Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grupa: 34A
Introducere
In societatea contemporana, unde informaia circula mai liber ca niciodat
mprumutul cultural reprezint o practica extrem de curenta. Nicio cultura, niciun
simbol nu este prea insignificant pentru a fi golit de coninut si utilizat intr-un context
complet strin, pentru a fi remixat. De multe ori acest schimb forat se petrece in
detrimentul culturii de la care se adopta anumite mituri, simboluri, obiceiuri etc
ntruct nelesul acestora si implicit identitatea culturii respective se dilueaz. In
acelai timp, schimburile culturale sunt cele ce de multe ori dau natere la cele mai
inedite rezultate (exemplul istoric al romanilor ce au luat natere din etrusci si greci),
diferenele reprezentand astfel o sursa a dezvoltrii ulterioare.
Exista ns situaii istorice in care un simbol este golit de coninut si deturnat
att de mult ctre scopuri diametral opuse fata de semnificaiile sale iniiale nct in
mentalul colectiv acesta i pierde complet valoarea adevrata. Svastica este un astfel
de simbol, o imagine ce astzi este in mod irevocabil asociata cu atrocitile
Holocaustului. Totui, originile sale demonstreaz ca semnificaiile sale sunt cu mult
mai bogate, ea devenind practic un element esenial al umanitii
Simbolistica
Oricare i-ar fi complexitatea
simbolica, svastica indica limpede, prin
insusi grafismul ei, o miscare de rotatie
in jurul unui centru nemiscat, care
poate fi eul sau polul. Este deci un
simbol in actiune, de manifestare, de
ciclu si de regenerare perpetua. Acesta
este, de altfel, sensul cu care a insotit
intotdeauna imaginea salvatorilor
omenirii: pe Hristos, de la catacombele
Mozaic Roman, La Olmeda, Spania
Occidentului
medieval
la
nestatornicismul stepelor: Christii
romanici sunt adesea conceputi in jurul unei spirale sau a unei svastici: aceste figuri
ritmeaza atitudinea, organizeaza gesturile, faldurile hainelor. Astfel este reintrodus
vechiul simbol al vartejului creator in jurul caruia se etajeaza ierarhiile create care
emana dintr-insul.
Simbolistica numerelor ajuta la o mai buna intelegere a sensului de putere
totalizanta a acestui insemn: svastica este alcatuita dintr-o cruce ale care brate sunt
cvadruplate, ca in orientarile vectoriale care definesc un sens giratoriu, trimitand apoi
catre centru. Valoarea sa numerica este deci de patru ori patru, adica saispreceze. Este
dezvoltarea puterii Realitatii sau a universului. Dezvoltare a universului creat, se
asociaza cu marile figuri creatoare sau mantuitoare invocate mai sus : dezvoltare a
unei realitati omenesti, va exprima extrema dezvoltare a puterii laice, ceea ce explica
atributiile sale istorice, de la Carol cel Mare la Hitler. Si aici va interveni senstul giratiei
sale, fie ca este vorba de sensul direct astronomic, cosmic si deci legat de
1
transcendent: svastica lui Carol cel Mare, sau de sensul invers, cel al acelor
ceasornicului, care vrea sa introduca infinitul si sacrul in temporal si profan: svastica
hitlerista; Guenon interpreteaza acesre sensuri opuse ca o rotatie a lumii vazuta de la
unul la altul din poli; polii in chestiune sunt mai curand omul si polul ceresc decat
polulore globului pamantesc.
Aceasta simbolistica, intotdeauna totalizanta, se regaseste in China unde
svastica este semnul numarului zece mii care este totalitatea fiintelor si a manifestarii.
Este de asemenea forma primitiva a caracaterului fang care indica cele patru directii
ale spatiului. Ar putea fi de asemena in raport cu dispozitia numerelor din Luoshu, care
evoca in orice caz miscarea giratiei ciclice.
Luata in sensul ei spiritual, svastica nlocuiete uneori pur si simplu roata in
iconografia hindusa, de exemplu ca emblema a montrilor naga. Dar este de asemenea
emblema lui Ganesha, divinitate a cunoasterii si uneori manifestare a principiului
suprem. Francmasonii observa cu strictete simbolica cosmografica si considera centrul
svasticii ca fiind steaua polara iar cele patru gamma care o constituie drept cele patru
pozitii cardinale ale Ursei Mari in jurul ei, ceea ce-i permite lui Gueon sa dea
interpretarea raportata mai sus. Mai exista si forme secundare ale svasticii, precum
cea cu brate arcuite, utilizata in Tara Bascilor, care evoca foarte clar figura dublei
spirale. Sau precum cea a svasticii clavigere, ale carei brate sunt constituite fiecare
dintr-o cheie : este o expresie foarte completa a simbolismului cheilor, axul vertical
corespunzand functiei sacerdotale si solstitiilor, iar axul orizontal functiei regale si
echinoctiilor.
Origini si interpretari
DEX-ul defineste svastica (cunoscuta si
drept crucea gamata ) SVSTIC, svastici, s.
f. este un obiect n form de cruce cu brae
egale, ndoite la capt n unghi drept, servind
ca simbol religios la unele popoare orientale;
cruce ncrligat. Emblem politic folosit
de naziti.
Svastic (sanscrit - suastika), scris
uneori i zvastic, este un simbol originar din
jainism (este una din cele mai vechi religii i
filozofii ale lumii). Prin svastic se nelege o
cruce echilibrat, cu braele egale, ndoite la
capete n unghi drept, n sensul acelor de
Svastic decorativ n form hindus.
ceasornic, ori invers. De obicei este orientat astfel nct
toate liniile principale s fie
orizontale, dar se gsesc i variante n care aceasta este rotit cu 45 de grade;
versiunea hindus este adesea decorat cu un punct n fiecare sfert, varianta fr
punct fiind considerat cea oficial n hinduism (hinduism-ul este reprezentat de
credina n Brahman, fiin absolut, impersonal, creatoare a Universului).
cruce ndoit;
Atestri arheologice
Cea mai veche svastica cunoscuta a fost gasita in Mezine, Ucraina. Acasta este
sculptaat pe figurine de filde de mamut dib paleoliticul trziu, fiind datat nc din
aproximativ 10.000 .e.n. S-a sugerat ca aceasta reprezinta de fapt o imagine stilizat a
unei berze n zbor i nu adevrata svastica, care este n uz astzi. n Anglia, sculpturi in
piatra neolitice sau epoca bronzului
ale simbolului au fost gsite pe Ilkley
Moor.
Svastici imagine n oglind
(sensul acelor de ceasornic i antisensul acelor de ceasornic), au fost
gsite pe vase ceramice n peter
Devetashka, Bulgaria, datate 6000
.e.n.
Svastica la Ilkley Moor
Unele dintre cele mai timpurii dovezi arheologice ale svasticii din
subcontinentul indian pot fi datate la 3.000 .en. Svastici au fost, de asemenea, gsite
pe ceramica in spturi arheologice n Africa, n zona de Kush i ceramica la tmple
4
Jebel Barkal, n desenele din epoca fierului din nordul Caucazului (cultura koban), i n
neolitic China n Majiabang, Majiayao, culturi Dawenkou i Xiaoheyan.
Zvastica este, de asemenea, vzut n Egipt n timpul perioadei Coptic. Textilele
cu numarul T.231-1923 ce se afla la Muzeul V & A din Londra includ svastici mici n
design. Aceast pies a fost gsit la Qau-el-Kebir, aproape de Asyut, i este datat ntre
300-600 .e.n.. Tierwirbel (german pentru "verticil animal" sau "vrtej de animale" este
un motiv caracteristic n epoca bronzului Central Asia, stepa euroasiatic, iar mai
trziu, de asemenea, n epoca fierului scitic i european cultur, artnd aranjament
simetric de rotaie a unui motiv animal, de multe ori capetele de patru psri.
Utilizarea nazista
n urma utilizrii pe scar larg populare, Partidul nazist (NSDAP sau NSDAP) a
adoptat n mod formal zvastica (n limba german: svastic [-crlig cruce]) n 1920.
Acest lucru a fost folosit pe partidului pavilion, insigna, i banderola.
n lucrarea sa 1,925 lucrare Mein
Kampf, Adolf Hitler a scris c: ntre timp,
dup ncercri nenumrate, a stabilit o
form final, un steag cu un fundal rou,
un disc alb, i o zvastic neagr n mijloc
dup mult timp. Am gsit, de asemenea, o
proporie definit ntre mrimea steagului
i mrimea alb discului, precum i forma i
grosimea zvasticii. " Cnd Hitler a creat un
steag pentru Partidul Nazist, el a cutat s
includ att zvastica i "cei venerat culori
expresive de omagiu noastre la trecutul
glorios i care a adus o dat att de mult
onoare naiunii germane." (Rou, alb, i
Steagul nazist
negru au fost culorile drapelului vechiului
Imperiu German.) De asemenea, el a
declarat: "Ca Socialitilor naional, vedem programul nostru n steagul nostru n rou,
vom vedea ideea social a micrii, n. alb, ideea naionalist,. n zvastica, misiunea
lupta pentru victoria omului arian, i, din acelai motiv, victoria ideii de creaie "
Svastica a fost, de asemenea, neleas ca "simbol al crearea, efectuarea viata" (das
Symbol des schaffenden, wirkenden Lebens) i ca "rasa emblem a germanismului"
(Rasseabzeichen des Germanentums).
Utilizarea svasticii a fost ncorporat de teoreticienii naziti cu presupuneri lor
de origine cultural arian a poporului german. n urma versiunea Nordicista a teoriei
invaziei ariene, nazitii au susinut c primele arieni din India, de la a crui tradiie
Vedic zvastica aprut, au fost invadatorii albi prototip. Conceptul de igien rasial a
fost o ideologie central a nazismului, dei este considerat acum netiinific. Pentru
Alfred Rosenberg, arienii din India au fost att un model de imitat i o avertizare cu
privire la pericolele de spiritual i rasial "confuzie", pe care, credea el, a aprut din
imediata apropiere a raselor. Astfel, ei de cuviin s coopta semnul drept un simbol
al rasei ariene supreme. Utilizarea svasticii drept simbol al rasei ariene dateaz pana
la scrierile luiEmile Burnouf. Imitand alti scriitori, poetul naionalist german Guido von
List considera svastica drept un simbol unic arian.
9
Svastica in contemporaneitate
Datorit utilizrii sale de ctre Germania nazist, svastica din 1930 a fost n
mare parte asociat cu nazismul i supremaia alb n majoritatea rilor occidentale.
Ca urmare, toate de utilizarea sa, sau utilizarea sa ca un nazist sau un simbol al urii
este interzis n unele ri, inclusiv Germania. Din cauza stigmatului atasat la simbolul,
multe cldiri care au coninut simbolul ca decor au avut simbolul eliminat. Comisia
executiv al Uniunii Europene a propus o lege anti-rasism la nivelul Uniunii Europene n
anul 2001, dar statele Uniunii Europene nu a reuit s cad de acord asupra echilibrului
ntre interzicerea rasismului i a libertii de exprimare. O ncercare de a interzice
zvastica pe teritoriul UE la nceputul anului 2005 euat dup obiecii din partea
guvernul britanic si altele. La nceputul anului 2007, n timp ce Germania a deinut
preedinia Uniunii Europene, Berlin a propus ca Uniunea European ar trebui s
urmeze dreptul penal german i incrimineaz negarea Holocaustului i afiarea
simbolurilor naziste, inclusiv zvastica, care se bazeaz pe interdicia de simbolurile
Organizaiile neconstituionale. Aceasta a condus la o campanie de opoziie de grupuri
hinduse din ntreaga Europ mpotriva interzicerea svastica. Ei au subliniat c zvastica
a fost n jur de 5.000 de ani ca un simbol al pcii. Propunerea de a interzice svastica a
10
fost abandonat de ctre Berlin din partea Uniunii Europene legile anti-rasism nivel
propuse la 29 ian 2007.
n Asia de Sud, zvastica
este omniprezenta ca un
simbol al bogiei i noroc. n
India i Nepal, buletinele de vot
electorale sunt tampilate cu
un model rotund-zvastic ca
(pentru a se asigura c
amprenta
de
cerneal
accidental pe cealalt parte a
unui buletin de vot pliat pot fi
identificate corect ca atare).
Multe companii i alte
organizaii , cum ar fi
Ahmedabad Bursa de Valori i
Masina nou in India cu o svastica pentru noroc
Camera de Comer Nepal, sa
folositi svastica n logo-urile lor. Svastica roie a fost sugerat ca o emblem a Micarea
Internaional de Cruce Roie i Semilun Roie din India i Sri Lanka, dar ideea nu a
fost pus n aplicare. svastici sunt destul de omniprezente n orae indiene i Nepal,
situat pe autobuze, cladiri, automobile, i mbrcminte. Zvastica continu s fie
utilizate n mod vizibil n ceremoniile religioase hinduse i temple, i este recunoscut
ca un simbol religios hindus, uneori folosit pentru a evoca Shakti n ritualuri tantrice.
Musaeus College din Colombo, Sri Lanka, care este coal un popular de fete budiste
"n ar are o zvastic spre stnga n logo-ul lor coal alturi de motto-ul sanscrit
" (pronunat: "padeepang gavae saTha"), care nseamn "Urmeaz
Lumina" . n India, Swastik i svastica, cu variantele lor de ortografie, sunt primele
nume comune pentru barbati si femei, respectiv, de exemplu, Swastika Mukherjee. De
asemenea, sigiliul de Bihar conine dou svastici.
Bibliografie:
Heller, Stephen, The Swastika: Symbol Beyond Redemption?, 2008
Chevalier, Jean; Gheerbrant, Alain, Dictionar de simboluri, volumul 3, editura
Artemis
www.wikipedia.org
www.wikipedia.ro
www.historia.ro
11