Cuprins

Obiectiv..................................................................................................................5
Adolescentul de azi................................................................................................7
Studiu de caz..........................................................................................................9
Anexe....................................................................................................................13
Chestionar..........................................................................................................15
Bibliografie..........................................................................................................21

1
 Obiectiv

Lucrarea de faţă urmăreşte cercetarea adolescentului din jud. Galati pe baza

unui studiu asupra influenţei tradiţiei în viaţa tânărului de azi, constând într-o
sinteză a datelor statistice obţinute pe baza unor chestionare de teren efectuate pe
un eşantion de 100 de persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 22 de ani.

Noile condiţii în care adolescenţii trebuie să se achite de sarcina lor centrală

(formarea identitaţii) fac relevantă abordarea acesteia prin prisma modernitaţii şi
mai ales a postmodernităţii.

Societaţile tradiţionale sunt privite ca fiind închise, fără salturi mari

intergenerationale, organizate şi structurate (fiecare membru având rolul său
relativ precis si stabil). Modernitatea avansată actuală este numita postmodernitate
şi se referă la societatea postindustrialş occidentală aflată în stadiul cel mai înalt de
dezvoltare a modernităţii. Caracteristicile ei esențiale sunt considerate a fi:
afirmarea lipsei de certitudine a cunoaşterii (relativism sau deconstructivism
cognitiv); mobilitatea demografică şi informaţională superextinsă în timp şi spaţiu
(globalizarea); permanentizarea schimbării; o nouă ordine socială; radicalizarea
autoreflexivă a modernităţii (metareflecție).

2
 Adolescentul de azi

Cuvântul „adolescenţă” este de origine latină, provenind de la verbul

adolesco-ere (a creşte, a căpăta putere). Din punct de vedere etimologic sensul
cuvântului „adolescenţă” este sinonim cu „procesul de dezvoltare”, cu trecerea de
la o stare mai simplă la alta, mai complexă, totuşi în psihicul lui nu se bucură de o
accepţiune unitară la toţi cercetătorii.
Perioada adolescenţei (14/15 – 18/25) mai este denumiă şi perioada a
şcolarului mare. În perioada adolescenţei se produce o dezvoltare intensă, în planul
psihici şi se stabilizează stucturile de personalitate.
Pe panul dezvoltării biologice, adolescentul tinde spre echilibru şi spre
adoptarea unei conformaţii apropiată adultului, în schimb în plan psihologic,
transformările sunt extrem de rapide, spectaculoase şi de maximă complexitate cu
salturi la nivelul unor funcţii, cu evoluţii mai lente la nivelul acestora.
Florin Emil Verza precizează în cartea „Psihlogia vârstelor” o descrierea
pentru adolescent. Acesta precizează: „Mai cu seamă, pentru prima parte a
perioadei, adolescentul, în plan comportamental, oscilează între copilărie şi
maturitate, visează şi este preocupat de viitor, trăieşte intens sentimental, dar este
labil în relaţiile de sex opus, este dornic de a învăţa, dar efortul depus nu este prea
constant, este nemulţumiţi de alţii, dar faţă de sine adoptă un uşor narcisism.
Treptat, dezvoltarea psihică, a intelectului în laturizează în deosebi sub raport
social şi cultural, îl face să devină avid de cunoaştere şi de participare cu
responsabilitate, în deplină cunoştiinţă de cauză, la calităţi cu caracter social, se
antrenează în elaborarea de lucrări orginale în literatură, artă, ştiinţă, tehnică” .
Preocupările tinerilor, în societatea de astăzi, sunt foarte diferite.
Modalităţiile de petrecere a timpului liber, diversitatea mijloacelor de informare,
alegerea prietenilor, constituie, pentru tineri, prilejuri de descoperire a unor
modele şi valori diferite, uneori contradictorii cu învăţătura creştină.
Adolescenţa este cu siguranţă o etapă a schimbărilor, iar parcurgerea
multitudinii de lucrări care abordează această problematică ne arată că nici o altă
vârstă nu a fost caracterizată prin atâtea atribute, epitete şi metafore. ”Fără
îndoială, putem aprecia că acestă vârsta constiutuie o etapă incendiară, la capătul
căreia apare o nouă calitate, personalitatea umană.”1.
Schimbări majore ale adolescentului maramureşean apar mai mult pe plan
social: adolescenţii petrec tot mai mult timp cu alte persoane de aceaşi vârstă şi
petrec mult mai puţin timp cu părinţii şi familia decât atunci când erau copii.
Totodată, adolescenţă este perioada în care se iau decizii importante pentru
dezvoltarea propriei persoane şi se fac planuri cu privire la viitor. De exemplu, în
1
Cucu, I., 1979, apud Munteanu, Anca, Psihologia copilului şi a adolescntului, p.235

3
perspectiva alegerii unui traiect profesional, adolescenţii trebuie să decidă ce tip de
liceu doresc să urmeze, ce examene să dea, dacă să urmeze sau nu studii
universitare etc.
În societăţile primitive din zona Tecuci , această trecere este marcată de
ritualuri şi ceremonii. Aceste ceremonii nu sunt întotdeauna plăcute, dar în cele
mai multe dintre cazuri au ca rezultat convingerea individului că este de aici
înainte un adult, care are toate responsabilităţile şi privilegiile aşteptate de la
această perioadă de vârstă.
Un exemplu ar fi căsătoriile. În mediul rural vârsta căsătoriilor între tineri
este între 16 şi 20 de ani, iar în zonele urbane depăşeşte vărsta de 20-21 de ani sau
chiar mai mult.
Spre deosebire de societăţile primitive, în societăţiile contemporane, cu
foarte rare excepţii, nu există un cadru în care copilului i se spune că de astăzi a
devenit adult, a devenit femeie sau bărbat, el trebuie să descopere singur acest
important moment al vieţii lui. În societăţile contemporane rolul adolescentului în
societate este privit cu scepticism, deoarece părinţi nu vor să accepte că, odată cu
trecerea anilor, copii lor devin adolescenţi. Această descoperire este cu atât mai
dificilă cu cât nu există nici o demarcaţie clară pentru trecerea de la o etapă la alta
de viaţă. În societatea contemporană, trecerea de la copilărie la maturitate este prin
definiţie mult mai lungă. Aceasta şi pentru că adolescenţii se confruntă cu o
dezvoltare accentuată pe numeroase planuri.
Aspectele generale ale întregii perioade evidenţiază o serie de caracteristici
ce aduc o notă de specificitate în raport cu celelalte etape ale dezvoltării umane.
Una din aceste caracteristici este dezvoltarea conştiinţei şi a conştiinţei de
sine în care sunt implicate identitatea egoului şi plasarea subiectului în realitate.
Adolescentul este confruntat obiectiv şi subiectiv cu schimbări multiple
legate de maturizarea sexuală şi de descoperirea dimensiunilor realităţii sociale.
Adolescentul se constituie pe sine prin continue căutări şi diferenţieri faţă de
alţii, proces nelipsit de tensiuni şi conflicte. Personalitatea adolescentină nu
evoluează linear, ci cu oscilaţii, cu perioade de inegalitate şi chiar dizarmonii din
care se pot dezvolta structuri pozitive sau negative.

4
 Studiu de caz

Ideea centrală care face subiectul studiului este interesul pentru cultura
tradiţională a adolescentului epocii contemporane, moderne, de azi, care are de
rezolvat probleme de identitate şi de acomodare cu totul speciale, comparativ cu
epocile anterioare.

În urma studiului efectuat pe un eşantion de 100 de adolescenţi, reiese că

64% au domiciliul stabil, în prezent, în mediul urban, iar 36% în mediul rural, din
care 53% fete şi 47% băieţi.
Analizând chestionarul de teren se pot observa următoarele date:

80
70
deloc
60
50 1-2 ore
40 3-5 ore
30 peste 6 ore
20
majoritatea timpului
10
0
TV Internet Ieşire în Părinţi Prieteni Treburi
aer liber casnice

Din acest grafic reiese că o majoritate de 73% îşi dedică timpul uitatului la
televizor în jur de 1-2 ore pe zi, 48% petrec 3-5 ore pe internet zilnic, doar 37% ies
în aer liber 1-2 ore, 47% îşi petrec timpul cu părinţii 1-2 ore, 35% se dedică
prietenilor 1-2 ore pe zi, iar 53% se ocupa cu treburile casnice 1-2 ore pe zi.
În urma unei cercetări mai amănunţite pe zone se observă că tinerii din
mediul rural petrec mult mai puţin timp la televizor, pe calculator sau cu prietenii,
în schimb se dedică în proporţie de 30% (1-2 ore) şi 28% (3-5 ore) treburilor
casnice şi părinţilor.
Din totalul adolescenţilor chestionaţi
44% nu sunt interesaţi de cultura populară
tradiţională a ţării. Ponderea interesului
pentru cultură este mai mare în mediul rural,
unde 52,77% dintre tineri sunt interesati, pe
când din mediul urban doar 21,87% dintre ei
sunt interesaţi de tradiţie.

5
 Când au fost solicitaţi să acorde un punctaj (de la 1 – deloc important – la 5 –
foarte important) pentru importanţa tradiţiei în România zilei de azi, pentru
poporul român, adolescenţii au răspuns în proporţie de 35% că aceasta ar avea o
„importanţă medie”.

Tot la capitolul interese, însă de data aceasta pentru emisiuni culturale, de

muzică populară şi de folclor, 43% din adolescenţii chestionaţi nu sunt interesaţi
de acestea.

La întrebarea „Dacă ar fi să înlocuiţi, pentru o seară, ieşirea la discotecă cu o

ieşire la hora tradiţională în sat, aţi participa la această experienţă?” 41% dintre
tineri ar fi dispuşi să participe la o asemenea experienţă – dacă 32,81% dintre
tinerii din mediul urban au răspuns cu „poate” la această întrebare, cei din mediul
rural sunt mult mai atraşi de această perspectivă, 58,33% dintre ei răspunzând cu
„da”. De aici se poate observa cu uşurinţă că aceştia din urmă au probabil şi o
experienţă în acest domeniu, chiar dacă poate în zilele noastre nu se mai numeşte
„horă tradiţională” ci „danţ la şură”.

6
 Este foarte interesant de observat faptul că tinerii, chiar dacă nu sunt aşa
interesaţi de ceea ce înseamnă tradiţie şi cultură în ţara noastră, 59% dintre ei
recunosc că bunicii lor mai păstrează unele obiceiuri tradiţionare; iar aici
bineînţeles că ponderea cea mai mare de răspunsuri favorabile vine din mediul
rural unde bunicii a 72,22% dintre tineri mai păstrtează obiceiurile tradiţionale.

Referitor la interesul pentru a participa la evenimente culturale folclorice

organizate în scopul păstrării tradiţiei ponderea este aproape egală: 59% au
răspuns cu „da” iar 41% cu „nu”.
Atât adolescenţii din mediul urban (în proporţie de 53,12%) cât şi cei din
mediul rural (75%) ar fi tentaţi să trăiască câteva săptămâni în mediul rural,
urmând cutumele şi obiceiurile tradiţionale din zona respectivă.
Chiar dacă 88% dintre adolescenţi cred că evoluţia folclorului şi a tradiţiei
româneşti este în scădere astăzi, 67% dintre ei sunt de părere că studiul tradiţiei
folclorice şi menţinerea acesteia pot fi de folos, pe viitor, generaţiilor următoare;
iar pentru ca speranţa într-un viitor cultural în desfăşurare să înflorească în
contiuare, 78% dintre tinerii chestionaţi ar fi dispuşi să ajute la persistarea
obiceiurilor şi a tradiţiilor în cultura populară românescă.

Analizând datele din perspectiva sexelor, se poate observa foarte uşor o mai
mare înclinaţie a persoanelor de genul feminin spre cultură şi tradiţie. Astfel
30,18% dintre fete sunt foarte interesate de tot ceea ce înseamnă folclor şi
evenimente culturale, pe când din perspectiva băieţilor, doar 5,66% sunt interesaţi
de acestea, iar dacă s-ar putea face ceva pentru ca tradiţiile şi obiceiurile să se
menţină mereu vii în cultura populară românească fetele sunt în proporţie de
90,56% dornice să ajute la cultivarea acestora, pe când băieţii sunt mult mai puţin
interesaţi şi doar 58,49% dintre ei ar dori să ajute la promovarea lor.

În ceea ce priveşte contribuţia mea, prin prezentarea cazului şi încercarea de

redare cât mai clară şi concisă a rezultatelor, consider că am adus un plus de
îmbogăţire a ariei de cercetare pe această temă.

7
Anexe

8
 Chestionar

Vă rugăm să răspundeţi cât puteţi de sincer şi pe baza experienţei voastre

personale, bifind spaţiile corespunzătoare răspunsului dumneavoastră.
Nu este nevoie să vă scrieţi numele pentru că acesta este un chestionar
anonim.

1. În ce tip de mediu social aveţi domiciliul stabil în prezent?

urban
rural

2. Cât timp dedicaţi pe zi:

Majoritatea
* Deloc 1-2 ore 3-5 ore Peste 6 ore
timpului
Televizorului
Internetului
Ieşirii în aer liber
Părinţilor
Prietenilor
Treburilor casnice

3. Sunteţi interesat(ă) de cultura populară tradiţională a ţării noastre,

România?

da
puţin
nu
deloc

9
4. Pe o scară de la 1 (deloc important) la 5 (foarte important) cât
credeţi că este de importantă tradiţia în România zilei de azi,
pentru poporul român?

1 2 3 4 5

5. Care este părerea voastră despre emisiunile culturale (de folclor,

de muzică populară, de cercetare etnologică)?
sunt foarte interesat(ă)
sunt puţin interesat(ă)
nu sunt interesat(ă)
nu am nici o părere
mi se par demodate/depăşite

6. Dacă ar fi să înlocuiţi, pentru o seară, ieşirea la discotecă cu o

ieşire la hora tradiţională în sat, aţi participa la această experienţă?

da
poate
nu cred
niciodata

7. Bunicii dumneavostră (indiferent dacă sunt de la sat sau oraş) mai

păstrează unele obiceiuri tradiţionale?

da
nu
câteodată

8. V-ar face plăcere să participaţi la evenimente culturale folclorice

organizate în scopul păstrării tradiţiei (festivaluri, ansambluri
corale, dansuri tradiţionale)?

da
nu

9. Aţi fi tentat(ă) să trăiţi câteva săptămâni în mediul rural, urmând

cutumele şi obiceiurile tradiţionale din zona respectivă?

da
nu
poate

10
10. Dacă s-ar putea face ceva pentru ca tradiţiile şi obiceiurile să se
menţină mereu vii în cultura populară românească, aţi fi dispus(ă) să
ajutaţi la persistarea acestora?

da
nu

11. Credeţi că studierea tradiţiei folclorice şi menţinerea acesteia

poate fi de folos, pe viitor, generaţiilor următoare?

da
nu

12. Cum vedeţi evoluţia folclorului şi tradiţiei româneşti în viitor?

în creştere
în scădere

11
 Sex: M F
Vârstă: ani

Vă mulţumim pentru colaborare!

Bibliografie

1.Chelcea Septimiu, Chestionarul, Editura Centrul de

Informare şi Documentare în Ştiinţele Sociale şi Politice, București, 1975

2. Creţu Tinca, Psihologia vârstelor, Editura Polirom, Iaşi, 2009

3. Gerald R. Adams, Michael D. Berzonsky, Psihologia Adolescenţei, Editura

Polirom, Iaşi, 2009

4. Pânişoară Ion Ovidiu, Comunicarea eficientă, Editura Polirom, Iaşi, 2004

5. Şchiopu Ursula, Verza Emil, Adolescenţa personalitate şi limbaj, Editura

Albatros, Bucureşti, 1989

6. Singly François, Ancheta şi metodele ei, Editura Polirom, Iași, 1998.

12
13