Sunteți pe pagina 1din 7

24 Probleme, concursuri, olimpiade

APLICAREA LEGII CONSERVĂRII ENERGIEI


LA REZOLVAREA PROBLEMELOR DE ELECTROSTATICĂ (I)

Conf. univ. dr. Mihail POPA


Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi
E-mail: miheugpopa@yahoo.com

Rezumat: În articol este analizată aplicarea legii conservării energiei în electrostatică.


Sistemul electric este format din sarcini electrice aflate în câmp electrostatic care
interacţionează între ele. Sunt date exemple de probleme rezolvate privind lucrul mecanic
exterior efectuat la îndepărtarea sau apropierea armăturilor condensatorului şi sunt propuse
probleme pentru rezolvare individuală.

Cuvinte cheie: electrostatică, lucru, condensator, armături, sursă.

Legea conservării energiei stabileşte forma generalizată a balanţei energetice pentru


toate transformările posibile din orice sistem fizic. Ea poate fi scrisă sub forma:
Lext  W  Q , (1)
unde Lext este lucrul efectuat de forţele exterioare asupra sistemului considerat, W  variaţia
energiei sistemului, Q  cantitatea de căldură degajată în sistemul fizic.
Vom conveni că dacă Lext  0 , atunci asupra sistemului se efectuează un lucru pozitiv,
iar dacă Lext  0 , atunci sistemul efectuează un lucru pozitiv asupra mediului exterior; dacă
W  0 , atunci energia sistemului creşte, iar dacă W  0 , energia sistemului descreşte;
dacă Q  0 , atunci sistemul cedează căldură, iar dacă Q  0 , sistemul absoarbe căldura.
În acest articol vom analiza cum „funcţionează” legea conservării energiei în cadrul
temelor Capacitatea electrică. Condensatoare. Energia câmpului electric. Aici, sistemul
electric este format din sarcini electrice ce interacţionează între ele în câmp electrostatic.
Vom analiza fiecare termen al ecuaţiei (1) în parte. Energia W poate avea mai multe
forme.

1. ENERGIA UNUI SISTEM DE SARCINI ELECTRICE


Energia potenţială a unui sistem format din două sarcini electrice punctiforme, q1 şi
q 2 , aflate la distanţa r12 una de alta, se scrie sub forma:
1
W q11  q2 2  , (2)
2
unde  1 este potenţialul câmpului electrostatic produs de sarcina q 2 în punctul în care se află
sarcina q1 , iar  2 – potenţialul produs de sarcina q1 în punctul în care se deplasează sarcina
q2 .
Dacă la sistemul dat de sarcini se adaugă succesiv sarcinile q3 , q4 , q5 ,..., q N , atunci
energia potenţială a sistemului format din N sarcini este
1 N
W  qii ,
2 i 1
(3)

unde i este potenţialul câmpului produs în punctul unde se află sarcina qi de către toate
sarcinile electrice, în afară de sarcina i.

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 10, nr. 1-2, 2012


Probleme, concursuri, olimpiade 25
2. ENERGIA UNUI CONDUCTOR ÎNCĂRCAT
Energia unui conductor încărcat este practic egală cu lucrul total (suma lucrurilor
elementare) necesar pentru a deplasa sarcina q (suma sarcinilor dq ) de la infinit pe suprafaţa
conductorului:
q q q
n
q 1 q2
W  L   dLi   dLi     dq   dq   qdq  . (4)
i 1 0 0C C0 2C
Ţinând cont de relaţia dintre capacitatea C, sarcina q şi potenţialul conductorului  , obţinem
q 2 q C 2
W   . (5)
2C 2 2

3. ENERGIA UNUI CONDENSATOR ÎNCĂRCAT


Reamintim că condensatorul este un sistem format din doi conductori (armături, plăci)
care are următoarea proprietate: dacă de la o armătură se ia sarcina q şi se transmite celei de-a
doua armături (adică una din armături se încarcă cu sarcina  q , iar alta – cu sarcina  q ),
atunci liniile de intensitate ale câmpului electric creat vor pleca de pe armătura încărcată
pozitiv şi se vor intra în cea încărcată negativ.
Astfel, energia unui condensator încărcat este egală cu lucrul total (suma lucrurilor
elementare) efectuat pentru a deplasa sarcina q (suma sarcinilor dq ) de pe o armătură a
condensatorului pe cealaltă:
q q q
n
q 1 q2
W  L   dLi    1   2   dq   dq   qdq  . (6)
i 1 0 0C C0 2C
Ţinând cont de relaţia dintre capacitatea C, sarcina q şi tensiunea pe condensator U , obţinem
formula pentru energia condensatorului încărcat (sub mai multe forme):
q 2 qU CU 2
W   . (7)
2C 2 2
Energia condensatorului poate fi exprimată şi prin mărimile ce caracterizează câmpul
electric în spaţiul dintre armături. Pentru aceasta, vom ţine seama de formula de calcul al
capacităţii condensatorului plan:
 0 r S
C , (8)
d
unde S este aria suprafeţei de suprapunere a armăturilor, d – distanţa dintre armături,
F
 0  8 ,85  10 12 este constanta electrică (permitivitatea electrică a vidului),  r -
m
permitivitatea electrică relativă (constanta dielectrică) a mediului dielectric.
Substituind relaţia (8) în (7), obţinem:
2
CU 2  0  r SU 2  0  r  U   0 r E 2
W     Sd  V. (9)
2 2d 2 d 2
U
unde intensitatea câmpului electric E  , iar volumul spaţiului dintre armături, ocupat de
d
câmpul electric, V  S  d .

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 10, nr. 1-2, 2012


26 Probleme, concursuri, olimpiade
Dacă câmpul electric este omogen (ceea ce are loc într-un condensator plan), energia
conţinută în el este distribuită în spaţiu cu o densitate constantă we , egală cu energia
câmpului electric ce revine unui volum egal cu unitatea al câmpului electric:
W  0  r E 2 ED D2
we   =  . (10)
V 2 2 2 0  r
unde D   0  r E reprezintă o altă mărime caracteristică câmpului electric, numită deplasare
electrică (sau inducţie electrică).
În afară de cele enumerate mai jos, energia sistemului mai poate include energia
potenţială a sarcinilor aflate în câmp gravitaţional, energia cinetică a corpurilor încărcate,
energia elastică a resorturilor agăţate de sarcini, etc.
În continuare, vom analiza lucrul forţelor exterioare Lext . În afară de lucrul mecanic
„tradiţional” (de exemplu, lucrul efectuat pentru îndepărtarea plăcilor condensatorului), în
cazul unui sistem electric se poate vorbi de lucrul câmpului electrostatic exterior. De exemplu,
lucrul elementului galvanic efectuat la încărcarea sau reîncărcarea unui condensator constă în
crearea unei diferenţe de potenţial între armăturile condensatorului. Aceasta se realizează
printr-o metodă relativ simplă: elementul galvanic preia sarcina de la o armătură a
condensatorului şi o transmite celeilalte. Sursa, de fapt, nu creează sarcinile electrice, ci doar
le transportă, iar sarcina totală a sistemului rămâne constantă, adică se conservă.
În diferite surse, câmpul electric necesar pentru transportul sarcinilor este creat de
diferite „mecanisme”. În elementele galvanice şi acumulatori acestea sunt reacţiile
electrochimice, în dinamuri – inducţia electromagnetică. Trebuie menţionat că în aceste surse
câmpul electric este extern, din afară. Când prin sursa cu tensiunea electromotoare E , sarcina
q „curge” de la borna negativă spre cea pozitivă, forţele secundare efectuează lucrul
Lsursa  q  E . (11)
În acest caz, dacă q > 0, atunci Lsursa  0 şi elementul galvanic se descarcă; dacă însă
q < 0, atunci Lsursa  0 şi în sursă se acumulează energia chimică (sau magnetică).
În final, cantitatea de căldură nu poate fi altceva decât cea obţinută la trecerea
curentului electric prin rezistor, determinată prin legea lui Joule-Lenz:
Q  I 2 Rt . (12)
În continuare, propunem câteva probleme rezolvate cu aplicarea legii conservării
energiei referitoare la lucrul mecanic exterior efectuat la îndepărtarea sau apropierea
armăturilor condensatorului.

PROBLEME REZOLVATE
Problema 1.1. Două condensatoare plane, identice, de capacitate electrică C, sunt conectate
fiecare la câte un element galvanic cu t.e.m. E . La un moment oarecare un condensator este
deconectat de la sursă, iar celălalt rămâne conectat. Apoi se îndepărtează lent plăcile
condensatoarelor, micşorând astfel de n ori capacitatea electrică a fiecărui condensator. Se
cere lucrul mecanic efectuat în fiecare caz.

Rezolvare: Dacă procesul de modificare a sarcinii electrice pe plăcile condensatorului


decurge lent, atunci practic nu se degajă căldură sau se degajă în cantitate foarte mică. Într-
adevăr, dacă prin rezistorul R trece sarcina q în timpul t , atunci cantitatea de căldură
degajată este:
2 2
2  q 
Q  I  R t    R t 
q   R . (13)
 t  t

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 10, nr. 1-2, 2012


Probleme, concursuri, olimpiade 27
Pentru valori suficient de mari ale lui t cantitatea de căldură Q poate fi oricât de mică.
În primul caz, elementul galvanic este deconectat, de aceea sarcina de pe armăturile
condensatorului rămâne constantă:
q CE.
(14)
Lucrul mecanic este determinat de variaţia energiei condensatorului:
2 2
q2 q 2 C  E  C  E  C  E2
Lmec  W  W2 W 1     n  1 . (15)
2C 1 2C C  2C 2
2 
n
În cel de-al doilea caz, diferenţa de potenţial de pe condensator este constantă şi
efectuează lucru şi elementul galvanic, de aceea
Lmec  Lsursa  W . (16)
Prin sursă circulă sarcina electrică
C  1
q  q 2  q1   E  C  E  C  E  1    0 . (17)
n  n
Deoarece sarcina este negativă, rezultă că elementul galvanic se încarcă şi lucrul acestuia:
 1
Lsursa  q  E  C  E 2  1   . (18)
 n
Energia câmpului electric din condensator se micşorează cu:
C1  E 2 C  E 2 1  C  C  E2  1
W      C E 2   1   (19)
2 2 2 n  2  n
Astfel, în cel de-al doilea caz lucrul mecanic este
C  E2  1
Lmec  W  Lsursa  1   . (20)
2  n
În concluzie, încărcarea elementului galvanic are loc pe contul lucrului efectuat la
deplasarea armăturilor condensatorului şi al variaţiei energiei condensatorului. Trebuie
menţionat că aici termenul „deplasarea armăturilor” nu joacă cel mai important rol, acelaşi
rezultat s-ar fi obţinut şi în cazul altor variaţii care, în final, ar fi condus la micşorarea
capacităţii electrice de n ori.

Problema 1.2. Un condensator plan se află într-un câmp electric exterior omogen,

perpendicular pe armături, cu intensitatea E0 . Pe armăturile condensatorului cu aria S sunt
repartizate sarcinile  q şi  q . Distanţa dintre armături este d . Ce lucru minim trebuie
efectuat pentru a schimba armăturile cu locul? Examinaţi şi cazurile când: a) câmpul exterior
este paralel cu armăturile; b) condensatorul este scos din câmpul electric exterior.

Rezolvare: Lucrul mecanic va fi minim atunci când procesul are loc foarte lent,
deoarece în acest caz nu se degajă căldură. Astfel, conform legii conservării energiei:
Lmin  W . (21)
Pentru a găsi variaţia W vom folosi formula (9). Intensitatea câmpului electric dintre
armăturile condensatorului se determină aplicând principiul superpoziţiei pentru intensitatea
 
câmpului E1 (în lipsa câmpului exterior) şi intensitatea câmpului exterior E0 .

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 10, nr. 1-2, 2012


28 Probleme, concursuri, olimpiade
q 1 qd 1 q
E1 
    . (22)
C d 0  S d 0  S
 
La schimbarea cu locul a armăturilor, câmpul E1 trece în  E1 , iar câmpul exterior nu
se modifică, adică variaţia energiei câmpului electric se reduce la variaţia densităţii volumice
de energie:
 0  E0  E1 2   E0  E1 2
W  S d  0  S  d  2   0  E0  E1  S  d  2  q  E0  d .
2 2
(23)
 
Dacă vectorii E0 şi E1 au acelaşi sens, atunci densitatea volumică de energie între

plăcile condensatorului la schimbarea armăturilor cu locul se micşorează, iar dacă vectorii E0

şi E1 sunt orientaţi în sens contrar, densitatea volumică de energie creşte. Astfel, în primul
caz avem:
Amin  2  q  E0  d , (24)
adică condensatorul tinde să se rotească şi el trebuie menţinut ( A  0 ), iar în cazul al doilea
Amin  2  q  E0  d  0. (25)
În cazul când armăturile condensatorului sunt aşezate paralel cu cămpul electric exterior,
 
vectorii E0 şi E1 sunt reciproc perpendiculari şi energia iniţială a câmpului electric se
determină cu relaţia
 0  E02  E12  S  d
Win  , (26)
d
iar lucrul minim
 0  E02  E12  S  d  0  E0  E1 2  S  d
L  W    q  E  d . (27)
2 2
Dacă condensatorul este scos din câmpul electric exterior, în interiorul condensatorului
 
avem E1 , iar în exterior - E0 . De aceea, L şi W vor avea aceeaşi valoare ca în cazul
precedent.

Problema 1.3. Două plăci metalice având suprafaţă S,


aflate la distanţa d una de alta (mult mai mică
comparativ cu dimensiunile plăcilor) sunt legate cu un

conductor metalic şi se află într-un câmp exterior E ,
perpendicular pe plăci (Fig. 1.1). Ce lucru trebuie
d
efectuat pentru a apropia plăcile până la distanţa ?
2
Rezolvare: Plăcile condensatorului sunt Fig. 1.1. Micşorarea distanţei dintre
echipotenţiale şi între ele nu există câmp electric. armături de la la
Lucrul efectuat pentru apropierea plăcilor este
echivalent cu crearea unui câmp electric cu intensitatea E în volumul
 d  Sd
V  S d    . (28)
 2 2
Se obţine:

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 10, nr. 1-2, 2012


Probleme, concursuri, olimpiade 29
0  E 2 0  E 2 S  d 0  E 2  S  d
L  W  V   (29)
2 2 2 4

Problema 1.4. Una din plăcile condensatorului plan este


agăţată de un resort (Fig. 1.2). Aria suprafeţei fiecărei
plăci este S, iar distanţa dintre ele la momentul iniţial este
d. Condensatorul este conectat pentru un timp scurt la
sursă şi el se încarcă până la tensiunea U. Care trebuie să
fie rigiditatea minimă a resortului, pentru ca plăcile
condensatorului să nu se atingă? Se neglijează deplasarea
plăcilor în timpul încărcării.

Rezolvare: Ecuaţia de echilibru a plăcii agăţate de Fig. 1.2. Sistemul condensator electric
resortul elastic este:
  - resort elastic
Fe  G  0
(30)
În proiecţii pe o axă avem:
Fe  G  0  Fe  G  k  x  m  g . (31)
Conform legii conservării energiei:
2
k  x 2 C  U 2 k  x  d 
   m g d , (32)
2 2 2
de unde rezultă:
k  x 2 2  k  x  d k  d 2 k  x 2 C  U 2 k  d 2 C U 2
m g d       k  x  d  
2 2 2 2 2 2 2
(33)
Substituind relaţia (31) în (33), obţinem:
k  d 2 C U 2 k  d 2 C U 2
k  x  d  k  x  d     , (34)
2 2 2 2
de unde rezultă:
C U 2
k . (35)
d2
În final, propunem câteva probleme pentru rezolvate individuală.

PROBLEME PROPUSE

Problema 1. Aria suprafeţei fiecărei armături a unui condensator plan, cu aer, este S . Ce
lucru mecanic trebuie efectuat pentru a mări lent distanţa dintre armăturile condensatorului de
la x1 la x 2 , în cazul când rămâne constantă:
a) sarcina electrică q de pe armăturile condensatorului;
b) tensiunea pe condensator U ?
q2  SU 2  x2  x1 
Răspuns: a) L  x2  x1  ; b) L  0
2 0 S 2 x1 x2

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 10, nr. 1-2, 2012


30 Probleme, concursuri, olimpiade
Problema 2. Două condensatoare plane identice, de capacitate C , sunt conectate în paralel şi
încărcate până la tensiunea U . Armăturile unuia din condensatoare se îndepărtează lent la
distanţă mare. Ce lucru mecanic se efectuează în acest caz?
Răspuns: L  C  U 2
Problema 3. O plăcă subţire conductoare, cu suprafaţă S mare şi grosimea d, este plasată într-
un câmp electric omogen cu intensitatea E, perpendicular pe suprafaţa plăcii. Ce cantitate de
căldură se va degaja în plăcă, dacă se deconectează momentan câmpul electric? Ce lucru
minim trebuie efectuat pentru a îndepărta placa din câmpul electric ?
0  E 2  S  d
Răspuns: Q  Lmin 
2

REFERINŢE
1. Hristev, A., Manda, D., Georgescu, L., Borşan,D., Sandu, M., Gherbanovschi N.,
Probleme de fizică pentru clasele IX-X, Ed. Lumina, Chişinău,1996, 319 p.
2. Marinciuc, M., Rusu, Sp., Fizică, manual pentru clasa a 11-a, Ed. Univers Pedagogic,
Chişinău, 2004, 274 p.
3. Popa, C., Fizica. Îndrumar metodic. 409 probleme rezolvate (nivel liceal), vol. II., Ed.
VIE, Iaşi, 2000, p.396-744.
4. Иродов, И.Е., Задачи по общей физике, Наука, Москва, 1988, 447 с.
5. Буховцев, Б.Б., Кривченков, B.Д., Мякишев, Г.Я., Шальнов, В.П., Сборник задач
по элементарной физике, Наука, Москва, 1964, 439 с.
6. Boлкeнштейн, В.C., Кулежере де проблеме де физикэ женералэ, Ed. Лумина,
Кишинэу,1971, 390 p.
7. Гордюнин, C.A., “Закон сохранения энергии в электростатике”, Квант, Nr. 6,
1989, cc. 63-67.
Primit la redacţie: 17 ianuarie 2012

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 10, nr. 1-2, 2012