Arhitectura calculatoarelor (curs 1)

Informatia poate fi:

- sub forma continua (analogica)
- sub forma discontinua (discreta)
Informatia​ este o marime care are nevoie de un support fizic pentru a fi prelucrata.
Fluxul intern poate fi un flux analogic pe support electric (calculatoare analogice) sau un
flux discret pe support electric (calculatoare numerice).
Sisteme de calcul discrete​ :
- sisteme la care functiile sistemului sunt realizate prin conexiunile intre elemente (sisteme in
logica cablata,au arhitectura strans legata de aplicatia realizata)
- sisteme la care functia indeplinita este stabilita prin program (sisteme in logica programata cu
structura independenta de aplicatie)
Sisteme de calcul​ : echipament destinat prelucrarii informatiei de tip
- numeric : flux intern discret reprezentat de numere in baza 2
- electronic : suportul informatiei este electric ( se foloseste tensiunea) ,prelucrata cu ajutorul
dispozitivelor electrice
Functiile sistemului ,sarcinile indeplinite sunt stabilite pe baza unui program.
Arhitectura lui Neumann
Structura secventiala executa sarcinile in acelasi timp de la inceput la sfarsit.Un element
de comanda cu mai multe elemente de comanda ce nu pot intra decat pe rand.Unitatea centrala
este elementul structurii care executa programul din memorie(memoria de lucru) care stocheaza
programul/datele acestuia.Legatura sistemului de calcul cu mediul extern se face pe baza
interfetei.
 Magistralele sistemului (curs 2)

Reprezinta conexiunile electrice intre elementele ale PC-ului.Conexiunile electrice

circula semnale electrice ce modeleaza valori numerice in format binary.Magistralele sistemului
se clasifica prin semnificatia numerelor care circula pe aceste magistrale.Toate conexiunile pe
care circula semnale electrice alcatuiesc o magistrala.
Magistrala de adrese : Semnificatia semnalelor reprezinta semnale/identificatoare in
sistemul de calcul. Fiecare element din structura sistemului de calcul (exceptand magistrale)
capata un identificator unic prin care poate fi comandat.
Sensul magistralei​ : Magistrala de adrese este o magistrala unidirectionala.

Modulele adresa se numesc module de comanda sau module master.Modulele

identificate de o adresa se numesc module comandate sau modul slave.La un moment dat nu
poate exista decat un singur model de comanda active.Modulu de comanda nu are identificator
deoarece acesta genereaza identificatori pentru toate celelalte component dis sistem .Sensul
magistralei de adrese permite identificarea modulelor de comandate din sistem.Din structura
Neumann,UC este modulul de comanda din modulele comandate.
Latimea magistralei de adrese reprezinta numarul de linii sau conexiuni electrice ce
compun magistrala respective.Latimea magistralei de adrese indica valoarea complicitatii
maxime a sistemului de calcul care trebuie corelat cu alti indicatori.
Latimea magistralei de adrese indica valoarea complicatiei maxime a sistemului de
calculcare trebuie corelat cu alti indicatori.
Magistrale de date
Semnificatia semnalelor pe aceasta magistrala contine instructiunile si datele
programului.Sensul magistralei este o magistrala bidirectionala.Pe o magistrala bidirectional
ape toate liniile magistralei la un moment dat semnalele circula toate in acelasi sens.
Latimea magistralei de date
Indica gradul ei de parallelism si implicit performanta sistemului de calcul.O magistrala
de date de n linii este de n biti.Poate vehicular la un moment dat 2^m instructiuni pe o latime
de m biti si poate prelucra si simultan si parallel m cifre binare.
Magistrala de comenzi
Semnificatia semnalelor este semnale de comanda si control in scopul executiei
programului.Ele sunt de tipul hand-shaking.
 Sensul magistralei
Este o magistrala bidirectionala neadevarata, semnalele circula simultan in ambele
sensuri.
Sunt sisteme la care numarul comenzilor este mic si acest lucru duce la o functionare
eficienta sau sisteme la care exista un nr mare de comenzi care poate duce la o executie
eficienta si chiar defectuoasa.
 Memoria (curs 3)

Este un dispozitiv electric destinat stocarii programelor is adatelor acestora.Pozitia

memoriei in sistem:
- memorie interna (in structura unitatii de calcul)sau memorie de lucru(toate programele
executate de UC trebuie sa se regaseasca in memoria de lucru)
- memorie externa (in exteriorul structurii ​sistemului​ de calcul(unitate optica, hdd ,usb)
Structura memoriei interne(de lucru)
O memorie este formata din mai multe celule /locatii de memorie,asezate intr-o
matrice,fiecare celula/locatie avand un identificator unic.Celula de memorie care poate stoca o
cantitate elementara de informatii reprezinta celula elementara de memorie sau celula de
memorie de un bit.
Cantitatea de informatii elementara se obtine in urma unui experiment cu 2 posibilitati de
realizare cu probabilitati egale .
1
I =− log 2 P , I=cantitate de informatii, P=posibilitate de realizare
Celula elementara de memorie poate contine o cantitate de informatii de 1 bit.
Celula cu n cifre binare​ I = n biti
In mod obisnuit celulele de memorie sunt realizate din multiplii de 8 celule elementare
(8,16,32)
Celula de memorie de 8 cifre binare stocheaza o cantitate de informatii de 8 biti,si poarta
denumirea de octet.
 Clasificarea memoriei dpdv al constructiei (curs 4)

Memoriile ROM
- Memorii PROM(ce se programeaza la fabricant si se utilizeaza ,scrise o singura data)
- Memorii EPROM si EEPROM (este un ROM care poate fi sters si rescris,utilizarea lor
permitand intre 10-100 in mod obisnuit,stergerea lor se face cu lumina UV)
Memoriile EEPROM se sterg cu tensiune electrica aplicata pe un termen de
stergere.Rescrierea se face cu tensiuni diferite de tensiunile de functionare obisnuite .Numarul
ciclurilor de stergere/rescriere este de 100.000.
Memoria RAM
Numita SRAM construita in tehnologie bipolara cu caracteristicile:
- viteza foarte mare de lucru
- metode de integrare scazute
- consum ridicat de energie
Memoria ROM
Memorie Ram construita in tehnologie bipolara
- tehnologie MOS
- pret de cost redus
Memorie CACHE
Duce la cresterea performanentelor sistemului de calcul
Cresterea aparenta a memoriei de lucru se face prin transferal continuu a portiunilor de
program in lucru intre memoria de lucru si suportul extern de memorie care gestioneaza
memoria virtuala .Mecanismul gestionarii memoriei virtuale este un mechanism software.
Capacitatea memoriei furnizeaza informatii priviind conexiunile la memorie.
Celula de memorie de 16 biti poarta numele de word,iar cea de 32 biti pointer.
Clasificarea din punct de vedere functional
- memorie ROM –destinata doar pentru citire ,memoriile pastreaza informatia si in lipsa
alimentarii cu energie electrica .Din acest motiv memoria ROMcontine programele de pornire
ale sistemului de calcul(BIOS)
- memoria RAM – memorie destinata scrierii si citirii,pierd continutul informatiei atunci ca se
intrerupe energia electrica.Contnutul memoriei RAM se poate stoca in memoria externa ,
inainte de intreruperea tensiuniii de alimentare pentru a pastra informatia.Memoria RAM
contine aplicatiile sistemului si ale utilizatorului care sunt executate la un moment dat.
 Uitatea Centrala (curs 5)

Este un modul de comanda,care in arhitectura van Neumann este singurul modul de

comanda ce functioneaza la un moment dat.
UC comanda si controleaza sistemul de calcul in vederea executiei unui program.
La pornire sau la initializare UC initializeaza memoria interna si cauta la o adresa
specifica in memorie o instructiune de program pe care sa o execute .Valorile de initializare ale
memoriei interne sunt stabilite de fabricantul UC si se gasesc in documentatia UC.
Adresa de pornire este specifica fiecarei UC in parte stabilita de fabricant si se gaseste in
documentatia acesteia.Existenta unei instructiuni valide la adresa de pornire la UC este
responsabilitatea programatorului.
UC genereaza in sistemele de calcul magistrale ceea ce conduce la o anumita
complexitate si performanta a sistemului dictate de UC.
Limbajul UC
Sarcina principal a UC este de executie a unui program,fiind vorba de un dispozitiv
numeric, instructiunile siprogramului sunt reprezentate sub forma de numere binare.
Limbajul UC este specific este specific particular ,specific ei si este stability de
producatorul UC.
Limbajul sub forma de cod binar se numeste limbaj masina sau limbaj obiect.
El, ce este utilizat pentru programarea directa a UC are si o varianta utilizabila de catre
programatori sub forma de text si cu facilitati de limbaj de nivel inalt ,acesta se numeste limbaj
de asamblare.Spre deosebire de limbajele de nivel inalt limbajul este un limbaj de nivel
scazut,acest lucru insemnand ca se refera la structura fizica de baza.
Instructiunile UC formeaza un set de instructiuni.O UC poate avea mai multe seturi de
instructiuni.Se folosesc 2 tipuri de set-uri de instructiuni:
- Setul care are CISC(COMPLEX INSTRUCTIONS SET COMPUTER),set complex de
instructiuni care este compus dintr-un numar mare de instructiuni cu actiuni
complexe,executate cu viteza relative redusa.
- Setul care are RISC(REDUCED INSTRUCTIONS SET COMPUTER),set redus de
instructiuni compus pentru un numar mic de instructiuni cu actiuni elementare ce se executa cu
o viteza ridicata.
 Efectuarea inmultirii: 8x5 (curs 6)

Set RISC
8+8+8+8+8 = 40
1µs+1µs+1µs+1µs = 4µs

8x5 = 40
12µs = 40

Proprietatile setului de inmultire al UC

Set RISC
- ​programul scrie si cu ajutorul setului RISC in general o durata foarte redusa fata de CISC
- programele RISC sunt in general mult mai voluminoase necesitand un numar mare de
instructiuni
- efortul de depanare al programului RISC - ridicat
- timpul este in general mai ridicat
- programele – pret de cost ridicat

Set CISC
- durata de executie a unui program CISC este in general mai mare decat cea a unui program
RISC
- programele CISC an un numar redus de instructiuni – efort de depanare mai mic
- timp de depanare scurt
- pret de cost scazut

Structura interna a UC:

- se discuta dpdv al programatorului adica acele elemente vizibile pentru programator
- structura UC include: blocuri functionale pentru realizarea executiei programelor, blocuri
asupra carora programatorul nu poate interveni, dar trebuie sa le cunoasca in scopul scrierii
programelor, blocul de comanda si control (BCC) – cu rolul de a decodifica instructiunile si de
a elabora comenzile adecvate pentru magistrale (set de instructiuni)
- unitatea optica si aritmetica (ULA) – cu rolul de a efectua operatiile logice si aritmetice ale
setului de instructiuni pe langa blocurile functionale UC continue o serie de locatii de memorie
interna care stocheaza temporar marimile programului in executie
- aceste locatii de memorie se numesc registre – se identifica prin nume stabilite de fabricant,
spre deosebire de locatiile memoriei externe care sunt identificate prin adrese (numere binare)

Registrele UC
- ​registre de uz general - programatorul poate pastra ? cu privire la programul respectiv
- registrele de uz special - folosite de UC in scopul de a influenta executia programului; in
aceste registre trebuie scrise doar valori care sunt bine determinate in scopul executiei corecte a
programului.
- registrele acumulator (A) – prin intermediul carora se efectueaza operatiile aritmetice si
logice; contin unul dintre operanzi si dupa efectuarea operatiei contine rezultatul
- registrul fanioanelor de conditii – starea rezultatului din acumulator; continue informatii
privind starea UC
- registrul contor de program – dimensiunea magistralei de adrese si indica adresa instructiunii
urmatoare din memoria de lucru; este actualizat de BCC cu adresa instructiunii prin
implementarea acesteia corespunzatoare numarului de locatii => in memoria de lucru
programele se executa de la adrese mici spre adrese mari
- registrul de stiva – este o zona din memoria de lucru in care se pastreaza valorile temporale in
timpul executiei programului; stiva UC este o stiva cu un capat de tip LIFO

Contine adresa bazei stivei fiind decrementat la depunerea in stiva (intrare) si incrementat
la iesire-la extragere din stiva (iesire).
 Memoria de lucru

Sistemul de intreruperi are rolul de a sincroniza activitatea UC cu evenimentele externe.

- nemascabile (nu pot fi dezactivate prin program) – intreruperea alimentarii
- mascabile (dezactivate prin program)
 Semnale externe UC (curs 7)

- alimentarea UC cu energie electrica

- semnal de ceas UC
Semnalul de comanda e furnizat din exterior de un circuit de ceas (generator de frecventa
care comanda actiunile UC).
De regula, executia unei instructiuni a programului executat de UC presupune mai multe
perioade de ceas.
UC cu set de instructiuni pot executa intr-o perioada de ceas una sau mai multe instructiuni.
Semnalul de ceas constituie un element relativ, adus de UC intr-o stare cunoscuta numita
stare initiala.
- magistrala de adrese
- magistrala de date
- magistrala de comenzi

Semnalele magistralei de comenzi

- cerere memorie (MREQ) – care semnalizeaza intentia UC de a lucra cu memoria de lucru.
- cerere de interfata (IOREQ) – intentia de a lucra cu un port/o interfata
Permit dublarea spatiului maxim de adresare prin faptul ca alocarea aceluiasi identificator
adresa si unei locatii de memorie si unui port sau interfata.
Ex:​ Adresa 101 poate fi alocata unei locatii de memorie.
Trimite pe m adrese pe identificatorul 101 si pe magistrala de comenzi (“cerere de
memorie”). Cand UC doreste sa acceseze portul, trimite pe magistrala de adrese 101 si pe cea
de comenzi (“cerere de interfata”).
- citeste (RD) – indica operatia ce se efectueaza cu dispozitivul selectat
- scrie (WR) – scrie in dispozitivul selectat
Aceste actiuni au ca referinta UC, adica semnalul “citeste” – citeste odata din exterior in
UC, iar “scrie”-scrie o informatie din UC in exterior.
- asteapta (WAIT) – semnal trimis de un modul comandat catre UC in situatia in care nu poate
raspunde solicitarii. Aici UC insereaza perioade de ceas suplimentare in cererea trimisa catre
modulul comandat.
- cererea de intrerupere (INTRQ) – comandat extern-memorie sau port-solicita masca
 La aparitia unei cereri de intrerupere UC incheie instructiunea in curs si daca cererea de
intrerupere poate fi acceptata - in ciclul de intrerupere UC trimite catre dispozitivul care a cerut
intreruperea ce genereaza un semnal.
Tot aici de achitare UC salveaza adresa curenta pentru reglarea acesteia la incheierea
rezolvarii cererii de intrerupere UC citeste de pe magistrala de date vectorul de intrerupere
trimis de dispozitivul solicitant pentru a calcula adresa subprogramului de intrerupere.
La terminarea subprogramului:
- cererea de magistrala (BUSRQ) – prin care un alt modul master de comanda face preluarea
UC adica a magistralelor
Acest mecanism e necesar deoarece in arhitectura von Neumann (John von Neumann) nu
e posibil sa fie active simultan 2 module de comanda.
- achitare – ce are magistrale (BUSAQ) – modulul de comanda anunta ca va ceda magistralele
si va fi in starea de inalta impedanta
- semnalul de oprire (HALT) – trimis catre UC si care cere ca ea sa intre intr-o stare de
inactivitate
- oprirea UC este uneori necesara in asteptarea producerii unui eveniment. Scoaterea UC din
starea aceasta se face prin trimiterea unei cereri de intrerupere
 Interfete ​-​ porturi (curs 8)

Sunt dispozitive electronice complexe programabile destinate comunicarii cu mediul

extern a sistemului de calcul. Interfetele transforma semnalul din mediul extern ca suport al
informatiei in format compatibil sistemului-de numere binare. Dispozitivele periferice sunt
echipamente ce transforma o forma de energie in energie electrica (dispozitive electrice de
intrare) sau energia electrica in alta forma de energie (la dispozitivele periferice de iesire)
datorita faptului ca interfetele functioneaza pe baza semnalelor electrice. Cele de intrare
transforma semnalele de energie mecanica in energie electrica.
Display – dispozitiv periferic de iesire care transforma energia electrica furnizata de
interfata in energie luminoasa.

Interfete de uz general la care se pot conecta clase diferite de dispozitive periferice (serial
interface). Se poate conecta o singura clasa de dispozitive periferice (interfata de retea).
Interfetele sunt dispozitive programabile ce se programeaza prin intermediul unui
program special numit driver.
Gestionarea programelor driver si instalarea lor se face in mod automat prin tehnologia
PnP (Plug and Play).
Datorita existentei programului driver interfata este configurata intr-un mod complex de
functionare; dar acest lucru se produce mai tarziu decat momentul pornirii sistemului de calcul;
este necesar ca interfetele sa poata functiona si neprogramate. Din acest motiv interfetele au 2
moduri de functionare:
- modul standard – la pornire cand interfata nu este inca programata si aceasta
functioneaza avand doar functiile de baza;
- modul complex – interfata programata cu driver, functioneaza in modul performant
stabilit de producator.
 Comunicatiile seriale
Sunt utilizate in general in 2 scopuri principale:
- transmiterea la distanta a informatiei cu ajutorul unor resurse minime;
- facilitatea miniaturizarii echipamentelor electronice.

Principiul comunicatiei seriale:

E – echipament de transmitere a datelor (emitator)

R – receptia datelor (receptor)

Un echipament transmite, celalalt receptioneaza (modul simplu).

Cele 2 emit si receptioneaza succesiv sub forma unui dialog (modul duplex).

Cele 2 echipamente emit si receptioneaza simultan (modul full duplex).

Semnalul pe care il trimit este sub forma de numere.
 Un echipament de comunicatie seriala vehiculeaza informatia sub forma de numere
binare. Forma de unda a tensiunii ce modeleaza numerele binare este un semnal foarte bogat in
armonici. Din acest motiv, semnalul digital (numeric) nu poate fi trimis la distante mari. Se
considera ca distanta maxima pentru conectarea a 2 echipamente numerice este de 15m.
Modemul: modulator-demodulator
Transforma semnalul dreptunghiular (semnal numeric) in semnal sinusoidal mai putin
perturbator (sau invers).
O conexiune la distanta este prevazuta la ambele capete cu dispozitive modem pentru a
creste eficienta comunicatiei.

Canal de comunicatie
- fir electric – MODEM
- eter (prin atmosfera) – RADIO MODEM
- fibra optica – MODEM OPTIC
Conexiunile fara modem ce se fac la distante mai mici de 15m se numesc conexiuni de
MODEM NULL.
 Interfata seriala (curs 9)
Dispozitive electronice programabile destinate realizarii comunicatiei seriale intre
echipamentele electrice

O interfata respecta regulile standardizate stabilite prin intermediul unui protocol. Interfata
seriala respecta protocolul-standardul RS232C. Interfata seriala de tip RS232C are 2 moduri de
functionare:
- asincron (cel mai simplu);
- sincron.

Comunicatia seriala asincrona (modul asincron)

Cel mai simplu mod de functionare al interfetei seriale. Comunicatia se face cu ajutorul
cadrelor de date si este o comunicatie de viteza scazuta (cantitatea de informatie transmisa sau
receptionata intr-o secunda este relativ scazuta). Interfetele de la emisie si de la receptie
functioneaza asincron cand nu se comunica date si sincron pe durata unui cadru (adica atunci
cand se comunica date).
Atunci cand nu se comunica date linia de comunicatie (conexiunea intre interfetele care
comunica) se afla la o tensiune ridicata - starea 1 – numita “stare mark”.
La aparitia unei comunicatii, linia trece in starea “0” numita “stare space”. Aceasta tranzitie
din starea mark in space semnaleaza inceputul comunicatiei de date.
In acest moment interfata de la emisie si cea de la receptie intra in sincronism.
Semnalul pe linia de comunicatie

La cadrul de comunicatie se poate conecta un bit numit bit de paritate (metoda de verificare).
Viteza de comunicatie = numarul cifrelor binare transmise intr-o secunda. Unitatea de
masura este bps (1 bit pe secunda). 150 bps – mica; 300, 600, 1200, 1400, 2400, 9600...durata
unui bit = 1/150 s, la viteza de 150 bps.
 Parametrii comunicatiei seriale trebuie cunoscuti la emisie si la receptie pentru o
comunicatie corecta.
Parametrii comunicatiei seriale
Valori Implicit
biti de start (1 sau 2) 1
biti de date (5, 6, 7, 8) 8
biti de stop (1 - 1/2) 1
bit suplimentar - de paritate (1) Ø (fara paritate)
viteza de comunicatie (300 bps) 9600 bps

Comunicatia seriala sincrona (modul sincron)

Semnalul de sincronizare se transmite continuu intre emitator si receptor. Semnalul poate
fi fizic (sau hardware) – necesita un canal de comunicatie separat (sau software), semnale
(cuvinte) de sincronizare – se transmit intercalate printre datele utile. Datele se transmit in
pachete de date formate din cuvinte de 5, 6, 7 sau 8 biti.
Un pachet de date fiind constituit din cateva mii pana la cateva zeci de mii de biti.
Structura generala a unui pachet de date

Adresa emitator ​– este identificatorul echipament care trimite date.

Adresa receptor ​– este identificatorul echipamentului caruia ii sunt destinate datele.
Cuvantul de testare CLC ​– metoda de verificare a corectitudinii comunicatiei prin
intermediul polinoamelor standard.
Cuvantul de sfarsit ​– incheierea comunicatiei pachetului respectiv.

Utilizare
Comunicatia seriala asincrona se utilizeaza la transmiterea cantitatilor mici de date, iar
cea seriala sincrona se foloseste la trimiterea cantitatilor mari/foarte mari de date.
 Comunicatia izosincrona
Se bazeaza pe transmiterea pachetelor de date – ca la sincrona, dar sincronismul se
pastreaza doar pe durata trimiterii pachetului; intre pachete interfetele nu sunt sincrone – ca la
asincrona. Nu este folosita in standardul RS232C. Acest tip se foloseste la interfata USB
(Universal Serial Bus).
Interfata USB (curs 10)