LUCRAREA CS 13

INVERTORUL MONOFAZAT ÎN PUNTE

1. Obiectul lucrării

În cadrul lucrării se studiază un invertor monofazat în punte construit pe baza schemei

Bedford - McMurray. Invertorul are puterea nominală 2 kVA, tensiunea de alimentare
110Vcc ± 10%, tensiunea de ieşire 170V ÷ 240Vc.a. şi frecvenţa reglabilă 45Hz ÷ 55Hz.
Invertorul a fost construit pentru a fi utilizat ca sursă de tensiune alternativă cu
frecvenţa constantă f=50Hz.
Schema secţiunii de forţă a invertorului este prezentată în figura 1.

+
T1 u T1 T4
+
* + D1 C 1 C4 D4 + *
-
L 1a L 2b
Ui L 1 -
-
-
- L2
L1b i C3 T.R. L2a
+ uS
* + + *
T3 D3 C3 - u C3 C2 D2
F T2
-
1L 2 2L 2
u ies

Fig. 1. Secţiunea de forţă a inverorului monofazat în punte.

Sarcina se conectează în secundarul transformatorului TR, fiind alimentată cu

tensiunea uS . Condensatoarele Ck (k=1 ÷ 4) şi bobinele cu priză mediană de inductivitate L1 şi
L2 formează circuite de stingere ale tiristoarelor Tk . Diodele Dk sunt diode de regim liber,
fiecare conducând curentul când acesta are sens opus curentului direct prin tiristoarele Tk .
La acest tip de invertor se comandă aprinderea tiristoarelor T1 şi cu o întârziere θ , T2
iar după o semiperioadă a tiristoarelor T3 şi după θ T4 , astfel încât în secundarul
transformatorului TR se obţine o tensiune alternativă dreptunghiulară uS cu paliere de valoare
nulă, aşa cum se vede în figura 2 (deasupra diagramei uS s-au indicat şi semiconductoarele
care conduc în fiecare interval de timp).
În figura 2 sunt prezentate formele de undă importante ale mărimilor pentru schema
din figura 1 pentru a se putea înţelege funcţionarea; uCT ,T şi uC sunt tensiunile de comandă
1 3 ,
T4 T2

ale tiristoarelor.
Dacă in conducţie se află tiristoarele T1 şi T2 , atunci C1 şi C2 au la borne tensiune nulă,
iar C3 şi C4 se încarcă cu polaritatea din figura 1. Curentul de sarcină activ se închide pe
traseul borna "+", tiristorul T1 , bobina de stingere L1a , primarul TR, bobina de stingere L2a ,
tiristorul T2 , borna "-" şi tensiunea uS este pozitivă. În momentul t1 se dă comanda de
amorsare tiristorului T3 . Începe un proces de comutaţie a conducţiei de pe T1 pe T3 .
Condensatorul C3 se descarcă oscilant pe circuitul C3 , L1b , T3 .

102
 Fig. 2. Formele de undă la invertorul monofazat
în punte (schema Bedford - Mc.Murray).

Tiristorul T1 este blocat ca urmare a polarizării inverse cauzate de potenţialul pozitiv

aplicat în catod, potenţial datorat tensiunii induse în bobina L1a ca urmare a cuplajului
magnetic între L1a şi L1b . Energia acumulată în bobina de stingere L1b determină intrarea în
conducţie a diodei D3 . Fiind în conducţie D3 şi T2 , tensiunea la bornele sarcinii uS = 0.
Curentul care circulă prin primarul transformatorului nu se închide prin sursa de curent
continuu.
La momentul t2 se dă comanda de amorsare tiristorului T4 şi începe procesul de
comutare a conducţiei de pe T2 pe T4 . Condensatorul C4 se descarcă oscilant pe circuitul C4 ,
L2b , T4 , tensiunea indusă în L2a blocându-l pe T2 . Energia magnetică acumulată în L2b

103
determină intrarea în conducţie a diodei de regim liber D4 . Până la eliminarea energiei
magnetice stocate în bobinele de comutaţie sunt în conducţie diodele D3 , D4 . Tensiunea uS la
bornele sarcinii şi-a schimbat semnul în timp ce curentul prin sarcină contină să aibă acelaşi
sens, fiind un curent reactiv. Apoi rămân în conducţie tiristoarele T3 şi T4 , tensiunea pe
sarcină rămâne negativă şi curentul prin sarcină îşi schimbă semnul devenind activ.
La momentul t 3 începe comutarea conducţiei de pe T3 pe T1 şi fenomenele sunt
similare cu cele descrise anterior. Schema Bedford - Mc.Murray are două dezavantaje
importante:
- energia înmagazinată în condensatoarele de stingere şi nefolosită în procesul de
stingere nu este recuperată, ci disipată în elementele de circuit;
- curentul de sarcină străbate bobinele de stingere.
Tensiunile de comandă uC (fig. 2) pentru aprinderea tiristoarelor sunt furnizate de un
etaj de comandă a cărui schemă bloc este prezentată în figura 3.

Limitare
unghi pornire

Comanda Generator Distribuitor Formator la

frecven¡ei impulsuri impulsuri de
de tact de tact impulsuri tiristoare

Comanda
amplitudinii

Fig. 3. Schema funcţională a blocului de comandă.

Aşa cum se arată în figura 1, partea de forţă a invertorului mai conţine şi filtrul F
datorită căruia tensiunea uies este sinusoidală.

2. Descrierea montajului

Se va efectua montajul prezentat în figura 4, unde R este un reostat de 180Ω, 3A, L o

bobină cu miez de fier, A1 un ampermetru feromagnetic de 10A, DT un divizor de tensiune,
OSC un osciloscop catodic şi V1 un voltmetru feromagnetic.

+ + 1L 2
A1
RED 110V= R L
- - INVERTOR V1
3L 2
220V~
4L 2 2L 2
DT OSC

Fig. 4. Schema de montaj a invertorului monofazat în punte Bedford-McMurray.

Invertorul se alimentează între bornele "+" şi "-" cu tensiunea continuă de 110V

furnizata de redresorul necomandat RED. Bornele 3L2 şi 4L2 se conectează la reţeaua de

104
curent alternativ 220V, 50Hz. Bornele "+","-", 3L2 , 4L2 sunt în interiorul dulapului invertor.
Bornele 1L2 şi 2 L2 sunt bornele de ieşire ale filtrului F.
Panoul frontal al inverorului este arătat în figura 5.

V A K

1
0 2 1

ARMARE RELEU
TENSIUNE MINIMÅ

Fig. 5. Panoul frontal al invertorului.

Bornele de test din diferite puncte ale părţii de forţă (fig. 1) sunt conectate la o placă
izolantă aflată pe partea laterală a dulapului invertor. Notatiile sunt cele din figura 1.

3. Chestiuni de studiat

Se vor studia:
3.1. Construcţia invertorului.
3.2. Pornirea invertorului.
3.3. Reglajul tensiunii de ieşire.
3.4. Vizualizarea şi măsurarea tensiunilor de comandă ale tiristoarelor, tensiunilor
anod-catod ale tiristoarelor, tensiunilor la bornele bobinelor şi condensatoarelor de comutaţie,
tensiunea de ieşire din invertor şi tensiunea de sarcină (după filtrul de ieşire).
3.5. Caracteristica externă a invertorului funcţionând cu sarcină rezistivă şi rezistiv -
inductivă.
3.6. Dimensionarea elementelor din circuitul de stingere.

Datele obţinute din măsurări se vor trece in tabelul 1.

Tabelul 1.
Aparatul A1 V1
Nr. Mårime
mås. måsuratå I ie¿ U ie¿
Felul
måsurårii Unit.
A V

105
4. Modul de experimentare

4.1. Se deschide dulapul invertor şi se identifică părţile componente ale schemei de

forţă şi blocul de comandă.
4.2. După efectuarea montajului din figura 4 se porneşte redresorul RED. Se apasă
apoi butonul 1 (fig. 5) armându-se releul de tensiune minimă. Prin trecerea comutatorului K
(fig. 5) pe pozitia 1, invertorul începe să funcţioneze. Voltmetrul şi ampermetrul de pe panoul
frontal indică tensiunea la ieşirea invertorului, respectiv curentul prin sarcină. Curentul
maxim admisibil pe care îl poate debita inverorul este aproximativ 9A.
Invertorul este prevăzut şi cu posibilitatea AAR (anclanşare automată a rezervei), ceea
ce semnifică conectarea automată a consumatorilor alimentaţi de la invertor la reţeaua
industrială 220V/50Hz în cazul dispariţiei tensiunii la ieşirea invertorului. Pentru verificarea
funcţionării in regim AAR se procedează astfel: Se trece comutatorul K de pe poziţia 1 pe
poziţia 0. Se apasă butonul 1. Se închide comutatorul tensiunii alternative a pupitrului de
alimentare aplicând tensiunea alternativă de 220V la bornele 3L2 , 4L2 ale invertorului. Se
porneşte invertorul trecând comutatorul K în poziţia 1 şi apoi în poziţia 2. Poziţia 2 este
poziţia de funcţionare în regim AAR. Se deconectează tensiunea continuă de alimentare a
invertorului deconectându-se redresorul RED. Se observă că ampermetrul A1 continuă sa
indice, ceea ce înseamnă alimentarea consumatorilor de la reţeaua industrială.
4.3. Reglarea tensiunii la ieşirea invertorului se face cu ajutorul potenţiometrului
"REGLAJ TENSIUNE" montat pe placa circuitului imprimat al blocului de comandă (aflat în
interiorul dulapului invertor). Valoarea tensiunii de ieşire a invertorului se poate citi la
voltmetrul V sau la voltmetrul V1 .
4.4. Vizualizarea şi măsurarea diverselor tensiuni din cadrul secţiunii de forţă a
invertorului se face cu ajutorul osciloscopului catodic conectat la ieşirea unui divizor de
tensiune DT (fig. 4). Punctele de măsură sunt accesibile pe o placă izolantă prevăzută cu
borne, aflată pe partea laterală a dulapului invertor. Se vor reprezenta grafic pe hârtie
milimetrică formele de undă vizualizate şi se vor compara cu cele din figura 2.
Pentru tensiunea uS se va măsura pauza θ şi se va nota cu cât variază lăţimea pulsului
dreptunghiular al acestei tensiuni când se conectează reostatul de sarcină, invertorul
funcţionând anterior în gol.
La măsurarea tensiunii uT1 se va evidenţia valoarea timpului de aplicare a tensiunii
inverse.
4.5. Caracteristica externă a inverorului se ridică prin puncte, reglând rezistenţa de
sarcină şi notându-se indicaţiile aparatelor A1 şi V1 . Datele se trec în tabelul 1. Caracteristicile
se reprezintă grafic pe hârtie milimetrică.
4.6. Dimensionarea elementelor circuitului de stingere se face astfel incât să se
asigure timpul de stingere al tiristoarelor în condiţiile cele mai grele de comutaţie (tensiune
minimă de alimentare, curent maxim de comutat) şi să se asigure energia minimă de
comutaţie atât în regimul nominal de sarcină cât şi în regimul de suprasarcină.
Condensatorul de stingere se calculează cu relaţia:
t ⋅I
C1 = 4. 2 rev 0 (1)
Ui min
iar inductivitatea bobinei de stingere:
trev ⋅Ui min
L1a = 4. 2 (2)
I0
unde: trev este timpul de revenire al tiristorului trev = 1. 5 ⋅ tq

106
 tq este timpul de revenire propriu-zis (de dezamorsare) a tiristorului, dată de
catalog.
Ui min este tensiunea minimă de alimentare a invertorului: Ui min = Ui − 10 % ⋅Ui
S
I0 este curentul de sarcină: I 0 = n
Ui min
Sn este puterea nominală a invertorului
L1 = 2L1a (3)

5. Întrebări recapitulative

5.1. Explicaţi modul de funcţionare al invertorului.

5.2. Arătaţi cum trebuie să fie polarizate secţiunile bobinei de comutaţie şi
explicaţi de ce?
5.3. Ce condiţii trebuie să îndeplinească elementele circuitului de stingere ?
5.4. De ce tensiunea de ieşire uS are pauze ?
5.5. De ce se utilizează filtrul F ? Ce tip de filtru de reţea este ?
5.6. Cum este curentul de sarcină pe durata unei semiperioade ?
5.7. De ce se foloseşte transformatorul TR ?
5.8. Care sunt avantajele şi dezavantajele schemei Bedford - McMurray ?

107