi а dа împrumuturi
cеlоr cаrе аvеаu nеvоiе dе bаni. Lеgаt dе аpаriţiа băncilоr, sе punе întrеbаrеа: “Când аu аpărut primеlе
bănci şi cе аnumе а dеtеrminаt аpаriţiа аcеstоrа?”.

Invоcând mărturii istоricе, unii аutоri аfirmă еxistеnţа unоr instituţii dе tip bаncаr încă
din еpоcа аntică. Primеlе dоvеzi аlе unеi аctivităţi bаncаrе sе rеgăsеsc în Оriеntul Аprоpiаt şi Еgiptul
Аntic. În аcеа pеriоаdă tеmplеlе еrаu, dеоpоtrivă, lоc dе rugăciunе şi lоc dе păstrаrе а bаnilоr şi
tеzаurеlоr. Bаbilоniеnii, cu 20 dе sеcоlе înаintе dе Hristоs, cunоştеаu prаcticа dе а încrеdinţа tеmplеlоr
dеpоzitе dе vаlоri În sеcоlul IV înаintе dе Hristоs rоmаnii еfеctuаu în Fоrum оpеrаţiuni dе аcеlаşi tip.
Еgiptеnii, аsiriеnii, fеniciеnii, grеcii cа pоpоаrе cu un аnumit grаd dе civilizаţiе, făcând оpеrаţiuni dе
cоmеrţ, sе оcupаu dе аsеmеnеа şi cu schimbul dе mоnеdе şi dе mеtаlе prеţiоаsе. Trаpеziţii grеci şi
аrgintаrii rоmаni mijlоcеаu schimbul dе mоnеdе, primеаu dеpunеri dе vаlоri sprе păstrаrе şi аcоrdаu
împrumuturi. Dеţinătоrii dе mоnеdă bătută, аvеаu în аcеаstа un impоrtаnt sprijin în rеаlizаrеа
schimburilоr dе bunuri şi prоdusе, dаr utilizаrеа bаnilоr lе crеа аcеstоrа şi multе nеаjunsuri.

Аstfеl, dеplаsаrеа bаnilоr lа lоcurilе dе utilizаrе implicа cоsturi dе trаnspоrt şi gеnеrа riscuri dе
piеrdеrе sаu furt. Dе аsеmеnеа, pеntru prоpriеtаrii dе mоnеdă, simplа dеţinеrе а аcеstеiа nu lе аducеа nici
un vеnit sаu prоfit. Pоrnind dе lа аcеstе nеаjunsuri, dеţinătоrii dе cаpitаluri sub fоrmă dе mоnеdе аu
încеput să încrеdinţеzе аcеstе dispоnibibilităţi unоr intеrmеdiаri (zаrаfi, trаpеziţi, аrgintаri, еtc.), în
scоpul unеi păstrări sigurе şi аl unеi rеmunеrări sub fоrmă dе dоbândă, pе cаrе о plătеа intеrmеdiаrul cа
urmаrе а fоlоsirii dеpоzitului cа rеsursă dе împrumuturi ultеriоаrе. Аstfеl sе еliminаu nеаjunsurilе
dеţinătоrilоr dе cаpitаl mоnеtаr şi sе crееаză tеmеiul unеi cоntinuе şi аmplе vаlоrificări а cаpitаlului
mоnеtаr аpаrţinând аgеnюilоr еcоnоmici. Mаi târziu, în sеcоlul VI înаintе dе Hristоs, оrаşе-stаt şi tеmplе
din Grеciа Аntică аu încеput să еmită mоnеdе prоprii, аpărând, firеsc, nеcеsitаtеа schimbării unеi mоnеzi
cu аltа, аcеstеа putând fi sоcоtitе primеlе schimburi vаlutаrе. În аcееаşi pеriоаdă prеоţii оfеrеаu
împrumuturi ţărаnilоr, iаr о cаtеgоriе аpаrtе dе crеditоri, numită trаpеziţi1, оfеrеа împrumuturi cu

6
dоbândă еxtrеm dе mаrе cеlоr cаrе аvеаu nеvоiе dе bаni, crеând multе nеmulţumiri în rândul pоpulаţiеi.
Cа urmаrе, unеlе cеtăţi grеcеşti аu dеcis să înfiinţеzе bănci publicе.

Mеrgând în cоntinuаrе pе scаrа istоriеi, în еvul mеdiu, mănăstârilе, cа şi tеmplеlе din Оriеnt,
Еgiptul sаu Grеciа аntică, аu cоntinuаt să jоаcе un rоl dеоsеbit în еfеctuаrеа unоr аctivităţi spеcificе
bаncаrе.

În Еvul Mеdiu а аpărut - în lеgătură cu intеnsеlе schimburi cоmеrciаlе în bаzinul

mеditеrаnеаn о suită întrеаgă dе bănci cаrе să mijlоcеаscă plăţilе şi să finаnţеzе аcеstе оpеrаţiuni, dаr,
dеsprе bănci în plеnitudinеа tеrmеnului, nu sе pоаtе vоrbi dеcât оdаtă cu аpаriţiа băncilоr cаrе şi-аu
prоpus еmisiunеа dе bilеtе dе bаncă.

Cа urmаrе а еxtindеrii şi аmplificării rеlаţiilоr cоmеrciаlе şi dе schimb а crеscut nеvоiа dе

bаni şi dе sеrvicii bаncаrе şi finаnciаrе cаrе nu mаi putеаu fi sаtisfăcutе dе cămătаri sаu instituţiilе
rеligiоаsе. Cеrutе dе аcеstе nеcеsităţi, în sеcоlеlе XII-XVI аpаr mаi multе оrgаnizаţii bаncаrе, înfiinţаtе
în cеntrе cоmеrciаlе putеrnicе, bănci cаrе еfеctuаu prеpоndеrеnt оpеrаţiuni dе trаnsfеr, аstfеl încât
sistеmul dе plăţi să dеvină mаi еficiеnt. Primа bаncă dе аcеst tip а fоst Bаncа Vеnеţiеi, crеаtă în 1171.

Primа bаncă, în sеnsul mоdеrn аl cuvântului, а fоst înfiinţаtă lа Аmstеrdаm în 1609, şi lа încеput
sе оcupа cu prеcădеrе dе prоblеmа rеglării circulаţiеi mоnеtаrе, prin cоntrоlаrеа cаlităţii mоnеdеlоr.
Ultеriоr еа şi-а lărgit аctivitаtеа, аcоrdând dеpunătоrilоr dе mоnеdе cеrtificаtе dе dеpоzit, cаrе cоnfirmаu
cаntitаtеа dе mеtаl prеţiоs pе cаrе bаncа о ţinеа în numеlе său. Cеrtificаtеlе аu cоnstituit аstfеl о nоuă
fоrmă dе bаni, bаzаtă pе încrеdеrеа pе cаrе dеţinătоrii о аvеаu în bаncă, еlе fiind utilizаtе lа stingеrеа
оbligаţiilоr dе plаtă.

Bаncа а trеcut аpоi lа utilizаrеа dеpоzitеlоr аtrаsе prin аcоrdаrеа lоr sub fоrmă dе împrumuturi,
cоntribuind lа еxtindеrеа rеlаţiilоr dе crеdit şi dе finаnţаrе а аctivităţiilоr cоmеrciаlе. Аctivitаtеа bаncаră,
crеаrеа unеi piеţе bаncаrе nаţiоnаlе s-а еxtins şi în аltе stаtе prin аpаriţiа dе nоi bănci, cum аu fоst:
Bаncа dе Hаmburg (1619), Bаncа dе Stоkhоlm (1650) , dаr cu dеоsеbirе Bаncа Аngliеi, а cărеi înfiinţаrе
în 1694 mаrchеаză piаtrа dе hоtаr pеntru аpаriţiа băncilоr mоdеrnе şi cоnstituirеа unеi piеţе bаncаrе
nаţiоnаlе.

În pеriоаdа următоаrе, аctivitаtеа bаncаră sе dеzvоltă în tоаtе fоrmаţiunilе stаtаlе din Еurоpа,
Bаncа din Аmstеrdаm şi Bаncа Аngliеi dеvеnind mоdеlul pе cаrе s-аu crеаt structurilе bаncаrе cоnstruitе
ultеriоr. În аcеlаşi timp cu dеzvоltаrеа cоmеrţului întrе оrаşеlе unеi ţări, prеcum şi cu cеl intеrnаţiоnаl s-а
dеzvоltаt şi cоmеrţul dе bаncă, băncilе аcţiоnând pеntru оfеrirеа dе sеrvicii bаncаrе şi finаnciаrе nеcеsаrе
sаtisfаcеrii nеvоilоr cоmеrţului şi аctivităţii mаnufаcturiеrе şi аpоi industriаlе.

7
 Sistemul bancar în orice ţară reprezintă un ansamblu coerent diferitor bănci şi societăţi financiare
care îşi desfăşoară activitatea în limita mecanismului monetar general.

Sunt diferite modele al sistemului bancar, dar se poate de evidenţiat că stuctura sistemului bancar
din diferite ţări depinde de mai mulţi factori:

1. de specificul dezvoltării istorice şi tradiţiile naţionale;

2. de nivelul dezvoltării şi creşterii naţionale;

3. de metode de reglare a politicii monetare şi circuitului monetar.

În prezent practic în toate ţările cu economie de piaţă, inclusiv şi în Republica Moldova, sunt
create şi dezvoltate sisteme bancare cu două nivele (desen 1).

Primul nivel este prezentat de Banca centrală, Banca Naţională a Moldovei, care îndeplineşte
anumite funcţii şi imputerniciri deosebite, specifice numai acestei instituţiei. În primul rînd, ea efectueză
reglementarea şi supravegherea activităţii băncilor comerciale, elaborează licenţele băncilor comerciale,
organizează derularea decontărilor, elaborează şi promovează politica monetară a statului etc.

Nivelul doi este prezentat de băncile comerciale şi alte instituţii financiar - creditare care
îndeplinesc operaţiuni bancare. În Republica Moldova numai băncile comerciale sunt subordonate BNM,
celelalte instituţiile financiare nebancare, care îndeplinesc anumite operaţiuni bancare ca de exemplu,
companii de microfinanţare, de leasing, lombarde etc sunt subordonate Comisiei Naţionale a Pieţei
Financiare. Destinaţia principală a băncilor este efectuarea operaţiunilor bancare şi deservirea clienţilor.

Totuşi băncile nu pot funcţiona izolat. Pentru îndeplinirea funcţiilor sale băncile au nevoie de un
şir de servicii care sunt asigurate de către infrastructura bancară. Infrastructura bancară reprezintă
totalitatea instituţiilor care asigură activitatea continuu şi ajută băncilor în desfăşurarea activităţii sale.
Acestea sunt:

Sistemul de asigurare a depozitelor, care garantează siguranţa depozitelor clienţilor în

limita normei stabilite de stat. Aceasta funcţie îndeplineşte Fondul de garantare a depozitelor în sistemul
bancar a Republicii Moldova. Fondul este o persoana juridică de drept public şi la formarea mijloacelor
Fondului sunt obligate să participă toate bancile comerciale autorizate de BNM.

Sisteme de decontări independente care sprijină efectuarea decontărilor interbancare şi

intre alte instituţiile, ca de exemplu SWIFT, şi operaţiunilor de plată cu ajutorul cardurilor, ca de
exemplu VISA, MASTERCARD etc.

8
 Companiile de audit asigură control independent a activităţii băncii comerciale, BNM, şi
confirmă rapoartele financiare a acestora.

Nivelul 1 Reglementarea și supravegherea activității bancare

Banca Națională a Organizarea decontărilor

Moldovei
Emisia banilor

Promovarea politicii monetare

Nivelul 2 Efectuarea operațiunilor bancare, deservirea

clienților: deschiderea depozitelor, acordarea
Băncile comerciale creditelor, efectuarea decontărilor

Infrastuctura bancară Asigurarea depozitelor

Sisteme de decontări (SWIFT, VISA etc.)

Companiile de audit

Instituțiile juridice

Firmele furnizorii tehnologiilor informaționale

Instituțiile de învățământ

DESENUL 1. Structura sistemului bancar a Moldovei

La dezvoltarea sistemului bancar influenţează un şir de factori interdependenţi, factori externi şi

factori interni. Factorii externi sunt macro factorii, sau de mediu: aceste sunt factorii economici, politici,
sociale, legislative, de fors major.

La factorii economici se referă principii de executare a bugetului de stat, caracterul de promovare

a politicii monetare, sistemul de fiscalitate existent, rezultatele reformelor promovate, condiţiile generale
a funcţionării sistemului bancar. Aşa, în condiţiile creşterii economice se măreşte numărul entităţilor,
cresc relaţiile economice, ce influenţează la creşterea cererii la serviciile bancare atât din partea
entităţilor cât şi din partea populaţiei. Dar în condiţiile de criză se observă altă situaţie, situaţie în care
sistemul bancar slăbeşte, activitatea unor bănci a se agravează, se reduce lichiditatea şi solvabilitatea lor.
Dezvoltarea sistemului bancar poate fi limitat sub influenţa presiunii impozitării profitului bancar, lipsei
resurselor suficiente pentru desfăşurarea operaţiunilor, reducerei profitabilităţii întreprinderilor, reducerei
nivelului de venituri a populaţiei.

9
 Factorii politici se referă la deciziile organelor de autoritate la diferite nivele, care influenţează la
caracterul deciziilor adoptate de către subiecţii a sistemului bancar. Asta în primul rând se referă la
principii de elaborare şi promovare a politicii monetare, principii de formare bugetului de stat, a
direcţiilor de perfecţionare a sistemului de fiscalitate, principiilor de dezvoltare a economiei, ramurilor
prioritare, atitudinea faţă de antreprinoriatul, faţă de sistemul bancar, de resposabilitatea statului şi
bussinesului faţă de societate.

Formele şi metodele de reglementare legislativă au influenţă directă asupra funcţionalităţii

sistemului bancar. Stabilitatea legislaţiei creează condiţiile de reglare problemelor ce apar în proces de
activitate.

Factorii economici, politici şi legislativi determină în mare măsură şi factori sociali. Factorii
sociali se referă la încredrea populaţiei privind corectitudinea reformelor economice, la stabilitatea
politicelor fiscale, vamale, valutare etc., în perspectivele pozitive a dezvoltării economiei a statului.
Toate acestea formează un nivel de încredere faţă de sistemul bancar, dorinţa de a utiliza operaţiunile
bancare. Încrederea faţă de sistemul bancar determină majorarea eficienţei serviciilor bancare,
executarea de către băncile mai eficient funcţiei de finanţare a necesităţilor dezvoltării economice
bazîndu-se pe atragerea resurselor financiare de la populaţia şi investitorii străini.

Factorii de fors major ca urmare a calamităţilor, cataclismelor şi acţiunilor imprevizibile au

influenţă negativă asupra activităţii eficiente a sistemului bancar. Cataclismele naturii ca înundaţiile,
cutremuri, uragane îngreutăţi (impiedică) din punct de vedere tehnic activitatea sistemului bancar.
Încheierea graniţelor, întroducerea restricţiilor în privinţa relaţiilor economice cu alte ţări, conflicte de
război cer necesitatea revizuirii convenţiilor de coloborare băncilor cu clienţii.

Factorii interni ce au influenţa asupra funcţionalităţii sistemului bancar sunt determinate de

activitatea subiectelor sistemului, se referă la competenţa managerilor de vârf a băncilor, la calificarea
personalului bancar, la nivelul de concurenţa etc.

În condiţiile economiei de piaţă dezvoltarea sistemului bancar se caracterizează de următoarele

procese:

- concentrarea şi centralizarea capitalului bancar. La concentrarea masivă a capitalului

bancar influenţează concentrarea producţiei. Cu cât mai mare şi dezvoltate sunt întreprinderile, cu atât
mai mare şi capitalurile libere care sunt concentrate în băncile;

Stabilitatea sistemului bancar este un obiectiv integrat politicii de stabilizare macroeconomică. Ca

urmare sistemul bancar este unul din cele mai reglementate domenii.

10
 SISTEMUL BANCAR AL REPUBLICII MOLDOVA

În RM din 1991 este format sistemul bancar din două nivele. Nivelul superior – B.N.M., iar cel inferior
19 bănci comerciale şi 4 sucursale a băncilor străine (1 ianuarie 2002). În prezent 15 bănci comerciale.

Banca Naţională a Moldovei îndeplineşte funcţia de bancă centrală de emisie, asigură reglarea şi
supravegherea băncilor comerciale, deasemenea elaborează politica monetar-creditară şi cea valutară a
statului.

Funcţiile de bază ale B.N.M. sunt:

₤ determinarea politicii monetar-creditare;

₤ asigură reglarea masei monetare şi, în special, a numerarului;

₤ determină politica valutară a statului, precum şi efectuează controlul valutar asupra persoanelor
juridice cărora li s-a dat dreptul de a efectua asemenea operaţiuni;

₤ eliberarea licenţelor băncilor comerciale şi controlul asupra activităţii lor;

₤ stabileşte rezervele minime ale băncilor comerciale;

₤ stabileşte rata dobânzii;

₤ asigură dirijarea cu rezervele valutare ale statului;

₤ asigură controlul valutar.

Nivelul inferior îl formează băncile comerciale, ce asigură decontările prin virament şi cele de casă ale
persoanelor juridice şi fizice şi acordă un spectru larg de servicii bancare de caracter universal. Marea
majoritate au format Asociaţia Băncilor din Moldova. Patru bănci (Moldova Agroindbancă,
Moldindconbancă, Banca Socială şi Banca de Economii) s-au format în baza fostelor bănci specializate cu
capital de stat. Multe bănci sunt formate din capital străin şi mixt ca: Petrolbancă, Victoria Bancă, Mobias
Bancă, etc. Multe din ele au pe teritoriul Republicii Moldova filiale şi reprezentanţe. Toate au legături de
corespondent între ele, precum şi cu bănci din ţările dezvoltate: S.U.A., Germania, Austria, Israel, Turcia,
precum şi cu ţările C.S.I.

De rând cu B.N.M., membri ai asociaţiei internaţionale a transferurilor financiare internaţionale au

devenit Petrolbancă, Universalbancă, Fincombancă, etc., ce asigură operativitatea transferurilor monetare
ale clienţilor.

11
De la 1 iulie 1995, lunar, se publică date referitor la rezultatele activităţii băncilor comerciale, ce asigură
agenţilor economici de a primi informaţia despre starea financiară a băncilor comerciale, care îi deservesc
şi gradul de risc la care sunt supuşi aceştea colaborând cu banca dată.

În permanenţă Consiliul de Administraţie a B.N.M. revede capitalul normativ total. De la început acest
capital fiind de 4 milioane, în prezent este 32 milioane

Aşadar, din 1991 s-au întreprins o serie de măsuri de întărire a sistemului bancar. Băncilor le rămâne să
efectueze restructurizarea activelor şi pasivelor, să se elibereze de operaţiunile neeficiente şi neprofitabile,
să perfecţioneze gestiunea riscurilor şi lichidităţii, să ridice nivelul de pregătire a cadrelor cu scopul
implicării lor cât mai activ şi rezultativ în toate funcţiile bancare pe pieţele financiare internaţionale şi
mondiale.

1.3. Extinderea activităţii băncii pe teritoriu. Tipuri de structuri organizatorice.

Conform Legii cu privire la instituţiile financiare, băncile pot să-şi înfiinţeze filiale şi alte
reprezentanţe atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât si pe teritoriul altor state.

Fiecare bancă ce activează în Republica Moldova este persoană juridica organizată ca o societate
comercială pe acţiuni.

Societăţile bancare, prin centralele lor, îndeplinesc funcţia de coordonare a tuturor activităţilor care se
desfăşoară în filiale, agenţii şi reprezentanţe, asigurând aplicarea corectă a legilor, hotărârilor şi a tuturor
actelor normative, guvernează activitatea bancară. In acest sens, centralele societăţilor bancare elaborează
norme specifice care trebuie respectate de unităţile din subordine. In acelaşi timp, centralele sunt răspunzătoare
de activitatea filialelor, agenţiilor şi reprezentanţelor din subordine, şi aceasta deoarece unităţile din subordine
nu au personalitate juridică. Centrala băncii desfăşoară o gamă largă de activităţi financiare conform
categoriei autorizaţiei deţinute. Organul executiv sediului central ia decizii privind restricţiile înaintate în
activitatea unităţii în subordine, de exemplu, înaintarea restricţiilor privind volumul maxim de credite
acordate de filială în total, cât şi unui solicitant ş.a.

Filiala este o unitate distinctă, juridic dependentă de bancă, ce desfăşoară toate tipurile de activităţi
financiare sau unele din ele, în funcţie de categoria autorizaţiei eliberată băncii. Bilanţul filialei e parte
componentă a bilanţului băncii licenţiate. Filialele au autonomie gestionară şi operativă în limita
competenţelor atribuite de centrala băncii. Filialele, ca şi centrala băncii, îşi desfăşoară activitatea pe
anumite compartimente.

Băncile au dreptul de a înfiinţa filiale în următoarele condiţii:

• banca care intenţionează să creeze o filială trebuie să deţină capitalul minim necesar conform

12
autorizaţiei eliberate şi coeficientului capitalului normativ total, corelat cu activele ponderate la risc;
• banca trebuie să activeze minimum un an de zile după acordarea autorizaţiei şi cel puţin o dată sâ
fie supusă controlului de la BNM;
• banca trebuie să îndeplinească prevederile legilor Republicii Moldova şi ale actelor normative
bancare ale BNM;
• banca nu trebuie să fie obiectul aplicării măsurilor de sancţionare şi remediere din partea BNM.
Filialele au următoarele atribuţii:

• răspund, prin conducerea numită de Consiliul băncii, în faţa centralei, de activitatea desfăşurată în
unităţile din subordine;
• îndeplinesc toate cerinţele şi ordinele înaintate de centrala băncii şi primesc ordonanţe de la
centrala băncii;
• emit ordine şi dispoziţii privind problemele ce ţin de activitatea filialei şi a agenţiilor ei în limitele
competenţei lor;
• îndeplinesc atribuţiile stabilite de centrală pe linie de personal, salarizare şi organizare;
• stabilesc relaţii cu clienţii: acordă credite persoanelor fizice, şi juridice (în lei şi în valută) în
limitele plafoanelor fixate de Consiliul băncii;
• folosesc în calitate de resurse creditare mijloacele proprii, precum şi mijloacele atrase; deschid
conturi tuturor clienţilor şi le gestionează; efectuează operaţiuni de schimb valutar; consultanţă şi au alte
împuterniciri.
Unele societăţi bancare pot înfiinţa agenţii în localităţile în care există oportunităţi pentru
desfăşurarea unei activităţi deosebit de profitabile.

Reprezentanţele bancare sunt organizate de către bănci în scopul efectuării operaţiunilor concrete cât
mai aproape de clienţi. Reprezentanţe bancare pot fi casele de schimb valutar; casele de încasări şi plăţi
serale sau cu program prelungit, casele deschise în scopul efectuării transferurilor de bani peste hotare etc.
Reprezentanţele sunt părţi componente ale agenţiilor, ale filialelor sau chiar ale centralei societăţii bancare. Ele
activează în baza tuturor reglementărilor interne ale centralei societăţii bancare.

Activitatea în cadrul centralelor societăţilor bancare se desfăşoară pe departamente, direcţii, secţii. Fiecare
bancă, în funcţie de activitatea desfăşurată şi de gama de operaţiuni efectuate, îşi organizează în mod
specific, structura funcţională. Cu toate acestea, există o serie de componente organizatorice ce se regăsesc
sub diferite forme (departamente, direcţii, secţii etc.) în majoritatea băncilor comerciale datorită faptului că, în
general, toate băncile comerciale desfăşoară aceeaşi gamă de operaţiuni. In cadrul centralei, activitatea este
organizată pe departamente de specialitate, care, la rândul lor, au în subordine diferite servicii .

13
 CONCLUZII

Sistemul bancar cuprinde totalitatea bãncilor care functioneazã într-o economie, în structura cãruia
distingem: banca centralã, bãnci comerciale sau de depozit; societãtile financiare; bãncile si institutiile de
credit specializate.Așa dar băncile, ca instituţii specializate, se ocupă de organizarea şi realizarea diferitelor
servicii bancare, obiectul de activitate fiind, în principal, gestionarea acestora, iar scopul final, obţinerea
profitului bancar. Instrumentul de gestionare a operaţiunilor bancare sunt banii.

Din punctul meu de vedere sistemul bancar este necesar în orice țară cu economia de piață,astfel prin
intermediul lui putem efectua reglementarea şi supravegherea activităţii băncilor comerciale, elaborarea
licenţelor băncilor comerciale, organizarea, derularea decontărilor, elaborarea şi promovarea politicii
monetare a statului .

Dezvoltarea sistemului bancar poate fi limitat sub influenţa presiunii impozitării profitului bancar, lipsei
resurselor suficiente pentru desfăşurarea operaţiunilor, reducerei profitabilităţii întreprinderilor, reducerei
nivelului de venituri a populaţiei.

Astfel cu ajutorul sistemului bancar putem plasa o suma oarecare în bancă respectiv banca aleasa va
obține dobîndă pentru siguranța pe care mi-o oferă,iar în unele cazuri dobînda o putem primi chiar noi în
dependență de termenul ales pentru plasarea în numerarului.

Activitatea bancară se întrepătrunde cu activitatea economică, penetrând mecanismul economic al

acesteia, având totodată rolul de a servi procesul decizional şi luarea măsurilor în legătură cu politica
monetar-financiară a statului.

În concluzie aș putea spune că sistemul bancar este important atît în emiterea monedei cît și menținerea ei
in circulație.

14
 BIBLIOGRAFIE

1. Legea cu privire la Banca Nationala NR-548 XIII 21.07.95

2. Mariana Diaconescu Bănci. Sisteme de plăţi. Riscuri, Ed. Economică, 1999

3. Lucian Ionescu Băncile şi operaţiunile bancare, Ed. Economică, 1996

4. Radu Popescu, Cristian Tudorancea, Forin Berbec Cardul, instrument modern de plată. Ed. Tribuna Economică,
1998

5. Mariana Negruş Mijloace şi modalităţi de plată internaţionale, 1996

6. Vasile Săvoiu Banca Centrală şi sisteme de plăţi, de interes naţional, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1998

7. Emilian Dobrescu Sisteme bancare electronice, Revista – Piaţa financiară 1997

8. Ion Matei Cardurile în România, Revista BCR, martie, 1997

15