Sunteți pe pagina 1din 24

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

ŞCOALA DOCTORALĂ

LUCRARE DE DOCTORAT CU TEMA

EVALUARE POLITICI PUBLICE. EVAZIUNEA FISCALĂ

Coordonator științific: Doctorand:

Prof. univ. dr. Iordan BĂRBULESCU Diana Gabriela COJOCARU

BUCUREŞTI

2017
1
CUPRINS

LISTĂ ABREVIERI .............................................................................. Error! Bookmark not defined.


LISTĂ FIGURI ...................................................................................... Error! Bookmark not defined.
LISTĂ TABELE .................................................................................... Error! Bookmark not defined.
INTRODUCERE.................................................................................... Error! Bookmark not defined.
CAPITOLUL I. STATUL DE DREPT ................................................ Error! Bookmark not defined.
1.1 SCURT ISTORIC AL STATULUI DE DREPT ..................... Error! Bookmark not defined.
1.1.1 ABORDAREA TEORETICĂ A STATULUI DE DREPT ...... Error! Bookmark not defined.
1.1.2 CARACTERISTICILE UNUI STAT DE DREPT ................. Error! Bookmark not defined.
1.1.3 SEPARAŢIA PUTERILOR ÎN STAT .................................... Error! Bookmark not defined.
1.2 PUTEREA LEGISLATIVĂ ....................................................... Error! Bookmark not defined.
1.2.1 EXERCITAREA PUTERII LEGISLATIVE ÎN ROMÂNIAError! Bookmark not defined.
1.2.2 FORMELE PUTERII LEGISLATIVE DIN CADRUL STATULUI DE DREPTError! Bookmark no
1.3 PUTEREA EXECUTIVĂ .......................................................... Error! Bookmark not defined.
1.3.1 EXERCITAREA PUTERII EXECUTIVE ÎN ROMÂNIA .. Error! Bookmark not defined.
1.3.2 FORMELE PUTERII EXECUTIVE DIN CADRUL STATULUI DE DREPTError! Bookmark not d
1.4 PUTEREA JUDECĂTOREASCĂ ............................................ Error! Bookmark not defined.
1.4.1 EXERCITAREA PUTERII JUDECĂTOREŞTI ÎN ROMÂNIAError! Bookmark not defined.
1.4.2 FORMELE PUTERII JUDECĂTOREŞTI DIN CADRUL STATULUI DE DREPTError! Bookmark
1.5 DREPTURILE CETĂŢENILOR ÎN STATUL DE DREPT .. Error! Bookmark not defined.
1.5.1 DREPTUL LA O CALE DE ATAC SIGURĂ ŞI LA UN PROCES JUSTError! Bookmark not defin
1.5.2 PREZUMŢIA DE A FI CONSIDERAT NEVINOVAT ȘI DREPTUL LA APĂRAREError! Bookma
1.5.3 PRINCIPIILE INFRACŢIUNILOR ŞI ALE PEDEPSELOR . Error! Bookmark not defined.
1.5.4 DREPTUL DE A NU FI JUDECAT DUBLU PENTRU ACEEAȘI FAPTĂError! Bookmark not def
1.6 OBLIGAŢIILE CETĂŢENILOR ÎN STATUL DE DREPT . Error! Bookmark not defined.
1.6.1 OBLIGATIVITATEA CETĂŢENILOR DE A EXERCITA FIDELITATE FAŢĂ DE
ŢARĂ……………………………………………………………………………………………….….E
rror! Bookmark not defined.
1.6.2 OBLIGATIVITATEA CETĂŢENILOR DE A APĂRA ŢĂRAError! Bookmark not defined.
1.6.3 OBLIGATIVITATEA CETĂŢENILOR DE A CONTRIBUI LA CHELTUIELILE
PUBLICE...…………………………………………………………………………………………….Er
ror! Bookmark not defined.
1.6.4 OBLIGATIVITATEA CETĂŢENILOR DE A RESPECTA DREPTURILE ŞI
LIBERTĂŢILE CELORLALŢI .............................................................. Error! Bookmark not defined.

2
1.7 CONCLUZII CU PRIVIRE LA STATUL DE DREPT ......... Error! Bookmark not defined.
1.8 RECOMANDĂRI CU PRIVIRE LA STATUL DE DREPT . Error! Bookmark not defined.
CAPITOLUL II. COMPONENTELE CORUPŢIEI................................ Error! Bookmark not defined.
INTRODUCERE CU PRIVIRE LA COMPONENTELE CORUPŢIEI . Error! Bookmark not defined.
2.1 CORUPŢIA ............................................................................... Error! Bookmark not defined.
2.1.1 EFECTELE CORUPŢIEI ......................................................... Error! Bookmark not defined.
2.1.2 NIVELUL ACTUAL AL CORUPŢIEI DIN ROMÂNIA ...... Error! Bookmark not defined.
2.1.3 MĂSURI DE PREVENIRE ŞI DE COMBATERE A CORUPŢIEIError! Bookmark not defined.
2.2 EVAZIUNEA FISCALĂ ........................................................... Error! Bookmark not defined.
2.2.1 NOŢIUNEA ŞI FORMELE EVAZIUNII FISCALE ............. Error! Bookmark not defined.
2.2.2 EVAZIUNEA FISCALĂ LEGALĂ ....................................... Error! Bookmark not defined.
2.2.3 EVAZIUNEA FISCALĂ FRAUDULOASĂ .......................... Error! Bookmark not defined.
2.2.4 DOCUMENTE FOLOSITE ÎN CADRUL ANCHETELOR PRIVIND EVAZIUNEA
FISCALĂ ŞI SPĂLAREA BANILOR .................................................... Error! Bookmark not defined.
2.2.5 MĂSURI DE PREVENIRE ŞI DE COMBATERE A EVAZIUNII FISCALEError! Bookmark not d
2.3 ECONOMIA SUBTERANĂ ŞI EFECTELE ACESTEIA .... Error! Bookmark not defined.
2.4 ACTIVITĂŢILE CRIMINALE ............................................... Error! Bookmark not defined.
2.4.1 TRAFICUL DE ARME .......................................................... Error! Bookmark not defined.
2.4.2 TRAFICUL DE ORGANE ..................................................... Error! Bookmark not defined.
2.4.3 TRAFICUL DE DROGURI ................................................... Error! Bookmark not defined.
2.4.4 TRAFICUL DE ŢIGĂRI .......................................................... Error! Bookmark not defined.
2.4.5 SCLAVISMUL MODERN ...................................................... Error! Bookmark not defined.
2.5 TERORISMUL INTERNAŢIONAL ....................................... Error! Bookmark not defined.
2.6 CONCLUZII CU PRIVIRE LA COMPONENTELE CORUPŢIEIError! Bookmark not defined.
CAPITOLUL III. SPĂLAREA BANILOR ......................................... Error! Bookmark not defined.
INTRODUCERE PRIVIND SPĂLAREA BANILOR ....................... Error! Bookmark not defined.
3.1 NOŢIUNEA ŞI FORMELE SPĂLĂRII BANILOR .............. Error! Bookmark not defined.
3.2 ETAPELE SPĂLĂRII BANILOR ........................................... Error! Bookmark not defined.
3.2.1 PLASAREA .............................................................................. Error! Bookmark not defined.
3.2.2 STRATIFICAREA ................................................................... Error! Bookmark not defined.
3.2.3 INTEGRAREA ......................................................................... Error! Bookmark not defined.
3.3 ASPECTE INTERNAŢIONALE ŞI ORGANISME INTERNAŢIONALEError! Bookmark not de
3.3.1 UNIUNEA EUROPEANĂ ....................................................... Error! Bookmark not defined.
3.3.2 CONSILIUL EUROPEI - COMITETUL MONEYVAL ......... Error! Bookmark not defined.

3
3.3.3 GRUPUL DE ACŢIUNE FINANCIARĂ INTERNAŢIONALĂError! Bookmark not defined.
3.3.4 ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE .............................. Error! Bookmark not defined.
3.3.5 GRUPUL EGMONT ................................................................ Error! Bookmark not defined.
3.3.6 FONDUL MONETAR INTERNAŢIONAL ............................ Error! Bookmark not defined.
3.3.7 COMITETUL DE SUPRAVEGHERE DE LA BASEL .......... Error! Bookmark not defined.
3.3.8 GRUPUL WOLFSBERG ......................................................... Error! Bookmark not defined.
3.4 ONPCSB ŞI OBLIGAŢIILE ACESTUIA ............................... Error! Bookmark not defined.
3.4.1 AUTORITĂŢILE RAPORTOARE .......................................... Error! Bookmark not defined.
3.4.2 OBLIGAŢIILOR ENTITĂŢILOR RAPORTOARE ............... Error! Bookmark not defined.
3.4.3 CONCEPTUL DE BENEFICIAR REAL ................................. Error! Bookmark not defined.
3.5 NECESITATEA COMBATERII SPĂLRII BANILOR ....... Error! Bookmark not defined.
3.6 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI CU PRIVIRE LA COMBATEREA SPĂLĂRII
BANILOR ............................................................................................... Error! Bookmark not defined.
CAPITOLUL IV. CENTRELE FINANCIARE OFFSHORE .......... Error! Bookmark not defined.
4.1 SCURT ISTORIC AL PARADISURILOR FISCALE ......... Error! Bookmark not defined.
4.2 DEFINIREA PARADISURILOR FISCALE .......................... Error! Bookmark not defined.
4.3 CARACTERISTICILE PARADISURILOR FISCALE ........ Error! Bookmark not defined.
4.4 AVANTAJELE UNUI OFFSHORE. ....................................... Error! Bookmark not defined.
4.4.1 FISCALITATEA CA SUBIECT DE INTERES PUBLIC ....... Error! Bookmark not defined.
4.5 CENTRELE OFFSHORE LA LIMITA DINTRE LEGALITATE ŞI ILEGALITATEError! Bookm
4.6 PRINCIPALELE CENTRE FINANCIARE OFFSHORE DIN LUMEError! Bookmark not defi
4.6.1 ANDORRA ............................................................................. Error! Bookmark not defined.
4.6.2 ANGUILLA ............................................................................ Error! Bookmark not defined.
4.6.3 ANTIGUA ............................................................................... Error! Bookmark not defined.
4.6.4 ARUBA(ANTILELE OLANDEZE) .................................... Error! Bookmark not defined.
4.6.5 BAHAMAS ............................................................................. Error! Bookmark not defined.
4.6.6 BAHRAIN .............................................................................. Error! Bookmark not defined.
4.6.7 BELIZE .................................................................................. Error! Bookmark not defined.
4.6.8 CIPRU ..................................................................................... Error! Bookmark not defined.
4.6.9 DELAWARE .......................................................................... Error! Bookmark not defined.
4.6.10 ELVEŢIA................................................................................ Error! Bookmark not defined.
4.6.11 GIBRALTAR ......................................................................... Error! Bookmark not defined.
4.6.12 HONG KONG ........................................................................ Error! Bookmark not defined.
4.6.13 INSULA CAYMAN ............................................................... Error! Bookmark not defined.

4
4.6.14 INSULA MAN ........................................................................ Error! Bookmark not defined.
4.6.15 INSULELE VIRGINE BRITANICE ................................... Error! Bookmark not defined.
4.6.16 LIECHTENSTEIN ................................................................ Error! Bookmark not defined.
4.6.17 LUXEMBURG ....................................................................... Error! Bookmark not defined.
4.6.18 MAURITIUS .......................................................................... Error! Bookmark not defined.
4.6.19 PANAMA ................................................................................ Error! Bookmark not defined.
4.6.20 SEYCHELLES ....................................................................... Error! Bookmark not defined.
4.7 UTILIZAREA PARADISURILOR FISCALE DE CĂTRE PERSOANELE FIZICE ŞI
JURIDICE ROMÂNE ........................................................................... Error! Bookmark not defined.
4.8 CONCLUZII CU PRIVIRE LA CENTRELE FINANCIARE OFFSHOREError! Bookmark not d
CAPITOLUL V. FISCALITATE ......................................................... Error! Bookmark not defined.
5.1 SCURT ISTORIC AL IMPOZITELOR ŞI NECESITATEA IMPOZITĂRIIError! Bookmark not
5.2 CLASIFICAREA IMPOZITELOR ......................................... Error! Bookmark not defined.
5.2.1 IMPOZITELE DIRECTE ........................................................ Error! Bookmark not defined.
5.2.2 IMPOZITELE INDIRECTE ..................................................... Error! Bookmark not defined.
5.3 IMPOZITUL PE PROFIT ........................................................ Error! Bookmark not defined.
5.3.1 PRINCIPALELE CATEGORII DE VENITURI NEIMPOZABILE LA CALCULUL
REZULTATULUI FISCAL..................................................................... Error! Bookmark not defined.
5.4 IMPOZITUL PE VENIT .......................................................... Error! Bookmark not defined.
5.5 TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ (TVA) ........................ Error! Bookmark not defined.
5.6 NOILE MODIFICĂRI FISCALE ÎN MATERIE DE FISCALITATEError! Bookmark not defined
5.7 CONCLUZII CU PRIVIRE LA FISCALITATE. ............... Error! Bookmark not defined.
CAPITOLUL VI. FISCALITATEA ÎN PRINCIPALELE STATE MEMBRE ALE UNIUNII
EUROPENE ........................................................................................... Error! Bookmark not defined.
6.6 INTRODUCERE CU PRIVIRE LA FISCALITATEA DIN UEError! Bookmark not defined.
6.6.1 SISTEMUL FISCAL ÎN BELGIA ........................................... Error! Bookmark not defined.
6.6.2 SISTEMUL FISCAL ÎN BULGARIA ..................................... Error! Bookmark not defined.
6.6.3 SISTEMUL FISCAL ÎN DANEMARCA ................................ Error! Bookmark not defined.
6.6.4 SISTEMUL FISCAL ÎN FRANŢA ........................................ Error! Bookmark not defined.
6.6.5 SISTEMUL FISCAL ÎN GERMANIA .................................... Error! Bookmark not defined.
6.6.6 SISTEMUL FISCAL ÎN GRECIA .......................................... Error! Bookmark not defined.
6.6.7 SISTEMUL FISCAL ÎN IRLANDA ........................................ Error! Bookmark not defined.
6.6.8 SISTEMUL FISCAL ÎN ITALIA ........................................... Error! Bookmark not defined.
6.6.9 SISTEMUL FISCAL ÎN LUXEMBURG ................................. Error! Bookmark not defined.
6.6.10 SISTEMUL FISCAL ÎN MAREA BRITANIE ........................ Error! Bookmark not defined.
5
6.6.11 SISTEMUL FISCAL ÎN ROMÂNIA ....................................... Error! Bookmark not defined.
6.6.12 CONCLUZII PRIVIND FISCALITATEA DIN UE ......... Error! Bookmark not defined.
STUDIUL DE CAZ: MODELAREA COLECTĂRII PENTRU PERIOADA 2017-2021 PRIN
SCĂDEREA RATEI IMPOZITULUI PE VENIT CU 6 PUNCTE PROCENTUALE ŞI A TAXEI PE
VALOAREA ADĂUGATĂ CU 3 PUNCTE PROCENTUALE ................ Error! Bookmark not defined.
7.1 EXPLICAREA MODELULUI ECONOMETRIC OLS. METODA CELOR MAI MICI
PĂTRATE. ............................................................................................. Error! Bookmark not defined.
7.1.1 FORMULA DE CALCUL ....................................................... Error! Bookmark not defined.
7.2 PREZENTARE GENERALĂ A MODELULUI..................... Error! Bookmark not defined.
PASUL 1 – CULEGEREA DATELOR. ................................................. Error! Bookmark not defined.
PASUL 2– CALCUL RATĂ DE CREŞTERE COLECTARE TOTALĂ, RATĂ DE CREŞTERE
COLECTARE TVA ŞI RATĂ DE CREŞTERE COLECTARE IMPOZIT PE VENIT PENTRU
DETERMINAREA COLECTĂRII TOTALE AFERENTE ANULUI 2016 (Q1, Q2, Q3, Q4).Error! Bookmark
PASUL 3 – CALCUL INEFICIENŢĂ TVA ŞI INEFICIENŢĂ IMPOZIT PE VENITError! Bookmark not de
PASUL 4 – ESTIMAREA COEFICIENŢILOR (a0,a1,a2) ...................... Error! Bookmark not defined.
PASUL 5 – CALCUL RATA DE CREŞTERE A PIB2000-2016/R_creştere_PIB (1 an)/ R_creştere_PIB (5
ani)/ PIB VIITOR ....................................................................................... Error! Bookmark not defined.

PASUL 6 – CALCUL PONDERE/MEDIA PONDERII/VALORI VIITOR PENTRU: CONSUM,


REMSAL, INEFICIENŢĂ TVA ŞI INEFICIENŢĂ IMPOZIT PE VENITError! Bookmark not defined.
PASUL 7 – ALEGEREA NOILOR RATELOR DE IMPOZITARE AFERENTE IMPOZITULUI PE
VENIT ŞI AL TVA ................................................................................. Error! Bookmark not defined.
PASUL 8 – MODALITATEA DE CALCUL A COLECTĂRII ÎN CAZUL DIMINUĂRII RATEI
IMPOZITULUI PE VENIT CU 6 PUNCTE PROCENTUALE ŞI RATEI TAXEI PE VALOAREA
ADĂUGATĂ CU 3 PUNCT PROCENTUALE ..................................... Error! Bookmark not defined.
7.3.1 REZULTATUL COLECTĂRII – ROMÂNIA ......................... Error! Bookmark not defined.
7.3.2 REZULTATUL COLECTĂRII – BELGIA ............................. Error! Bookmark not defined.
7.3.3 REZULTATUL COLECTĂRII – BULGARIA ....................... Error! Bookmark not defined.
7.3.4 REZULTATUL COLECTĂRII – DANEMARCA .................. Error! Bookmark not defined.
7.3.5 REZULTATUL COLECTĂRII – FRANŢA ............................ Error! Bookmark not defined.
7.3.6 REZULTATUL COLECTĂRII – GERMANIA ...................... Error! Bookmark not defined.
7.3.7 REZULTATUL COLECTĂRII – GRECIA ............................. Error! Bookmark not defined.
7.3.8 REZULTATUL COLECTĂRII – IRLANDA .......................... Error! Bookmark not defined.
7.3.9 REZULTATUL COLECTĂRII – ITALIA .............................. Error! Bookmark not defined.
7.3.10 REZULTATUL COLECTĂRII – LUXEMBURG .................. Error! Bookmark not defined.
7.3.11 REZULTATUL COLECTĂRII – MAREA BRITANIE .......... Error! Bookmark not defined.
7.4 IMPACTUL MODELULUI ECONOMETRIC ASUPRA CELOR 11 STATEError! Bookmark no
7.5 CONCLUZII CU PRIVIRE LA STUDIUL DE CAZ ............ Error! Bookmark not defined.
6
7.6 RECOMANDĂRI CU PRIVIRE LA STUDIUL DE CAZ ... Error! Bookmark not defined.
CONCLUZII FINALE ......................................................................... Error! Bookmark not defined.
ANEXE.................................................................................................... Error! Bookmark not defined.
BIBLIOGRAFIE .................................................................................... Error! Bookmark not defined.

7
Lucrarea de față este tratată de către autor într-o manieră teoretică și practică iar concluziile
și recomandările aduse acestui subiect sunt ca urmare a studiului aprofundat cu privire la acest
subiect. Teza de doctorat are la bază o cercetare fundamentală bazată pe experiența acumulată în cei
trei ani de studii doctorale iar părerile autorului sunt de natură subiectivă din perspectiva
teoreticianului și nu a practicii de zi cu zi în cadrul Direcției Generale Antifraudă – Direcția de
Combatere a Fraudelor – Parchetul de pe lângă Tribunalul București.
Prezenta lucrare este dedicată cu precădere părinților mei care au făcut posibilă pregătirea
mea în decursul a celor 20 de ani de studiu. Un merit aparte îi revine viitorului meu soț, cel care m-a
determinat și m-a ambiționat pe parcursul celor trei ani de cercetare. Cu această ocazie doresc să le
mulțumesc tuturor apropiaților mei, care m-au susținut și m-au încurajat în acest demers întrucât fără
sprijinul moral și suportul lor, acest proiect nu era posibil. Totodată, aș dori să adresez profunda mea
recunoștință către domnul profesor doctor Iordan Bărbulescu, cel care m-a susținut și a avut
încredere în mine, de la început până la final, și care mi-a oferit o serie de sfaturi constructive ce m-
au ghidat în redactarea acestei lucrări. O mulțumire aparte se adresează tuturor celor care vor citi
această teză și cu acest prilej doresc să le mulțumesc.
Vă mulțumesc tuturor!
Cu respect,

8
Acest studiu îşi propune să abordeze şi să analizeze principiile care stau la baza unui stat de
drept precum şi modalităţile prin care acestea sunt încălcate de către cetăţenii săi. Rolul unui stat de
drept în cadrul unei societăţi este de a garanta şi de a apăra drepturile şi libertăţile persoanelor, iar
aceştia din urmă, au în sarcina lor, obligativitatea de a contribui la cheltuielile publice şi de a achita
taxele şi impozitele care li se impun, conform legii în vigoare. Încălcarea acestui principiu este
reprezentată de către aspectele pe care le voi descrie în prezenta lucrare, fenomene precum: corupţie,
munca la negru, evaziunea fiscală, economia subterană, spălarea de bani, centre financiare offshore.
Fiecare dintre aceste forme de eludare a legilor reprezintă, în fond, fuga de impozitare.

Stadiul actual al cunoaşterii


Lucrarea de faţă îşi propune să continue să studieze problematicile ce se găsesc în cadrul
evaluării politicilor publice, mai exact, fenomene precum: spălarea banilor, evaziunea fiscală, centrele
financiare offshore, corupţia şi nivelul de impozitare ce se găseşte în România şi în alte state din
Uniunea Europeană.
Studiul are la bază o analiză a literaturii de specialitate şi a celor mai importante scrieri
referitoare la procesele de mai sus. Toate aceste manifestări nocive de natură economică din societate
au la baza lor fenomenul corupţiei atât la nivel naţional cât şi internaţional. Scopul autorului este acela
de a defini aceste fenomene, de a găsi principalii ,,actori” implicaţi în aceste fapte ilicite precum şi de a
găsi soluţii valide pentru îndepărtarea acestora din economia românească. În prima etapă de analiză a
literaturii de specialitate mă voi axa pe statul de drept.
Conform lui DELEANU (1996) în cadrul statului de drept, dreptul reprezintă o manieră prin
care se poate limita puterea. Din acest motiv este important să se conştientizeze în rândul tuturor
cetăţenilor că cei care încalcă principiile unui stat de drept vor fi sancţionaţi, conform legii. Însă este
important ca fiecare cetăţean, să aibă parte de o judecată justă şi de o pedeapsă corectă. Din acest
motiv, studiul continuă cu aprofundarea componentelor ce au la bază corupţia şi anume evaziunea
fiscală şi fenomenul de spălare de bani.
Un alt element cheie pentru stoparea tuturor aspectelor menţionate de mai sus este reprezentat
de către fiscalitate şi nivelul impozitării din fiecare stat. Cu cât impozitele dintr-o ţară sunt mai mari,
cu atât nivelul de evaziune fiscală şi de mutarea banilor într-un centru financiar offshore, creşte
semnificativ. Din acest motiv, am studiat atent fiscalitatea din România precum şi din alte state pentru
a vedea gradul de conformare, la fiecare dintre acestea şi ce măsuri putem să aducem în acest sens.
După cum afirmă şi PĂTROIU (2007) fiscalitatea într-un stat trebuie să fie direct proporţională cu
gradul de conformare a populaţiei cu privire la impozitare. Din acest motiv un stat de drept care aplică

9
o politică fiscală adecvată trebuie să stabilească un nivel adecvat al taxelor şi are obligativitatea de a
aplica politici publice care să fie în concordanţă cu câştigurile cetăţenilor.
Studiile în domeniu demonstrează că, lipsa unor mecanisme complete din partea statului cu
privire la evaziunea fiscală, corupţie, spălarea de bani, nu fac decât să intensifice aceste fenomene şi să
capete alte valenţe prin utilizarea unor noi tehnici şi metode de a frauda bugetul statului. Totodată,
legile din România trebuie să fie clare şi să nu lase loc de interpretări, sistemul legislativ fiind, în fond,
o pârghie de a combate aceste procese ale fraudei fiscale.
Lucrarea prezentă analizează fenomenul de evaziune fiscală, de spălare de bani, a paradisurilor
fiscale şi a corupţiei, de o manieră completă și complexă, oferind diverse soluţii şi recomandări
concrete precum şi o măsură de politică fiscală care poate fi adoptată în România pentru diminuarea
gradului de furăciune economică. Deşi în centrul fiecăruia dintre aceste acte ilicite se află corupţia şi
dorinţa de îmbogăţire, autorul încearcă să efectueze şi o serie de conexiuni cu alte domenii. Scopul
final al scriitorului este acela de a descrie toate fenomenele economice nocive din cadrul unei societăţi
pentru putea identifica aceste elemente şi a găsi mijloace de a le combate, pentru binele comun al unei
societăţi.

Motivaţia cercetării
Scopul lucrării a constat în identificarea fiecărui stadiu al evaziunii fiscale, a corupţiei, a
spălării de bani precum şi descrierea modalităţii prin care se efectuează aceste fapte ilicite. Voi
prezenta impactul acestora asupra economiei româneşti.
Principala mea motivaţie pentru alegerea acestui subiect de cercetare a constat în completarea
unui mic procent în identificarea acestor fenomene nocive pentru societatea românească şi pentru a
aduce propria contribuţie, în cadrul acestor aspecte ale comunităţii, din care fac parte.
Experienţa practică dobândită, în decursul celor cinci ani, mi-a arătat că doar în momentul în
care un practician ajunge să înţeleagă, să cunoască şi să-şi însuşească literatura de specialitate, abia
atunci poate aspira la o poziţie aferentă celui mai înalt nivel. Dorinţa mea a fost aceea de a aprofunda
acest domeniu, de a descrie aceste fenomene, ca urmare a experienţei din postura de fost bancher şi de
actual fiscalist. Această cercetare m-a ajutat să-mi depăşesc limitele şi să înţeleg în profunzime aceste
fenomene nocive precum şi modalitatea prin care voi putea să le combat, în practică, cu o mai multă
uşurinţă.
Dintotdeauna am pledat pentru un stat de drept şi pentru o societate corectă formată din cetăţeni
oneşti, care deţin o serie de valori etice şi care luptă pentru binele ţării în care trăiesc.
Sper ca această încercare a mea, să se ridice la aşteptările practicienilor şi a teoreticienilor din
domeniu. Aş dori ca această teză să fie consultată de viitori cercetători ai acestui domeniu pe care m-aş
10
bucura să-i elucidez cu privire la tainele acestui subiect. Cu siguranţă că ar mai fi o serie de elemente
pe care aş dori să le îmbunătăţesc însă îmi propun să fac aceste lucru în viitoarele scrieri pe care le voi
publica.

Obiectivele cercetării. Aspecte teoretice.


Obiectivul cercetării din punct de vedere teoretic a fost acela de a analiza principalele studii
aprofundate din domeniul fiscalităţii şi a actelor ilicite, ca urmare a nesupunerii cetăţenilor şi de a
actualiza aceste informaţii la nivelul anului 2017 oferind o serie de noi contribuţii teoretice, cu privire
la acest aspect din economia românească actuală.
Dintr-o perspectivă teoretică prezenta lucrare şi-a propus o serie de obiective clare, după cum
urmează:
Obiectivul 1: definirea conceptului de stat de drept precum şi prezentarea drepturilor şi a obligaţiilor ce
le revin cetăţenilor într-o societate;
Obiectivul 2: definirea noţiunii de corupţie, de evaziune fiscală legală şi frauduloasă, a muncii la
negru, a economie subterane precum şi a factorilor care stau la bază acestor procese. Voi încerca să
propun o serie de măsuri de prevenire şi de combatere a acestora;
Obiectivul 3: definirea fenomenului de spălare de bani, a etapelor acestuia, precum şi a organismelor
naţionale şi internaţionale care depun eforturi de prevenire şi de îndepărtare a acestor aspecte, atât la
nivel teoretic cât şi la nivel practic;
Obiectivul 4: definirea centrelor financiare offshore (paradisurilor fiscale) precum şi prezentarea
avantajelor şi a dezavantajelor a celor mai reprezentative zone care adăpostesc aceste jurisdicţii;
Obiectivul 5: definirea fiscalităţii din România (impozitarea directă, impozitarea indirectă, impozitul
pe venit, impozitul pe profit, taxa pe valoarea adăugată);
Obiectivul 6: definirea fiscalităţii din principalele state din Uniunea Europeană (Belgia, Bulgaria,
Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie) precum şi
implicaţiile aduse de către impozitul pe venit, contribuţii sociale, impozitul pe profit şi taxa pe
valoarea adăugată în cadrul acestor ţări;

Obiectivele cercetării. Aspecte practice.


În cadrul studiului de caz am aplicat un model econometric, şi anume metoda liniară a celor
mai mici pătrate care să estimeze care ar fi nivelul de colectare, dacă am adopta o măsură de
combatere a evaziunii, şi anume diminuarea cotei de impozitare pentru impozitul pe venit cu şase
puncte procentuale (6) şi a taxei pe valoarea adăugată cu trei puncte procentuale (3). Acest model l-am
estimat pentru o perioadă de 5 ani (2017-2021) utilizând o serie de date, publicate de către
EUROSTAT.
11
Indicatorii utilizaţi pentru estimarea modelului au fost colectarea totală (2000-2016),
colectarea aferentă taxei pe valoarea adăugată (2000-2016), colectarea aferentă impozitului pe venit
(2000-2016), cotele de TVA şi de impozit pe venit (2000-2016), baza de calcul pentru impozitul pe
venit a fost considerată remuneraţia muncii (REMSAL) iar baza de calcul pentru taxa pe valoarea
adăugată a fost considerat consumul (CONS), produsul intern brut (2000-2016). Datele utilizate în
analiză au fost furnizate de către EUROSTAT, iar ceilalţi indicatori i-am calculat pentru a afla cum
evoluează aceştia pe viitori 5 ani. Acest model a fost aplicat, atât la nivelul României, precum şi la
nivelul a zece ţări care sunt membre ale Uniunii Europene.
În cadrul cercetării practice doresc să fac câteva precizări:
- Modelul are o valoare liniară constantă, întrucât şi datele pe care le-am găsit cu privire la
colectarea totală au avut valori constante, întrucât s-au găsit doar date privind colectarea totală, pe
care am împărţit-o la 4, adică cele 4 trimestre (Q1,Q2, Q3,Q4).
- Modelul are o valoare liniară constantă şi datorită faptului că pentru cota impozitului pe venit am
găsit date până în anul 2014, iar valorile pentru anii 2015 şi 2016, le-am considerat constante, la
nivelul anului 2014.
- Pe măsură ce bazele utilizate sunt mai mari şi impactul colectării este mai mare.

Pe viitor, doresc să îmbunătăţesc acest model, cu valori privind colectarea pentru perioada
2000-2017 aferentă celor 4 trimestre (Q1,Q2, Q3,Q4), colectare care să nu înregistreze valori constante.
Aşadar obiectivele teoretice au vizat literatura de specialitate şi au încercat să explice toate
aceste noţiuni precum şi identificarea, la nivel teoretic, de a combate aceste fenomene din societate.
Obiectivele practice s-au axat pe oferirea unei soluţii concrete, de a rezolva problematica evaziunii
fiscale, prin oferirea unei idei în materie de politică fiscală şi anume diminuarea impozitului pe venit
cu 6 puncte procentuale şi a taxei pe valoarea adăugată cu 3 puncte procentuale pentru a identifica care
este impactul asupra colectării şi care ar fi mecanismele de implementare acestui model în practica
fiscală. Dorinţa autorului a fost aceea de a trage un semnal de alarmă cu privire la această cazuistică şi
de a oferi o măsură clară pentru stoparea evaziunii fiscale, având ca şi argument principal faptul că
întreaga societate consideră că apelează la aceste fapte ilicite invocând ca principal argument
fiscalitatea ridicată din ţara noastră.
Analiza efectuată pentru România şi pentru celelalte zece state din Uniunea Europeană (Belgia,
Bulgaria, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie) a fost
efectuată pentru a se observa nivelului de impozitare (TVA, contribuţii, impozit pe venit, impozit pe
profit). Aplicarea acestui model econometric de estimare pentru următorii 5 ani (2017-2021) a vizat
impactul pe care îl are asupra României precum şi a celorlalte ţări analizate.

12
Metodologia de cercetare propusă (analiză a datelor, previziune, validare, etc.), inclusiv
fezabilitatea cercetării (disponibilitatea datelor)
În cadrul lucrării doresc să aplic metodele de cercetare cantitative (modelul econometric) iar
abordarea constă în aplicarea şi sintetizarea metodei cantitative din cadrul studiului de caz care să
corespundă cerinţelor prevăzute în abordarea teoretică. Din acest motiv am ales un exemplu de
combatere a evaziunii fiscale, cu ajutorul unui model econometric, deoarece doresc să relatez într-o
manieră cât mai clară, o serie de strategii de combatere a acestor fenomene din economia românească
în ceea ce priveşte fenomenul de mare amploare, şi anume evaziunea fiscală. Alte metode de cercetare
folosite în această teză au fost: analiza descriptivă şi analiza critică, cu precădere în studiul teoretic.
Analiza datelor a vizat atât situaţia României precum şi a celor zece state din Uniunea
Europeană (Belgia, Bulgaria, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea
Britanie). O parte din date le-am cules de pe EUROSTAT iar altele le-am calculat pe baza indicatorilor
regăsiţi deja. Previziunea a vizat o perioadă de 5 ani şi anume 2017-2021, perioadă în care am estimat
şi am calculat ceilalţi indicatori pentru a ajunge la colectarea totală.
Modelul econometric utilizat a fost unul pentru o perioadă de 5 ani însă acesta poate fi
extrapolat pentru o perioadă mai lungă de timp având în vedere şi alte state din Uniunea Europeană.
Datele pe care le-am avut la dispoziţie au fost constante iar din acest motiv şi rezultatul final al
cercetării va fi de asemenea o variabilă constantă.

Prezentarea succintă a tezei de doctorat


Prezenta cercetare cuprinde un număr de şapte capitole, care la rândul lor sunt structurate în
subcapitole, după cum urmează:
În cadrul Capitolului I – Statul de drept am urmat întocmai obiectivul stabilit (O1): definirea
conceptului de stat de drept precum şi prezentarea drepturilor şi a obligaţiilor ce le revin cetăţenilor
într-o societate. Capitolul I cuprinde un număr de opt subcapitole (1-8). Iniţial am realizat un scurt
istoric al statului de drept invocând opiniilor autorilor consacraţi care au scris despre acest subiect:
Locke, Montesquieu, Deleanu. John Locke este de părere că puterea judecătorească este parte
integrantă din puterea legislativă. Ceilalţi doi autori, Deleanu şi Montesquieu tratează acest subiect
considerând că într-un stat de drept societatea se bazează pe separaţia puterilor în stat. În aceeaşi notă,
autorul militează pentru o justiţie dreaptă şi cetăţeni oneşti.
Din acest motiv am descris ce reprezintă fiecare dintre aceste puteri (legislativă, executivă şi
judecătorească) precum şi formele pe care le ,,îmbracă” aceste concepte, într-un stat de drept. Tot în
cadrul acestui capitol m-am axat pe drepturile cetăţenilor într-un stat de drept, şi anume: dreptul la o
cale de atac eficientă şi la un proces echitabil, am discutat despre prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la
apărare precum şi despre principiile legalităţii şi proporţionalităţii infracţiunilor şi a pedepselor. În
13
acest capitol am identificat care sunt obligaţiile cetăţenilor într-un stat de drept (obligativitatea
cetăţenilor de a exercita fidelitate faţă de ţară, obligativitatea cetăţenilor de a apăra ţara, obligativitatea
cetăţenilor de a contribui la cheltuielile publice, obligativitatea cetăţenilor de a respecta drepturile şi
libertăţile celorlalţi). Dintre toate obligaţiile care cad în sarcina cetăţenilor, obligaţia de a contribui la
cheltuielile publice este cea mai importantă pentru această teză. Dacă acest concept se încalcă atunci,
cu siguranţă putem să discutăm despre evaziune fiscală, corupţie şi spălarea de bani. Aşadar,
încălcarea aceste obligaţiuni reprezintă, de fapt, efectul negativ al acestei acţiuni, şi anume o serie de
infracţiuni grave, care pun în pericol securitatea economică şi situaţia financiară a unei ţări. Aşadar, în
acest capitol am încercat să descriu ce presupune un stat de drept precum şi mijloacele folosite de către
guvernanţi, prin care un stat poate avea conotaţia unui stat de drept.
În cadrul Capitolului II – Componentele corupţiei am avut ca principal obiectiv (O2): definirea
noţiunii de corupţie, de evaziune fiscală legală şi frauduloasă, a muncii la negru, a economie subterane
precum şi a factorilor care stau la bază acestor procese. Voi încerca să propun o serie de măsuri de
prevenire şi de combatere a acestora. Capitolul II cuprinde un număr de şase subcapitole (1-6). Aşadar,
în cadrul acestui capitol am definit noţiunea de corupţie şi efectele acesteia, cu ajutorul literaturii de
specialitate. Am arătat care este nivelul actual al corupţiei în România şi am propus o serie de măsuri
de prevenire şi de combatere aferent acestui flagel. Tot în cadrul acestui capitol am oferit explicaţii
referitoare la noţiunea şi formele evaziunii fiscale (evaziune fiscală legală şi evaziunea fiscală
frauduloasă). Totodată am găsit o serie de măsuri de combatere a acestui fenomen şi anume evaziunea
fiscală. Capitolul II cuprinde şi aspecte legate de economia subterană cu precădere munca la negru. Un
alt aspect important al acestui capitol îl reprezintă descrierea unor activităţi criminale precum: traficul
de arme, traficul de organe, traficul de droguri, traficul de ţigări, sclavismul modern. Pot să afirm
faptul că această parte din prezenta lucrare însumează o descriere succintă, a principalelor activităţi
ilegale purtătoare de fonduri băneşti ilicite, care fac parte din criminalitatea economică.
În cadrul Capitolului III – Spălarea banilor am avut ca principal obiectiv (O3): definirea
fenomenului de spălare de bani, a etapelor acestuia, precum şi a organismelor naţionale şi
internaţionale, care depun eforturi de prevenire şi de îndepărtare a acestor aspecte, atât la nivel teoretic
cât şi la nivel practic. Capitolul III cuprinde un număr de şase subcapitole (1-6). În cadrul acestui
capitol am efectuat o scurtă introducere cu privire la fenomenul de spălare a banilor, cu precădere a
noţiunii şi a formelor sale. M-am axat să descriu cele trei etape ale spălării banilor (plasarea,
stratificarea şi integrarea) şi am descris fiecare etapă, în parte, oferind exemple în acest sens. Totodată,
am identificat principalele organisme internaţionale care reglementează acest proces, la nivel
internaţional, şi anume: Uniunea Europeană (U.E), Consiliul Europei (C.E), Grupul de acţiune
financiară internaţională (F.A.T.F), Organizaţia Naţiunilor Unite (O.N.U), Grupul Egmont, Fondul
Monetar Internaţional (F.M.I), Comitetul de supraveghere de la Basel, precum şi Grupul Wolfsberg. În
14
România, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (O.N.P.C.S.B) reprezintă
organismul abilitat să controleze, să identifice şi să supravegheze acest proces, cu ajutorul
informaţiilor obţinute de la instituţiile de credit şi de la asiguratori. Am identificat care sunt autorităţile
raportoare şi ce obligaţii au acestea şi am definit conceptul de beneficiar real şi am atras atenţia cu
privire la identificarea corectă a acestor persoane fizice, de către bănci şi de către asiguratori. Totodată,
am emis o serie de păreri personale, în ce măsură procesul spălării banilor finanţează sau nu
terorismul. Capitolul III vine în completarea Capitolului II, prin descrierea acestui flagel, atât de
periculos la nivel naţional şi internaţional şi care atentează la securitatea naţională. Am ales să tratez,
în mod separat, acest subiect, întrucât numai dacă se combate acest fenomen, putem să înregistrăm în
România o creştere economică sau să ne referim la sustenabilitatea ţării noastre.
În cadrul Capitolului IV – Centrele financiare offshore am avut ca principal obiectiv (O4):
definirea centrelor financiare offshore (paradisurilor fiscale) precum şi prezentarea avantajelor şi a
dezavantajelor a celor mai reprezentative zone care adăpostesc aceste jurisdicţii. Capitolul IV cuprinde
un număr de opt subcapitole (1-8). Iniţial, am efectuat un scurt istoric al paradisurilor fiscale încercând
să definesc acest fenomen cu ajutorul literaturii de specialitate şi să găsesc care sunt caracteristicile
principale ale centrelor financiare offshore.
Totodată, în cadrul acestui capitol am descris care este limita dintre legalitate şi ilegalitate a
acestor jurisdicţii. M-am documentat şi am găsit principalele centre financiare din lume şi am expus
succint avantajele fiecăreia dintre acestea. Cele douăzeci de paradisuri fiscale analizate au fost:
Andorra, Anguilla, Anguilla, Aruba (Antilele Olandeze), Bahamas, Bahrain, Belize, Cipru, Delaware,
Elveţia, Gibraltar, Hong Kong, Insula Cayman, Insula Man, Insulele Virgine Britanice, Liechtenstein,
Luxemburg, Mauritius, Panama, Seychelles. Am arătat care sunt motivele pentru care investitorii
naţionali şi internaţionali îşi plasează fondurile băneşti în aceste jurisdicţii. Am emis o serie de păreri
personale, cu privire la acest fenomen.
În cadrul Capitolului V – Fiscalitate am avut ca principal obiectiv (O5): definirea fiscalităţii din
România (impozitarea directă, impozitarea indirectă, impozitul pe venit, impozitul pe profit, taxa pe
valoarea adăugată). Capitolul V cuprinde un număr de şapte subcapitole (1-7). În acest capitol am
descris fiscalitatea din România la nivelul anului 2017. Iniţial, am efectuat o scurtă introducere cu
privire la impozite şi necesitatea acestora. Ulterior, am expus impozitarea directă şi indirectă şi am
analizat impozitul pe venit, subiecţii impunerii, impozitul pe venit şi taxa pe valoarea adăugată. Am
încercat să lămuresc o serie de aspecte, cu privire la fiscalitate din ţara noastră şi am descris
principalele modificări, în materie de fiscalitate. Capitolul V este deosebit de important întrucât fără o
bună cunoaştere a fiscalităţii nu avem cum să cunoaştem cauzele exacte, care stau la baza evaziunii
fiscale.

15
În cadrul Capitolului VI – Fiscalitatea în principalele State Membre Ale Uniunii Europene am
avut ca principal obiectiv (O6): definirea fiscalităţii din principalele state din Uniunea Europeană
(Belgia, Bulgaria, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie)
precum şi implicaţiile aduse de către: impozitul pe venit, contribuţii sociale, impozitul pe profit şi taxa
pe valoarea adăugată, în cadrul acestor ţări. Capitolul VI cuprinde un număr de opt subcapitole (1-8).
Acest capitol prezintă fiscalitatea în principalele state ale Uniunii Europene. Ţările analizate au fost:
Belgia, Bulgaria, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie.
Pentru fiecare dintre acestea s-a specificat care este nivelul impozitării pentru: impozitul pe profit,
contribuţii sociale, impozit pe venit, taxa pe valoarea adăugată. Un alt aspect relevant al prezentului
capitol constă în identificarea pentru fiecare ţară în parte a: evoluţiei taxei pe valoarea adăugată (de la
adoptarea acestui impozit până în prezent), plafonului pentru înregistrarea în calitatea de plătitor de
TVA, precum şi evoluţiile fiscale, cu privire la ponderea veniturilor fiscale în PIB şi rata de impunere.
S-au analizat datele şi s-a concluzionat care este cea mai mare pondere a colectării, având ca referinţă
următorii indicatori: impozite directe, impozite indirecte, contribuţiile sociale, consumul, munca,
capital.
În cadrul Capitolului VII – Studiul de caz: Modelarea colectării pentru perioada 2017-2021 prin
scăderea ratei impozitului pe venit cu 6 puncte procentuale şi a taxei pe valoarea adăugată cu 3 puncte
procentuale am avut ca principal obiectiv conceperea unei măsuri de combatere a evaziunii fiscale prin
scăderea a două impozite şi anume a impozitului pe venit şi a taxei pe valoarea adăugată. În acest
capitol am explicat modelul econometric aplicat, OLS- metoda celor mai mici pătrate. Am explicat
fiecare etapă în parte (culegerea datelor, analizarea acestora, formulele de calcul utilizate pentru
aflarea rezultatelor, etc.). Într-o primă etapă am descris nivelul actual al impozitări (pentru impozitul
pe venit şi pentru TVA) şi modelul estimat (diminuarea impozitării actuale cu 3% pentru TVA şi cu
6% pentru impozitul pe venit). Ţările analizate au fost: Belgia, Bulgaria, Danemarca, Franţa,
Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, precum şi România. Ulterior, am
estimat 3 valori cu ajutorul programului econometric E -View, pe baza indicatorilor deja cunoscuţi, iar
apoi am identificat rezultatele colectării pentru fiecare ţară în parte, exprimate în procente. Am
prezentat impactul modelării colectării, dacă s-ar scădea cele două impozite, iar cel mai semnificativ
efect ar fi Danemarca, iar ţara cea mai puţin afectată, conform analizei , ar fi Grecia. Am emis o serie
de măsuri de îmbunătăţire a modelului actual, iar la finalul studiului de caz am prezentat o serie de
recomandări semnificative referitoare la această măsură propusă şi am adus şi alte recomandări, care ar
putea fi aplicate în viitor.

16
Contribuţia proprie
Contribuţia proprie a autorului cu privire la problematica acestor fenomene nocive din societate
a constat în adăugirea unor idei noi, ancorate la nivelul anului 2017 şi care au vizat subiecte precum:
statul de drept, componentele corupţiei, fenomenul de spălare de bani, paradisurile fiscale, fiscalitatea
în România, fiscalitatea în principalele state din Uniunea Europeană.
Conform informaţiilor pe care le deţin, până în prezent, nu s-a mai realizat un model care să
vizeze o scădere a cotelor de impozitare cu aceste procente și nu a fost luat în calcul acest eşantion.
Scopul autorului a fost aceea de a selecta şi de a analiza cele mai reprezentative studii din acest
domeniu precum şi completarea acestora printr-o serie de măsuri noi de politică fiscală. Testarea
modelului s-a efectuat pe o perioadă de 5 ani iar valorile din urmă au vizat perioada 2000-2016.
Principalele state alese de către autor în analiză au fost evaluate, în primul rând după gradul de
fiscalitate pe care îl au şi ulterior s-a testat acest model pentru a se vedea care ar fi impactul asupra
colectării dacă rata impozitului pe venit ar scădea cu şase puncte procentuale şi rata taxei pe valoarea
adăugată s-ar reducea cu trei puncte procentuale. Ideea autorului a fost aceea de a combate evaziunea
fiscală printr-o măsură concretă de politică fiscală, model ce a fost testat, atât la nivelul României
precum şi la nivelul altor ţări din cadrul Uniunii Europene.

CONCLUZII CU PRIVIRE LA STUDIUL DE CAZ

Modelul econometric prezentat mai sus reprezintă o măsură clară, din partea autorului, cu
privire la reducerea evaziunii fiscale, a spălării banilor, a muncii la negru, a transferului fondurilor
bănești către paradisuri fiscale, practic, oferirea unei impozitări mai reduse pentru a diminua povara
fiscală resimțită în rândul cetățenilor României. Această simulare, arată în mod clar, faptul că
colectarea aferentă impozitului pe venit și aferentă taxei pe valoarea adăugată nu are de ,,suferit”,
semnificativ, dacă decidenții aleg scăderea ratei impozitării.
Scopul autorului a fost acela de a efectua o încercare și impactul asupra colectării în cazul în
care rata impozitului pe venit scade cu 6 puncte procentuale și cea a taxei pe valoarea adăugată scade
cu 3 puncte procentuale. Această propunere a venit ca urmare a faptului că, cetățenii, de cele mai multe
ori, acuză statul că practică rate ale impozitării foarte ridicate și își justifică faptele ilicite, de obicei,
prin astfel de argumente. Din acest motiv, încercarea autorului a fost aceea de a scădea aceste rate
tocmai pentru a reduce evaziunea fiscală și munca la negru. Din model, se observă destul de clar faptul
că această colectare, doar aferentă impozitului pe venit și a TVA ar scădea, în cazul României cu un
procent de aproximativ 2%, ceea ce presupune o valoare care nu ar avea un impact semnificativ asupra
bugetului consolidat al statului.

17
Se observă din model ca această diminuare a impozitului pe venit și a taxei pe valoarea
adăugată nu are un impact semnificativ asupra colectării celor două impozite. Totodată este important
să precizez faptul că, în România, cea mai mare pondere a colectării este reprezentată de către acest
impozit indirect – taxa pe valoarea adăugată. Propunerea autorului este de fapt un îndemn către
guvernanți de a aplica o astfel de măsură fiscală, având ca scop primordial scăderea evaziunii fiscale și
a muncii la negru, practic a economiei informale. În măsura în care, Guvernul va avea printre
prioritățile actuale scăderea evaziunii fiscale, aceasta ar putea fi una dintre măsurile aplicabile, fără a
avea un impact semnificativ pentru bugetul consolidat al statului. Dacă prin această măsură, de scădere
a celor două impozite, se va diminua ritmul de creștere a evaziunii fiscale atunci colectarea va fi peste
media actuală, va scădea deficitul bugetar, va scădea inflația și se vor genera noi locuri de muncă,
adică va scădea inclusiv șomajul din România. Această măsură de combatere a evaziunii fiscale, a
muncii la negru, a spălării banilor și a mutării banilor în paradisuri fiscale trebuie să fie una dintre
prioritățile naționale ale României pentru a genera creștere economică.
Consider totuși că atâta vreme cât acest fenomen al economiei informale nu a fost combătut
până în prezent, nici de Guverne însă nici de Uniunea Europeană, atunci sunt de părere că acesta va
exista până în momentul în care fiecare cetățean de rând va avea conștiința necesară, prin fapte
singulare, să oprească acest fenomen. Din moment ce acest fenomen se intensifică pe zi ce trece
întrucât apar noi tehnici de lucru, organele de control și cele responsabile cu ,,prinderea” infractorilor
găsesc și ei destul de greu să combată acest fenomen având din ce în ce mai puține mijloace pentru a
putea combate fenomenul în totalitate și totodată găsesc imposibil de a se face ,,curățenie” în toate
sectoarele în care acesta există. Fenomenul de evaziune fiscală este precum un cancer, cu cât îl
depistezi mai târziu, cu atât este mai greu să intervii întrucât este posibil ca în momentul în care
intervii să fie prea târziu. Ceea ce vreau să spun, este faptul că, este probabil ca în momentul în care
organele de control intervin să nu mai poată recupera nimic întrucât fondurile nu mai există, sau se
pierde urma lor, sau sunt pe numele unor interpuși sau sunt transferate către centre financiare offshore.
Într-o notă optimistă acest fenomen trebuie urmărit și verificat în permanență și organele abilitate prin
mijloacele necesare să reușească prinderea celora care comit aceste fapte și recuperarea prejudiciilor
aduse către bugetul consolidat al statului.

RECOMANDĂRI CU PRIVIRE LA STUDIUL DE CAZ

Prin această lucrare autorul dorește să atragă atenția asupra prioritizării fenomenului de
combatere a evaziunii fiscale și pe marginea acestui subiect dorește să aducă o serie de recomandări
pentru a îmbunătăți situația actuală (la nivelul anului 2017). Recomandările autorului cu privire la
stoparea evaziunii fiscale și a celorlalte acțiuni ale economiei informale sunt, după cum urmează:
18
√ scăderea treptată a ratelor de impunere, inițial cu 1 sau 2 puncte procentuale, ulterior cu 3 sau 6
puncte procentuale, pentru a nu afecta bugetul consolidat al statului român;
√schimbarea și reformularea din temelii a Codului Fiscal și a Codului de procedură fiscală, printr-un
nou Cod Economic, care să conțină legi clare, echitabile și transparente pentru toți cetățenii țării;
√ măsuri și obiective punctuale cu privire la stoparea economiei informale;
√ politici publice bine reglementate și clar formulare;
√ o politică comună și un set de obiective clare care să aibă ca scop combaterea evaziunii fiscale,
muncii la negru, fenomenului de spălare a banilor, fenomenul corupției, a paradisurilor fiscale;
√ sesiuni de informare oferite în mod gratuit de către A.N.A.F, în rândul mediului de afaceri (în special
către contabili, administratorii societăților, beneficiarii reali ai societăților), cu privire la noutățile
fiscale/strategia A.N.A.F;
√ o lege a prevenției care să vină în ajutorul mediului de afaceri și de asemenea o atitudine cooperantă
adoptată de către inspectorii Fiscului, fără să se afișeze o poziție de superioritate în raport cu
contribuabilii. În această notă, pledez pentru sancționarea celora care încalcă aceste prevederi și
afișează atitudini neconforme cu respectul cuvenit, față de contribuabil;
√ în cadrul legii prevenției agentul economic trebuie privit, din start, ca fiind un bun platnic și să
beneficieze de prezumția de nevinovăție. Tratamentul inspectorilor trebuie să fie de o manieră corectă
iar agentul economic trebuie privit precum un colaborator al statului român. Doar în cazurile în care se
constată nereguli la înregistrarea în actele contabile sau la declararea achizițiilor/livrărilor, atunci
inspectorul va trebui să ia măsurile care se impun;
√ informarea în școli/conferințe/sesiuni cu privire la gravitatea acestor fenomene și conștientizarea în
rândul populației, cu privire la gravitatea acestor fapte, cât și repercusiunile la care se supun pe viitor;
√ specializarea inspectorilor A.N.A.F pe categorii de activitate (alcool, tutun, construcții, restaurante și
baruri, etc.), precum este cazul Germaniei, pentru o fluidizare a combaterii evaziunii fiscale;
√ efectuarea unor schimburi de experiențe între inspectorii fiscului din România cu cei din alte state
mai dezvoltate precum: Luxemburg, Marea Britanie, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia,
pentru a analiza măsurile adoptate/analizele efectuate pentru combaterea evaziunii fiscale și pentru
creșterea gradului de colectare a impozitelor și a taxelor care reprezintă sume aduse la bugetul de stat,
pentru a putea susține măsurile adoptate de Guvern (creșteri salariale, renunțarea la anumite taxe, etc);
√ pedepse mai drastice pentru fenomenul de evaziune fiscală;
√ creșterea gradului de conformare voluntară. La nivelul anului 2017, conformarea voluntară se
situează la 1,4%, fiind un procent relativ scăzut. Politica de colectare a A.N.A.F are ca principal
obiectiv atragerea sumei de 18 miliarde de lei pe lună însă colectarea efectivă situează la 2 miliarde de
lei pe an. Din acest motiv trebuie să creștem gradul de colectare prin toate mijloacele posibile;

19
√ înființarea unei procuraturi europene, la nivelul Uniunii Europene, care să aibă ca obiectiv principal,
anchetarea fraudei fiscale. Cooperarea cu celelalte instituții europene și schimbul de informații și de
specialiști trebuie să fie una dintre prioritățile statului pentru a combate evaziunea fiscală;
√ recuperarea prejudiciilor trebuie să fie una dintre prioritățile naționale ale României. La nivelul
anului 2016 recuperarea prejudiciilor se situează la un procent în valoare de 2%. Dacă o persoană
comite o infracțiune de evaziune fiscală el se folosește de banii obținuți ilegal și produce alții noi.
Organele de urmărire penală și cele de cercetare penală împreună cu inspectorii A.N.A.F îi stabilesc un
prejudiciu doar pe suma obținută ilegal. În acest sens, consider oportun o verificare extinsă iar dacă din
banii obținuți din evaziune contribuabilul dublează suma, confiscarea întregii sume de bani. În
România astfel de cazuri sunt privire precum o emblemă a societății fiind un exemplu pentru viitoarele
generații iar acest lucru trebuie pedepsit drastic, pentru ca pe viitor să nu se mai comită astfel de fapte
și să nu mai oferim în rândul societății astfel de exemple nocive;
√ înființarea unui departament de recuperare a prejudiciilor la nivelul Ministerului Public iar acest
departament să trimită cu acuratețe către A.N.A.F toate deciziile instanței, întrucât până la momentul
în care instanța trimite către A.N.A.F sentința finală poate dura ani întregi și atunci se prescriu faptele
iar statul poate risca să nu mai recupereze sumele obținute ilegal de către infractori . În acest sens
pledez pentru o legislație mai permisivă cu privire la negocierea recuperării într-un ritm mai alert a
sumelor provenit ca urmare a unor infracțiuni de corupție, spălare de bani, evaziune fiscală, muncii la
negru;
√ stabilirea unui prag pentru transferarea banilor în alte centre financiare. În cazul în care un
contribuabil încalcă această procedură atunci să se stabilească pedepse în acest sens și acestea să fie
introduse în Codul de procedură penală;
√ înființarea unui departament în cadrul A.N.A.F care să coopereze în mod direct cu Ministerul Public
pentru stabilirea exactă a sumelor ce urmează a fi recuperate ca urmare a acestor infracțiuni precum:
corupție, spălare de bani, evaziune fiscală, trafic de droguri, trafic de arme, contrabandă cu țigări sau
alcool. Această direcție nouă de recuperare ar trebui să fie formată din experți economici care cunosc
în detaliu aceste fenomene, atât la nivel teoretic cât și la nivel practic. La nivelul anului 2017 nu există
o evidență clară a sumelor ce urmează, în viitor, să se încaseze la bugetul de stat, ca urmare a unor
prejudicii. Informațiile pe care statul de deține sunt descentralizate și nu există o statistică raportată în
timp real. Așadar, statul efectuează o serie de cheltuieli pentru ,,prinderea” infractorilor însă riscă să
nu-și mai recupereze suma investită întrucât aceștia din urmă nu ajung niciodată să plătească fie că nu
se mai găsesc bunuri pe numele lor, fie se declară în insolvență sau faliment, etc;
√ optimizarea fiscală pentru cei care formează profesioniști (croitori, zidari, frizeri, etc.);
√ eficientizarea statului român;

20
√ sporirea ghidurilor cu privire la noutăți fiscale, oferite de A.N.A.F. În acest sens, pledez pentru
întocmirea unor ghiduri clare care să ofere explicații pentru fiecare situație în parte (PFA,
microîntreprinderi, SRL, SA, plătitori de TVA, neplătitori de TVA, impozit pe profit, impozit pe venit,
prețuri de transfer, etc.) astfel încât să se înțeleagă mai bine obligațiile și drepturile fiecărei categorii de
contribuabil în parte;
√ publicarea unei liste cu situația firmelor care prezintă risc ridicat. Scopul acestei recomandări este
acela de a veni în sprijinul mediului de afaceri și de a regla o serie de deficiențe efectuate fie din
neștiință, fie dintr-o administrare deficitară, fie din incompetența persoanelor angajate sau dintr-o slabă
pregătire economică a administratorilor;
√ obligativitatea administratorilor ca la înființarea unei societăți comerciale acesta să dețină cel puțin o
diplomă de studii de licență (de preferat studii economice, juridice, administrative, etc.);
√ schimbarea legii evaziunii fiscale. În prezent prejudiciile ce depășesc 400 de lei sunt trimise către
organele de urmărire și cercetare penală. Consider oportun să se mărească acest plafon la 2.000 de lei,
întrucât în astfel de situații nu se justifică plata persoanelor implicate în acțiuni de acest tip;
√ verificarea contractelor ce au la bază fonduri europene și contractele cu caracter confidențial întrucât
contractele de acest tip pot ascunde corupție, fraude fiscale, iar dauna statului reprezintă în fond o
daună în sarcina fiecărui cetățean în parte;
√ prezentarea periodică în mass media, în presa scrisă, pe rețelele de socializare a investițiilor efectuate
din bani publici;
√ o monitorizare sporită a tranzacțiilor intracomunitare și a importurilor efectuate pe teritoriul
României;
√ planificarea și efectuarea de inspecții fiscale la contribuabilii an căror cifră de afaceri anuală
depășește un anumit prag, precum și la contribuabilii, a căror activitate prezintă un risc de evaziune
fiscală ridicat (comerț cu produse accizabile: alcool, tutun, produse petroliere, precum și comerțul on-
line);
√ crearea unui sistem informatic integrat A.N.A.F, conectat la casele de marcat ale contribuabililor;
√ controale la agenții economici care prezintă risc de folosire a muncii la negru;

Lupta împotriva corupției și a fenomenului de evaziune fiscală și de spălare a banilor a devenit,


în ultimii ani, una dintre principalele priorități pentru: Banca Mondială (BM), Organizația Națiunilor
Unite (ONU), Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Comisia Europeană,
Uniunea Europeană (UE). În acest sens, toate aceste organizații internaționale oferă o serie de
recomandări la nivel național și internațional și deopotrivă luptă pentru stoparea acestor fenomene

21
nocive din societate. Totodată, aceste organisme internaționale recomandă respectarea tuturor
recomandărilor, având ca obiectiv final, combaterea acestor fenomene.
Consider că eradicarea în totalitate a fenomenelor precum corupția, evaziunea fiscală, traficul
de droguri, traficul de arme, traficul de țigări, traficul de alcool, nu pot fi realizate în proporție de
100% însă se poate reduce riscul de apariție a acestora. Aceasta ar trebui să fie una dintre prioritățile
de bază ale României pentru următorii 5 ani. Propunerea autorului este ca, fiecare țară în parte, să
găsească mijloacele necesare creșterii colectării totale, a conformării voluntare și totodată să lupte ca
aceste fenomene să fie revendicate din punct de vedere legislativ.
Scopul autorului, prin prezenta lucrare, a fost acela de a încerca abordarea aceste teze din punct
de vedere legislativ, la nivelul anului 2017, să prezint deficiențele pe care le are România și alte state
în prezent și care ar fi obiectivele pe care ar trebui să le avem pe termen scurt/mediu/lung pentru
dispariția acestor fenomene și totodată cu ce măsuri concrete am putea să venim, în acest sens.
Implementarea unor măsuri noi coroborate cu conștiința civică a fiecărui cetățean, în parte, de a nu
comite acte ilicite, împreună cu măsurile Guvernului adoptate pentru combaterea acestor fenomene,
pot aduce o schimbare de abordare și o creștere a gradului de colectare, a gradului de conformare,
adică într-un final, o creștere economică. Aceste măsuri pot reprezintă beneficii majore cât și o
schimbare din punct de vedere legislativ, cultural și moral pentru combaterea acestor fenomene din
societatea românească.
Consider că trebuie să începem să avem o atitudine negativistă față de aceste fenomene precum
corupție, evaziune fiscală, spălarea banilor, muncii la negru, etc. și doar în acest fel vom crea
premisele unui mediu economic stabil care se ,,bucură” de o vulnerabilitate scăzută cu privire la orice
tip de fraudă. Cadrul ideal pentru un mediu economic sustenabil și competitiv ar trebui să fie
obiectivul fiecăruia dintre noi!

CONCLUZII FINALE

Scopul autorului în prezenta lucrare a fost acela de a avea o lucrare pragmatică și obiectivă cu
privire la fenomenele de corupție, evaziune fiscală, spălarea de bani, centrele financiare offshore.
Totodată, această teză conține concluzii și recomandări pentru prevenirea și combaterea acestor
fenomene atât de pregnant întâlnite în societatea românească. Lupta împotriva acestor procese nocive
pentru societate este de o importanță majoră pentru securitatea națională a unei țări. Politicile publice
trebuie corect formulate și întocmite, astfel încât să se prevină aceste aspecte, printr-o serie de măsuri
clare. Din acest motiv, după analiza efectuată atât în partea teoretică a lucrării, cât și în partea practică,

22
am emis o serie de măsuri care ar putea fi incluse în strategia organismelor abilitate. Lucrarea de față
se dorește a fi o completare cu privire la aspectele teoretice și practice, care au fost descris și în alte
lucrări de specialitate.
Statul de drept este statul care se bazează pe dreptate și drepturi egale pentru toți cetățenii unei
țări, indiferent de natura economică sau de etnia persoanelor. Statul de drept are reguli clare și bine
definite, pentru fiecare persoană în parte. În statul de drept, cetățenii obțin fonduri bănești prin
mijloace legale și licite și respectă obligațiile, care li se impun. Statul de drept se bazează pe legi bine
definite și pe o justiție echitabilă. Consider că în prezent, România tinde să devină un stat de drept,
însă duce o luptă acerbă pentru a se concretiza acest lucru. Fără voința fiecărui cetățean de rând și fără
să militeze fiecare către o direcție comună, toate celelalte afirmații ar fi zadarnice.
Criza economică a intensificat dorința cetățeanului de rând de a atrage noi fonduri bănești prin
orice mijloace. Inclusiv guvernele au căutat noi metode de a aduce bani în plus la bugetul de stat prin
creșterea unor taxe și a unor impozite. Din acest motiv toate aceste fenomene din societatea actuală au
condus către o atenție sporită din partea practicienilor și a teoreticienilor de a studia în detaliu aceste
flagele. Studiul cu privire la corupție, evaziune fiscală, economie subterană, paradisuri fiscale, spălarea
de bani a dobândit valențe multidimensionale. Cercetările din acest domeniu reprezintă un real ajutor
pentru organismele de control, a specialiștilor din domeniul economic precum și pentru publicul larg,
fiecare fiind interesat de o creștere sustenabilă a economiei, ori prezența evaziunii fiscale și a spălării
banilor nu fac decât să adâncească o nouă criză social - economică.
Din acest motiv, prezenta scriere dorește să atragă atenția cu privire la efectele acestor aspecte,
cu precădere, în rândul organismelor naționale și internaționale care au ca și atribuții combaterea
acestor fenomene nocive pentru societate. Așadar, consider primordial ca fiecare dintre acești
specialiști să se pregătească mai bine, să cunoască în detaliu toate elementele care conduc către aceste
tipuri de fraudă și să încerce stoparea acestui fenomen. Fiecare instituție în parte trebuie să trateze cu
seriozitate acest subiect și să implementeze politici etice în cadrul companiei pentru a preveni fraudele
interne și pe cele externe. Consider că doar printr-o serie de strategii clare și juste, aplicate în mod
corect, putem să stopăm creșterea acestor procese, atât de toxice pentru un stat de drept.
Aceste fenomene (corupția, spălarea banilor, evaziunea fiscală, centrele financiare offshore,
economia subterană, munca la negru, traficul de țigări, traficul de arme, traficul de droguri, etc.) au la
bază binele propriu, încărcat de o caracteristică generală, și anume lăcomia. În primul rând, această
problematică trebuie tratată dintr - o perspectivă civico-etică. Apoi, corupția, indiferent de forma pe
care o ,,îmbracă” și de sintagma atribuită aceasta va exista, cu siguranță, și în viitorul apropiat.
Scopul teoreticienilor trebuie să se bazeze pe studierea în detaliu a acestei probleme precum și
propunerea concretă a unor măsuri care să vizeze lupta împotriva acestor practici ilicite. Practicienii
trebuie să fie, de fiecare dată, în concordanță cu cercetările efectuate, până în prezent, și să pună în
23
aplicare recomandările date de către teoreticieni. Scopul cetățenilor de rând și a guvernanților trebuie
să fie îndreptat către combaterea acestor aspecte nocive precum și să diminueze ritmul de creștere a
acestor fenomene, prin propriul exemplu.
Această metodă este indicat, să fie aplicată pentru toate elementele referitoare la criminalitatea
economică. Primul obiectiv trebuie să fie acela de a estompa aceste aspecte ale societății iar ulterior
eradicarea acestora.
Modelul utilizat în partea practică a lucrării poate fi îmbunătățit în următoarele cercetări, sau de
către alți teoreticieni și se pot adăuga elemente noi, în cadrul analizei. Totodată este important să
precizăm că acest model de scădere a două dintre cele mai importante impozite pe care le deține
România, la nivelul anului 2017, constituie un început, pentru politici fiscale mai strategice, pentru a
putea înfrunta acest fenomen, care face parte din economia românească, și anume evaziunea fiscală.
Fiecare dintre aceste aspecte economico-sociale și anume: statul de drept, evaziunea fiscală,
spălarea de bani, centrele financiare offshore precum și subiectul fiscalității în România și în alte state
din Uniunea Europeană au fost tratate cu maximă seriozitate din partea autorului și prin această scriere
s-a încercat o aprofundare a acestor subiecte precum și recomandarea unor măsuri urgente pentru a le
combate cu celeritate.
Cu toții ne dorim structuri alte statului puternice, care să fie ocupate de către elitele perioadei
istorice în care ne situăm, în fond, persoane care să dețină caracteristici precum onestitatea, onoarea și
demnitatea. Consider că doar prin mecanisme bine definite de politică fiscală putem să reușim să
combatem aceste procese și sunt sigură că, printr-o implicare socială activă a tuturor cetățenilor, acest
aspect se poate îmbunătăți. Aceasta ar trebui să fie marea provocare a societății pentru perioada
imediat următoare.
Sunt de părere că, toate elementele prezentate în cadrul acestei lucrări vor oferi o imagine de
ansamblu acestui subiect atât de controversat și de actual în societatea românească. Îmi doresc ca prin
această scriere cititorii să înțeleagă mai bine aceste noțiuni și să se cunoască, în rândul publicului larg,
importanța stopării acestor fenomene. Datoria morală a guvernanților și a cetățenilor de rând constă în
diminuarea ritmului de creștere a acestor procese referitoare la criminalitatea economică.

24