EFICIENŢA MUNCII EDUCATIVE A PROFESORILOR LA NIVELUL PERCEPŢIEI

ELEVILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL GIMNAZIAL

Numele și prenumele
Specializarea

1. Obiectivul şi ipotezele cercetării

Obiectivul cercetării constă în identificare percepţiei elevilor din ciclul gimnazial asupra
eficienţei muncii educative a profesorului de limba română. Un alt obiectiv vizează stabilirea
corelației dintre rezultatele la limba și literatura română și nivelul de percepţie a profesorului.
Ipoteza generală 1
Elevii din ciclul gimnazial au o percepţie foarte bună cu privire la eficienţa muncii educative
a profesorului de limba şi literatura română.
Ipoteza general 2
Există o corelaţie între rezultatele la limba și literatura română și nivelul de percepţie a
profesorului.

2. Metodologia cercetării

2.1. Operaţionalizarea conceptelor şi definirea variabilelor

Conceptul principal este reprezentat de eficienţa muncii educative a profesorului, care este
operaţionalizat în 15 aspecte specifice.
Variabila dependentă este reprezentată de eficienţa muncii educative a profesorului, iar
variabilele independente sunt: genul (masculin, feminin), mediul de rezidență (urban, rural).

2.2. Lotul de cercetare

Cercetarea a fost realizată pe un lot format din 30 de elevi din învățământul gimnazial (clasa a
VIII-a). Distribuirea lotului de cercetare în funcţie de variabilele independente este prezentată în
Tabelul 1.

Tabelul 1. Distribuția lotului în funcție de variabilele independente

Variabile independente Număr elevi
Genul Feminin: 15
Masculin: 15
Mediul de rezidență Toți elevii sunt din mediul rural.
 2.3. Metode şi instrumente de cercetare
Chestionarul este o succesiune de întrebări adresate subiecților într-o formă scrisă, într-o
ordine de natură logică și psihologică (apud Mâță, 2010). În elaborarea acestuia sunt parcurse mai
multe etape, el presupune două părți, una introductivă si o parte în care sunt evocate întrebările
punctuale; de asemenea, pornind de la natura întrebărilor, acestea pot fi: cu răspunsuri închise, (cele
care permit alegerea mai multor variante fixate – exemplu: da/ nu) cu răspunsuri deschise, (care
subiectul își formulează răspunsul în totalitate), cu răspunsuri mixte, (sunt cele care îmbină atribute
ale variantelor menționate).
În cadrul cercetării, a fost utilizat chestionarul Percepția elevilor despre eficienţa muncii
educative a profesorilor (Clipici, 2010), care cuprinde 15 itemi (Anexa 1). Pentru fiecare enunţ se
răspunde cu da sau nu.

2.4. Procedura de cercetare

Chestionarul a fost dat elevilor clasei a VIII-a de la Colegiul Tehnologic „Spiru Haret” Piatra-
Neamţ, în perioada aprilie-mai 2019. Acesta a fost aplicat individual. Completarea chestionarului a
durat 5 minute, timp în care, elevii au avut de răspuns cu da sau nu la enunţurile propuse.

3. Rezultatele cercetării

În Tabelul 2 sunt specificate datele privind frecvențele și procentele rezultatelor cu privire la

percepţia elevilor asupra eficienţei muncii educative a profesorului de limba română. S-au folosit 5
niveluri, de la percepţie foarte rea la foarte bună, pentru a putea clasifica corect datele obținute.

Tabelul 2. Frecvențele și procentele rezultatelor cu privire la percepţia elevilor asupra eficienţei

muncii educative a profesorului de limba română
Nr. Percepţia elevilor Frecvență Procentaj
crt.
1. 1-3 (DA) eficienţă foarte scăzută 0 0%
2. 4-6 (DA) eficienţă scăzută 0 0%
3. 7-9 (DA) eficienţă medie 0 0%
4. 10-12 (DA) eficienţă ridicată 10 33,3 %
5. 13-15 (DA) eficienţă foarte ridicată 20 66,7 %

În Tabelul 3 sunt prezentate datele referitoare la corelația dintre media la limba și literatura
română și punctajul afirmativ obținut la chestionar, în funcție de percepţie, în concordanță cu:
 Notele între 1-2 reprezintă o eficienţă foarte scăzută
 Notele între 3-4 reprezintă o eficienţă scăzută
  Notele între 5-6 reprezintă o eficienţă medie
 Notele între 7-8 reprezintă o eficienţă ridicată
 Notele între 9-10 reprezintă o eficienţă foarte ridicată.
 În tabelul 3 sunt prezentate rezultatele afirmative obținute cu privire la percepţia elevilor
asupra profesorului dar și a mediei la limba și literatura română. Persoanele care au
completat chestionarul sunt în număr de 30, aceștia completând individual chestionarul,
având la dispoziție 5 minute. Mediile la limba și literatura română sunt din primul semestru
obținute de elevii din clasa a VIII-a.

Tabelul 3. Rezultatele afirmative obținute cu privire la percepţia elevilor asupra profesorului dar și
a mediei la limba și literatura română
Nr. Punctaj chestionar-răspuns Media limba și
crt. afirmativ literatura română
1. 10 8
2. 11 8
3. 15 10
4. 14 10
5. 13 9
6. 15 9
7. 11 8
8. 14 9
9. 11 7
10. 14 9
11. 15 9
12. 11 8
13. 10 8
14. 13 10
15. 15 10
16. 12 5
17. 10 8
18. 15 9
19. 15 9
20. 15 10
21. 15 10
22. 15 9
23. 15 9
24. 11 8
25. 10 8
26. 13 9
27. 14 9
28. 15 9
29. 13 9
30. 15 10
Tabelul 4. Datele referitoare la corelația dintre media la limba și literatura română și punctajul
afirmativ obținut la chestionar
Nr. Punctaj chestionar- răspuns Corelație Notă limba și
Crt. afirmativ literatura
română

1. 10 = 8
2. 11 = 8
3. 15 = 10
4. 14 = 10
5. 13 = 9
6. 15 = 9
7. 11 = 8
8. 14 = 9
9. 11 = 7
10. 14 = 9
11. 15 = 9
12. 11 = 8
13. 10 = 8
14. 13 = 10
15. 15 = 10
16. 12 = 5
17. 10 = 8
18. 15 = 9
19. 15 = 9
20. 15 = 10
21. 15 = 10
22. 15 = 9
23. 15 = 9
24. 11 = 8
25. 10 = 8
26. 13 = 9
27. 14 = 9
28. 15 = 9
29. 13 = 9
30. 15 = 10

Interpretarea rezultatelor privind corelația dintre punctajul obținut la limba și literatura

română și punctajul afirmativ obținut la chestionar este exemplificată în tabelul de mai jos (Tabelul
5). Se poate observa faptul că elevii care au procentajul la limba și literatura română același cu cel
la percepţie sunt în număr de 30 și reprezintă 100% din total.

Tabelul 5. Interpretarea rezultatelor privind corelația dintre punctajul obținut la limba și literatura
română și punctajul afirmativ
 Nr. Corelație Frecvență Procentaj
crt.
1. Procentaj limba și literatura română = 30 100 %
Procentaj răspunsuri afirmative

Reprezentarea grafică (Histograma 1) a frecvențelor cu privire la percepţia elevilor asupra

eficienţei muncii educative a profesorului de limba română. Aceasta reprezintă un grafic, folosit în
statistica descriptivă și care arată o distribuție în funcție de nivelul stabilit.

33%
Foarte scăzută
Scăzută
Medie
Ridicată
Foarte ridicată
67%

Histograma 1. Reprezentarea grafică a frecvențelor cu privire la percepţia elevilor asupra eficienţei

muncii educative a profesorului de limba română

3. Concluzii
Potrivit rezultatelor obținute, am observat că procentajul la disciplina limba și literatura
română este în concordanţă cu percepţia elevilor privind eficienţa muncii educative a profesorului
de limba română.. Așadar, ipoteza generală 1 este confirmată, deoarece în histograma 1 s-a constat
că eficienţa muncii educative a profesorului de limba română este foarte ridicată în percepţia
elevilor. Ipoteza 2 verifică existența unei corelații între rezultatele de limba și literatura română și
percepţia elevilor cu privire la eficienţa muncii educative a profesorului de limba şi literature
română..

Bibliografie
Antonesei, L. (coord.) (2009). Ghid pentru cercetarea educaţiei. Iaşi: Editura Polirom.
Bocoş, M. (2005). Teoria şi practica cercetării pedagogice. Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de
Ştiinţă.
Clipici, I. (2010). Evaluarea cadrelor didactice, Timişoara: Editura de Vest
Ionescu, M., Bocoş, M. (2001). Cercetarea pedagogică şi inovaţia în învăţământ. în Pedagogie.
Suporturi pentru formarea profesorilor. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană.
Joiţa, E. (2003), Cercetarea pedagogică. Inovarea teoriei şi practicii educaţionale. În: Joiţa, E.
(coord.), Pedagogie şi elemente de psihologie şcolară. Craiova: Editura Arves.
Mâţă, L. (2010), Managementul proiectelor de cercetare în ştiinţele educaţiei. În L. Mâţă, Ghid de
pregătire psihopedagogică pentru gradele didactice (pp. 95-100). Bacău: Editura Alma Mater.
Radu, I., Ionescu, M., (1987). Cercetarea pedagogică – moment al perfecţionării şi creativităţii. în I.
Radu, M. Ionescu (coord.), Experienţă didactică şi creativitate. Cluj-Napoca: Editura Dacia.

Anexa 1. Chestionar (după Clipici, 2010)

Eficienţa muncii educative a profesorilor

Această cercetare are ca obiectiv investigarea percepției față de eficienţa muncii educative a
profesorilor. În scopul interpretării rezultatelor este necesar să fie obținute o serie de date personale,
fără a fi nevoie să se precizeze numele. Răspunsurile oferite vor fi folosite doar în scop de cercetare.
Vă mulţumim pentru sprijin!
Sunt de acord să particip la acest studiu.
Semnătura ....................................................

1. Se simte responsabil pentru nivelul de cunoştinţe al elevilor şi are un nivel ridicat de

aşteptări faţă de elevi.
2. Potriveşte nivelul de predare a materiei la capacităţile elevilor şi dacă este cazul, modifică
în aşa fel încât elevii să aibă reuşită.
3. Le dă posibilitatea elevilor să exerseze, să aprofundeze cele învăţate.
4. Profită maxim de timpul alocat lecţiei pentru a lucre efficient.
5. Le dă explicaţii elevilor şi verifică însuşirea materiei.
6. Folosind multe material şi mijloace audio-vizuale urmăreşte antrenarea cât mai bună a
elevilor în activitatea instructiv-educativă.
7. Aşteaptă răspunsuri la întrebări, mai întâi întreabă, după aceea numeşte elevii să răspundă.
8. Materia o predă în porţii mai mici, într-un ritm adecvat şi util pentru a face şi exerciţii de
fixare.
9. Stimulează elevii la descoperirea rezultatelor.
10. Valorifică ideile elevilor.
11. Vorbeşte cu entuziasm despre disciplina predată de el.
12. Este deschis şi colaborant.
13. Vede numai ce e bine, valoros, pozitiv.
14. Este previzibil.
15. Are o relaţie de stimă reciprocă cu elevii.