Analiza sectorului agricol și exporturilor de produse

agroalimentare în 2016
Producţia globală agricolă în anul 2016

În anul 2016, conform estimărilor preliminare ale Biroului Naţional de Statistică (BNS), producţia
globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile (întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti
(de fermier) şi gospodăriile populaţiei) a marcat 118,6% faţă de anul 2015. Majorarea producţiei
globale agricole a fost determinată de creștera producţiei vegetale – cu 26,0 % și a producţiei
animaliere – cu 3,1%.

Figură 1. Indicii volumului producţiei agricole în 2007- 2016 (în % faţă de anul precedent)

Analiza impactului diferitor tipuri de producţie asupra ritmului volumului fizic al producţiei
agricole în anul 2016 faţă de anul 2015 indică, că o influenţă pozitivă mai semnificativă a avut
creşterea producţiei de cereale şi leguminoase boabe (cu 34,6%), floarea soarelui (cu 38,9%), fructe,
nuci şi pomuşoare (cu 19,2%), cartofi (cu 35,0%), vite şi păsări (în masă vie) (cu 4,8%), legume
(cu 12,1%), rapiță (de 2,7 ori), care a generat majorarea producţiei globale agricole, corespunzător,
cu 8,1%, cu 4,5%, cu 1,5%, cu 1,0%, cu 0,9%, cu 0,8%, cu 0,7%.

În anul 2016 ponderea producţiei vegetale în total producţia agricolă a constituit 72% (în anul 2015
– 68%), din care de cereale şi leguminoase boabe – 26,4% (23,3%), culturi tehnice – 17,4%
(15,1%), cartofi – 3,3% (2,9%), legume – 6,3% (6,7%), fructe, nuci și pomușoare – 8,0% (8,0%),
struguri – 7,0% (8,1%). Producţiei animale i-a revenit 28% (în anul 2015 – 32%), din care de vite şi
păsări – 16,0% (18,2%), lapte – 7,9% (9,4%), ouă – 2,9% (3,2%).

Creşterea producţiei vegetale (şi respectiv a ponderii acesteia în total producţia agricolă) în anul
2016 faţă de anul precedent a fost generată de creșterea roadei medii la majoritatea principalelor
culturi agricole. Astfel, producţia medie la un hectar de soia a crescut cu 64,4%, de cartofi – cu
45,6%, de porumb – cu 35,5%, de grîu – cu 30,3%, de rapiță – cu 28,3%, de floarea soarelui - cu
27,2%, de sfeclă de zahăr – cu 23,6%, de legume de cîmp – cu 14,5%.

1
Tabel 1. Producţia principalelor produse agricole în gospodăriile de toate categoriile
Producţia, mii Producţia Gradul de influenţă a
tone agricolă în producţiei asupra
2014 2015 20161 a. 2016 în creşterii (+), descreşterii
% faţă de (-) producţiei agricole
20151,2 globale în 2016 faţă de
20151, %
Total producţia agricolă x x x 118,6 18,6
Producţia vegetală x x x 126,0 17,6
din care pe principalele tipuri:
cereale şi leguminoase boabe – total3 2 922 2 206 2 978 134,6 8,1
din care: grîu3 1 102 922 1 290 139,8 3,5
porumb pentru boabe 1 556 1 077 1 379 128,8 3,4
floarea soarelui3 547 485 673 138,9 4,5
sfeclă de zahăr3 1 356 538 590 109,8 0,1
tutun 1,4 1,2 0,9 71,3 0,0
soia 109 48 39 81,4 -0,2
rapiță 68 16 43 de 2,7 ori 0,7
cartofi 268 158 214 135,0 1,0
legume – total 327 246 293 112,1 0,8
fructe, nuci şi pomuşoare – total 497 485 590 119,2 1,5
struguri 594 599 615 102,8 0,2
Producţia animalieră x x x 103,1 1,0
din care pe principalele tipuri:
vite şi păsări (în masă vie) 176 186 196 104,8 0,9
lapte 525 520 513 99,2 -0,1
ouă (mil. buc.) 645 625 667 107,0 0,2
1
Conform estimărilor preliminare
2
Reieşind din calculele producţiei agricole în preţurile comparabile
3
În masă după finisare

Creşterea producţiei animaliere în gospodăriile de toate categoriile cu 3,1% a avut loc datorită
majorării volumului producţiei de ouă cu 7,0% și producției de vite şi păsări în masă vie cu 4,8%.
Producţia de lapte s-a diminuat cu 0,8% în rezultatul micșorării efectivului mediu de vaci în
întreprinderile agricole cu 10,1% și în gospodăriile populației - cu 1,9%.

Situaţia în profil pe categorii de gospodării indică, că 42% din volumul producţiei globale agricole
revin întreprinderilor agricole, 19% – gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), 39% – gospodăriilor
populaţiei. Ponderea înaltă a gospodăriilor populaţiei în producţia agricolă este determinată în
special de cota importantă a producţiei animaliere în aceste gospodării (circa 71% din total
producţia sectorului zootehnic pe ţară).

În anul 2016 întreprinderile agricole au produs partea principală a volumului de sfeclă de zahăr –
98%, rapiţă – 100%, tutun – 89%, soia – 85%, floarea soarelui – 85%, cereale şi leguminoase pentru
boabe (exclusiv porumb) - 80%. Totodată, 86% din volumul total de cartofi, 82% de legume, 73%
de struguri, 67% de porumb pentru boabe, 96% de lapte, 59% de carne, 57% de ouă au fost produse
de gospodăriile populaţiei şi cele ţărăneşti (de fermier).

În anul 2016 economia națională a Republicii Moldova poate fi caracterizată ca fiind agro-
industrială. Agricultura contribuie cu 16% la crearea Produsului Intern Brut, iar evoluțiile acestui
sector în ultimii ani indică un curs ascendent al ponderii acesteia în dezvoltarea economică a țării.

Conform datelor preliminare ale BNS, în anul 2016, produsul intern brut (PIB) a însumat 134476
milioane lei, preţuri curente de piaţă, în creștere - în termeni reali - cu 4,1% faţă de anul 2015.

2
Contribuții pozitive la creșterea PIB, în anul 2016 față de anul 2015, a înregistrat agricultură,
silvicultură și pescuit (+2,2%), cu o pondere de 12,2% la formarea PIB și cu o majorare a valorii
adăugate brute (VAB) cu 18,2%;

Din datele BNS, în distribuţia după activităţile din economia naţională se constată că în sectorul
agricol au activat 341,5 mii persoane (29,7% din totalul persoanelor ocupate). Din rândul acestora,
46 la sută (sau 13,8% din total ocupare) o constituie persoanele ocupate cu producerea produselor
agricole în exclusivitate pentru consumul propriu. Fată de trimestrul IV 2015 numărul populației
ocupate în agricultură a crescut cu 5,6 mii, sau cu 1,7%.

Cu toate că productivitatea muncii ăn sectorul agrar s-a dublat în Republica Moldova în perioada
2001-2015, ea incă rămâne în continuare sub nivelul de 2000 dolari SUA și cu mult sub media
statelor est-europeane, unde nivelul înregistrat este peste 6500 dolari SUA.

Republica Moldova este o ţară net exportatoare de produse agroalimentare, iar agricultura
generează aproape jumătate din veniturile de export ale ţării. Însă balanţa ei comercială este în
scădere. Exportul de produse agroalimentare, ce constă în primul rând din produse cu valoare
redusă, materie primă neprocesată, a crescut de trei ori în perioada 2000 – 2012, în timp ce importul
de produse agroalimentare, preponderent produsele procesate, a crescut de şapte ori.

După cum arată graficul de mai jos, la nivel agregat comerțul cu țările Uniunii Europene în anul
2015 l-a depășit în ultimii ani pe cel cu țările CSI, însă în sectoare agricole-cheie pentru economia
Republicii Moldova, precum băuturile alcoolice (vinurile în speță), fructele proaspete, carnea și
produsele din carne, orientarea către piețele tradiționale estice rămâne puternică. Această situație nu
s-a schimbat în aceste sectoare (după cum vom prezenta în rapoartele care urmează), chiar în
condițiile embargourilor impuse de Rusia în 2014 și a începerii implementării ACLAC.

Exportul de produse agroalimenatre din Republica Moldova

Economia naţională nu s-ar putea dezvolta sau diversifica fără integrarea ei în circuitul economic
mondial. Exportul de mărfuri devine astfel mecanismul principal prin care oricare stat se încadrează
în circuitul mondial, reprezentînd transportarea peste hotarele ţării a mărfurilor, serviciilor şi
capitalului în scopul realizării lor pe pieţele de desfacere străine. Exportul apare ca rezultat al
diviziunii mondiale a muncii, iar venitul din exporturi influenţează benefic
indicatorii macroeconomici şi microeconomici.

Conform datelor preliminare ale BNS exporturile de produse agroalimentare realizate în 2016
s-au cifrat la valoarea de 928,7 mil. dolari SUA, cu 1,6% mai mult comparativ cu anul 2015.
Ponderea produselor agroalimentare în anul 2016 a constituit 45,4% față de 46,5 % în anul 2015

Figură 2. Exporturile structurate pe grupe de mărfuri,conform Clasificării Standard de Comerţ

Internaţional în anii 2016-2015

Gradul de influenţă a
grupelor de mărfuri la
2016 Structura, %
creşterea (+), scăderea (-)
importurilor, %
mil. în %
dolari faţă de 2015 2016 2015¹ 2016¹
SUA 2015¹
Export - total 2.045,3 104,0 100,0 100,0 -15,9 4,0
din care:
Animale vii 10,1 99,5 0,5 0,5 0,2 0,0
Carne şi preparate din carne 8,5 95,1 0,5 0,4 -1,1 0,0

3
Produse lactate şi ouă de păsări 18,6 129,4 0,7 0,9 0,0 0,2
Cereale şi preparate pe bază de
172,5 134,0 6,5 8,4 -3,1 2,2
cereale
Legume şi fructe 206,0 81,2 12,9 10,1 -0,6 -2,4
Zahăr, preparate pe bază de zahăr;
52,8 109,9 2,4 2,6 -0,7 0,2
miere
Cafea, ceai, cacao, condimente şi
8,3 116,0 0,4 0,4 0,0 0,1
înlocuitori ai acestora
Hrană destinată animalelor
15,9 100,0 0,8 0,8 -0,2 0,0
(exclusiv cereale nemăcinate)
Produse şi preparate alimentare de 3,0
5,8 0,1 0,3 0,0 0,2
diverse ori
Băuturi (alcoolice şi nealcoolice) 158,1 102,2 7,9 7,7 -1,6 0,2
Tutun brut şi prelucrat 13,6 107,0 0,6 0,7 -0,2 0,0
Seminţe şi fructe oleaginoase 201,5 113,6 9,0 9,9 1,0 1,2
Alte materii brute de origine
2,9 81,6 0,2 0,1 0,0 0,0
animală sau vegetală
Grăsimi şi uleiuri vegetale fixate,
54,1 75,2 3,7 2,6 -0,2 -0,9
brute, rafinate sau fracţionate
¹ În preţuri curente

În anul 2016, comparativ cu anul 2015 s-au marcat creșteri la exporturile de cereale și preparate pe
bază de cereale (+34,0%), produse lactate și ouă de păsări (+29,4%), cafea, ceai, cacao, condimente
şi înlocuitori ai acestora (+16,0%), semințe și fructe oleaginoase (+13,6%), zahăr, preparate pe bază
de zahăr, miere (+ 9,9%), tutun brut şi prelucrat (+7,0%), băuturi alcoolice și nealcoolice (+2,2%),
care au contribuit la majorarea pe total exporturi cu 9,9%.
Totodată, s-au micșorat exporturile de grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau
fracționate (-24,8%), legume și fructe (-18,8%), carne şi preparate din carne (-4,9%), atenuînd astfel
creșterea pe total exporturi cu 6,2%.

Importul de produse agroalimenatre din Republica Moldova

În anul 2016, comparativ cu anul 2015 au sporit importurile de băuturi alcoolice și nealcoolice
(+25,9%), zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (de 2,0 ori), pește, crustacee, moluște (+17,8%),
produse lactate şi ouă de păsări (+14,8%), contribuind la creșterea pe total importuri cu 0,6%.
Totodată, s-au redus importurile de legume și fructe (-18,9%), animale vii (-18,9%), carne şi
preparate din carne (-11,1%), atenuînd majorarea pe total importuri cu 0,7%.

Figură 3. Importurile structurate pe grupe de mărfuri, conform Clasificării Standard de Comerţ

Internaţional în anii 2015-2016

Gradul de influenţă a
grupelor de mărfuri la
2016 Structura, %
creşterea (+), scăderea (-)
importurilor, %
mil. în %
dolari faţă de 2015 2016 2015¹ 2016¹
SUA 2015¹
Import - total 4.020,3 100,8 100,0 100,0 -25,0 0,8
din care:
Animale vii 6,6 80,7 0,2 0,2 -0,2 0,0
Carne şi preparate din carne 25,3 88,9 0,7 0,6 -0,5 -0,1

4
Produse lactate şi ouă de păsări 39,7 114,8 0,9 1,0 -0,2 0,1
Peşte, crustacee, moluşte 43,2 117,8 0,9 1,1 -0,3 0,2
Cereale şi preparate pe bază de
58,2 100,1 1,5 1,4 -0,3 0,0
cereale
Legume şi fructe 95,0 81,1 2,9 2,4 0,0 -0,6
Zahăr, preparate pe bază de zahăr; de 2,0
26,4 0,3 0,7 -0,1 0,3
miere ori
Cafea, ceai, cacao, condimente şi
49,6 112,3 1,1 1,2 -0,2 0,1
înlocuitori ai acestora
Hrană destinată animalelor
27,4 104,7 0,7 0,7 -0,1 0,0
(exclusiv cereale nemăcinate)
Produse şi preparate alimentare
69,3 108,3 1,6 1,7 -0,3 0,1
diverse
Băuturi (alcoolice şi nealcoolice) 49,9 125,9 1,0 1,2 -0,3 0,3
Tutun brut şi prelucrat 58,9 98,7 1,5 1,5 0,0 0,0
Seminţe şi fructe oleaginoase 25,5 108,2 0,6 0,6 0,1 0,0
Alte materii brute de origine
21,9 94,4 0,6 0,5 0,0 0,0
animală sau vegetală
Uleiuri şi grăsimi de origine
1,0 118,7 0,0 0,0 0,0 0,0
animală
Grăsimi şi uleiuri vegetale fixate,
7,2 112,7 0,2 0,2 0,0 0,0
brute, rafinate sau fracţionate
Alte uleiuri si grasimi animale sau
1,9 111,0 0,0 0,0 0,0 0,0
vegetale prelucrate
¹ În preţuri curente

Excedentul balanței comerciale cu produse agroalimentare în anul 2016 a fost de 303,3 mil. dolari
SUA, cu 5,7 mil. dolari SUA (-1,85%) mai mic decât cel înregistrat în anul 2015.

În anul 2016 excedentul balanței comerciale pe produse concrte se prezintă astfel: la cereale şi
preparate pe bază de cereale ân valoare de 114,3 mil. dolari SUA sau cu 4,4% mai mare față de anul
2015, la legume şi fructe în valoare de 114,3 mil. dolari SUA sau cu 18,2% mai mic față de anul
2015, la seminţe şi fructe oleaginoase în valoare de 176,0 mil. dolari SUA sau cu 14,4% mai mare
față de anul 2015, la băuturi (alcoolice şi nealcoolice) în valoare de 108,2 mil. dolari SUA sau cu
6,0% mai mic față de anul 2015, la zahăr, preparate pe bază de zahăr, miere în valoare de 26,4 mil.
dolari SUA sau cu 23,8% mai mic față de anul 2015, la animale vii în valoare de 3,5 mil. dolari
SUA sau cu 179,9% mai mic față de anul 2015,

Concomitent, în anul 2016 s-a înregistrat un deficit al balanței comerciale pe următoarele produse
agroalimentare: la tutun brut şi prelucrat în valoare de 45,3 mil. dolari SUA sau cu 3,5% mai mic
față de anul 2015, la peşte, crustacee, moluşte în valoare de 43,1 mil. dolari SUA sau cu
17,9% mai mare față de cel înregistrat în anul 2015, la cafea, ceai, cacao, condimente şi înlocuitori
ai acestora în valoare de 41,2 mil. dolari SUA sau cu 11,6% mai mare față de anul 2015, la
produse lactate în valoare de 21,1 mil. dolari SUA sau cu 4,4% mai mare față de anul 2015, la
alte materii brute de origine animală sau vegetală produse lactate în valoare de 19,0 mil. dolari
SUA sau cu 3,3% mai mic față de anul 2015, la carne şi preparate din carne în valoare de 16,8 mil.
dolari SUA sau cu 14,% mai mic față de anul 2015.

5
Figură 4. Balanţa comercială structurată pe grupe de mărfuri, conform Clasificării Standard de
Comerţ Internaţional în anii 2015-2016
2015 2016 2016 în % faţă
de 2015
Balanţa comercială – total, mil. dolari SUA -2.020,0 -1.975,0 97,8
din care:
Produse alimentare şi animale vii 58,2 57,8 99,4
Animale vii 1,9 3,5 179,9
Carne şi preparate din carne -19,5 -16,8 86,0
Produse lactate şi ouă de păsări -20,2 -21,1 104,4
Peşte, crustacee, moluşte -36,6 -43,1 117,9
Cereale şi preparate pe bază de cereale 70,6 114,3 161,9
Legume şi fructe 136,7 111,0 81,2
Zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere 34,7 26,4 76,2
Cafea, ceai, cacao, condimente şi înlocuitori ai acestora -36,9 -41,2 111,6
Hrană destinată animalelor (exclusiv cereale nemăcinate) -10,3 -11,6 111,9
Produse şi preparate alimentare diverse -62,0 -63,5 102,3
Băuturi şi tutun 68,1 62,9 92,3
Băuturi (alcoolice şi nealcoolice) 115,1 108,2 94,0
Tutun brut şi prelucrat -47,0 -45,3 96,5
Materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili 119,7 135,4 113,1
Seminţe şi fructe oleaginoase 153,8 176,0 114,4
Alte materii brute de origine animală sau vegetală -19,6 -19,0 96,7
Uleiuri, grăsimi şi ceruri de origine animală sau vegetală 63,0 44,2 70,2
Uleiuri şi grăsimi de origine animală -0,9 -1,0 115,7
Grăsimi şi uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau 65,5 46,9 71,6
fracţionate
¹ În preţuri curente
Dinamica exporturilor de produse agroalimentare în anii 2002-2015 în total și pe grupe de țări este
prezentată în figura 5.
Figură 5. Evoluția indicilor valorici ai exporturilor de produse agroalimentare în anii 2002-2015
(anul precedent=100)

Exportul produselor agroalimentare - total Exportul în stale UE Exportul în statele CSI

200

175 176

150
138 139
125 122
120 121 120
114 117 116
111 110 109 112 111
103 106 107 104 106
100 101 100 98
95 93
89
75
65
58
50
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

6
În anul 2015 exporturile de produse agroalimentare destinate țărilor Uniunii Europene (UE–
28) au însumat 488 mil. dolari SUA (cu 11 % mai mult față de anul 2014), deținînd o cotă de 53,4
% în total exporturi de produse agroalimentare (41,4 – în anul 2014).

În anul 2015 alte state ale lumii au fost prezente în exporturile de produse agroalimentare a
Republicii Moldova cu o pondere de 20,5% (24,0% - în anul 2014), ce corespunde unei valori
de 187 mil. dolari SUA. Exporturile de mărfuri către aceste țări s-au micșorat cu
27%, comparativ cu anul 2014.

Făcînd o comparaţie între volumul produselor agroalimenatre exportate în perioada anilor 2002-
2015, observăm o creştere considerabilă a acestuia pentru periaoda analizată, factor pozitiv în
dezvoltarea economică a ţării noastre. Astfel, exportul total de produse agroalimentare a crescut
de la 357 mil. dolari SUA în anul 2001 la 914 mil. dolari SUA în anul 2015 și 928 mil. dolari
SUA în anul 2016. O dinamică în descreștere a înregistrat ponderea produselor agroalimentare în
exporturile totale, datorită diversificării gamei de produse exportate, de la 63,1% în anul 2001 pînă
la 46,5% în anul 2015.

Figură 6. Exporturile totale și de produse agroalimentare, conform Nomenclatorul mărfurilor în

anii 2001-2015(mln. dolari SUA)

Tendințe contracdictorii au înregistrat exporturile de produse agroalimentare pe principalele grupe

de țări importatoare (vezi figurele 7 și 8).

Astfel, statele CSI pe parcursul anilor 2002-2015, și-au diminuat volumul importurilor de produse
agroalimentare din Republica Moldova, în special din cauza embargoului impus de Federația Rusă.
Astfel, exporul total de produse agroalimentare ân sytatele CSI s-a diminuat de la 276 mil.
dolari SUA în anul 2001 la 239 mil. dolari SUA în anul 2015. O dinamică în descreștere a
înregistrat și ponderea produselor agroalimentare în exporturile totale, de la 80,2% în anul 2001
pînă la 48,5% în anul 2015.

7
Figură 7. Exporturile totale și de produse agroalimentare în țările CSI, conform Nomenclatorul
mărfurilor în anii 2001-2015 (mln. dolari SUA)

Referitoa la statele UE putem constata pentru perioada anilor 2002-2015 o creştere considerabilă și
continuu a importurilor de produse agroalimentare din Republica Moldova. Astfel, exporul total de
produse agroalimentare a crescut de la 62 mil. dolari SUA în anul 2001 la 488 mil. dolari SUA
în anul 2015. O dinamică pozitivîă a înregistrat ponderea și produselor agroalimentare în
exporturile totale, datorită diversificării gamei de produse exportate, de la 34,2% în anul 2001 pînă
la 40,1% în anul 2015.

Figură 8. Exporturile totale și de produse agroalimentare în țările UE, conform Nomenclatorul

mărfurilor în anii 2001-2015 (mln. dolari SUA)

Schimburile comerciale cu produse agroalimentare între Republica Moldova și statele UE în ultimul

deceniu în general și-au menținut poziția de stabilitate. Astfel, conform datelor BNS, ponderea
exporturilor cu produse agroalimentare din exportul total spre țările membre UE în anul 2001

8
constituie 34,2%, urmată de o ușoară creștere până la 37,2% în 2002 și continuând cu o micșorare a
acestora, în anul 2004 ajungând până la 24,7%. Dar din anul 2008 se înregistreazî o continie
creștere a ponderii produselor agroalimentare in totalul exprturilor către statele UE, care a constituit
în anul 2015 cota de 40,1% față de 22,9% în anul 2008.

Dacă analizăm ponderea principalelor grupe de state ca destinație a exporturilor autohtone de

produse agroalimentare, putem constata că de finele anului 2005, peste 36% din exporturile
Republicii Moldova erau orientate deja spre piața comunitară, datorită reorientării comerțului
autohton dinspre statele CSI spre cele comunitare și acordării GSP plus și ATP de UE țării noastre.

Figură 9. Structura importurilor pe grupe de țări conform Nomenclatorul mărfurilor

în anii 2001-2015 (%)

Exportul în stale UE Exportul în statele CSI Exportul în alte state ale lumii

2015 53.4 26.1 20.5

2014 41.4 34.5 24.0

2013 37.4 39.0 23.6

2012 38.6 46.3 15.1

2011 41.7 46.8 11.5

2010 29.8 53.9 16.4

2009 32.7 54.5 12.7

2008 31.5 55.4 13.1

2007 35.5 53.9 10.6

2006 36.3 53.3 10.5

2005 20.7 72.5 6.8

2004 18.8 75.8 5.4

2003 21.2 74.0 4.8

2002 21.2 70.3 8.4

2001 17.5 77.4 5.1

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Începând cu anul 2011, ponderea exporturilor în UE din totalul exporturilor de produse

agroalimentare autohtone a început să crească treptat, ca urmare a îmbunătățirii competitivității
produselor autohtone în competiție pe piața comunitară și datorită conformării producătorilor
autohtoni cu standardele înalte de calitate ale UE.

9
Astfel, conform datelor BNS, în anul 2011 exporturile de produse agroalimentare către țările UE au
reprezentat 41,7% din exportul total de produse agroalimentare al Republicii Moldova, dacă în anul
2014 exporturile către țările UE au reprezentat 41,4%, în anul 2015 deja au constituit 53,4 % cu un
grad înalt de acoperire a importurilor cu exporturi.

În ultimii ani, partenerii principali în derularea comerțului cu produse agroalimentare dintre

Republica Moldova și UE sunt: România, Polonia, Italia, Germania, Franța, Spania, Bulgaria și
Olanda. Putem estima și pe viitor o majorare semnificativă a exporturilor de produse agricole şi
alimentare din Republica Moldova către UE, şi o reducere a exporturilor spre ţările din afara UE.
Comerțul exterior cu produse agroalimentare al Republicii Moldova este în mare parte direcționat
spre piața comunitară. Dezvoltarea continuă a relațiilor comerciale dintre Republica Moldova și UE
va fi asigurată prin semnarea ALSAC.

Datele EUROSTAT arată că UE este cel mai mare importator de produse agroalimentare din lume.
Acest fapt va determina ca peste 60% din exporturile cu produse agroalimentare ale Republicii
Moldova să fie îndreptate către piața comunitară. Dar pentru aceasta este necesar ca producătorii
autohtoni să cunoască profund standardele de calitate europene, să omologeze și să certifice
propriile produse conform acestor standarde.

Date concrete privind evoluţia exportului de produse agroalimentare în anii 2001-2015 se pot afla
din figura 10, care indică cifrele exacte pe diferite categorii de mărfuri exportate.

Figură 10. Exporturile structurate pe grupe de mărfuri,conform Clasificării Standard de Comerţ

Internaţional în anii 2001-2015
Cod 2001 2011 2012 2013 2014 2015
NM
EXPORT - total 565494,9 2216815,0 2161880,0 2428303,0 2339529,6 1966837,2
I. Animale vii şi 18274,6 38042,9 37816,9 37166,5 59732,5 37510,9
produse ale regnului
animal
01 Animale vii 512,3 8169,6 8721,7 7174,9 6416,2 10131,0
02 Carne şi organe 6686,1 21548,3 21552,0 18770,8 35296,9 8885,1
comestibile
03 Peşte şi crustacee, 143,6 67,3 64,2 9,4 8,3 94,4
moluşte şi alte
nevertebrate acvatice
04 Lapte şi produse 10919,4 8038,4 7243,4 10946,2 17893,3 18107,3
lactate; ouă de păsări;
miere naturală;
produse comestibile
de origine animală,
nedenumite şi
necuprinse în altă
parte
05 Alte produse de 13,2 219,3 235,6 265,2 117,8 293,1
origine animală,
nedenumite şi
necuprinse în altă
parte
II. Produse ale regnului 78765,4 470995,0 360469,6 507045,5 549667,3 501700,5
vegetal

10
06 Plante vii şi produse 416,9 1924,5 2115,1 1851,9 1170,2 1684,3
de floricultură;
tuberculi, rădăcini şi
alte părţi similare de
plante, flori retezate şi
alte verdeţuri
decorative floricole
07 Legume, plante, 3120,6 24853,4 16967,8 12554,8 15047,4 9183,1
rădăcini şi tuberculi
alimentari
08 Fructe comestibile şi 24079,1 186959,9 202319,8 203966,7 194012,8 194658,7
nuci; coji de citrice şi
de pepeni
09 Cafea, ceai, mate şi 7,4 345,2 12,7 253,6 511,1 1505,8
condimente
10 Cereale 18562,2 71952,1 36507,5 120763,3 181243,1 113859,8
11 Produse ale industriei 227,7 3288,1 2262,5 968,9 2562,3 1676,7
morăritului; malţ;
amidon; inulină;
gluten de grîu
12 Seminţe şi fructe 32336,6 181520,9 99887,3 166633,4 154210,2 178181,7
oleaginoase; seminţe
şi fructe diverse;
plante industriale şi
medicinale; paie şi
furaje
13 Lac; gume, răşini şi 10,0 0,9 53,5 4,9 2,4 74,4
alte seve şi extracte
vegetale
14 Materiale pentru 4,9 150,0 343,4 48,0 907,8 876,0
împletit şi alte
produse de origine
vegetală, nedenumite
şi necuprinse în altă
parte
III. Grăsimi şi uleiuri de 8239,1 77486,1 89708,7 44040,0 77522,5 72012,4
origine animală sau
vegetală şi produse
ale disocierii lor;
grăsimi alimentare
prelucrate; ceară de
origine animală sau
vegetală
15 Grăsimi şi uleiuri de 8239,1 77486,1 89708,7 44040,0 77522,5 72012,4
origine animală sau
vegetală şi produse
ale disocierii lor;
grăsimi alimentare
prelucrate; ceară de
origine animală sau
vegetală
IV. Produse alimentare; 251578,0 330579,1 390885,9 427293,5 378428,7 303264,9
băuturi alcoolice,
fără alcool oţet;
tutun
16 Preparate din carne, 4347,0 33,3 136,1 22,1 288,2 12,0
din peşte sau din
crustacee, moluşte sau
alte nevertebrate

11
 acvatice

17 Zahăr şi produse 9477,2 14576,8 35029,0 30537,3 55769,6 38520,7

zaharoase
18 Cacao şi produse din 532,3 2694,6 3592,2 5936,1 6188,2 5488,0
cacao
19 Preparate pe bază de 1786,8 11500,2 13444,6 17553,9 17207,1 13394,7
cereale, făinuri,
amidonuri sau lapte;
produse de patiserie
20 Preparate din legume, 34027,6 68768,4 60371,6 76068,1 59665,1 49883,0
fructe sau din alte
părţi de plante
21 Preparate alimentare 497,9 5473,8 7615,6 9648,9 7766,0 7500,8
diverse
22 Băuturi alcoolice, fără 174733,4 181313,4 214968,1 252300,2 193736,2 160017,4
alcool şi oţeturi
23 Reziduuri şi deşeuri 1749,9 17494,7 21515,5 9715,7 21110,9 15771,4
ale industriei
alimentare; nutreţuri
pentru animale
24 Tutun şi înlocuitori de 24425,9 28723,9 34213,2 25511,2 16697,4 12676,9
tutun prelucraţi

În perioada anilor 2001-2015, la export au dominat tranzacțiile comerciale cu ”produse vegetale”;

cu ”produse alimentare; băuturi alcoolice, fără alcool, oțet”, ”grăsimi și uleiuri de origine animală
sau vegetală și produse ale disocierii lor; grăsimi alimentare prelucrate; ceară de origine animală sau
vegetală”. O pondere mai mică revine tranzacțiilor cu ”animale vii și produse ale regnului animal”.

Exporturile cu produse ale ”regnului vegetal” s-au majorat de circa 6,4 ori în perioada 2001-2015,
de la 78,8 mil. USD la 501,7 mil. USD.

Din produsele vegetale o pondere mai mare la export revine mărfurilor din categoria ”fructe
comestibile și nuci”, ”semințe și fructe oleaginoase” și ”cereale”. Exporturile de ”fructe comestibile
și nuci” au înregistrat creșteri în perioada 2001-2015, de la 24,1 mil. dolari SUA în anul 2001 până
la 194,7 mil. dolari. SUA ân anul 2015. În același timp, ponderea acestora în exporturile
agroalimentare totale a crescut de la 4,3% la 9,9%.

Exporturile de mărfuri din grupa ”semințe și fructe oleaginoase” în perioada 2001-2015 au crescut
de circa 5,5 ori, de la 32,3 mil. dolari SUA la 178,2 mil. dolari SUA, cu ușoare variații de
descreștere în anii 2002 și 2007. În anul 2014 a urmat o perioadă de recesiune a exporturilor din
această categorie de mărfuri, acestea micșorându-se cu 7,5% fașă de anul 2013.

Exporturile de mărfuri din grupa ”cereale” în perioada 2001-2015 au crescut de circa 6,1 ori, de la
18,6 mil. dolari SUA la 113,9 mil. dolari SUA, iar cele mai mari exporturi de cereale au fost
realizate în anul 2014 (181,2 USD), cu circa 59% mai mult față de anul 2015 și circa 9,8 ori față de
anul 2001. În anul 2015 ponderea acestora în exporturile agroalimentare autohtone a înregistrat
nivelul de 5,8%.

Exporturile din grupul de mărfuri ”produse alimentare; băuturi alcoolice, fără alcool, oțet” au
înregistrat variații contradictorii în perioada 2001-2015, astfel a fost o creștere de la 174,7 mil.
dolari SUA în anul 2001 până la 252,3 mil. dolari SUA în anul 2013, ca ultimii ani să se
înregistreze o dinamică negativă până la 160.0 mil. dolari SUA în anul 2015.

12
O tendință similară au înregistrat și preparatele din legume, fructe sau alte părți de plante. Astfel,
exporturile de preparate din legume, fructe sau alte părți de plante au crescut în perioada 2001-2013
de circa 2,3 ori de la 34,0 mil. dolari SUA până la 76,1 mil. dolari SUA, ca următorii ani să se
diminueze până la 49,8 mil. dolari SUA în anul 2015.

Potrivit datelor BNS, în perioada 2001-2010 exporturile din categoria mărfurilor ”animale vii și
produse ale regnului animal” au crescut esențial – de la 0,5 mil. dolari SUA în anul 2001 până la
10,1 mil. dolari SUA în anul 2015.

În perioada anilor 2001-2015 au crescut exporturile din categoria ”lapte și produse lactate; ouă de
păsări; miere naturală” de la 10,9 mil. dolari SUA până la 18,2 mil. dolari SUA (cu circa 166%). În
anii 2001-2011 a urmat o stagnare a exporturilor din această categorie de mărfuri, fiind urmată apoi
de o creștere de până la 18,1 mil. Dolari SUA în anul 2015.

Exporturile din categoria de mărfuri ”grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală și produse
ale disocierii lor; grăsimi alimentare prelucrate; ceară de origine animală sau vegetală” destinate
spre export în țările UE, în perioada 2001-2012 atestându-se o majorare semnificativă a acestora de
circa 36 ori, de la 2,4 mil. USD la 86,4 mil. USD.

Valoarea a cinci sectoare (semințe și fructe oleaginoase, băuturi alcoolice și nealcoolice, fructe și
nuci, cereale și preparate din legume, fructe și nuci) domină în exportul de produse agricole și
procesate. În trei din aceste cinci grupe de produse ponderea exporturilor moldovenești în UE este
mai mare decât cea a exporturilor în lume. Acest lucru se aplică în special în cazul cerealelor și
indică faptul că barierele de acces pe piața UE privind regimul sanitar și fitosanitar nu mai prezintă
impedimente pentru exportatorii moldoveni.20

Există o serie de produse care indică un nivel înalt de bariere ce împiedică accesul pe piața UE. În
special, acest lucru este valabil pentru carne și animale vii, care nu sunt exportate în UE. Dintre
toate produsele de origine animalieră, doar peştele şi crustacee, moluşte şi alte nevertebrate
acvatice, laptele şi produsele lactate, ouăle de păsări, miere naturală din Republica Moldova sunt
exportate în UE.

Produsele autohtone vor avea şanse mai mari de succes în cazul în care producătorii şi exportatorii
vor optimiza preţurile (în mod rezonabil) cu cerințele piețelor externe, vor semna contracte pe
cantităţi mari şi pe termen de lungă durată; vor asigura campanii de promovare și publicitare
eficiente.

Produsele autohtone vor putea penetra cu mai mare succes şi plenar pe piaţa ţărilor de acreditare ale
UE doar în cazul organizării campaniilor publicitare, prezentării mărfurilor autohtone la târgurile şi
expoziţiile internaţionale pe pieţele ţintă. Este necesar promovarea celor mai specifice produse ale
ţării noastre cu brand-ul naţional. Respectarea acestor condiţii de către producătorii autohtoni, va
asigura creşterea exportului moldovenesc şi a imaginii produselor pe pieţele ţintă pe termen lung.

Oportunitatea pe care o oferă piaţa europeană ca urmare a semnării Acordului de asociere între UE
și Republica Moldova merită a fi valorificată pe deplin de către producătorii şi exportatorii
moldoveni. Pentru a obține o creștere a exporturilor cu produse agroalimentare, există necesitatea
de diversificare și creștere a accesului la piețele de valoare înaltă. Creșterea exporturilor către UE ar
contribui la realizarea acestei diversificări și la orientarea accesului la piețele de valoare înaltă.
Provocarea cu care se confruntă Republica Moldova este datorită cerințelor lanțurilor globale de
aprovizionare cu produse agroalimentare.

Petru Avasiloaie
Sef-adjunct al Direcției dezvoltare rurală, statistică agricolă și marketing

13