1 A a fortiori : cu atat mai mult. a posteriori : in urma experientei.

Antonimul l ui a priori Ab alio expectes, alteri quod feceris : Asteapta de la altul, ce i-a i facut tu lui. ab hinc : de acum inainte. ab initio : de la inceput. ab origine : de la origine. ab Urbe condita(a.u.c.) : de la intemeierea Romei. Formula car e indica numararea anilor de la intemeierea Romei ( 753 i.Hr. ). Abusus non toll it usum : Abuzul nu exclude folosinta. Acta est fabula! : Piesa a fost jucata! ( formula care anunta sfarsitul unei reprezentatii in teatrul antic). ad acta : (d e pus) la dosar. ad calendas graecas : la calendele grecesti. Expresie folosita de imparatul Octavianus la adresa datornicilor rai platnici, grecii neavand denu mirea de kalendae . Expresii similare: la Sfantu-Asteapta, la pastele cailor.

2 ad hoc : pentru aceasta (in acest scop). Ad impossibilia nemo obligatur : Nimeni nu poate fi obligat sa faca imposibilul. ad interim : provizoriu (pana una alta ). ad litteram (ad litt.) : exact pana la ultima litera. Asa cum citim cuvantul, fara a tine seama de context. In traduceri: cuvant cu cuvant. De ex.: un citat ad litteram Ad multos annos : La multi ani. ad rem : la obiect. Fara ocolisuri, direct la chestiunea in discutie Advocatus diaboli : avocatul diavolului. Titula tura oficiala data de Papa Benedict al XIV-lea este advocatus in omnibus causis beatificationum si era numele prelatului care avea sarcina de a informa despre c alitatile si defectele defunctului propus spre beatificare sau canonizare. age, si quid agis! : fa, daca faci ceva!. Alma mater : Mama nutritoare (expresie prin care se intelege Universitatea). amantium irae : supararile indragostitilor. Ce arta intre indragostiti, ceva trecator, nedemn de atentie. Amicus Plato, sed mag is amica veritas : Mi-e prieten Platon, dar mai prieten mi-e adevarul. Amor vinc it omnia : Dragostea invinge totul.

3 anno : in anul. annus mirabilis : anul minune. ante meridiem (a.m.) : ante merid ian. Pana in pranz Aquila non capit muscas : Vulturul nu prinde muste. argumentu m ad absurdum : argumentare la absurd. Metoda care demonstreaza falsitatea unei ipoteze prin absurditatea concluziei. Sinonime: reductio ad absurdum sau deducti o ad absurdum Ars longa, vita brevis : Arta este lunga, viata este scurta. Artem non odit nisi ignarus : Numai ignorantul uraste arta. Audaces, fortuna juvat (V irgiliu) : Soarta favorizeaza pe indrazneti. Audiatur et altera pars (Seneca) : Sa fie ascultata si cealalta parte. Auri sacra fames (Virgiliu) : Blestemata foa me de aur! Aut Caesar, aut nihil (Cezar Borgia) : Sau Cezar, sau nimic. Ave Csar morituri te salutant : Salve Cezar, cei sortiti mortii te saluta.

4 a mundo conditio : de la facerea lumii. a priori : inainte de experienta. Termen care alaturi de antonimul sau, a posteriori , s-a impus in filosofie, in logica - demonstratio a priori , de la efect la cauza. Kant lanseaza sensul de cunoast ere a priori, independenta de experienta. ab antiquo : din vechime. ab hodierno : de azi inainte. ab irato : dintr-o pornire de manie, la manie. ab ovo : de la ou. Absentem ldit, qui cum ebrio litigat : Cel care se cearta cu un betiv raneste un absent. Abyssus abyssum invocat : Prapastia cheama prapastie (cu alte cuvint e o greseala atrage dupa sine o alta greseala). Acta, non verba! : Fapte, nu vor be! Ad augusta per angusta : Pe calea ingusta (dificila), la rezultate grandioas e. Ad calendas graecas (soluturos) : (Vor plati) la "calendele" grecesti, adica niciodata (calendarul grec nu avea calende).

5 ad hominem : referitor la persoana. Argumentum ad hominem , eroare logica care c onsta in atacarea caracterului unei persoane cu care suntem in disputa, in loc d e a ataca argumentatia sa. ad infinitum : pana la infinit. ad libitum (ad lib.) : dupa dorinta. Termen care arata ca durata masurii va fi aleasa de executant du pa placul sau. In opere filosofice apare cu sens figurat Ad majorem Dei gloriam : Pentru cea mai mare glorie a lui Dumnezeu ad personam : la persoana. Calificat iv dat unui act prin care o persoana obtine privilegii netransmisibile Ad unum o mnes : Toti ca unul. Aegroto dum anima est, spes est : Cat timp bolnavul sufla, mai este speranta. Alea iacta est (Caesar) : Zarul este aruncat (riscul este acc eptat). Desi frecvent citat sub forma aceasta, citatul este gresit. Forma corect a a citatului este Iacta alea est. alter ego : alt eu. Poate fi folosit pentru a desemna un prieten intim cu care te identifici in conceptii sau o alta constiin ta a personalitatii. Amicus certus in re incerta cernitur (Cicero) : Adevaratul prieten la nevoie se cunoaste. Amor patri nostra lex : Iubirea patriei este legea noastra.

6 anni currentis (A.c.) : anul curent (in curs). anno Domini (A.D.) : in anul Domn ului. Anul considerat a incepe de la nasterea lui Hristos, dupa calculele caluga rului Dionysius Exiguus. ante Christum (a.Chr.) : inainte de Cristos Ante mortem nemo beatus : nainte de moarte nu este nimeni fericit. Arcus nimium tensus rumpi tur : Arcul prea incordat se rupe. argumentum baculum : argumentul batului. ars poetica : arta poeziei. Titlul unei scrisori a lui Horatiu adresata unor prieten i si care continea sfaturi pentru tinerii poeti. Asinus asinorum in scula sculorum : Magarul magarilor, in veacul veacurilor. Audi, vidi, sile! : Asculta, privest e si taci! Aurea mediocritas (Horatiu) : Aurita este calea de mijloc. aut - aut : ori, ori. Aut vincere, aut mori! : Ori invingem, ori murim!

7 Ave Maria : salut, Maria. Inceputul unui imn de preamarire a Fecioarei Maria. Di n anul 1326, Papa Ioan al XXII-lea impune credinciosilor sa-l recite de trei ori pe zi. B Barba non facit philosophum (Plutarh) : Barba (singura) nu te face fil osof. beati possidentes : fericitii posesori. Expresie glumeata a juristilor. Be llum omnium contra omnes (Thomas Hobbes) : Razboiul tuturora impotriva tuturor ( starea omenirii inainte de organizarea socetatii). bene merenti : celui ce binem erita. Decoratie romana infiintata in 1876 pentru merite in domeniul culturii na tionale. Bona diagnosis, bona curatio : Bun diagnostic, bun leac. Bona valetudo melior est quam maxim diviti : Sanatatea buna este mai valoroasa decat cea mai mar e avere. brutto : greutate bruta. Beati pauperes spiritu : Fericiti cei saraci c u duhul. Beatus, qui prodest, quibus potest : Fericit este cel care se face util prin ajutorul dat. Bene diagnoscitur, bene curatur : Cine pune un diagnostic bu n, vindeca bine.

8 Bis dat, qui cito dat (Publilius Syrus) : Cine da rapid, da de doua ori. Bona fi de : De buna credinta. Bonum vinum laetificat cor hominis : Vinul bun inveselest e inima omului. C caput mundi : capitala lumii. Epitet acordat orasului Roma. Ca sus belli : Caz de razboi (situatie in care un stat se vede constrans sa declare razboi altui stat). Cave ne cadas! : Ia seama sa nu cazi! (in cortegiile triumf ale la romani, in spatele invingatorului, se afla un sclav, care-i spunea aceste cuvinte, avertisment impotriva trufiei). Ceterum censeo Carthaginem esse delend am (Cato cel Batran) : Si totusi consider ca trebuie sa distrugem Cartagina. Cir culus vitiosus : Cerc vicios. concedo : consimt. Conditio sine qua non : Conditi a necesara. Consuetudinis vis magna est : Forta obiceiului este mare. Contra vim mortis non est medicamen in hortis : mpotriva puterii mortii, nu exista leac in gradina.

9 copia verborum : Usurinta, bogatie in exprimare. corpus delicti : corpul delict. Dovada materiala a faptei. Credo quia absurdum (Tertullian) : Cred, pentru ca e ste absurd (Crede si nu cerceta!). Cui bono? (Cassius) : Cui ii este avantajos? (la anchetarea unui act criminal, pentru descoperirea culpabilului) (vezi si Cui prodest?). Cuique suum : Fiecaruia al sau. cum laude : cu laude. Cu distinctie. Diploma universitara. Cura, ut valeas : Ai grija de tine. Carpe diem (Horatiu) : Traieste-ti ziua (indemn de a trai intens clipa prezenta, singura certa). Cave canem : Pazeste-te de caine (atentie, caine!). Caveant consules ne quid detrime nti reipublicae capiat! : Consulii sa ia masuri ca republicii sa nu i se aduca v reun prejudiciu! (formula rostita in Senatul Roman, prin care consulii erau inve stiti cu puteri discretionare in momentele de mare primejdie). Cibi condimentum esse fames (Cicero) : Foamea este condiment pentru orice mancare. Cogito, ergo s um (Descartes) : Gandesc, deci exist (celebra teza care exprima, in forma concen trata, caracterul antidogmatic si rationalist al filosofiei carteziene, proclama nd totodata drept adevar indubitabil dovada a existentei gandirea).

10 Concordia civium murus urbium : Armonia dintre cetateni, este zidul oraselor. co nfer (cf.) : compara. Consuetudo quasi altera natura (est) (Cicero) : Obiceiul e ste alta natura (a doua natura). Contraria contrariis curantur : Contrariile (me dicamentele cu efecte contrarii) vindeca manifestarile (simptomele) contrarii (B aza terapiei clasice, allopate). Coram populo (publico) : n public, pe fata. cred o quia absurdum : cred pentru ca e absurd. Aforism derivat de la Tertulian , est e cert pentru ca este imposibil ( credo quia impossibile ). credo ut intelligam : cred pentru ca sa pot intelege. Idee-cheie formulata de Augustin din Hippona . Cui prodest? : Cui foloseste? (vezi si Cui bono?). Cuius regio, eius religio : Religia stapanului, religia supusului. Cum grano salis (Plinius cel Batran) cu u n graunte de sare, utilizata in sensul ironic "adevarul nu se spune cuvant cu cu vant". cum tempore (c.t.) : 1/4 ora dupa timpul dat (sfertul de ora academic). C urriculum vitae : cursul vietii. (Auto)biografie.

11

D datum (dat.) : data. De gustibus et coloribus, non disputandum (Seneca) : Gust urile si culorile nu se discuta. De mortuis nil nisi bene : Despre cei morti (vo rbeste) numai de bine. De omnibus dubitandum est : Totul trebuie pus sub semnul indoielii. Dei gratia : prin harul lui Dumnezeu. Formula folosita in titulatura episcopilor iar mai tarziu in titulatura Papei. Deo gratias! : Sa multumim Domnu lui! Dictum meum pactum : Cuvantul meu este pact. Diem perdidi! Am pierdut o zi! s au Inca o zi pierduta! sunt cuvintele cu care obinuia s-i ncheie ziua mpratul roman T s(79-81 d. Chr.), cnd constata c n-a realizat nici o aciune folositoare. Faptul nil relateaz istoricul Suetoniu n Viaa lui Titus, mpratul care avea ambiia s devin fil pul universului". Intr-o sear, la mas, amintindu-i c n ziua aceea nu fcuse nici un bin e nimnui, a exclamat aceste cuvinte: Amici, diem perdidi", care de atunci a deveni t deviza lui Titus. Difficile est satiram non scribere (Juvenal) : E greu sa nu scrii satire (in anumite imprejurari). Do (tibi), ut des : ti dau (ceva), pentru ca si tu sa-mi dai.

12 doctor (Dr.) : doctor. doctor juris (Dr.jur.) : doctor in Drept doctor philosoph iae (Dr.phil.) : doctor in Filosofie doctor rerum politicarum (Dr.rer.pol.) : do ctor in Stiinte politice Doctus cum libro : Savant cu cartea. Dominus vobiscum! : Dumnezeu cu voi! Dubito ergo cogito, cogito ergo sum : Ma indoiesc, deci cuget ; cuget, deci exist. Dum ferrum candet, tundendum : Bate fierul cat e cald! Duob us ligitandibus tertius gaudet : Cand doi se cearta, al treilea se bucura (casti ga). Dura necessitas : Necesitate dura. de facto : de fapt. de jure : de drept.

13 de novo : facut nou. Decet imperatorem stantem mori : Un imparat se cuvine sa mo ara in picioare (maxima atribuita imparatului roman Vespasian si semnifica infru ntarea demna a destinului). deleatur (del.) : indeparteaza, sterge (la corecturi ). Deux ex machina : Zeul iesind din masinarie (simbolic: omul invingand sistemu l). Dictum, factum : Zis si facut. Divide et impera (sau Divide ut regnes) : Dez bina si stapaneste. Docendo discimus : nvatand pe altii, invatam si noi. doctor h onoris causa (Dr.h.c.) : doctor de onoare. doctor medicinae (Dr.med.) : doctor i n Medicina doctor rerum naturalium (D.rer.nat.) : doctor in Stiinte naturale doc tor theologiae (Dr.theol.) : doctor in Teologie Domi suae quilibet rex : La el a casa, oricine e rege. Doscendo discimus : nvatand pe altii, invatam si noi (prin transmitere, cunostintele noastre se consolideaza, se imbogatesc).

14 Dulce et decorum est pro patria mori (Horatiu) : Este dulce si frumos sa mori pe ntru patrie. Dum spiro, spero : Cat timp respir, sper. Dura lex, sed lex : Legea e dura, dar e lege. E E fructu arbor cognoscitur : Arborele se cunoaste dupa fr ucte. Edere oportet, ut vivas, non vivere ut edas (Cicero) : Trebuie sa mananci ca sa traiesti, nu sa traiesti ca sa mananci. Ejusdem farinae : Cei de aceeasi t eapa (mme farine, mme pate). ens causa sui : existent prin sine insusi. erga omnes : f ata de toti. Adresat tuturor, fara discriminare Ergo bibamus! (Goethe) : Deci, s a bem! Eritis sicut deus scientes bonum et malum : Veti fi asemenea lui Dumnezeu cunoscand binele si raul. Es duobus malis minus est eligendum : Din doua rele, alege pe cel mai putin rau. Esse quam videri malim : Prefer sa fiu, decat sa par .

15 et caetera : (etc.). si celelalte, si asa mai departe. Et tu, Brute? (Caesar) : Si tu, (fiul meu) Brutus? ex abrupto : deodata, brusc. Procedeu retoric, o expun ere fara introducere, direct la chestiune. Ex auribus sognoscitur asinus : Magar ul se cunoaste dupa urechi. Ex nihilo, nihil (Lucretiu) : Din nimic, nu se creea za nimic. Ex ossibus ultor : Din mormant se ridica razbunatorul. ex tempore : pe data. Imediat, pe loc, fara pregatire prealabila. Exceptis excipiendis : Except and ce este de exceptat. exempli causa : (gratia) (e.c.) sau (e.g.). pentru exem plificare. expressis verbis : cu cuvinte clare. In termeni clari si autentici. E xpresie folosita de juristi. Ecce Homo : Iata Omul. Exclamatia lui Pilat aratand multimii pe Iisus cu coroana de spini pe cap. Ego sum qui sum : Eu sunt cel ce sunt. emeritus (em.) : emeritat, pensionat.

16 eo ipso : tocmai de aceea. ergo : deci. In limbaj scolastic preceda concluzia un ui rationament logic. ( cogito ergo sum ) Eripitur persona, manet res : Persoana piere, lucrul ramane (opera supravietuieste intotdeauna creatorului ei). Errare humanum est sed perseverare diabolicum (Seneca) : A gresi e omenesc, dar a pers evera (in greseli) este diabolic. esse est percipi : a fi inseamna a fi perceput . Formula aplicata de George Berkeley lucrurilor sensibile. Est modus in rebus ( Horatiu) : Este o masura in lucruri. Et in Arcadia ego : Si eu am trait in Arcad ia. Acesta este epigraful unui tablou celebru al pictorului francez Nicolas Pous sin. Arcadia legendara este tinutul vietii idilice, patriarhale. Expresia martur iseste nostalgia dupa o fericire pierduta. Etiamsi omnes, sed non ego : Chiar da ca toti, eu nu. ex aequo : in mod egal. Cota cuvenita din impartirea in mod egal . ex libris meis : din cartile mele. Formula pe care unii o folosesc sa o scrie pe cartile din biblioteca. Ex oriente lux : Lumina vine de la rasarit.

17 ex silentio : din tacere. Tragerea concluziei din tacerea adversarului. Exceptio confirmat regulam : Exceptia confirma regula. Exegi monumentum aere perennius ( Horatiu) : Am inaltat un monument mai durabil ca bronzul. Experientia est optima rerum magistra : Experienta este in toate lucrurile cel mai bun invatator. Extr a ecclesiam nulla salus : Nu exista mantuire in afara bisericii. F Facile dictu, difficile factu : Usor de zis, greu de facut. Fames est optimus coquus : Foamea e cel mai bun bucatar. Felix, cui potuit rerum cognoscere causas (Virgiliu) : F ericit cel ce poate cunoaste cauza (ascunsa) a lucrurilor. Fiat justitia, et per eat mundus (Johannes Manlius) : Sa se faca dreptate, de-ar fi sa piara lumea. Fi at voluntas tua! : Faca-se voia ta! Flagrante delicto : n flagrant delict. folio : pagina. Fortuna multis dat nimium, satis nulli (Martial) : Norocul da multora prea mult, nu satura insa pe nimeni.

18 Fugit irreparabile tempus (Virgiliu) : Trecerea timpului este ireversibila. Fama nihil est celerius (Ovidiu) : Nimic nu este mai rapid ca zvonul. favente lingui s! : paziti-va limbile!. Formula de cult a preotilor romani, liniste, nu tulbura ti solemnitatea! . Festina lente : Grabeste-te incet! Fiat lux! : Sa se faca lum ina! Finis coronat opus : Sfarsitul incoroneaza opera. Fluctuat nec mergitur : E zguduit, dar nu se scufunda. Fortes fortuna juvat sau Audaces fortuna juvat : N orocul favorizeaza pe cel puternic/curajos. Frustra laborat, qui omnibus placere studet : Degeaba te ostenesti sa fi tuturor pe plac. furor poeticus : delirul p oetic. Starea poetului in momentul creatiei. G Gaudeamus igitur : Sa ne bucuram, deci (cantec studentesc). Gravissimum est imperium consuetudinis : Este foarte grava puterea obisnuintei.

19 Gutta cavat lapidem, non vi, sed spe cadendo (Ovidiu) : Stropul face o gaura in p iatra, nu prin forta, ci prin cadere repetata. Gloria victis! : Glorie victimei! (vezi si V victis!). grosso modo : in linii mari. H Habemus papam! : Avem papa! Habent sua fata libelli (Terentianus Maurus) : Cartile isi au destinul lor. Hann ibal ad portas : Hannibal inaintea portilor (pericol iminent!). hic et nunc! : a ici si acum!. Hic Rhodus, hic salta : Aici e Rhodos, aici sari! (cu intelesul in vitatiei de a-si dovedi pe loc aptitudinile) Hodie mihi, cras tibi : Azi pentru mine, maine pentru tine (nimeni nu e ferit de loviturile soartei). Homo homini l upus (est) (Plaut) : Omul este un lup pentru om. Homo proponit, sed Deus disponi t : Omul propune, Dumnezeu dispune. Honeste vivere, neminem laedere, suum cuique tribuere : Traieste cinstit, nu vatama pe nimeni, da fiecaruia ceea ce-i aparti ne.

20 horribile dictu : ingrozitor de spus. Hoc volo, sic iubeo, sit pro ratione volun tas (Juvenal) : Asa vreau, asa ordon, vointa sa fie in serviciul ratiunii ("pent ru ratiune") Homines quo plura habent, eo ampliora cupiunt (Justinian) : Omul, c u cat are mai mult, cu atat isi doreste si mai mult. Homo naturaliter animal soc iale : Omul prin natura este un animal social. Homo sum, humani nihil a me alien um puto (Terentiu) : Om sunt si nimic din cele omenesti nu-mi este strain. honor is causa : onorific. hujus anni (h.a.) : in acest an. I Iacta alea est (Caesar) : Zarul este aruncat (riscul este acceptat). id est (i.e.) : adica. ignorabimus : nu vom sti. Formula care exprima doctrina agnosticismului , pusa in circulatie de germanul Emile Du Bois-Reymond in 1872. Ignorantia iuris nocet : Ignorarea j ustitiei dauneaza. Ignoti nulla cupido : Necunoscutul nu tenteaza.

21 in abstracto : in abstract. Facind abstarctie de la realitate sau de la o situat ie concreta. In dubio pro reo : n caz de dubiu, (decizie) in favoarea acuzatului. in extremis : in ultimele momente. In ultimul moment, cind nu se mai poate altf el. In hoc signo vinces : Cu acest semn vei invinge. in infinitum : la nesfarsit . In medio stat virtus : Virtutea este (totdeauna) la mijloc. in nuce : intr-o n uca. Comprimat pina la a putea incapea intr-o coaja de nuca. In miniatura, in fo rma redusa. in propria persona : in persoana. in situ : la locul (originar). Des pre monumentele arheologice, asa cum au fost gasite pe teren, nu cum apar in muz eu intr-o asezare artificiala. in statu nascendi : in stare de nastere. Formula folosita in limbajul alchimistilor medievali; precesul obtinerii unei substante este in cus. in vitro : in sticla. In eprubeta, in laborator. Incredibile dictu : Incredibil de zis.

22 Inter malleum et incudem : ntre ciocan si nicovala. ipse fecit (i.f.) : facut sin gur. Fara ajutor ipso facto : prin insusi faptul. Expresie folosita in argumenta ri si se refera la raportul de implicatie intre doua fapte. Vezi eo ipso . Is fe cit, cui prodest : Facut de cel care profita de el. Iurare (jurare) in verba mag istri : Jura pe cuvintele unui profesor. ibidem (ib.) : tot acolo. idem (id.) : acelasi, la fel. Ignoramus et ignorabimus : Nu stim si nu vom sti (niciodata). I gnorantia legem non excusat : Ignoranta nu scuza incalcarea legii. imago mundi : imaginea lumii. Veche denumire a hartilor si descrierilor geografice care dadea u o imagine a lumii cunoscute de atunci. in contumaciam : in absenta. in extenso : pe larg. Formula care arata ca o anumita expunere a fost reprodusa in intregi me.

23 in flagranti : asupra faptului. in illo tempore : in acea vreme. Termen consacra t de Mircea Eliade pentru a denumi timpul mitic (Marele Timp) in care zeii au cr eat lumea. in medias res : in mijlocul lucrurilor. Formula care provine de la Ho ratiu in Ars poetica adresindu-se tinerilor scriitori. In esenta, in miez. in me moriam : in memoria. Echivalent cu "in memoria lui...", referindu-se la reaminti rea sau in onoarea unei persoane decedate. In patria natus non est propheta voca tus : Nimeni nu este profet in tara lui. In saecula saeculorum : n veacul veacuri lor. in spe : (este) de asteptat. In perspectiva, dupa cum se spera, probabil, p osibil. In vino veritas : Adevarul este in vin. incognito : fara sa fie cunoscut . Fara sa se stie cine este. Se foloseste mai ales in expresii ca a calatori inco gnito referindu-se la calatoria sub nume fictiv. Inter arma silent leges (musae) (Cicero) : n timpul razboiului, legile (muzele) tac. ipse dixit : asa a spus el. Raspunsul dat de elevii lui Pitagora , cind cu ocazia expunerilor publice erau intrebati de ce este asa. Invocarea autoritatii in materie ( argumentum ad verec unndiam ).

24 Ipsi : Insusi magistrul (persoana cu autoritate) a spus! Iracundiam qui vincit, hostem superat maximum : Cel ce-si stapaneste mania, invinge pe cel mai mare dus man. Iunctis (junctis) viribus : Unirea face forta. J Jesus Nazarenus Rex Judaeo rum (I.N.R.I) : Iisus din Nazaret Regele Iudeilor. Jus est art boni et aequi : J ustitia este arta binelui si dreptatii. Justitia nihil expetit praemii (Cicero) : Dreptatea nu asteapta rasplata. L Labor omnia vincit improbus (Virgiliu) : O m unca perseverenta invinge orice. Lapis philosophorum : Piatra filozofala (cu aju torul careia orice metal ar putea fi transformat in aur). liber (lib.) : cartea. licentia poetica : licenta poetica. Dreptul poetului de a folosi mijloace speci fice de redare. loco citato (l.c.) : la locul citat. Longum iter est per praecep ta, breve et efficax exempla (Seneca) : Lung este drumul cu reguli, scurt si efi cient prin exemple.

25 Lupus pilum mutat, non mentem : Lupu-si schimba parul, dar naravul, ba! Laborare est orare : Lucrul este ruga. Lex neminem cogit ad impossibila : Legea nu const range pe nimeni sa faca imposibilul. Libertas est potestas faciendi id quod jure licet : Libertatea inseamna sa poti face ceea ce iti permite legea. liquor (liq .) : lichid. loco tipico : la locul tipic, obisnuit. lupus in fabula : lupul in povestire. Dicton echivalent cu proverbul vorbeam de lup si lupul la usa. M Magist er ludi : nvatatorul scolii. Maestrul absolut al "jocului" (dei rdcina lud, n latin, p oate trimite i la "coal", la un "maestru al iniierilor paideice", cum ar veni). manu propria (m.pr.) : cu propria mana. Formula pentru a confirma autenticitatea sem naturii. Margaritas ante porcos : (Nu dati) margaritare porcilor. mea culpa : di n vina mea. Formula canonica de marturisire. Astazi, formula prin care se cere s cuze, autocritica.

26 Memento mori : Adu-ti aminte ca vei muri. Mens agitat molem (Virgiliu) : Mintea agita (misca) masele. mensis currentis (m.c.) : in luna in curs. minimum (min.) : minimal modus ponens : mod care afirma. Rationament conform caruia: daca p , a tunci q . Dar p . Deci, q . Modus vivendi : Mod de a trai. Mortuo leoni et lepor es insultant : Pe leul mort il insulta chiar si iepurii. multum in parvo : mult in putin. Precept al lui Pitagora : nu spuneti putin in multe cuvinte, ci mult in putine cuvinte. Mutatis mutandis : Schimband ce este de schimbat. Magna cum laud e : Cu deosebita lauda, distinctie (mentiune pe diplomele de doctorat). Manus ma num lavat : Mana spala mana (O mana spala pe alta). maximum (max.) : maximal. Me dicus curat, natura sanat : Medicul ingrijeste, natura insanatoseste.

27 Mendacem memorem esse oportet (Quintilian) : Mincinosul trebuie sa aiba memorie buna. Mens sana in corpore sano (Juvenal) : Minte sanatoasa in corp sanatos. Min ima de malis : Din atatea rele (alege) pe cel mai putin rau. modus operandi : mo d de a actiona. Terminologie scolastica . Astazi, folosit pentru a descrie metod e ale infractorilor. modus tollens : mod care neaga. Rationament conform caruia: daca p , atunci q . Dar nu q . Deci, nu p . Mors ultima ratio : Moartea este ra tiunea finala. Multi sunt vocati, pauci vero electi : Multi chemati, putini ales i. Multum, non multa : Mult, nu multe (n sensul de: "Mai bine putin si bun, decat mult si prost"). N Nascuntur poetae, fiunt oratores (Cicero) : Poetii se nasc, oratorii se formeaza. Natura non facit saltus (Linn) : Natura nu face salturi. Ne quid nimis : Nimic mai mult. Nec Hercules contra plures : Nu este un Hercule ci ne lupta cu o droaie.

28 Nemo ante mortem beatus est (Ovidiu) : Nimeni nu e fericit inainte de a muri. Ni hil est in intellectu, quod non fuerit prius in sensu (Toma de Aquino) : Nimic n u este in minte, care sa nu fi fost mai intai in simturi. Nihil novi sub sole : Nimic nou sub soare. Nihil sine Deo : Nimic fara Dumnezeu. Nil nocere! : (Cel pu tin) sa nu daunezi in niciun caz (pacientului). nolens, volens : vrind, nevrind. Uneori intalnit sub forma volens nolens sau aut nolens aut volens . Exprima sen timentul necesitatii. Noli me tangere! : Nu ma atinge! Nomen est omen (Plautus) : Numele este un semn prevestitor. Non decet : Nu este permis (sau: Nu se face). non liquet : nu este clar. Expresie folosita de juristi si exprima insuficienta probelor. Neclaritate, nesiguranta ideilor. Non omnia possumus omnes : Nimeni n u poate face orice. non sequitur : nu decurge. Expresie folosita atunci cind con cluzia este gresita, falsa.

29 Non vestimentum virum ornat, sed vir vestimentum : Nu vesmantul (haina) face pe om, ci omul vesmantul (haina). Nosce te ipsum (et nosces universum et deos) : Cu noaste-te pe tine insuti (si vei cunoaste universul si zeii) (proverb preluat de la greci). nuda veritas : adevarul gol. Nulla est medicina sine lingua latina : Nu e medicina fara limba latina. Nunc est bibendum (Horatiu) : Acum e momentul sa bem (sa sarbatorim ceva). Natura abhorret a vacuo : Natura are oroare de vid. Naturalia non sunt turpia : (Necesitatile) naturale nu sunt rusinoase. ne quid nimis! : nimic prea mult. Inscriptie la intrarea in templul lui Apollo din Delph i. Versiunea latina este a lui Terentiu . nec plus ultra : si nu mai mult dincol o. Pina aici: dincolo nu se mai poate! Inscriptie care indica sfirsitul pamintul ui. Formula initiala ne plus ultra a fost vechea deviza a Spaniei. Se foloseste si cu sensul de performanta maxima, record sportiv, capitol care incheie o lucra re, specialist de maxima competenta. netto (ntto.) : netto (greutate neta). Nihi l lacrima citius arescit : Nimic nu usuca mai repede ca o lacrima. Nihil obstat : Nimic nu sta impotriva.

30 Nihil sine numini : Nimic fara dorinta. Nil tam difficile est, quin quaerendo in vestigari possiet (Terentiu) : Nimic nu este atat de greu, incat sa nu poata fi clarificat prin cercetare. Nolens,volens : Vrand, nevrand! noli turbare circulos meos : nu tulbura cercurile mele. Cuvintele lui Arhimede adresate unui soldat r oman ajuns in Siracuzia. Arhimede studia niste figuri geometrice desenate pe nis ip iar soldatul le-a stricat. Nomina (sunt) odiosa : Evocarea numelui provoaca n eplaceri. Non licet bovi, quod licet Jovi : Nu este permis boului (oricui), ceea ce este permis lui Juppiter. Non multa, sed multum : Nu multe, ci mult ("Mai bi ne putin si bun, decat mult si prost"). Non schol, sed vit discimus (Seneca) : Nu invatam pentru scoala, ci pentru viata. Non ut edam vivo, sed ut vivam edo : Nu traiesc ca sa mananc, ci mananc ca sa traiesc. Nondum amabam, et amare amabam : Nu am iubit, chiar daca am invatat sa iubesc. nota bene (N.B.) : ia aminte!. Nul la dies sine linea (Plinius cel Batran) : Sa nu treaca o zi fara un rand (scris) .

31 Nulla poena sine lege : Nicio pedeapsa in afara legii. Nulla res tam necessaria est quam medicina : Nimic nu e mai necesar ca medicina. O O tempora, o mores! (C icero) : Ce vremuri, ce moravuri! obiter dicta : in treacat spuse. Afirmatii baz ate pe impresie si exprimate in treacat. Odero si potero si non inventius te ama bo : Te voi uri daca voi putea, daca nu fara sa vreau, te voi iubi. Omnia mea me cum porto (Cicero) : Port cu mine tot ce e al meu. Versiunea latina a raspunsulu i pe care l-ar fi dat filozoful Bias concetatenilor sai, mirati ca paraseste cet atea asediata de Persi, fara sa-si ia nimic cu el (spiritul constituie unica bog atie a inteleptului, un bun care-l insoteste peste tot). Optimum medicamentum qu ies est : Cel mai bun medicament este odihna. Ora et labora : Roaga-te si lucrea za (deviza calugarilor benedictini). obiit (ob.) : este mort. Oculi plus vident quam oculus : Mai multi ochi vad mai mult decat unul singur. Omnes homines sibi sanitatem cupiunt, spe autem omnia, qu valetudini contraria sunt, faciunt : Toti o amenii vor sa aiba sanatate, dar adesea fac totul in contra ei.

32 Omnia vincit amor (et nos cedamus amori) (Virgiliu) : Iubirea invinge orice (si noi ne plecam puterii sale). Omnium rerum homo mensura est : Omul este masura tu turor lucrurilor. opus (op.) : opera. P Pacta sunt servanda : Acordurile trebuie respectate. Panem et circenses (dare) (Juvenal) : (Dati poporului) paine si joc uri (circ). Parturiunt montes, nascetur ridiculus mus (Horatiu) : (Se muncesc) m untii in chinurile facerii si se naste un soarece ridicol, ("Mult zgomot pentru nimic"). Pater Patriae : Parintele patriei. Titlu de onoare acordat oamenilor po litici cu merite deosebite. Primul care l-a primit a fost Cicero . Pauca, sed bo na : Putine, dar bune (nu cantitatea, ci calitatea conteaza). Pax Romana : Pacea Romana. Pacea impusa de stapanirea romana. Parafraze: Pax Hispana, Pax Germanic a, Pax Britannica, Pax Americana . Pecunia non olet (Vespasian) : Banii n-au mir os. per definitionem : prin definitie. Reiese din definitia insasi per pedes (ap ostolorum) : pe jos (ca apostolii). In latina clasica, corect este pedibus .

33 Per scientiam ad salutem groti : Sa vindeci boala prin stiinta. persona (non) gra ta : persoana (ne)agreata. Termen folosit in diplomatie despre un cetatean strai n pe care guvernul unei tari nu-l agreaza din cauza actelor politice sau a conce ptiilor sale. In vorbirea curenta, expresia poate fi utilizata cand o persoana c are a aparut intr-o societate oarecare, nu este binevenita, fiind considerata non grata, care nu este agreata, incomoda. Philosophia ancilla theologiae (Petrus Da mianus) : Filosofia este servitoarea teologiei. Plenus venter non studet libente r : O burta plina nu iubeste studiul. pollice verso : cu degetul intors. Cu dege tul mare intors spre arena . Gest folosit la luptele de gladiatori, prin care pu blicul cerea ca invinsul sa fie omorat. Post cenam non stare, sed mille passus m eare : Sa nu stai dupa cina, ci sa mergi pe jos o mila. post factum : dupa fapta . Ulterior, dupa consumarea faptului Post hoc non est propter hoc : Dupa asta, n u e din cauza asta (a considera simpla succesiune a evenimentelor drept cauzalit ate). post mortem : dupa moarte. praeter propter (p.ptr.) : aproximativ. Aproxim ativ, mai mult sau mai putin. Prvenire melius est quam curare : A preveni, e mai usor decat a trata.

34 Primum non nocere : n primul rand nu dauna. Primus inter pares : Primul intre ega li. pro centum (p.c.) : la suta. Pro rege saepe; pro patria semper : Pentru rege adesea; pentru patrie totdeauna. Prosit : Sa fie de bine. panem et circenses : paine si circ. Expresie considerata ca provenind de la poetul latin Decimus Juve nalis, care se lamenta adresandu-se unui prieten, de decaderea poporului roman. pari passu : in pas egal. pater familias : tatal familei. In dreptul roman, tata l era stapanul absolut al familiei, singurul care dispunea de toate drepturile c ivile. Pater, peccavi! : Tata, am gresit!. Formula traditionala pentru marturisi rea greselilor in Biserica Catolica . Pax melior est quam iustissimum bellum : P acea e mai buna decat cel mai just razboi. Pax vobiscum! : Pace voua! Per aspera ad astra : Pe cai aspre, pana la stele.

35 per excellentiam : prin excelenta. In mod deosebit, cu distinctie. Se foloseste si versiunea franceza par ecellence . per procura (p.p.) : cu procura, imputerni cire. perpetuum mobile : mobil perpetuu. Termen muzical. Se refera, de asemenea, si la un aparat mecanic care produce o miscare perpetua, alimentata de ea insas i, fara alimentare din afara ei. petitio principii : revenirea la inceput. Ratio nament eronat, care porneste de la o premisa nedemonstrata anterior; trebuie rev enit la punctul de plecare. A fost semnalat de Aristotel . Pia mater : Mama cuce rnica. Plures crapula quam gladius perdidit : Betia ia mai multe vieti ca spada. Pontifex Maximus (P.M.) : Papa, Marele Pontif. Post Christum (natum) (p.Chr.) : dupa (nasterea lui) Cristos post festum : dupa sarbatoare. Dupa ce s-a terminat ceremonia. post meridianum (p.m.) : dupa pranz. Post meridian. (v. ante meridie m ) Potius mori quam foedari : Mai bine moartea decat dezonoarea. Prsente medico nihil nocet : Cand doctorul e langa tine, nimic nu-ti poate face rau.

36 prima facie : la prima vedere. Primum vivere, deinde philosophari : Mai intai tr aieste si pe urma filosofeaza. pro anno (p.a.) : anual. pro forma : de forma. pr o tempore : pentru un timp. De durata conditionata. Q Quad non est in actis non est in mundo : Ceea ce nu este in acte, nu este pe lume (axioma juridica potrivi t careia un lucru neconsemnat printr-un act este ca si inexistent). Quandoque bo nus dormitat Homerus (Horatiu) : Chiar si bunul Homer mai doarme cateodata (in s ensul: Chiar si un scriitor de geniu nu este totdeauna el insusi). qui pro quo : cineva drept altcineva. Confuzie intre persoane. Pentru confuzie intre lucruri, fapte etc. se foloseste quid pro quo . Qui scribit, bis legit : Cine scrie, cit este de doua ori. Quid novi? : Ceva nou? Quidquid agis, prudenter agas, et respi ce finem ! : Orice ai face, fa cu prudenta, fara sa ti se taie respiratia la sfa rsit.

37 Quisque est faber suae fortunae : Fiecare este artizanul propriului destin. quod erat demonstrandum (Q.E.D.) : ceea ce era de demonstrat. Formula traditionala c are incheie demonstratiile de geometrie. Quod medicina aliis, aliis est acre ven enum : Medicamentul unuia, este veninul altuia. Quot capita, tot sensus : Cate c apete, atatea pareri. Qualis autem homo ipse esset, talem esse eius orationem (C icero) : Omul se cunoaste dupa felul cum vorbeste. Qui habet aures audiendi, aud iat : Cine are urechi de auzit, sa auda. Qui rogat, non errat : Cine intreaba, n u greseste (sau "ncercarea moarte n-are"). Qui tacet, consentire videtur : Cine t ace, e de-acord. Quid sit futurum cras, fuge quaerere (Horatiu) : Nu intreba ce va aduce ziua de maine. Quidquid discis, tibi discis : Orice ai invata, inveti p entru tine. quo vadis? : unde mergi?. Conform unei legende, Sfantul Petru care f ugea de persecutiile imparatului Nero, il intalneste pe Iisus, care murise de 30 de ani si il intreaba Quo vadis, Domine? Expresia s-a raspandit prin romanul Qu o vadis al lui H.Sienkiewicz. Quod licet Iovis, non licet bovis : Nu tot ce-i es te permis lui Jupiter ii este permis si unui bou (oricui).

38 Quod scripsi, scripsi! : Ceea ce am scris, am scris! Quot licet Iovi not licet v obi : Ce e permis lui Jupiter nu este permis si voua. R rara avis : pasare rara. Raritate, lucru rar. recipe (Rp.) : primeste!. Inceputul unei retete medicale r edde caesari quae sunt caesaris, et quae sunt dei deo : da Cezarului cele ce sun t ale Cezarului si lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu. Repetitio mater s tudiorum est : Repetitia este mama invataturii res comunis : lucru comun. restit utio in integrum : restabilire in intregime. Repunerea unei persoane in intreaga posesie de dinaintea unui act anulat. Roma die uno non aedificata est : Roma nu a fost cladita intr-o zi ratio sufficiens : ratiune suficienta. Concept introdu s in logica formala de Leibniz . Redde Caesari quae sunt Caesaris et quae Dei De o : Da Cezarului (imparatului) ce-i al Cezarului si lui Dumnezeu ce-i al lui Dum nezeu regis ad exemplum : dupa al regelui exemplu.

39 Requiescat in pace! : Odihneasca-se in pace! res nullius : lucrul nimanui. Categ orie de bunuri care, in dreptul roman, puteau fi insusite de primul venit. Riden do castigat mores : Prin ras se corecteaza moravurile S Salus groti suprema lex : Sanatatea pacientului, lege suprema. salva venia : cu ingaduinta. sapienti sat : desteptului i-ajunge. Indica faptul ca omul inteligent intelege din doua vorbe , fara lungi explicatii. Semper idem : Mereu acelasi Senatus populus que Romanus (S.P.Q.R.) : Senatul si poporul roman. Formula care figura in antetul decretelo r senatoriale. sequentes (seqq.) : urmatoarele. Si tacuisses, philosophus mansis ses (Boetius) : Daca taceai, filosof ramaneai Si vis pacem, para iustitiam : Dac a vrei pace, instaureaza dreptatea

40 Similia similibus curantur : Cele asemanatoare vindeca (lucruri) asemanatoare ( principiul homeopatiei) Sine ira et studio (Tacit) : Fara ura si partinire sine loco (s.l.) : fara specificarea locului. sine qua non (s.q.n.) : fara de care nu se poate. Sit tibi terra levis! : Sa-ti fie tarana usoara! status in statu : st at in stat. Sub specie aeternitatis (Baruch Spinoza) : Sub semnul eternitatii su blata causam tollitur effectus : suprimand cauza, dispare efectul. Prevedere din Dreptul Roman, care consfinteste ideea conform careia nu exista efect fara cauza. summum bonum : binele suprem. Cea mai mare fericire pe care o pot avea oamenii. Termen folosit in filosofie , notiune introdusa de Aristotel . Supplex Libellus Valachorum : scrisoare cu doleantele valahilor. Memoriu inaintat Dietei in 1792 . Sutor, nec ultra crepidam! : cizmare, nu [privi] deasupra sandalelor!. Observa tie sarcastica rostita de Julius Caesar , cand cizmarul care ii lua masuri pentr u o pereche de sandale, a ridicat uimit privirea spre el, la auzul unei vorbe ce nu ii era adresata. Salus populi suprema lex esto : Bunastarea poporului sa fie legea suprema.

41 salvo errore (s.e.) : excluzand eroarea. Spe morborum gravium exitus incerti sunt : Soarta persoanelor grav bolnave este adesea necunoscuta. semper in motu : mer eu in miscare. Dupa filosoful Anaximene din Milet, atribut al aerului, care era principiu al existentei. sequens (seq.) : in cele ce urmeaza. Servum pecus! : Oa ie servila! Turma slugarnica! Si vis pacem, para bellum (Vegetius) : Daca vrei p ace, pregateste-te pentru razboi. Sic transit gloria mundi (Patricius) : Asa tre ce gloria lumii. Sine die : Fara termen,niciodata. Sine labore non erit panis in ore : Fara munca nu mananci paine ("Cine nu munceste, nu mananca!") sine nomine (s.n.) : fara nume. sine tempore (s.t.) : punctual (fara sfertul de ora academi c). sit venia verbo (s.v.v.) : fie ingaduit cuvantul.

42 status quo : in starea in care. Forma completa este status quo ante sau status q uo prius . Termen din limajul diplomatic cu ajutorul caruia se precizeaza, de ex emplu, dorinta de mentinere a situatiei existente, inainte de izbucnirea unui co nflict. Sublata causa, tollitur effectus : ndepartata cauza, dispare efectul. sui generis : in felul sau. Un fel deosebit. Summum jus, summa injuria : Cu cat sun t mai multe legi, cu atat mai multa nedreptate. Sustine et abstine : Suporta (to ate relele) si abtine-te (de la placeri) T Tabula rasa : A nimici totul, a trece cu buretele peste tot ce s-a petrecut. Tarde venientibus ossa : Pentru cei care vin tarziu, (raman doar) oasele. terminus a quo : momentul de la care.... Terra incognita (t.i.) : pamant necunoscut. Termen folosit de navigatorii portughezi si olandezi pentru pamanturile neexplorate. Testis unus, testis nullus : Un sing ur martor este ca si cum n-ar fi niciunul. Timeo Danaos et dona ferrentes (Virgi liu) : Ma tem de greci, chiar cand aduc ofrande (zeilor). Trahit sua quemque vol uptas : Fiecare cu tentatia lui.

43 tu quoque, mi fili? : si tu, fiul meu?. Cuvintele spuse de Cezar cand il zareste pe Brutus printre asasinii sai. tale, quale : asa cum este. Neschimbat, fara mo dificari. Tempora mutantur et nos mutamur in illis : Timpurile se schimba, si no i cu ele. Terra deserta : pamant nelocuit. Termen folosit de vechii geografi. Te rtium non datur : O a treia (solutie) nu exista. Principiul tertului exclus. the atrum mundi : teatrul lumii. Timeo lectorem unius libri : Ma tem de cititorul un ei singure carti (unilateral). Tres faciunt collegium (Marcellus) : Trei (membri ) sunt necesari pentru a forma o uniune (asociatie). Tunica proprior pallio est (Plautus) : Camasa este mai aproape de corp decat haina U Ubi bene, ibi patria ( Cicero) : Unde-i bine, acolo este patria. Ubi tu Gaius, ibi ego Gaia : Unde esti tu Gaius, acolo voi fi eu, Gaia. Una hirundo non facit ver : O randunica nu fac e primavara

44 unguibus et rostro : cu ghearele si cu ciocul. Deviza orasului Avignon, Franta u rbi et orbi : Romei si lumii. Formula folosita la investirea papei. Ut ameris, a mabilis esto (Ovidiu : Fii amabil si vei fi iubit Ut pictura poesis! (Horatiu) : Poezia sa fie ca pictura! Ut sis nocte levis, sit cena brevis : Daca vrei sa do rmi bine, mananca devreme. Uti, non abuti : Uzeaza (foloseste-te), dar nu abuza. Ubi concordia, ibi victoria : Unde este armonie, este si victorie. ultima ratio : ultimul argument. In timpul regelui Ludovic al XIV-lea pe tunurile frantuzest i era inscriptionat ultima ratio regum . una voce : o singura voce. La unison. U num castigabis, centum emendabis : Daca reprimi o greseala, corectezi o suta. Us us magister est optimus : Folosirea profesorilor este cea mai buna (conduita). u t infra : ca mai jos. Ut sementem feceris, ita metes (Cicero) : Cum ai semanat, asa vei culege.

45 ut supra : ca mai sus. V Vade mecum : Vino cu mine. Vanitas vanitatum, omnia van itas : Desertaciunea desertaciunilor, totul este desertaciune. V victis! (Titus L ivius) : Vai de cei invinsi! Veni, vidi, vici (Caesar) : Am venit, am vazut, am invins. Verba docent, exempla trahunt : Vorbele te invata, exemplele te calauzes c. Veritas odium paret : Adevarul provoaca ura. veto! : ma opun!. Formula cu car e tribunii plebei respingeau decretele senatului roman. Familiar are sens de int erzicere, opunere la o actiune. vice versa : invers. Schimband ordinea. vide sup ra (v.s.) : vezi mai sus. Vitam impendere vero (Juvenal) : Sa-ti dai viata pentr u adevar. vivat, crescat, floreat! : traiasca, creasca si infloreasca!. Urare fo losita intre studentii vechilor universitati apusene.

46 Vox populi, vox Dei : Vocea poporului, vocea lui Dumnezeu. vae victis! : vai de invinsi!. Exclamatie atribuita lui Brennus, capetenia galilor, in timp ce cantar ea aurul oferit de romani. varia : diverse. veni, vidi, vici : am venit, am vazu t, am invins. Cuvinte cu care Cezar anunta victoria de la Zela, 47 i.Hr. venia l egendi, docendi : recunoasterea capacitatii de a preda, de a tine prelegeri (la universitate, dupa obtinerea docentei). Verba volant, scripta manent : Vorbele z boara, scrisul ramane. vertatur, verte (vert.) : intoarce pe partea cealalta. (d e ex.: pagina). via sacra : calea sfanta. Strada principala in Roma antica. Gene ralizat, se foloseste pentru strada principala a unui oras. vide infer (v.i.) : vezi mai jos. Vita brevis, ars longa (Seneca) : Viata este scurta, arta (are dur ata) lunga. viva vox : viu grai. Auzit direct de la vorbitor. Vox clamantis in d eserto : Vocea celui care striga in pustiu

47 Vulnerant omnes, ultima necat : Toate (orele) ranesc, ultima ucide.