I. I. U.

11
N. IORGA
292

TRADITIILE COMERTULUI
IN REGIUNILE DUNARENE
1

Conferinta tinuta de d. Prof. N. Iorga la

Academia ComercialA

re.P..14,ftwasempaimomlwiner
, . ...::33ITARA
111111.10TEC,4
t

IIU 1.. Ilia

Cola
love. 4 .

LIOT

m10'

,e
BUCURESTI
TIPOGRAFIA ZIARULUI UNIVERSUL", STRADA BREZOIANU No. 23-25

f" 1935

www.dacoromanica.ro
T
 ,
soott Nt/

'tt

Prof. N. IORGA
A

01-10TE
( ACi.DEMIEI *
tfr 44.
ant V.'
141,...4__Hoop_u

www.dacoromanica.ro
 at to EQ,
((*_ AtAtEPIEI
"*
.4*frui
41CUPiP111,At

Traditiile comertului in regiunile dun5rene

-Conferinta tinutl de d. prof. N. lorga la Academia Comerciall-

Subiecttlul pe careI-ani ales nu melba, din clonieniul arheologiei

as avea indrazneala sa-I infatisez olasice, Vasile Parvan. Ava in cat
dacil nu laT fi in legatura cu anu- levii lui Parvan sant in felul a-
mite -studii) recente, Val legatura costa fii lui in acest domeniu, dar
cu acea Istorie a Romani toe pe sant nepotii de fiu ai d-dui Andri-
care o pregatesc, din care cole esescu: d. Andriesescu este bunic:
dintaiu dourt volume vor aparea in dar vedeti, acesti nepoti de fin se
cursul anului viitor. A trebuit uitL ceia ce este natural, mutt
pentru aceasta sa ma amestec mai mult la 'Iota, de si tot este bine
intr'un domenin pe care nu-1 eu- sa-si admit aminte st de bunic, fa--
nosteam. Cunostintele allele de ra care tatal nu ar fi existat. A
antichitate clasica erau foarte trebuit sit merg in acest domeniu.
vechi, intru catva tinute la cu- care nu pare peste masura de
rent, dar munai intiun chip cu interesant. Aparenta este c sant
totul irelativ i aproximativ, asa aceleasi oak, aeeleasi ante,' aceiasi
incat a trebuit sit ma infund din fabricatie de multe ori foarte pri-
non in aoest domeniu, sá veld lu- mitiva, dar in care se amesteed
cruri pe care nu le-am vazut nici- de o bucata de vreme elemente
odata. Intre elide sa fac intaia de arta, foarte inalta, foarte ai-
cited cunostinta cu un domenin riata i gratioasa, pe care le in-
foarte cercetat i foarte popular tâlnim pe oalele preistorioe ca si
intre invatati nu stiu daca tot in costumele locuitorilor, nu nu-
asa de popular si in ce priveste mai din partite noastre, dar din
contain : ceroetaitorii sunt foarte toatii Peninsula Balcanica, din U-
multi, in ce priveste cetitorii; ei craina, din multe Parti apuSent,
pot fi putintel mirati de mole in- care merg pana in BOemia i cu-
fatisari, sau prea noi sau prea mo- prind, fin orice cas, partea morava
notone ale acestui domeniu. Este `si regiunile vecine, cane sunt la
verbal de preistorie. Sudul Boemiei. Insa mi s'a grout
Preisteria o cunoastem prin ca mai e ceva, pe langa ea-
publicatiile unei intregi coli pre- taloagele aclat bine f acute
de
istorice de la noi, sau de preisto- ale cercetatokilor preistoriei, pe
rieni este mai bine decat preis- %saga inventarul fiecaruia din-
torici: aceasta cid prilejul la nein- tre descoperitori s'a lucrat
telegeri. i game scoala pe care si in vara laiceasta i s'au ga-
a inceput-o d. Andriesescu, el sit Incruiri faarte interesainte care
samana insa grozav cu luanurile
este creeatorul studiilor de preis-
torie thici, cunoscute inainte, asa in cat este
p pe care a continu-
at-o pe urma, venind din alt do- o intrebare: .daca nu ar fi bine sit'
www.dacoromanica.ro
 4
ne tintoarcem da sapaturile privi-
toare la antichitatea clasie, In care se schimbil. Cum nu sama-
care sant lucruri noi, pe and din- na o frunza cu o alta frunza, tot
cadre este o repetifie obositoarre
pentru toad dumea in garb.' de
descaperitor, pe care il interesea-
za descoperirea mai mutt decat re-
sultatui descoperirii. S'au luerat si
acum pentru a se alcatui aceste
inventare, aceste cataloage, dar pe
urma, cum Parvan era un istoric
*i un cugetator avea un avant
largi parti -de public ,
poetic, care 1-a facut asa de po-
pular in miilocul elevilor si a unei
mutat i unele ipotese take, ca
s'au a-
toate tipotesele, sant cereari, pipa-
iri, (Elsa, in cat unele lueruri vox
ramanea, altele.nu; poate chiar
potesele cede mai indraznete vor
cadea. Irma mi s'a parut c, por-
nind cinema de la alt clomeniu de-
cat doraeniM1 preistoriei, plecand
.chiar de la alt domeniu dealt al
arheologiei clasice, care a fast cea
:dintaiu ocupatie a dui Parvan, se
pat gasi i alte lucruri si m'am
trezit doodad, urmarind aceste-
lake lucruri. M'am gasit inaintea
unor traditii foarte vechi, de cea
mai mare insemnatate in ce pri-
veste productia in ce priveste co-
mertul in aceste regiuni, in ce pri-
veste drumurile de comert, si am
constatat ceva: anume ca preistoria
si epoca greco-tomatnal, epoca evu-
lui mediu, epoca moderna, cea
contemporana, acestea nu repre-
sinta niste capitole earl*, ci avem
a face adese ori cu aceiasi rasa, a-
mestecatil fireste, dar in fond a-
mien, traind pe acelasi teritoriu,
avand a face si in ,Qe priveste in-
zestrarea ei fireasc i mediul in
care a evoluat, ou acelasi lucru. -
Vedeti istoria este asa si a-
ceasta formeaza farmecul ei, insa.
natural, eine o tsunami trebuie sa
se liana uneori de la acest farmec
ai sit nu se lase imbatat de apa-
wen-tele frumoase i atrigatoare
care ii ites inainte ea' lucrurile
sant totdeauna deosebite i cat toate
aoestea sant totdeauna aceleasi. Ii
ceia ce priveste amanuntui pith-
(rase, numele, forma moinentana,
www.dacoromanica.ro
evident c avem aface cu elemente
asa, niu samara un an cu alt an, o
Iun cu alta luna, un moment cu
alt moment din istoria unui popor,
din istoria unei civilisatii, 'a unei
regiuni. Daca Insa, se coboaral ci-
neva mai adanc, ceia ce nu in-
seamn c aparentele acestea asa
atragatoare trebuie sa de negli-
jelm, caci sunt lucruri oinenesti
si orice lucru omenesc poate inte-
rests; pe mice am cu o canaille: sii
le considere nu ca un ettudit, ci
ca un om, s padveaScrt omeneste,
in umanitatea sa atunci, Para
sal se inlature ducrurile de la su-
prafata care sant deosebite, este
bine sa ne coboram aced() in adanc
pentru a vedea permanienta. Si
aceasta permanenta voiu cant& s'o
aria, insistand esupra partii ne-
cunosoute, asupra partii foarte ve-
chi care n'a fost tratata din wrest
punct de vedere, in putinul timp
pe care-I am la dispositie.
lath' claire e motivul care Ida
adus s aleg acest subiect sl iata
ceia ce cried c ar fi necesar pen-
tru dvoastr i pentru sltal Wine
pentru foarte Innate' alta hime.
care nu este aci, dar lectia va fi
cu1eas i publicata. Vedeti
d-Voastral, in politica noastral eco-
nomical de estazi, traditia n'a fast
Valuta in soma de loc. Adeca, bu-
Tali de wearer noi am facut rim
fel de oportunism desmatat : a-
ceasta a fost opera generatiei care
acum a disparut ou d&-ivarsire
sau se gaseste represintarta prin
cativa olameni foarte batrani, cari
pot vedea astazi, prea tarziu, care
sant gresite falcate, sau pot ye-
dea, anal ales, cat de neoesara era
pe vremea dor orientarea Pe care
intelegem foarte bine de ce n'au
avatars caci nici studiile istorice nu
dadeau ceia cc se da. din belsug
.astazi. Dupa aceia a venit o vreme
de none. t Teoria este faarte re-
comandabila cu conditie sii ser-
veasca practicei, sa nu pretinda a
inlocui practica, i ian5i, teoria
aceasta sii nu fie prea deosebita
 -- 5

tin targ este foarte tarziu, tar-

de la maul la altul, pentru ca, dacrt
este prea deosebita, vai de societa- gul ardelenesc, in orasele sase-si,
tea asupra careia se aplica aceasta care s'au hranit foarte multa vre-
teorie schimbatoare! Societatea a- ne, in posturi, mai ales populatia
ceasta air samana, intio compara- care postia, pentru ca a fost si a-
tie vulgara, dar expresiva, cu un ceia care nu postia, cu peste, care
biet om care vrea sa-si aranjeze venia de la Braila. Este o intreaga
parul sau barba, daca poarta bar- istorie a caraustei acesteia de la
ba, i atunci mai multi barbieri se Braila &Are Brasov i Sibiiu, mai
succeclii fin timpul celui un sfest ales &are Brasov. Avem socotelile
sau o jumatate de oara necesare Brasovului in care sant i numele
pentru aceasta ingrijire fisicii, dar acestei carausii de pe la 1550. A
fiecare vine cu alt sistem. Ia gan- fost i un tang pentru vinul mol-
diti-va dvs. ice ar iesi din nenoro- davenesc, care pleca din Moldova
citul acesta dupa ce se terming. 0, si ducea la Liov, la Lemberg, ina-
peratia? Fiecare din oei cari au o- inta chiar Nina la Cracovia sau se
parat fiind multamit pentru partea opria in orasele celelalte ale Ga-
pe care a facut-o, acel care a litiei. Iarasi lucruri pe care le-am
Meat mustata din dreapta o ga- uitat, cand am inceroat a vinde
seste fcrarte buna, dar este altul gran intr'un loc unde carausii nov-
care a avut in ingrijire altfel mus- ti duceau de atata vreme vin. Si
tato stanga si tot asa cu role douil de acolo a resultat un luaru foarte
parti ale bärbii, iar, daca sant mai interesant: intr'un moment crasma
multi, pot impart-0 barba in mai cea mai mare din Liov a fost a
multe sectoare ca s e tingrijeasdi unui Grec din Greta, care statuse
fiecare cum vrea, dar; in ce foarte multa vreme in Moldova lui
priveste ingrijirea parului, se Alexandru Lapusneanu, acesta in-
.

poate intampla ca scarile cele mai susi un am care facea afaceri, care
teribile pe care le-ar face eel mai vindea boi in regiunile din Nord,
pirost barbier de provincie sit fie fiind marele negustor in aceste re-
.inca un ideal pe tang's' ce ar re- giuni. Constantin Corniact a fost,
presinta suprafata capilara a cra- intaiu mare vame§ in Moldova, si
niuki nenorocitului supus la o din aceasta s'a stramutat apoi in
astfel de operatic. Mi se pare ca Polonia. A luat anumite arenzi
samanam supt raportul economic acolo, in Polonia, cu banii efts-
foarte bine au acel care a suferit tigati in Moldova. Acest om cu
()Parana ,aceasta asa de variata, ariginea din indepartata Creta
flicuta au mult zel, de represin- in vremea lui facea un co-
tomtit unor :Laura care, din neno- mert de o intindere, energie
rocire, nu se potrivesc intre ele. ei initiativa, care intrece eu
Este foarte greu sa faci pe un om mult ceia ce ni permite, in mo-
care are o teorie sa cedeze altuia mentul acesta, meschina chibzu-
care are alta teorie, dar, cand ina- iota biurocratica a importului si
intea tuturor &hid marturia vea- exportului nostril, care taie in
curilor i faci sit se priveasca aceia bucatele un organism intreg si
ce n'au facut inaintaii, atunci pretinde acestor fragmente sa mai
oamenii se pot intelege. &ilia a ramasita de viata, pe care
S v dau exemple care mi se do pot avea decat atunci cand or-
par cu desavar§ire luminatoare in ganismul este intreg. El a facia
aceasta privinta. Din expuuerea deci crasma la Liov si acolo via-
mea o s vedeti ea toate rosturile dea vin moldovenesc. Veniau oa-
productiei si vanzarii de odinioara meni de la Botosani si de aiurea
au fost in legatura cu turmele si aduceau acest vin.
muntelui, cu gaud sesului, cu Importul din aceste parti
foarte putinul resultat al pescuirii, bate la ochi, dar nu este asa
*i cu anumite targuri. Dintre ele, de important.
.
In schimb

www.dacoromanica.ro
 -6
este un import Mai insemnat, tre malul Wall Negre, nu i-a dus
care vine, din regiunile bal- sit' facti expeditiile de cucerire ale
canice, adecti din Constantino- Daciei, ci i dorinta fireasca de
pol, care fame legAtura cu Orien- a capata un imens domeniu de
tul, de unde sosia piperul, scorti- prOductia cu schelele firesti care se
soara, articole de Meanie i anu- gasiau pe malul Scitiei Minore.
mite stofe seumpe care nu se pu- Daca' s'ar fi stint Isamu] acesta,
teau fabrica in terile noastre. de sigur ca.' de multi vreme ne-am
Pentru export ca t i pentru im- fi uitat la Dobrogea asa cum se ui-
port linia principal5, in antichita- tau Domnii cei vechi. Mircea o in-
te, mai tturziu, dar i in vremurile telegea, tefan eel Mare, child se
preigtorice, a fost, indiscutabil, brace cu fratii munteni, ca s egad
prin Dobrogea, care a sarsacit apoi, Chilia, o intelegea; dupa soda,
a fost Care oraseie de pe malul Ma- insà a venit o vreme in care oa-
ra Negre. Toata istoria desvolttirii menii cari intelegeau nu aveau pu-
politice i economice a Tracilor, terea. A venit un timp in care
strAmosii nostri, toata istoria aviin- ne-am inchis in Galati si Braila,
tului roman este in legatura cu a- avâncl o legatura cu marea pe care
' ceasta linie. Mai toata lumea i§i vedeti cum o destupam si ea se
inchipuie Ca Romanul a avut do- astup5 intiuna, o destupiim cu
rinta de a anexa, de a avea un coneursul Europei intregi si a in-
numiir cht mai mare de locuitori. tregei civilisatii, mai putin Abisi-
Asa ceva vine din concurenta de nia, o astupa'm i totusi merge
multe ori prosteascti i ruinlitoare foarte prost. Dar nimeni nu se lath"
din timpurile noastre, dar oamenii dare aceastà waste' a. Marti Ne-
de atunci nu anexau decal oeia ce gre, care pasta martuiria degra-
Ii putea folosi intiadevrir. Nu se diirii in scaderea unui oras care
putea ajunge la combinatii cum odinioar5 fusese unul din cede mai
stint acestea din timpurile noastre, puternice ale Rasaritului. Din
care faceau pe raposatul rege Ale- Grecii de pe malul acesta stiti ce
xandru al Iugoslaviei sa-mi spunä au ramas? Au ramas Gagautii,
intr'un moment de expansiune: cari nu sunt nici Pecenegi, nici
Dalmatia nu se poate sa n'o ti- Cumani, ci urmasi degenerati ai
nem, dar din punct de vedere fi- Grecilor din cetrtfile pontice. Nu
nancier Dalmatia este o povarà. stiu daca d-v. ati vazut alti Ga-
pentru tezaurul iugoslav; ea ra- gauti decal gagautii foarte bine
porteaza asa de putin i cere asa represintati chiar in aceasta Ca-
de mult; dar acestea sunt ideile pital5 a României, dar, deca ati
dominante ale vremii noastre-. vazut Gagiuti autentici, ati putut
Deci Romanii n'au oucerit constata ce frumoasa rasa elenicii
Dacia din aceastä pornire 31 represintà. Eu am avut eleve g5-
nu din ambitia lui Traian &lute, care se asezau ca tip in
ce Meru ridicol sà lipeti pe Vandal Intiu intre elevele mele
fruntea lui Traian, degradându-1, de la Valenii de Munte.
un calificativ asa de vulgar, si sit Child am c5p5tat Dobrogea, am
zici ca pentru gloria lui sau ca Sit acoperit-o cu blastame. Ce ni s'au
r5sbune infrangerea lui Domitian, dat nouti mlastinile acestea! Culme
a filcut razboaiele cu Dacii! Ce a a stupiditatii: nu era vorba de
avut el cu Domitian? Domitian, mlastinile din drum, ci de punc-
care fusese omorit, represinta tul unde se ajunge, treated si prin
tocmai directie contrail direc- eilaptini. Acesti oameni cart nu
tiei lui Traian. Prin urmare nu merseser5 nici la Constanta, nici la
motivele acestea, nici dorinta de Mangalia pustie la ineeput si
anexi.une si de numärul locuitori- acum condamnat5 de: inalarie a-
lor, nici ambitia, nici setea de ras- proape la moarte judecau asa,
bunare n'a mallet pe Romani cä- Dar ceia ce interesa era scopul.
www.dacoromanica.ro
 _7
Oamenii earl credeau c sant nu- mai putin asamanatoare cu aceasta
mai mlestini, nu aveau deck sa de acum, i legaturi care cores-
se aprovizioneze cu galosi i ca- pund cu legaturile de mai tarziu,
ta1igei sa vie cat mai curand pe prin urmare aceleasi lucruri de
madul marii, case acesta interesa, vandut, aceiasi posibilitate de a
nu neajunsurile drumului. Astazi vinde i, lucru firesc, este acelasi
in toate cartile prin care vecinii drum care se impune. Dar, din-
nostri bulgari reclama Dobrogea coace de Olt, lucrurile se vad mai
dar ei reclama in atatea parti, bine, fiindca in Oltenia sant unele
in cat se incurcli: reclama in Vest, directii care merg catre Vest, ca si
in Sud, in Nord si un papor tre- in Banat, in regiunea Crisurilor; e
buie sa stie sa-si serieze pretentiile o orientare specdala; Tisa intervine
se eiteaza opozitia opiniei pu- si strange toate acestea de le aduce
hlice dela 1878 impotriva Dobrogii, din nou la Dunare, dar orientarea
Se amesteca Inca un lucru: fiindea speciala exista. Poate ca deosebi-
Ion Bratianu fusese silit sa pa- rea intre spiritul ardelenesc si spi-
raseasca judetele basarabene i sa ritul nostru vine in parte si din
primeasca in schimb Dobrogea, a- eausa acestui aspect cu desavar-
Mimi era datoria unui oposant sa sire deosebit al naturii. Dar din-
arate ca aceia ce s'a pierdut este coace de Olt, ce -vede cineva? In
un lucru de importanta extrao7- Teleorman nu s'a gasit mate lu-
dinar i aceia ce s'a capatat este cru, pentru Ca acolo era Delior-
un lucru de nimic si astfel sa se manul, padurea cea mare, ca si
dovedeasca inaintea lumii intregi Deliormanul din Dobrogea, as-
ei5 Ton Bratianu s'a inselat. pect de natura care e in legatura
Drumurile acestea care duc in cu padurea sarbeasca, prin care
deosebite directii existau Inca din mergeai trei zile, i cu marea pa-
vremea preistorica i, intelea- dure hereinica, ocupand mijlocul
sit in felul acesta, preistoria re- Enmesh Regirune de paduri pas-
presinta ceva ea mull mai atraga- trait astfel, si nu era atata ener-
tor si mai vrednic de atentie de- gie omeneasca pentru a incerca sit
ck daca se adreseaza cineva ml- o transforme. Dar dincolo de Te-
mai la etichetarea, la impartirea deorman erau asezari importante .

in categorii a diferitelor cioburi si in Vlasca: s'a lucrat i in vara a-

arme mai malt sau mai putin pri- ceasta acolo si s'au gash i lucruri
mitive si la insirarea unui numar interesante. Mai departe, contra
de localitati unde s'a gasit ceva. tuturor asteptarilor, e resultatul sa-
0 foarte natal i pretentioasa is- paturilor foarte zelos incepute de
boric a Romanilor, din care a iesit un diletant sa dea Dumnezeu
primul volum, sprijinit pe utili- ea in toate domeniile de stiinta sa
sarea' tuturor predecesorilor luati fie diletanti, pentru ca acestia nti
cuvant cu euvant da lista com- se sperie de nimic ci merg cu cu-
plecte a locurilor unde s'a gash raj le r pe urma vine critica si in-
ceva: ganditi-va ce avantagiu latura ceia ce nu este de pastrat,
poate sa culeaga cineva din fap- tanarul d. Rosetti, directorul
tul c tie ca in treizeci-patruzeci Museului Municipal, care a luerat
de localitati s'a gash ceva care nu langa Bucuresti. S'a lucrat si in re-
se arata i nici nu se 'explica. Dar giunea lacurilor de catre Mostiste.
uitati-va si astfel lucrurile se Tar ce s'a gash este extraordinar,
pot arata i explica pe deplin rasturnand cu desavarsire ilusia ca
uitati-va uncle se gasesc vetrele ci- inaintasii nostri cei mai indepar-
vilisatiei preistorice. Se gasesc in tati erau gata sa NO in munte
Oltenia in legatura cu drumurile, la fiecare batae a crivatului sau
care si mai tarziu au fost intre- la orice aparitie a barbarilor, pe
buintate de unii negustori. Olte- cari si-i inchipue cineva cu dinti
nia avea o productie mai mult sau de doi coti si cu ghiare tot asa de
www.dacoromanica.ro
 - 8

lungi, gate sa le infiga in ofice Amin. daca ia cineva celelalte

moment in carnea unui civilisat fiindca la mijloc nu sant
Taria noastra sta tocmai in pate- asezari, asezarile yin in podgo-
rea noastra de a resista: suntem rie: dupa asezarile de pe Dunare,
rasa cea mai indaratnica, cea mai de la balta, cele de supt munte,
blastamata buruiana care exista pe in Piemontul" nostru, ce se
fata pamantului; dar din orice bu- constata? Unde se &este la bal-
ruiana se pot face si plante de ta o asezare, suie-te sus si vei ga-
gradina si se pot capata roadele si, asezari corespunzatoare. In Ar-
cele mai pretioase. ges i Mused nu s'au prea facut
Acum ik urma, a iesit o foarte sapaturi preistorice, dar s'au {lent
docrtmentata carte a d-rului Bann in Prahova. Ei bine, Tinosul, pe
care ajunge la concluzia ca noi re- drumul dare Ploesti, corespunde
sistam printriun fel de obisnuinja foarte bine cu asezari din Vlasca,
seculara la toate incercarile din mai ales din Vlasca. Pe de alta
partea naturii si ale oamenilor. parte, asezarilor de la balta, mai
Aici in margenea Bucurestilor a spre Rasarit ca acelea de care
fost deci o mare civilisatie preis- v'am vorbit, ii corespunde in regi-
torica. Duceti-va la Museul Muni- unea podgoriilor o alta linie, pe
cipal si o sa vedeti oale de valea Teleajenului. i legatura a-
toata frumusetea, foarte .variate, ceasta este extrem de interesanta:
aratând o desvoltare culturala daea ar fi numai ea si inca ar
inaintata. Orasul insusi este arata elite invalituri ies din a-
cladit in parte pe v at r a ci- ceasta opera a veaeurilor care se
vilisatiei preistorice i, in de numeste traditie. De la Valenii-de-
obste, oriunde vedeti un oras, cea Munte in sus merge valea spre
d'intaiu intrebare pe care tre- Drajna: in aceasta parte, la Draj-
buie sa v'o puneti este:. care ina- na de Sus s'au gasit dintre cele
intea acestui oras n'a existat altul? mai frumoase sabii de bronz pre-
Pentru ca omul looueste uncle a istorice, i o intreaga colectie de
mai locuit alt om. Dar in Mostis- acele seceri en cap de pasire,
tea aceasta, a carii harta am cer- foarte primitiv representat, i cu
eetat-o in timpul din urma, urma-. o intepatura care servia pentru a
rind numele de localitaji. care anti le pune pe sfoara, asa cum se pun
ta presenta Mocanilor de o vitali- ardeii supt stresina toamna, caci
tate extraordinara, nu sant Mime aceasta era moneda de pe vremu-
numai pentru salasuri, ci i pentru rile acelea. Odata, mi-a adus eine-
WO: fiecare bucatica dintio bal- va o brat intreaga plina cu aceste
ta are un nume, ceia ce inseamna obiecte, apoi a venit i o alti la-
ca de la munte se coborau Mocami da; am facut.foarte rau ca n'am
in numar mare de-si pasteau o oprit nimic pentru Museul de a-
mare parte din an vitele lor aco- colo; toate le-am dat Museului
In. Fiecare bucata de pamant a- din Bucuresti, care le pastreaza si
yea importanta ei; fiecare a avut acum, un exemplu care merita
proprietar al carui name s'a pas- osa fie urmat. Aici, uncle preistori-
trat, sau a fost inlocuit cu nu- cii acestia, de fapt Traci, stramosii
lade altui proprietar. Nimeni nu nostri, erau asa de numerosi, pe
s'a gandit de uncle vine cuvantul vremea romana a fast unul din
Mostiste. dar este usor de inteles cele mai puternice lagare, care fa-
ea vine dela slavonuhmopt, care cea legatura cu Ardealul. i, acum
inseamna pod, ca si Mostar din in urma a venit d.Barcacila de la
Bosnia, ceia ce inseamna ca cio- Severin la cursurile de rant si, fit-
banii treceau pe anumite poduri. când o excursie cu automobilul, a
Pe acolo era o regiune nu numal revenit aducand lucruri culese la
de lacuri si de pustiu, ci una lega- suprafata din lagarul acesta ro-
ta prin aceste poduri. man; bucilti de eeramica foarte
www.dacoromanica.ro
 g

bine ptrate, conducte care ser- trar asteptarilor, o productie per-

viau pentru aducerea apei. Le am fect organisata din cele mai vechi
in Museul de la Valenii-de-Munte. timpuri, o productie pe care insa
Dar, daca asa ceva se intampla timpurile noastre au stricat-o. Se
pe la 150, 200, 250 dupa Hristos, intalnesc, in acelas timp, in-
&and Vodà Brancoveann s'a dreptati catre debuseele naturaie.
dus in Ardeal sti sustie pe Nimanui nu i-a trecut prin minte
ca.ndidatul Turcilor la prin- sit faca opera individuala sau de o
eipatul ardelenesc : Thkölv. el infatisare teoretica speciala unor
a mers tot pe valea Telea- lucruri care traiesc din viata locu-
jenului. Pe aci a fost legatura lui 5i traiesc pentru viata locului.
noastra de odinioara cu Ardealul, A repune toate lucrurile pe o basil
si de aceia i satele sunt asa de potrivitä, organicii este deci una
numeroase: de sigur c supt fie- din necesitätile cele mari ale vre-
care din satele acestea se pot gasi inii noastre. Am stricat organismul
urme preistorice i urme romane. pretutindeni, i organismul acesta
Legatura prin valea Prahovei s'a trebuie sa-,1 punem la loc. Pen-
facut mai tarziu: rnanastirea de la tru a sti ce se cuvine, se cere sit
Sinaia era in mijlocul unor co- mergem insa la fata locului i, in
clot mari; a rtrebuit sa vie soseaua, aoelasi timp, s intrebam pe oa-
Regulamentului Organic si apoi menu cari mull inainte de noi au
valet' ferata pentru a se detrona vazut aceleasi lucruri, si atunci,
ca valoare economica linia Telea- fara fndoialL multe din cele care
jenului. ni se par ca merg spre decadent's%
Dar in Secuime s'au ga- se vor arata ca sant capabile a se
sit urme preistorice in acelasi lo intaarce la timpurile de prospe-
uncle sant urme romane, tot in ritate de oclinioara.
partea rasariteana. De mulie Care sant greselile facute -rata
ori se fac descoperiri cu totul de aceasta traditie ? Natural, nu
neasteptate Un drum de acolo se insemn greselae pentru a rade de
.contipuri cu Trotusul care a- acei cari le-au faeut sau pentru
junge la Siretiu, i de acalo a apasa asupra unui fapt care
se trece la vadul dobrogean. este foarte inteligibil, dar o fac
Ei bine la Siretiu, in lo- pentru a arata ca lucrurile de odi-
,calitatea Poiana, identificata de nioara. parasite de atata vreme
d. Radu Vulpe cu Piroboridava si uitate, acelea pot reveni. Dacii
s'au emit nu numai rama- este vorba de viata preistorica de
site romane. dar una din ba- pe vremuri, viata acestea era
sele principale ale vietii preisto- de transhumanta. Ciobanii sta.-
rice. teau o bucata de vreme la
Sant deci legaturi de la Nord munte si o aIf bucata de vreme
la balta. Pastorul transhumant a
la Sud care taie Oltenia si regiu-
nea de la Estul Oltului; este le- ropresintat unul . din elemen-
gatura din Secuime pe linia Tro- tele de legatura, de unitate
tusulli i Siretimiui, rare duce in in toate timpurile, i pentru Tra-
regiunea Galatilor si trece in Do- ci : Mocanii din timpurile noas-
brogea. far Iiniile acestea care tre nu sant decal coboritorii a-
merg la Dunarea, prin Dunhre au cestor Traci. Cate lucruri nu
legaturi tot cu regiunea Scitiei s'au facut pentru a strica aceste
Minore, unde erau orasele gre- legaturi i pentru a ajunge la dis-
cesti. paritia aeestei unitati ! Fiecare a
Oriunde s'er intoaree cineva, colaborat cu cite ceva. De altmin-
gaseste acelasi lucru : gaseste, nu teri, un pacat care nu este numai
o incercare desordonata de a OM al nostru, ci si al Balcanicaor: a-
un debuseu pentru o productie eestia, cand an creiat Statele na-
,neorganisata, ci intalneste, con- tionale, au taiat drumuri, care au
www.dacoromanica.ro
, I
 - 10 -
rims tgiate i pang acum. Una timpurile cele mai indepartate
din piedicile pentru desvoltarea ii dau mama pe de-asupra yea-
Balcanicidor este crt, dace are ourilor pentru crearea i desvol-
dreptul fiecare sa-si facti Statul tarea acestei unitati romelnesti. Ce
limbii sale mai mult decat al ra- facem cu acesti oameni ? Ii facem
sei sale, pentru crt rasele sant asa agricultori ? Unde ? S'au flea
de amestecate i numai in unele incercari ridicule de a transforma
regiuni de munte se mai pastrea- theft aceasta viata pastoreasca
za rasa curata, Bulgarii fiind Tra- care se cere sti fie studiata pentru
ci, Sarbii din cutare regiune Ro- a se vedea ce se poate face din-
mani, Grecii din cutare parte tr'insa pe basele cele vechi. Eu
Albanesi, dace oamenii sint liberi care locuiesc o parte din an in
sh-gi fac '. pe o aparenta nationala, regiunea de la Valenii-de-Munte
represintatg prin limb!, Statul asist la spectacolul unei incurcg-
lor, nimeni nu are dreptul, numai turi si decaderi economice. Oame-
pentru crt soarta I-a asezat pe o nii de acolo sint, mai ales, nu Co-
artera de viata n civilisatiei sit jani, ci ciobani. Cojanul, omul de
considere bucata care i-a revenit la ses, care vine si aduce cereale lo-
ca una pe care o poti inchide si cuitorilor de la munte, este consi-
sa se strice acele minunate dru- derat cu despret de aristocratia
muri care vin din preistorie, tre- represintatg de urmasii Mocanilor.
cand prin epoca romana, prin e- cari de multe ori aduc satelor nu-
poca bizantina, prin epoca oto- me foarte curioase. De exemplu,
Mans pentru a nu fi impiedecate de la Valenii-de-Munte in sus este
decal numai de falsul nationalism un sat care ii trage numele de la
economic din timpurile noastre. faptul ca, la ciobani remain fiind
Dar. in ce priveste pe Mocanii Barth' in zer si, deci, unni delicat
nostri, a venit nationalismul exa- agricultor nu-i miroase asa de
gerat. sovinismul maghiar, care, bine: satul se chiama Rancezi. Nu
ea sa intrerupii legatura cu Ro- putem face din oamenii acestia.
mania, a moil o intreagg regi- cel putin pentru a bucata de vre-
une. Oamenii de la RI lisle, de la me, decal ceia ce au Merit veacu-
Rod, de la Tilisca au fost impie- rile insele
decati de a veni la noi. Cetele care Nu era o &toxic a noastra,
au colonisat Bgraganul si Dobro- cand s'a luat Ardealul, sit reve-
gea care au patruns pang in re- nim asupra masurilor de pri-
giunea Varnei, unde si acum sant gonire si clistrugere pe care le-a
ciobani cari numgra romaneste, lust candva Austro-Ungaria, in
limba a disparut dar, cand isi forma ei ungureasca, de extrem sa-
numara oile, o fac cu numeralele vinism ? Populatia aceasta no este
noastre, asa ca noi pateundem oare necesara, in conditiile deter-
pang in marginea Constantinopo- minate de traditie, pentru viata
lului prin aceasta ultimg prelun- organica, de forme multiple, a po-
gire a elementului romanek, porului romanesc, in ceia ce pri-
au fost tinuti pe loc. veste legaturile de sus in jos, care
Nimeni nu se gandeste ca in odinioara se firma cu caruta sau
conditiile actuale se poate refa- de-a calare ? Legaturi care mer-
ce viata macaneasca de pe vre- geau piing foarte departe, si in
,
muri. Dar aeestia sant oameni de- Galitia.. De altfel, in Moldova
prinsi cu un anume fel de viata, la Cucuteni, laugh' Iasi, este una
*i circulatia lor din loc in loc este din vetrele unei civilisatii preis-
unul din mijloacele principale do torice care insemna legatura cu
creare si de desvoltare .a unitatii Basarabia i Ucraina, i pe care
romanesti. Se poate zice c intelec- noi am fi fost adusi a o prtrisi.
tualul roman din secolul al Aceste legaturi nu sunt ele de
XIX-lea i ciobanii mocani din prof Scat in timpurile noastre de le-

www.dacoromanica.ro
 -U-
gaturile pe care le poate da techni- o admirabila cunostinth a nevoi-
ca contemporana ? Chile noastre lor vremurilor noastre, d. Musso-
ferate, care merg jucandu-se in lini in Italia, care el, intr'adevär,
zig-zag, de multe ori ridicandu-se &rattler fara de bucatele si din-
la munte, pentru ca era via pri- tiun popor care pastra amintirea
mulai ministru care trebuia ser- timpurilce cand Milanesul Welt
vita si din causa aceasta s'a facut de Sicilian si cand Genovesul isi
triunghiul acela pe care il stra- amintia ca s'a batut candva cu
batem noi astazi, nu ar trebui sa Venetianul, a facut, intr'o singu-
dea in Romania Mare" un sistem ra tara, o singura natiune, cu un
organic, care sa fie si o aratare singur scop, pe care il urmareste
a vietii adevitrate a acestui popor? cu adunarea tuturor puterilor unei
Ce vreti sa facem din poporul a- man i nobile natiuni.
oesta, care, ca sa afunga la legit"- lath oeia ce trebuie Mout i ceia
tura cea mai fireasca dintr'un ce noi din nenorocire n'am Mout.
punct, trebuie sit porneasca o ade- Dobrogea este langa noi : mergem
varata excursie dupii hasardul li- fara indoiala la Techirghiol and
niilor trase odinioaril i cu acea vrem sit ni inegrim pielea si mai
rupere voila de stapanirea straina, ales s'o aratam altora. dar, in a-
si in Ardeal. si in Basarabia? fara de eateva legaturi provincia-
Si, in sfarsit, a noastra tara este le, nu avem un debuseu larg pen-
oare aceasta Dobroge, din care o tru o asa de larga parte din pro-
singura parte, in marele avant dela ductia de grill' si petrol a terii
1878, a aiuns sa fie ceva si care a noastre. i tam aceasta trebuie le-
fost làsat o bucata de vreme in gala in chipul oel mai strans cu
parasire? Aoest Tinut fetid de care o armatura prin care sa se poata
nu sant dee& incercari momen- invia fiecare coltisor si 5ivoilil
lane de a inbunatati lucrurile, pe acesta de viatii, de care santem
cand se cere un sistem i un capi- capabili, sa-1 ducem pe drumu-
tal totdeauna la dispositie? Cava rile stramosilor pentru a rasa ur-
ca aceia se face, nu numai cu un masilor oeia ce este datoria noas-
admirabil patriotism, dar i cu tra sit Ii asiguram.

-..,....
e 44',

ACADEMIE!
e.
ZVI rinuAt0
--.........

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro