Hampden-Turner - Building Cross Cultural Competence

Universalism si Particularism

Universalismul cauta similitudinile si incearca sa impuna asupra membrilor unei clase

sociale regulile sale comune. La polul opus, particularismul evidentiaza ceea ce este unic,
particular, ceea ce face un fenomen unic si incomparabil.
Universalismul este important atat in sfera stiintifica, cat si in cea legala. Autorul da drept
exemplu faptul ca toti cetatenii trebuie tratati ca fiind egali. Insa, curtile de justitie iau in
consideratie si circumastantele atenuante, ce reprezinta o caracteristica exceptionala a cazului
respectiv.
Particularismul sustine faptul ca un fenomen ce este in afara domeniului de aplicabilitate
a normelor este unic, particular in felul sau. Drept exemplu, autorul ne ofera iamginea
nepotismului: un director ce ii ofera unui angajat un salariu mai mare doar pentru ca acesta este
nepotul sau, nu pentru ca ar fi acesta un angajat exceptional de bun.
Pentru a intelege mai bine diferenta dintre universalism si particularism, autorul ne ofera
imaginea unui ou obisnuit de gaina (universalism) si a unui ou de gaina decorat, un obiect de arta
(particularism).
 Conform psihologilor de la Harvard si lui Lawrence Kohlberg, aceasta dilema intre
universalism si particularism are ca efect dezvoltarea judecatii morale a personalitatii oamenilor.
Lawrence Kohlberg a identificat 6 nivele in aceasta dezvoltare:
 Nivelele 1, 2, 3 sunt considerate a fi pre-morale
 Nivelul 4 este atins atunci cand individual realizeaza ca in societate exista un sistem de
legi ce difera de dorintele sale
 In cadrul nivelului 5, individul isi dezvolta propriile sale legi morale prin intermediul
relatiilor interpersonale cu persoanele alese de el
 Odata ce nivelul 6 este atins, individul isi dezvolta constiinta privind angajamentele
personale (ex: “Ar trebui sa imi tin promisiunile”)

Individualism si Comunitarism
 O alta dilema importanta este cea
dintre individualism si comunitarism. De
multe ori trebuie sa ne punem intrebarea
daca este mai importanta bunastarea
personala sau cea a comunitatii de care
apartinem .
Individualismul presupune
competitie, interes personal, incredere in
sine si dezvoltare personala, pe cand
comunitarismul presupune cooperare,
grija sociala, altruism si servicii efectuate
in folosul public.
In afaceri si industrie sunt prezente
derivate ale individualismului si
comunitarismului. Culturilor individualiste le place sa maximizeze profitul din moment ce
aceste este ceva ce indivizii pot lua din cadrul companiei si sa il foloseasca in interes propriu.
Profitul iti da sansa de a te transfera de la o companie la alta, in functie de profitul pe care il
ofera fiecare. De asemenea, aceasta cultura este incurajata si de fondurile unitare si cele de
pensii, fonduri in care individual investeste bani pentru uzul personal. Comunitarismul pe de
alta parte, este interesat de cota de piata si ce a facut compania pentru angajatii sai.
Insa aceste culturi nu contureaza doar afacerile si industriile. Ele au contirbutii
importante si in etica, religie si politica. De altfel, statul American a fost constituit pe baza
culturii individualiste. In contrast cu grupul ce este format cu intentia de a urma dorintele
individuale se afla grupul care predateaza nasterea individului: familia. Cu totii suntem
nascuti in cadrul unei familii care ne contureaza personalitatea si chiar daca individual pleaca
din sanul familiei, aceasta continua sa existe.
Culturile individualiste sunt caracterizate de o relatie diferita intre guvern si
intreprinderile private. In aceste culturi, guvernul joaca rolul unui arbitru, pe cand in culturile
comunitariste guvernul este precum antrenorul jucatorilor de elita.
 Timp Secvential si Sincron

Elliott Jaques sustine ca timpul este o enigma. Nu il poti vedea, atinge, auzi sau mirosi.
Cu toate acestea, toate culturle sunt constiente de existenta timpului si se constituie in jurul
acestei notiuni.
Timpul secvential face referire la timpul in serie, cel de pe ceas. Cu alte cuvinte, axa
timpului in ordinea ei cronologica. Timpul sincron pe alta partte face referire la timpul ciclic,
recurrent.

.
Ciocnirea dintre aceste doua forme ale timpului se realizeaza sub mai multe forme.