Istoria Arhitecturii Comparate

Curs 5_S6
26.03.18

Cuba – intotdeauna exista o Plaza Mayor

La sf. sec al XIX-lea exista o miscare care sa vb d eo identtate culturala cubaneza – drept
cubanitar – Jose Martil – aduce o perspectiva revolutionara asupra raselor. Abia de la ½ sec se
vorbeste despre egalitate intre rase.
O discutie apare – spre apropierea celui de-al doilea razb mondial in Cuba se formase o
grupare afiliata CIAM, participa la dezbaterile CIAM – pune problema transformarii orasului
traditional – trinidad ilustra problemele tipice orasului traditional. Ei fiin atat de contectati la CIAM
vad ca singura optiune solutia urbanismului liber – arhitectura moderna incepe sa se infuzeze in cuba
foarte profund. Lucrurile se transforam inca din timpul scolii – scoala nu mai e o scoala traditionala.
(intotdeauna in tarile emergente scolile de arhitectura se formeaza la inceput de secol XX)
Porro fura din biblioteca cartile lu Vignola, le duc in piata mare si le dau foc – devine o lupta
personala.

Ambasada SUA – Harrison & Abramovitz – Havana

Dupa razboi multi arhitecti din vest sunt invitati sa proiecteze in Cuba. E importat de retinut
faptul ca in acest moment (imediat dupa al II-lea razb mondial) exista in arhitectura cubaneza 3
directii:
- Monumental
- Modernism de import / speculativ imobiliar
- O directie care propune o viziune regionala a arhitecturii – o perspectiva paralela
modernismului. In ea sunt implicati arhitecti de tipul Porro

Casa Schulthess – Richard Neutra – 1956

Miscare artistica – Wifredo Lam - interesat de originea sa africana – produce o combinatie

intre aceste surse si ce se intampla in america latina – creeaza lucrari suprarealiste.

Directia Regionala – cobinare intre trasaturile arhitecturii moderniste si cele regionale locale –
Casa Alvarez. Havana – 1957
Nicolas Quintana – Yacht Club condoinium – Varadero 1957

Miscarea din America Latina orientata catre modernism face ca Hitchcock sa organizeze la
Moma o expozitie cu un catalog numit Latin American Arhcitecture since 1945. Hitchcock nu e
preocupat de variantele regionale ci mai degraaba de cladirile reprezentative specifice
modernismului, specifice directiei propuse de Le Corbusier.
O prezenta importanta e cea a lui Lucio Costa si al lui Oscar Neymeier. Le corbusier viziteaza
si tarile latine (dezamagit de Brazilia) – in 36 ajunge ca sa-l ajute pe Lucio Costa sa proiecteze
Ministerio de Educacion Y Salud.
Grigori Warchavich – pune bazele scolii de arhitectura

In acest context apare Oscar Niemeyer.

Chemat in 1956 impreuna cu Lucio Costa sa proiecteze noua capitala a Braziliei. Lucio Costa
influentat puternic de Chandigarh al lu Le Cosrbusier – exista o obsesie a imaginii din avion. Cel care
se ocupa de cladiri este Oscar Niemeyer – era fascinat de Le corbusier dar era si fascinat de linia
curba. – atinge ideea unei culturi de patrimoniu imateriala. Niemyer este mai radical decat
Corbusier in modul inc are produce arhtiectura – formele sale sunt mai abstracte.

Biserica Sf. Francis de Assisi – 1940 – 1942 – primele cautari inainte de Brasilia – porneste de
la ideea unei biserici ca un hangar al lui Dumnezeu - produce o arhitectura nu foarte bine primita de
preoti si de insititutie – in 59 abaia ajunge sa fie consacrata ca biserica.

Niemeyer explica succesiunea de elemente arhitecturale liniare punctate de elemente foarte

ascutite, iesite din comun – Analogie cu muzica, in acelasi timp liucreaza foarte aproape de ingineri.

ZBIGNIEW SOLAWA – Proiect pentru Biserica din Nowa Huta, 1957 (cartier dintr-un oras
industrial Polonez construit in intreaga maniera reprezentata de realismul socialist)
1956 – moare Stalin. Revolte majore in Ungaria si Polonia. Aceste state care in perioada
interbelica erau mult mai constiente politic (inclusiv in ceea ce ii priveste pe arhitecti) isi spun
cuvantul. Comunitatea isi spune cuvantul inclusiv in ceeea ce priveste constructia de biserici, de care
erau privati pe parcursul constructiei acestor mari ansambluri. Important in context – Polonezii erau
catolici si Papa era Polonez
Biserica nu era in niciun fel de reglementare ca institutie in Polonia – nici ceva de avizat, nici
ceva interzis.
Imaginea propusa este destul de revolutionara.
62-63 – se intampla un lucru important legat de religia catolica – al II-lea conciliu de la
Vatican – chemat sa gaseasca o noua punte intre religia catolica si lumea moderna. Conciliu se
incheie cu ideea ca liturghia nu se va mai tine in lb latina ci in limba nationala, preotul nu mai sta cu
spatele la public ci sta cu fata. Exista in consecinta o serie de transformari si in arhitectura bisericilor
contemporane. O serie de studii recente arata ca in Polonia in aceasta perioada s-au construit cele ai
multe biserici din Europa. Acest demers a inceput sa se contureze ca ceva dorit de comunitate. Statul
dadea doar terenuri foarte proaste si permiteau doar constructia de biserici enorme (cum fondurile
erau de la enoriasi, o biserica imensa era foarte greu de construit)
Aceasta poveste apare din nou o data cu bienala din 2014 – (absorbing Modernity) – echipa
de arhitecti polonezi – (pentru polonezi) – se gandeau cu ce puteau veni. Bisericile din aceasta
perioada erau un gest simbolic.
Mana de lucru – nu era o mana de lucru industrializata – se lucra probabil Duminica. Se lucra
cu mesteri locali, cu materiale locale, cu resurse traditionale. In Polonia circulatia culturii era foarte
redusa. Ce gaseau ca modele era ce se publica in revista lor Arhitectura. Multe dintre exempleele de
biserici – multe trimiteri care arhitectura postmoderna a momentului.

Contextul Romanesc – cu totul altul. In Polonia se foloseste o astfel de arhitectura ca o

modalitate de dizidenta. Bisericile din Polonia erau un fel de centre culturale. Se permite construirea
lor ca un fel de supapa – comunitatile isi consuma energia prin ele. In Polonia si Ungaria tinerii
muncitori / intelectuali / studenti formau un grup foarte inchegat. Cand se pune problema unui 1968
– 1980 – formeaza o voce comuna, foarte greu de invins. Biserica nu era doar un loc religios – se
puteau vedea filme, erau intalniri culturale.
Aceeasi supapa se regaseste in Contextul Romanesc prin sumedenia de Concursuri lansate
tot timpul. Lumea isi consuma energiile astfel. In context cultural a fost cea a Cenaclului Flacara. In
Romania nu exista acel tip de disidenta ca in Polonia. Exista situatii mult mai punctuale – precum cea
din Orsova. (Fackelman)
In acea zona se genereaza o scoala care dupa momentul revolutiei produce o astfel de
arhtiectura:

Radu Mihailescu – Biserica Romano Catolica – Vucova 1993 – mica dar facuta sa para f
impunatoare.
 Exista aceasta idee a modernismului socialist si a patrimoniului modernismului socialist.
Exemple – Scoala de muzica din Katowice – Campusul Universitatii din Mexico – fac parte dintr-o
familie comuna? De ce se produc aceste imprumuturi? Mozaic Perahim Galati / Mozaic Perahim
Mangalia – tine de aceasta miscare?
Scoala Sporturilor Katowice / Muzeul de arta al lui Niemyer – sunt aceeasi familie? Pentru ca
sunt socialist moderniste?
Palatul Telefoanelor – Cluj 1966 – 1969.

Lucrare – in 2 – care sa porneasca de la o tema a cursului – text care sa aia 3000 de cuvinte,
sa foloseasca referinte compelte, sa se concentreze asupra unei teme, trebuie sa pana pe 6 mai sa
scriem 300 cuvinte despre tema pe care vrem sa o abordam – care sunt in mare cele cateva surse la
care ne referim – poate sa fie un studiu de caz, poate sa fie o tema – legat de material – importante
sursele – putem face individual.