Cucii

Odata cu incalzirea vremii, auzim din nou binecunoscutul cantec, rasunand dintre
ramurile unui copac: cu-cu! cu-cu! Pasarea care ne “vorbeste” asa este binecunoscutul
cuc; caci cine oare n-a auzit de el ?
Face parte din familia cuculidelor, ordinul cuculiformelor, iar cucul intalnit in tara
noastra (si, in general, pe continentul european) este denumit stiintific cuculus canorus.
Sau, mai pe intelesul tuturor, cucul gri.
Aceasta pasare este atat de cunoscuta in Europa, incat cantecul ei a inspirat
numerosi poeti si compozitori, ba chiar si inventatori: sa ne gandim numai la ceasul... cu
cuc!
Cucul gri (cuculus canorus) este o pasare foarte raspandita in Europa, unde isi
face aparitia primavara (prin luna aprilie, uneori si mai devreme), venind din Africa, unde
petrece lunile de iarna. El ramane pe continentul nostru pana prin august sau chiar
septembrie, cand isi ia din nou zborul catre sud, spre tarile calde. Cucul este, deci, o
pasare migratoare (calatoare). Si la dus si la intors, masculul ajunge primul, zburand mai
repede, apoi soseste si femela.
Silueta cucului seamana putin cu aceea a unui rapitor, avand aripile ascutite si
coada lunga. In schimb, coloritul sau este destul de neinteresant: gri pe spate, alb cu
negru pe burta, gri pe piept, cu pete albe pe coada. La unele femele, culoarea gri a
pieptului este inlocuita de o nuanta roscata. Oricum, cucul nu este prea usor de observat,
fiind o prezenta discreta, care se manifesta mai mult prin sunete. Cine nu cunoaste
cantecul lui caracteristic, care i-a dat si numele?
“Cu-cu! Cu-cu!”. De fapt, masculul este cel care emite aceste sunete, leganandu-
se pe creanga pe care se afla. Femela face un fel de “glu-glu”.
Cucii se adapteaza la medii foarte variate, singura lor pretentie fiind existenta unei
vegetatii bogate (arbori, tufisuri) in care sa se poata ascunde si unde sa gaseasca si hrana
necesara. Ii putem intalni deci in paduri, in zonele cultivate, pe tarmuri, in regiunile
mlastinoase si chiar in zonele alpine. Se pare ca, totusi, dintre toate acestea, cucul prefera
padurile de foioase.
Cea mai mare ciudatenie a acestei pasari consta in felul in care isi creste puii. Sau,
mai corect spus, in modul in care nu si-i creste... Este, din acest punct de vedere, un
“parazit”, un “profitor”, caci isi plaseaza ouale in cuiburile altor zburatoare. Cucul nu isi
construieste nici un cuib. Atunci cand vine vremea sa faca oua (in jur de 10 - 13), femela
cauta cuiburile altor zburatoare (de obicei, de talie mica). Pasarelele fiind plecate, cucul-
femela vine la cuibul strain si isi lasa aici cate un ou, care seamana - in mod ciudat - cu
cele ale “gazdei”. Pentru ca aceasta sa nu isi dea seama de siretlic, cucul fura unul dintre
ouale din cuib, pe care apoi il sparge si il mananca. Cand este vorba despre cuiburi mai
greu accesibile, unde nu poate intra decat printr-un mic orificiu, cucul-femela face oul pe
pamant, dupa care il ia in cioc si il introduce cu grija in cuibul strain. La intoarcere,
“proprietarii” cuibului nu-si dau seama de ceea ce s-a petrecut si clocesc oul de cuc
impreuna cu celelalte, ca si cum le-ar apartine (au fost gasite oua de cuc in cuiburile a
circa 100 de specii diferite de pasari!). De obicei, puiul de cuc iese din ou inaintea
celorlalti pui si se dezvolta mai repede. Nu dupa multa vreme, desi este inca orb si golas,
incepe sa arunce din cuib, unul cate unul, ouale sau puisorii pasarii-gazda. In final, micul
cuc ramane singur, bucurandu-se de toata atentia parintilor adoptivi si primind de la
acestia intreaga hrana. Consuma in cea mai mare parte insecte. Daca nimereste in cuibul
unei pasari care il hraneste doar cu seminte, cum ar fi ciocarlia, puiul de cuc nu va
supravietui acestui regim “vegetarian”.
Hrana cucilor consta, deci, in insecte, paianjeni, tot felul de viermisori, miriapode
si mai ales omizi mari (asa-numitele “omizi paroase”, care nu sunt agreate de alte pasari).
Din acest motiv, cucul este o pasare folositoare, care merita protejata, caci are un rol
sanitar, curatand copacii de aceste omizi.
Daca in Europa traieste cucul gri, pe care l-am descris pana acum pe larg, exista si
alte rase de cuci, raspandite in lumea intreaga. De exemplu, cucul american are ciocul
mai scurt decat ruda sa europeana. Tot in America de Nord, in zonele desertice din
California, traieste cucul terestru, care nu zboara aproape deloc.
Cucul guira este o rasa cu un mot de pene pe cap si traieste in America de Sud.
Cucul cu ciocul galben are pieptul alb si traieste in America de Nord, iar iarna migreaza
in America de Sud. In Australia si Noua Guinee traieste cucul-fazan, colorat in cafeniu si
verzui.