Sunteți pe pagina 1din 8

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT Colegiul Naţional Iaşi CLASA a IX-a

DISCIPLINA Educaţie muzicală Nr. de ore pe săptămână 1 oră


PROFESOR Antoaneta-Ioana Luchian Anul şcolar 2007-2008
EDUCAŢIE MUZICALĂ
PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ ANUALĂ
Nr. total de ore 35

Nr. Nr.
Unitatea de învăţare Competenţe specifice Săptămâna Obs.
crt. ore
1.
Elemente de limbaj muzical 1.1; 1.2; 1.5; 2.1; 2.2; 2.3; 2.5; 2.6; 2.8; 16 1-13 Sem I
2.9.
2.
Sem I
Unitatea şi diversitatea muzicii 1.4; 1.6; 2.6; 2.8; 2.9. 12 15-16 Sem. II
19-27

3. Surse de inspiraţie pentru muzica cultă Sem II


universală şi românească 1 28-32
1.6; 2.7; 2.8; 2.9.

4. Elemente de tehnică interpretativă Sem II


vocală şi instrumentală 1 5, 33
1.2; 1.3; 2.2; 2.3; 2.4;

5. Evaluare semestrială şi finală


1.1;1.2; 1.3; 1.4; 1.6; 2.1; 2.2; 2.3; 2.4; 4 14, 18 Sem. I
2.6; 2.7; 2.9. 34-35 Sem II

1
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT Colegiul Naţional Iaşi CLASA a IX-a
DISCIPLINA Educaţie muzicală Nr. de ore pe săptămână 1 oră
PROFESOR Antoaneta-Ioana Luchian Anul scolar 2007-2008
Proiectare calendaristică anuală
Nr. total de ore 35

Unitatea Conţinuturi Resurse/Mijloace materiale şi Nr.


Nr. Competenţe
de specifice de Săptămâna
crt. specifice
învăţare ore
1. Elemente de 1.1; 1.2; 1.5; 2.1; Cum cântăm? Deşteaptă-te române Imnul de Stat al
limbaj 2.2; 2.3; 2.5; 2.6; Tehnică vocală; Deprinderi specifice de cânt, cântarea României 1 1
muzical 2.8; 2.9. cu acompaniament A.M. Imnul de Stat al USA, Marei
Imnul de Stat al României, simboluri sonore ale altor Britanii, Japoniei, Olandei etc.
naţiuni
Elemente de gramatică muzicală: motivul, fraza, Ave Maria Ch. Gounod 2 2-3
propoziţia muzicală.
Calităţile sunetului muzical AM. Rapsodia I G.Enescu,
Parametrii muzicali: melodie, ritm, metrică, sisteme Bolero – M. Ravel, Mica serenadă 4 4-7
sonore, sintaxă W.A.Mozart
Elemente de notaţie muzicală alteraţii, legato de Preludii şi fugi din creaţia lui J.S.Bach
prelungire etc. Ison Şt. Niculescu, Preludiu la unison
Elemente de interpretare şi expresie muzicală: G.Enescu, monodii arhaice româneşti
dinamică, agogica (analiza de text muzical); partituri

Organizări sonore tonale şi modale Cântece din manual, melodii 4 8-11


- principii de formare a tonalităţilor majore şi minore; aparţinând muzicii autentice ţărăneşti
relaţii tonale; funcţiile treptelor în tonalitate din colecţiile de folclor Gh. Ciobanu,
- sisteme modale: moduri diatonice, scări pentatonice şi T. Brediceanu, P. Delion, repertoriul
prepentatonice dedicat Zilei Naţionale a României (în
săptămâna 11).
A.M. Mica serenadă W.A. Mozart;
Adagio Samuel Barber;
Carmina Burana Carl Orff;
Preludiu pentru pian nr. 3 Le vent dans
la plain Cl. Debussy
Melodii populare româneşti.

2
Ritmul Colinde. Jocuri didactice, aplicaţii 2 12-13
Formule specifice ritmului binar şi ternar practice A.M: W.A.Mozart Simfonia
Măsuri simple şi compuse 40, 41 (fragmente) Beethoven Sonata
lunii, Patetica (fragmente)
Timbrul muzical Colinde A.M: G.Rossini Aria 3 15-17
Timbrul vocal calomniei din Bărbieriul din Sevilla;
Timbrul instrumental Felicia Donceanu Joc de silabe;
Instrumentele orchestrei simfonice Sabin Pautza Ofrandă copiilor lumii;
P.I.Ceaikovski Lacul lebedelor;
Boris Ceaikovski Simfonia nr. 5 pentru
tenor şi orchestră simfonică;
A.L.Weber Fantoma de la operă;
Richard Oschanitzky Melodie din
filmul Paraşutiştii (Aura Urziceanu)
2. Unitatea şi 1.4; 1.6; 2.6; 2.8; Noţiuni de sintaxă muzicală. Forma şi genul A.M. Simfonia 41 W.A.Mozart
diversitatea 2.9. muzical. Forme strofice (liedul, rondo-ul, preludiul) Uvertura „Coriolan”; Simfonia a V-a 3 19-21
muzicii forme complexe (fuga, sonata) p. I; Concertul pentru vioară şi
orchestră L.Beethoven
Sonata Lunii L. Beethoven, preludii şi
fugi din creaţia lui Bach, lieduri din
creaţia lui Schubert, Schumann
(fragmente)
Noţiuni introductive de istoria muzicii consideraţii A.M. melodii bizantne, gregoriene, 1 22
generale, tendinţe, estetici, reperezentanţi, periodizare lucrări din creaţia compozitorilor G.P.
Palestrina, A.Vivaldi, W.A. Mozart, J.
Brahms, G. Enescu (la alegere,
fragment reprezentative pt fiecare
curent în parte)
Genuri şi forme specifice Evului Mediu consideraţii A.M. Liturghia Sf. Ioan Gura de Aur 1 23
generale asupra epocii şi stilurilor abordarte (laice, (fragmente), cânturi gregoriene,
religioase). Muzica bizantină, muzica gregoriană, melodii laice din Evul Mediu
melodiile trubadurilor. Rachmaninov Utrenia
Genuri şi forme specifice Renaşterii consideraţii A.M. lucrări din creaţia 2 24-25
generale asupra epocii şi stilurilor abordarte (laice, compozitorilor G. De Machault,
religioase). Madrgalul, motetul, missa. G.P.Palestrina, J. Ockeghem, Lassus
etc.

3
Genuri şi forme specifice Barocului consideraţii A.M. lucrări din creaţia 1 26-27
generale asupra epocii şi stilurilor abordarte (laice, compozitorilor. J.S.Bach, G.F.
religioase). Concerto grosso, preludiu şi fuga, genurile Haendel, A.Vivaldi A.Corelli
vocal-simfonice.
Genuri şi forme specifice Clasicismului consideraţii A.M. Faust Fr. Liszt 3 28-30
generale asupra epocii şi stilurilor abordarte (laice,
religioase). Simfonia, concertul instrumental, sonata
cvartetul
Opera A.M. lucrări din creaţia lui 1 31
Montevredi, Moyart, Beethoven
3. Surse de Stiluri ale muzicii de divertisment conteporane şi Dezbateri, concursuri, jocuri 1 32
inspiraţie influenţa acestora asupra muzicii culte (lucrării didacticeA.M. creaţii reprezentative
pentru 1.6; 2.7; 2.8; 2.9. originale şi în plreucrări) ale muziciicontemporane
muzica cultă
universală şi
românească
4. Elemente de Elemente de scritură şi notaţie pianistică. Elemente de Partituri din creaţia contemporană a
tehnică 1.2; 1.3; 2.2; 2.3; scriitură şi notaţie specifice genurilor de divertisment genurilor muzcii uşoare
interpretativă 2.4; (notaţia abreviată a acordurilor). 1 33
vocală şi
instrumentală
5 Evaluare Repertoriul clasei, material didactic elaborat de elevi: Recunoaşterea genurilor şi lucrărilor 5 14, 18, 34-35
portofolii, fise de audiţie audiate

4
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT Colegiul Naţional Iaşi CLASA a IX-a
DISCIPLINA Educaţie muzicală Nr. de ore pe săptămână 1 oră
PROFESOR Antoaneta-Ioana Luchian Anul şcolar 2007-2008
Proiectare calendaristică anuală
Nr. total de ore 35

Nr. Unitatea de Nr. Săptămân


Conţinuturi Obs.
crt. învăţare ore a
1. Elemente de limbaj Cum cântăm?
muzical Tehnică vocală; Deprinderi specifice de cânt, cântarea cu acompaniament 1 1 Sem I
Imnul de Stat al României, simboluri sonore ale altor naţiuni
Elemente de gramatică muzicală: motivul, fraza, propoziţia muzicală. 2 2-3

Calităţile sunetului muzical


Parametrii muzicali: melodie, ritm, metică sisteme sonore, sintaxă 4 4-7
Elemente de notaţie muzicală alteraţii, legato de prelungire etc.
Elemente de interpretare şi expresie muzicală: dinamică, agogica
2 Elemente de limbaj Organizări sonore tonale şi neo-modale: principii de formare a tonalităţilor majore şi minore; relaţii 4 8-11 Sem. I
muzical tonale; funcţiile treptelor în tonalitate. Rolul expresiv al tonalităţilor. Sisteme modale, sisteme neo-
modale specifice creaţiei sec. XX, scări pentatonice, scara hexatonală
Ritmul Formule specifice ritmului binar şi ternar. Măsuri simple şi compuse. Sincopa şi contratimpul 2 12-13
Evaluare Repertoriul clasei, material didactic elaborat de elevi: portofolii, fise de audiţie 1 14
4 Elemente de limbaj Timbrul muzical. Timbrul vocal. Timbrul instrumental. Instrumentele orchestrei simfonice 3 15-17 Sem. I
muzical

6 Evaluare Repertoriul clasei, material didactic elaborat de elevi: portofolii, fise de audiţie 1 18 Sem.I
Unitatea şi diversitatea Noţiuni de sintaxă muzicală. Forma şi genul muzical. Forme strofice (liedul, rondo-ul, preludiul) Sem.
muzicii forme complexe (fuga, sonata) 3 19-21 II

Noţiuni introductive de istoria muzicii consideraţii generale, tendinţe, estetici, reperezentanţi, 1 22


periodizare
Genuri şi forme specifice Evului Mediu consideraţii generale asupra epocii şi stilurilor abordarte 1 23
(laice, religioase). Muzica bizantină, muzica gregoriană, melodiile trubadurilor.
Genuri şi forme specifice Renaşterii consideraţii generale asupra epocii şi stilurilor abordarte (laice, 2 24-25
religioase). Madrgalul, motetul, missa.

5
Genuri şi forme specifice Barocului consideraţii generale asupra epocii şi stilurilor abordarte (laice, 2 26-27
religioase). Concerto grosso, preludiu şi fuga, genurile vocal-simfonice.
Genuri şi forme specifice Clasicismului consideraţii generale asupra epocii şi stilurilor abordarte 3 28-30
(laice, religioase). Simfonia, concertul instrumental, sonata cvartetul
Opera 1 31

3. Surse de inspiraţie Stiluri ale muzicii de divertisment conteporane şi influenţa acestora asupra muzicii culte 1 32 Sem II
pentru muzica cultă (lucrării originale şi în plreucrări)
universală şi românească
4. Elemente de tehnică Elemente de scritură şi notaţie pianistică. Elemente de scriitură şi notaţie specifice genurilor de Sem II
interpretativă vocală şi divertisment (notaţia abreviată a acordurilor).
instrumentală 1 33
5. Evaluare semestrială şi Repertoriul clasei, material didactic elaborat de elevi: portofolii, fise de audiţie 2 34-35
finală Sem II

PLANIFICARE SECVENŢIALĂ
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Elemente de limbaj muzical. Nr. de ore alocate: 16 ore

Nr. Com.
crt.
Detalieri de conţinut
Spcif.
Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
Melodia Interpretarea repertoriului propruse de profesor (cântece din Deşteaptă-te române Imnul
1. 1.1; manual, teme din lucrările audiate); de Stat al României
Organizări sonore tonale 1.2; Construirea după model a gamelor majore şi minore cu una şi două A.M. Imnul de Stat al
şi modale 1.5; alteraţii; USA, Marei Britanii,
2.1; Stabilirea diferenţelor şi asemănărilor dintre tonalităţile majore şi Japoniei, Ave Maria Ch.
Recapitulare 2.2; minore; Gounod Olandei etc.
2.3; Sesizarea caracterului major sau minor al unie lucrări muzicale; Rapsodia I G.Enescu,
Tonalitaţi cu două alteraţii 2.5; Sesizarea vizuală şi auditivă a alteraţiilor accidentale Bolero – M. Ravel, Mica probă practică
2.6; Stabilirea diferenţelor şi asemănărilor între sistemul tonal- serenadă W.A.Mozart
Sintaxe sonore: monodie, 2.8; funcţional şi sistemul modal Preludii şi fugi din creaţia
polifonie, omofonie, 2.9. Înşuşirea şi identificarea vizuală şi auditivă a construcţiilor sonore lui J.S.Bach
heterofonie de tip modal; Ison Şt. Niculescu,
Definirea şi insuşirea conceptului de sistem sonor de construcţie Preludiu la unison
proprie specific creaţiei sec. XX: scara hexatonală G.Enescu, monodii arhaice
Sesizarea sintaxelor sonore vizual şi auditiv. româneşti (analiza de text
muzical); partituri

6
2. Ritmul 1.1; Definirea şi utilizarea noţiunilor de ritm şi metru; Cântece din manual,
1.2; Identificarea formulelor ritmice şi a diviziunilor excepţionale ale melodii aparţinând muzicii
Formule ritmice 2.1; ritmului binar şi ternar; autentice ţărăneşti din
2.2; Recapitularea noţiunilor de măsuri simple, compuse şi alternative; colecţiile de folclor Gh.
Măsuri simple şi compuse 2.3; Perceperea şi utilizarea diferitelor formule ritmice în măsuri Ciobanu, T. Brediceanu, P.
2.5; simple, compuse şi alternative; Delion, repertoriul dedicat
2.6; Identificarea sincopei şi a contratimpului; Zilei Naţionale a României
2.8; Acompanierea ritmică a cântecelor şi jocurilor propuse, a temelor (în săptămâna 11).
2.9. şi audiţiilor muzicale; A.M. Mica serenadă W.A.
Realizarea unor scurte improvizaţii ritmice Mozart;
probă practică
Adagio Samuel Barber;
Carmina Burana Carl Orff;
Preludiu pentru pian nr. 3
Le vent dans la plain Cl.
Debussy
Melodii populare
româneşti.
3. Timbrul instrumental şi 1.5; Sesizarea timbrurilor deferite ( vocal şi instrumental); AM.
vocal 2.1; Recunoaşterea şi diferenţierea timbrului vocal (voce copil, femeie, Colinde. Jocuri didactice,
2.2; bărbat) aplicaţii practice A.M:
2.5; Identificarea vocii umane in diferite ipostaze (in sens strict; W.A.Mozart Simfonia 40,
2.6; utilizarea vocii umane ca instrument muzical); 41 (fragmente) Beethoven
2.8; Identificarea instrumentelor orchestrei simfonice Sonata lunii, Patetica
2.9. (fragmente)

7
PLANIFICARE SECVENŢIALĂ
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Unitatea şi diversitatea muzicii. Nr. de ore alocate: 12 ore
Nr. Com.
crt.
Detalieri de conţinut
Spcif.
Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
1. Noţiuni de sintaxă 1.4; 1.6; Stabilirea principiilor de analiză muzicală. Materiale observarea
A.M. fragmente din diferite
muzicală. Genul muzical. 2.6; 2.8; Analizarea unor lucrări muzicale reprezentative. sistematică a
lucrări muzicale ale
Froma muzicală liedul, 2.9. Sesizarea auditivă şi vizuală a formelor şi genurilor abordate compozitorilor clasici; monodii elevilor
rondoul, plreudiul, sonata Recunoaşterea celor mai importante genuri specifice creaţiei arhaice şi culte (Preludiu la - proba orală
fuga clasice: simfonie, cvartet, concert, sonata cu referiri la creaţii unison de G. Enescu); lucrări ce - proba practică
apelează la sintaxa heterofonă (Şt.
studiate în anii anteriori Niculescu Ison I) şi polifonă
- activitate frontală
(preludii şi figi din creaţia lui - proba practică
Bach şi Shostakovici)

Procedurale
Activitate frontală, individuală şi
pe grupe
Temporale
3 ore
Evul mediu, Renaşterea, 1.4; 1.6; - prezentarea trăsături generale ale curentelor(periodizare, Materiale - observarea
2. Barocul, Clasicismul 2.6; 2.8; elemente definitorii, tendinţe, reprezentanţi) prin abordare A.M. fragmente din sistematică a
muzical – consideraţii 2.9. interdisciplinară diferite lucrări muzicale ale elevilor
generale, tendinţe, estetici, - prezentarea celor mai importante genuri muzicale compozitorilor Evului
reperezentanţi - descoperirea auditivă a unor elemente de construcţie muzicală Mediu, Renaşterii, - proba orală
Genuri şi forme specifice specifice acestor curente şi identificarea sursei lor de inspiraţie barocului, Clasicismului
ale Evului Mediu, - audiţie comparată Procedurale - proba practică
Renaşterii, Barocului, - exprimarea preferinţelor pentru diferite lucrări muzicale Activitate frontală, - activitate frontală
Clasicismului consideraţii - intonarea unor teme muzicale din diferite genuri specifice individuală şi pe grupe
generale. - explicarea noţiunii de gen muzical Temporale - proba practică
- stabilirea formelor prezente în creaţiile audiate 9 ore
Prezentarea detaliată a - audiţie muzicală
celor mai importante - recunoaşterea auditivă a genurilor
genuri ale curentelor (menţionarea preferinţei compozitorilor studiaţi pentru diverse
studiate (miniatura surse de inspiraţie : literatură, folclor, istorie, preferinţa pentru
instrumentală, liedul, melancolic, visare, fantastic, transpunerea propriilor sentimente)
simfonia, sonata, poemul
simfonic, opera)

S-ar putea să vă placă și