Dumitru Elena - clasa a XII-a C

APLICAȚII ALE EFECTULUI LASER

Introducere

Au trecut aproape 100 de ani de când părintele „laserului” A. Einstein, a câştigat

premiul Nobel pentru cercetările sale asupra efectului fotoelectric. Două dintre
lucrările lui Einstein din 1905 erau teorii asupra atomilor şi moleculelor, deşi la acea
vreme mai erau oameni de ştiinţă care nu credeau în existenţa acestora.
Principiile de funcţionare ale laserului au fost enunţate în 1916 de Albert Einstein,
printr-o evaluare a consecinţelor legii radiaţiei a lui Max Planck şi introducerea
conceptelor de emisie spontană şi emisie stimulată. Aceste rezultate teoretice au fost
uitate însă până după cel de-al doilea război mondial.
În 1953 fizicianul american Charles Townes şi, independent, Nikolai Basov şi
Aleksander Prohorov din Uniunea Sovietică au reuşit să producă primul maser, un
dispozitiv asemănător cu laserul, dar care emite microunde în loc de radiaţie laser,
rezultat pentru care cei trei au fost răsplătiţi cu Premiul Nobel pentru Fizică în 1964.
Primul laser funcţional a fost construit de Theodore Maiman în 1960 şi avea ca
mediu activ un cristal sintetic de rubin pompat cu pulsuri de flash. Primul laser cu gaz
a fost construit de fizicianul iranian Ali Javan în 1960 folosind un amestec de heliu şi
neon, care producea un fascicul cu lungimea de undă de 1,15 μm (infraroşul apropiat),
spre deosebire de laserii actuali cu He-Ne care emit în general în domeniul vizibil, la
633 nm.
Cercetările desfăşurate de Ion I. Agârbiceanu în fizică şi spectroscopie au
cunoscut o amplificare substanţială din 1956, prin înfiinţarea Institutului de Fizică din
Bucureşti şi a laboratorului de metode optice și fizică nucleară. În 1963, a fost
construit în acest laborator, sub îndrumarea lui Ion I. Agârbiceanu, primul laser
românesc cu gaz, după o concepţie originală, brevetată. Pentru meritele sale ştiinţifice
a fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1963, a lucrat în Grupul
European de Spectroscopie Atomică, a fost reprezentantul României la Uniunea
Internaţionala de Fizică Pură şi Aplicată.
Principial, un oscilator laser este format din trei elemente principale: mediul activ
în care se produce inversia de populaţi, un mecanism de excitare şi un rezonator optic
care suportă frecvenţa de oscilaţie furnizând reacţia pozitivă pentru amplificarea
radiaţiei emise spontan într-un mod particular al rezonatorului .

Tipuri de lasere

1
Dumitru Elena - clasa a XII-a C

Lasere solide
Cele mai obișnuite lasere solide au ca
mediu rubinul sau cristale sau sticle de
neodim. Marginile bucăților de cristale
sunt fabricate din două suprafețe paralele
acoperite cu o peliculă neferoasă extrem
dereflectorizantă. Laserele solide oferă
cea mai mare putere și sunt utilizate
în mod normal
într-o manieră pulsată pentru a genera o
explozie de lumină de scurtă durată.
Absorbția este realizată cu lumină din
tuburi de xenonsau lămpi cu arc.

Lasere cu gaz
Mediul unui laser cu gaz poate fi un gaz
pur, un amestec de gaze sau chiar vapori
de metal și este întâlnit adeseori în
„neoane”.
Laserele cu gaz sunt acționate cu lumină
ultravioletă, raze electronice, curent
electric sau reacții chimice.

Laserele cu semiconductori
Cel mai compact dintre lasere, laserul cu
semiconductori constă, în general, dintr-un
amestec de semiconductori cu proprietăți de
conducere a curentului diferite.
Cavitatea laserului este marginită de două
plăci reflectorizante. Arseniura de galiu este
cel mai folosit semiconductor.

2
Dumitru Elena - clasa a XII-a C

Laserele cu electroni liberi

Aceste lasere folosesc electroni
neataşaţi de atomi ce sunt excitaţi
prin unde magnetice. Studiul
acestui tip de laser a fost dezvoltat
încă din 1977 și a devenit un
important instrument de cercetare.
Teoretic astfel de lasere, pot
acoperi întreg spectrul, de la
infraroşu la raze X și sunt
capabile să producă raze de putere
foarte mare.

Aplicații

Tratament termic

Tratarea termică cu lasere permite durificarea selectivă a suprafeţei împotriva uzurii,

cu puțină sau deloc denaturare a componentei.
În mod obișnuit, emitanţe între 500-5000 W/cm^2 satisfac constrângerile
termodinamice și permit încălzirea rapidă a suprafeței și aportul de căldură totală
minimă necesară. Pentru tratamentul termic general, un fascicul pătrat sau
dreptunghiular uniform este una dintre cele mai bune opțiuni.

Reflector lunar cu laser

Când astronauții de pe Apollo au vizitat luna, au plantat matrice retroreflectoare

pentru a face posibil experimentul reflectorului lunar cu laser. Fasciculele laser sunt
concentrate prin telescoape mari de pe Pământ spre matrice, și timpul necesar pentru
fascicul pentru a fi reflectat înapoi pe Pământ a fost măsurat pentru a determina
distanța dintre Pământ și Lună cu mare precizie.

Fotochimie

3
Dumitru Elena - clasa a XII-a C

Unele sisteme laser, prin procesul de blocaj de mod, poate produce impulsuri de
lumină extrem de scurte – de ordinul picosecundelor sau femtosecundelor (10−12 –
10−15 secunde). Asemenea impulsuri pot fi utilizate pentru a iniția și analiza reacțiile
chimice, o tehnică cunoscută sub numele de fotochimie. Scurte impulsuri pot fi
folosite pentru a sonda procesul de reacție la o rezoluție temporală foarte mare,
permițând detectarea moleculelor intermediare de scurtă durată. Această metodă este
deosebit de utilă în biochimie, unde este folosit pentru a analiza datele de pliere şi
funcţia proteinei.

Scanere de coduri de bare laser

Scanere de coduri de bare laser sunt ideale pentru aplicații care necesită viteză mare
de citire de coduri liniare sau simboluri suprapuse. Din produse mici pentru aplicații
OEM integrate până la scanere de coduri de bare laser masive de uz industrial, există
o gamă largă de produse de calitate pentru a citi coduri de bare liniare și simboluri, cu
caracteristici cum ar fi citirea de mare viteză, domeniu larg de vizualizare,
reconstrucție a simbolului, și tehnologie de decodare agresivă.

Răcire cu laser

O tehnică de succes recent este răcirea cu laser. Acest lucru implică o capcană
atomică, o metodă unde mai mulţi atomi sunt limitaţi într-un aranjament cu formă
specială de câmpuri electrice și magnetice. Folosind lungimi de undă speciale ale
luminii laser pentru ioni sau atomi aceştia sunt încetiniţi, fiind astfel răciţi. Deoarece
acest proces este continuat, aceştia sunt cu toţii încetiniţi și ajung la același nivel de
energie, formând un aranjament neobișnuit al materiei cunoscut sub numele
de condensat Bose-Einstein.

Microscopie

Microscopia confocală de scanare cu laser și microscopia de excitaţie a doi fotoni fac

uz de lasere pentru a obtine imagini ne-blurate de eşantioane groase la diferite
adâncimi. Microdisecţia de captură cu laser utilizează lasere pentru a obţine populaţii
de celule specifice de la o secțiune de țesut sub vizualizare microscopică.

Medicină

4
Dumitru Elena - clasa a XII-a C

Tehnica laser se întrebuinţează pe larg în chirurgie şi în terapie. Cu raza laser

introdusă prin pupilă „se sudează” retina desprinsă de pe globul ochiului şi se
corectează defectele de vedere. Intervenţiile chirurgicale efectuate cu „bisturiul laser”
traumatizează mai puţin ţesuturile vii. În plus, radiaţia laser de mică putere grăbeşte
cicatrizarea rănilor şi exercită o influenţă asemenea acupuncturii. În ingineria genetică
şi nanotehnologii [4] (tehnologii care operează cu obiecte de dimensiunile 10-9 m), cu
ajutorul laserului se taie şi se combină fragmente de gene, molecule biologice şi
obiecte cu dimensiuni de ordinul milionimilor de milimetru.

Calculatoare
Se conturează apariţia unei noi generaţii de calculatoare, calculatoarele optice, a căror
construcţie şi principiu de funcţionare diferă mult de cele ale calculatoarelor
electronice. În prezent există diverse proiecte de realizare a acestui nou tip de
calculatoare. Viitoarele calculatoare vor avea dimensiuni mult mai mici decât cele
electronice, iar informaţiile obţinute, prelucrate şi redate de calculatoarele optice nu
vor mai fi triate după adresă, ca în calculatoarele electronice, ci după imagini. Aceasta
înseamnă că datele nu mai sunt tratate separat, fiecare în parte, ci există posibilitatea
prelucrării lor în grup, calculatorul optic putând memora dintr-o singură „privire” o
mare cantitate de informaţii. În memoria noilor calculatoare informaţiile sunt reţinute
sub formă de imagini. Se vorbeşte deja de o logică a imaginilor şi de o aritmetică a
imaginilor. Calculatoarele optice vor avea o memorie imensă, capabilă să cuprindă o
cantitate de informaţii echivalentă cu cea conţinută într-o bibliotecă cu milioane de
volume, precum şi o viteză fantastică, de circa 1013 – 1014 operaţii pe secundă!

Concluzii

Domeniile de utilizare a laserului, deloc complete, punctate mai sus ilustrează acea
imensă influenţă pe care o exercită laserul în dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii, precum şi
în viaţa societăţii moderne. Se poate afirma, fără prea mare exagerare, că laserul
apărut la mijlocul secolului XX a produs un impact asupra omenirii, asemănător cu
acela pe care l-a avut energia electrică şi radioul cu o jumătate de secol mai
înainte.

Bibliografie

5
Dumitru Elena - clasa a XII-a C

Aplicaţii ale laserului în ştiinţă şi tehnică - Ovidiu Mălăncrăvean

Unele aplicaţii moderne ale laserelor - Ion Dicusară
laserul.idilis.ro
wikipedia.org/wiki/Laser
setthings.com