Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MA INI AGRICOLE
CRAIOVA
- 2010 -
CUPRINS
Tema nr. 1
Tema nr. 2
Tema nr. 3
MA INI DE SEM!NAT
Tema 5
Test recapitulativ………………………………………………………..105
Tema nr. 1
Obiectivele temei :
! Insu"irea cuno"tiin$elor despre construc$ia "i procesul de lucru
al ma"inilor "i echipamentelor pentru afânarea adânc# a solului;
! Tehnologii de mecanizare pentru lucrarea de arat ;
! Insu"irea cuno"tiin$elor despre construc$ia "i procesul de lucru
al pugurilor;
! Insu"irea cuno"tiin$elor despre construc$ia "i procesul de lucru
al ma"inilor de s#pat gropi.
Bibliografie recomandat :
1. Alexandru T, M.Glodeanu – Exploatarea ma inilor agricole. Ed.
Sitech, Craiova 2009.
2. Alexandru T.- Ma ini agricole i horticole. Ed. Sitech, Craiova
2005.
3. Glodeanu M, Alexandru T, B#descu M,S#r#cin I. – Ma ini
i echipamente agricole. Ed. Aius , Craiova 2002.
4. Toma D, – Tractoare i ma ini agricole, Ed.Didactic# "i
Pedagogic#, Bucure"ti, 1982
5. V. Scripnic, P. Babiciu – Ma ini agricole, Editura Ceres,
Bucure"ti, 1979.
1.1.1.Considera!ii generale
Ma"inile pentru afânarea adânc# a solului sunt destinate pentru afânarea
solului în scopul aerisirii acestuia, cre#rii posibilit#$ii de înfiltrare a apei,
pentru activizarea proceselor biologice din sol "i realiz#rii condi$iilor de
dezvoltare a r#d#cinilor plantelor.
În func$ie de scopul lucr#rii efectuate, aceste ma"ini se pot clasifica astfel:
! cultivatoare pentru afânare adânc!, denumite "i pluguri cizel,
folosite pentru afânarea stratului arat;
! decompactoare, folosite pentru lucr#ri de afânare preg#titoare;
! subsoliere, utilizate pentru reînnoirea periodic# a lucr#rii de
desfundare.
! ma ini pentru afânarea adânc! a solului, folosite pentru
cre"terea permeabilit#$ii solului pentru ap# "i aer.
3
1.1.2. Construc!ia ma$inilor pentru afânarea adânc a solului
4
1.1.3.Procesul de lucru al ma$inilor de afânare a solului
TEST DE EVALUARE
1. Care este scopul lucr rii de afânare adânc :
5
Exerci ii.
Exemplu rezolvat:
1. Care sunt p r!ile componente ale plugului Cizel: :
a) Cadrul,
b) organele de afânare,
c) cu$it vertical,
d) ro$ile de limitare a adâncimii de lucru,
e) mecanism de suspendare.
Rezolvare :a, b $i d
De rezolvat:
2. Care sunt p r!ile componente ale ma$inilor pentru afânarea
adânc a solului:
a. cadrul
b. organele de afânare
c. cu$it vertical
d. ro$ile de limitare a adâncimii de lucru
e. instala$ia hidraulic#.
Rezolvare:
1.2.PLUGURILE
1.2.1.Considera!ii generale.
Plugurile sunt utilizate pentru efectuarea lucr#rii de baz# a solului –
ar#tura, prin care se realizeaz# desprinderea, m#run$irea "i r#sturnarea unui strat
de sol de sec$iune determinat#, creându-se astfel condi$ii optime pentru cultura
plantelor.
Dintre lucr#rile agricole mecanizate, ar#tura constituie principalul
consumator de energie, datorit# consumului specific ridicat pe unitatea de
suprafa$# cât "i volumului mare de lucr#ri efectuat, consumul de combustibil
ajungând la 30 – 35% din totalul consumului energetic.
Ar#tura îmbun#t#$e"te structura solului, ajut# la p#trunderea r#d#cinilor
plantelor în profunzime, încorporeaz# în sol îngr#"#minte organice "i resturile
vegetale, permite infiltrarea apei în sol.
6
Fig.1.3. Tehnologia de mecanizare a ar turii.
7
1.2.3.1 Construc!ia plugurilor cu destina!ie general
8
Trupi$a clasic# (fig.1.5.) se compune din urm#toarele p#r$i: br#zdar1,
corman# 2, corman# suplimentar# 5, prelungitor de corman# 6, plaz 3,
prev#zut cu un c#lcâi 4,( la ultima trupi$#), care sunt montate pe bârsa 7.
Bârsa este prins# rigid sau prin intermediul unui dispozitiv de siguran$# pe
cadrul plugului. La trupi$a clasic# s-au adus unele modific#ri, în vederea
m#ririi duratei de func$ionare "i îmbun#t#$irea indicilor calitativi. Astfel
br#zdarul este prev#zut cu vârf deta"abil, cormana este executat# din dou#
buc#$i, cu piept deta"abil (pies# de uzur#) sau cu antecorman# care înlocuie"te
cormana suplimentar#. Pe plan mondial se observ# tendin$a de echipare a
plugurilor cu antetrupi$e (fig. 1.6), iar cormana este construit# din segmente.
10
Cormana cultural! (fig.1.9.b) este un tip intermediar între cormanele
0
cilindrice "i elicoidale, unghiurile & variaz# între 30 "i 105 , unghiurile '
între
0 0
35 "i 100 ,iar unghiurile $ sunt mici 42 – 47 ,ceea ce imprim# o r#sturnare
satif#c#toare a brazdei "i este folosit# pe toate tipurile de sol.
Cormana semielicoidal! (fig. 1.9.c) este, de asemenea, un tip intermediar
între cormanele cilindrice "i elicoidale, unghiurile$ au varia$ii mici 32
–
500,unghiurile 'variaz# între 20 "i 1400, iar unghiurile & între 15 "i 900, fapt ce
imprim# o r#sturnare pronun$at# cu capacitate de m#run$ire mai redus# .
a b c d
Fig. 1.9.Tipuri de cormane.
Exist# unele tipuri de trupi$e care au suprafa$a de lucru combinat#, care
îmbin# propiet#$ile cormanelor culturale (sau cilindrice) cu a celor
semielicoidale.
În timpul deplas#rii plugului are loc t#ierea în plan orizontal "i vertical a
unor fâ"ii de sol, numite brazde, de l#$ime b "i pe adâncimea a (fig 1.10).
Brazdele sunt ridicate, deplasate lateral "i r#sucite pân# la r#sturnarea lor.
11
Observa ie:Brazda de sec$iune ABCD este t#iat# dup# linia BC sub
ac$iunea br#zdarului "i prin t#iere sau forfecare pe linia AB sub ac$iunea
cu$itului sau a conturului anterior al cormanei. Sub ac$iunea cormanei
brazda este rotit# în jurul punctului C apoi în jurul punctului D2 pân# când
ajunge în pozi$ia final#, când se sprijin# pe brazda r#sturnat# anterior. Brazda
r#sturnat# va fi în echilibru dac# centrul de greutate al acesteia se va g#si
în dreapta verticalei ce trece prin punctul D2. În acest caz pozi$ia final# a
brazdei va fi determinat# de unghiul
a
(=arc sin .
b
Din asem#narea triunghiurilor A3B3D2 "i D2C3D3 rezult#:
C3 D3 D2 D3 a b
) sau ) (1.1)
A3 D2 B3 D2 b 2
a *b
2
de unde:
b2 ) a2 *b2 (1.2)
a
2 b
Împ#r$ind rela$ia (1.2) cu a "i notând = k se ob$ine :
a
12
Aceast# parte este aruncat# pe fundul brazdei, fiind apoi acoperit# de
a+c
partea principal# a brazdei, care are în pozi$ie final# un unghi (o =arc
b
sin respectiv k poate fi mai mic de 1,27.
În cazul plugurilor pentru desfundat k = 0,7 - 1,0
Trupi$a cu cu$ite înclinate (fig.1.12) are organul activ de lucru sub forma
0
unui br#zdar 2, care este dispus sub un unghi de 45 fa$# de planul orizontal "i o
0
înclinare în fa$# de 25 . Pe bârsa 1, mai sunt montate vârful dalt# 3, plazul4 "i
o aripioar# reglabil# 5.
În timpul lucrului ,prin deplasarea în sol, se taie o fâ"ie de sol care este
ridicat# cu ajutorul aripioarei reglabile, f#r# a se produce r#sturnarea acesteia.
L#$imea de lucru b pe trupi$# depinde de adâncimea de lucru a astfel:
- pentru a = 20 cm, b = 30 – 35 cm,
- pentru a = 30 cm, b = 55 – 60 cm.
Exerci ii.
Exemplu rezolvat:
3. Care sunt p rtile componente ale trupi!ei cu corman :
1. br#zdar, corman# ,
2. plaz , bârsa.
3. organele de afânare
4. corman# suplimentar# , prelungitor de corman#.
5. ro$ile de limitare a adâncimii de lucru
Rezolvare :a, b $i d
De rezolvat:
4. Care sunt p r!ile componente ale ale trupi!ei cu cu!ite
înclinate:
a. cadrul.
b. bârsa ,vârful dalt# , plazul , aripioar# reglabil#.
c. cu$it vertical.
d. dispozitiv de cuplare la tractor.
e. Br#zdar.
Rezolvare :
1.3. MA"INI DE S#PAT GROPI
Prin rotirea burghiului (fig. 1.13) "i prin deplasarea lui în acela"i
timp pe direc$ie axial#, fiecare dintre cu$ite (montate în partea inferioar# la
cap#tul elicelor), taie câte un strat de p#mânt care se f#râmi$eaz# "i se ridic# pe
elice.
P#mântul de pe elice, în timp ce se deplaseaz# în sus, este centrifugat
spre periferia acesteia, pân# în momentul când vine în contact cu peretele
lateral al gropii. Venind în contact cu peretele gropii, p#mântul s#pat este
antrenat de burghiu în sus, burghiul lucrând în acest caz ca un transportor, a
c#rui carcas# o constituie însu"i peretele lateral al gropii formate.
P#mântul transportat de elice, în momentul în care ajunge în partea
superioar# a gropii, este centrifugat în jurul acesteia, formând un strat circular
cu o sec$iune aproximativ triunghiular#.
Spa$iul s parcurs de burghiu pe direc$ie axial#, la o rota$ie a acestuia
(avansul) va fi:
va , 60
s) n , (1.5)
m
va este viteza axial# de avans a burghiului, în m/s;
n - tura$ia burghiului, în rot/min.
Viteza de avans va depinde atât de diametrul burghiului cât "i de tipul
solului. Astfel, va = 10 - 20 cm/s pentru burghie mici (D = 200 - 400 mm),
va = 5 - 15 cm/s pentru burghie mijlocii (D = 500 - 700 mm) "i va = 2 - 8 cm/s
pentru burghie mari (D = 800 - l 000 mm), valorile minime fiind utilizate
în cazul
solurilor grele (compacte), iar cele maxime în cazul solurilor u"oare.
Grosimea stratului de p#mânt s#pat de un cu$it, m#surat# pe direc$ie
axial# este:
60v a
a) , (1.6)
m
nz
în care: z este num#rul de cu$ite ale burghiului.
TEST DE EVALUARE
1.Care sunt criteriile de clasificare a ma$inilor de s pat gropi:
De rezolvat:
2.Viteza de avans a burghiului depinde de:
a) diametrul burghiului
b) tipul solului .
c) num#rul de cu$ite ale burghiului.
d) mecanismul de dezaxare.
e) tura$ia burghiului,
Rezolvare :
REZUMATUL TEMEI
Unit"#i de înv"#are :
2.1. Freze agricole;
2.2. Grape ;
2.3. T v lugi, combinatoare,ma!ini de modelat solul.
Obiectivele temei :
! construc"ia, procesul de lucru al frezelor agricole;
! construc"ia, procesul de lucru al grapelor;
! construc"ia, procesul de lucru al t v lugilor,
combinatoarelor, ma!inilor de modelat solul.
Bibliografie recomandat" :
1. Alexandru T, M.Glodeanu – Exploatarea ma inilor agricole. Ed.
Sitech, Craiova 2009.
2. Alexandru T.- Ma ini agricole i horticole. Ed. Sitech, Craiova
2005.
3. Glodeanu M, Alexandru T, B descu M,S r cin I. – Ma ini i
echipamente agricole. Ed. Aius , Craiova 2002.
4. Toma D, – Tractoare i ma ini agricole, Ed.Didactic !i
Pedagogic , Bucure!ti, 1982
5. V. Scripnic, P. Babiciu – Ma ini agricole, Editura Ceres,
Bucure!ti, 1979.
Frezele cu rotoare verticale (fig. 2.3) sunt formate din mai multe rotoare
(4-12), dispuse în linie, fiecare rotor 2, fiind prev zut cu mai multe cu"ite(2-4)
de diferite forme (drepte, curbate).La aceste freze, ac"ionarea rotoarelor se face
prin intermediul unei transmisii cu ro"i cilindrice, montate într-o carcas
comun care formeaz cadrul frezei 1.
Limitarea adâncimii de lucru se realizeaz prin intermediul unui t v
lug de tip Packer 4, care are !i rolul de m run"ire a stratului superficial de
sol. Pentru nivelarea solului freza poate fi echipat cu o lam de nivelare 3.
Procesul de lucru executat de rotorul frezei const din urm toarele faze:
p trunderea cu"itelor în sol, desprinderea unor fâ!ii de sol !i antrenarea acestora
în mi!carea de rota"ie, ciocnirea acestora de carcas , m run"irea suplimentar !i
nivelarea solului.
În timpul lucrului, un punct de pe cu"it (fig.2.6) execut o mi!care de
rota"ie în jurul axei rotorului !i o mi!care de transla"ie imprimat de sensul de
deplasare al ma!inii. Fiecare punct de pe cu"itul rotorului descrie o traiectorie,
sub forma unei cicloide alungite. Cu"itul p trunde în sol realizând t ierea !i
desprinderea unei fâ!ii, pe arcul de curb AB. Pentru ca desprinderea fâ!iei s
se fac în condi"ii optime, este necesar ca viteza periferic a cu"itului vp= " r#
vm.
v p
Respectiv raportul $ s fie supraunitar : $ % &1 (2.1)
vm
În general, $=3-8, în unele cazuri fiind mai mare(10-12).
Observa!ie:Dimensiunile fâ!iei de sol desprinse de un cu"it al rotorului
depind de l "imea de lucru b a cu"itului, adâncimea de lucru a !i avansul s al
frezei
. Avansul s reprezint spa"iul parcurs de frez în timpul când rotorul se rote!te
cu unghiul ', format de dou cu"ite succesive de pe rotor. Timpul t în care
2(
rotorul se rote!te cu unghiul ' % este:
z
' 2(
t% % (2.2)
" z)
"
2( 2( 2( )
s % v m ) t % vm )% vm ) (2.3)
z" vp % r
z $ )z
r
Se observ c prin m rirea raportului $ se mic!oreaz avansul s,
îmbun t "indu-se gradul de m run"ire al solului.
Observa!ie Pentru s se recomand urm toarele valori: s = 4-6 cm pentru
soluri în"elenite !i compacte !i s = 10-12 cm pentru soluri cultivabile.
În cazul frezelor cu rotor vertical, un punct de pe cu"it, în procesul
de lucru descrie tot o cicloid (fig. 2.7.).Pe por"iunea AB a cicloidei se
realizeaz desprinderea fâ!iei pe adâncimea a, iar pe por"iunea BC cu"itul
ac"ioneaz suplimentar asupra stratului de sol, m rind gradul de m run"ire
al acestuia. Grosimea b a fâ!iei de sol, reprezint avansul frezei:
2( )
b % vm r (2.4)
)t%
z)$
TEST DE EVALUARE
1. Care sunt p"r#ile componente ale frezelor :
Exerci"ii.
Exemplu rezolvat:
3. Care sunt p"r#ile componente ale frezei cu rotoare verticale :
a) cadrul frezei,
b) rotoare cu cu"ite
c) t v lug de tip Packer.
d) lam de nivelare
e) ro"ile de limitare a adâncimii de lucru
Rezolvare :a, b, c ,d
De rezolvat:
4. Dimensiunile fâ$iei de sol desprinse de un cu#it al rotorului
depind de:
a) l "imea de lucru a cu"itului ,
b) adâncimea de lucru ,.
c) avansul frezei,
d) viteza unghiular a rotorului,
e) sensul de deplasare al ma!inii.
Rezolvare :
2.2.GRAPE
2.2.1.Considera#ii generale
2.2.3.Grape cu discuri
Greutatea g0 care apas pe disc, are urm toarele valori: g0=15-20 daN
pentru grapele u!oare, g0 =20-30 daN pentru grapele mijlocii !i g0 =30-45 daN
pentru grapele grele.
Adâncimea maxim de lucru amax este determinat de diametrul D !i de
diametrul d al mosorului distan"ier, exprimat prin rela"ia:
D/
amax % (2.5)
d
2
Ac"iunea de p trundere în sol a discului se realizeaz prin utilizarea unor
discuri cu diametrul mai mare sau prin m rirea unghiului de atac al discurilor.
Solul lucrat cu grapele cu discuri r mâne neuniform pe fundul brazdelor,
a!a cum se observ în figura 2.16, distan"a dintre creste fiind determinat
de distan"a dintre discuri, care este cuprins între 165-280 mm.
2.2.4. Grape rulante
Exerci"ii.
Exemplu rezolvat:
3. Grapele cu discuri sunt formate:
a) cadrul grapei,
b) bateriile cu discuri,
c) dispozitiv de cuplare,
d) ro"ile de limitare a adâncimii de lucru,
e) mecanism de reglare a orizontalit "ii cadrului grapei.
Rezolvare :a, b, c ,d,e.
De rezolvat:
4. Organele de lucru ale grapelor cu discuri sunt:
a) discuri cu col"i curba"i,
b) discuri sferice concave, cu muchie neted sau crestat ,
c) stele cu cinci col"uri,
d) vergele cu sec"iune circular sau dreptunghiular .
Rezolvare :
2.3. T!V!LUGI
Gt Gt 2
p0 % % , daN / cm (2.11)
Bt AE 2Bt 2hr / 2
L h
în care :
LAE este lungimea coardei AE, în cm;
h – adâncimea de p trundere a t v lugului în sol, în cm ;
r – raza t v lugului, în cm;
Bt – l "imea t v lugului, în cm.
Re!inem:Ap sare a min im p e care t rebu ie s-o exerc it e
2
t v lugu l est e de 0,3 - 0,4 daN/cm . Ap sarea pe unitatea de l "ime de lucru
pB la t v lugi, în func"ie de posibilit "ile de reglare a gradului de tasare
este cuprins aproximativ între 1,5 !i 10 daN/cm.
2.4. Combinatoare
Fig.2.22.Schema combinatorului
Prin modelarea solului se urm re!te realizarea unor straturi supraîn l"ate
desp r"ite de rigole
Avantajele model rii sunt:
! creeaz condi" ii optime pentru mecanizare;
! înl tur surplusul de ap care se poate scurge în rigole;
! straturile supraîn l"ate se zvânt prim vara mai timpuriu,
permi"ând începerea lucr rilor mai devreme;
! se reduce consumul de combustibil la lucr rile de recoltare,
la unele culturi (r d cinoase,bulboase), deoarece ro"ile
tractoarelor
se deplaseaz pe rigole f r a se produce tasarea straturilor.
Re!inem:Modelarea se poate face dup diferite scheme. în general se
formeaz straturi în l"ate, a c ror l "ime este de cea 0,94 m sau 1,04 m,
desp r"ite prin rigole late de cea 0,46 m cu o distan" între ele de 1,4m
sau
1,5m.. Pe straturi se seam n sau se planteaz r saduri de legume, iar pe rigole
se execut udatul !i tot pe ele ruleaz ro"ile tractorului.
Ma!inile folosite la modelarea solului pot fi grupate în:
& ma!ini simple de modelat solul;
& ma!ini combinate de modelat solul.
Ma!inile simple de modelat solul execut modelarea terenului prin una
sau dou treceri. Ma!inile combinat e de modelat solul execut atât
opera"ii de modelat cât !i de fertilizare, erbicidare.
2.5.2. Construc#ia ma$inilor de modelat solul.
Ma!ina de modelat (fig. 2.23) este compus dintr-un cadru 1,prev zut cu
dispozitivul de cuplare la tractor 2, pe care se monteaz prin intermediul
supor"ilor verticali 3, organele de lucru tip rari" 5, pl cile deflectoare
4,6, pentru formarea straturilor supraîn l"ate, platformele pentru
greut "i adi"ionale 7 , montate deasupra cadrului !i marcatoarele 8.
TEST DE EVALUARE
1.Care sunt for#ele $i momentele care ac#ioneaz" asupra
t"v"lugului:
În procesul de lucru, asupra t v lugului ac"ioneaz urm toarele
for"e !i momente: Gt - greutatea t v lugului, R s - reac"iunea solului (rezul-
tanta for"elor ce se opun la comprimarea so lului), momentul de frecare
Mf ce apare în lag re le axului t v lugu lui !i for"a de trac"iune F t .
2. Care sunt organe de lucru. ale combinatoarele :
Exerci"ii.
Exemplu rezolvat:
3.Care sunt lucr"rile efectuate de t"v"lugi :
a) tasarea stratului superficial al solului,
b) sf râmarea bulg rilor,
c) afânarea solului,
d) netezirea suprafe"ei solului,
e) t v lugirea culturilor agricole,
.
Rezolvare :a, b ,d, e
De rezolvat:
4.Care sunt elementele ma$ini de modelat care realizeaz" straturile
supraîn"l#ate:
a) dispozitivul de cuplare la tractor,
b) organele de lucru tip rari" ,
c) pl cile deflectoare,
d) cadru modelatorului,
e) supor"ii verticali.
Rezolvare :
REZUMATUL TEMEI
. MA INI DE SEM!NAT
Unit"#i de înv"#are :
3.1. Ma ini de sem!nat în rânduri dese;
3.2. Ma ini de sem!nat în cuiburi ;
3.3. Transmisia ma inilor de sem!nat.
Obiectivele temei :
! construc"ia, procesul de lucru alma inilor de sem!nat în
rânduri dese;
! construc"ia, procesul de lucru al ma inilor de sem!nat
în cuiburi;
! construc"ia, func"ionarea transmisiilor utilizate la ma inile
de sem!nat.
Bibliografie recomandat" :
1. Alexandru T, M.Glodeanu – Exploatarea ma inilor agricole. Ed.
Sitech, Craiova 2009.
2. Alexandru T.- Ma ini agricole i horticole. Ed. Sitech, Craiova
2005.
3. Glodeanu M, Alexandru T, B!descu M,S!r!cin I. – Ma ini i
echipamente agricole. Ed. Aius , Craiova 2002.
4. Toma D, – Tractoare i ma ini agricole, Ed.Didactic! i
Pedagogic!, Bucure ti, 1982
5. V. Scripnic, P. Babiciu – Ma ini agricole, Editura Ceres, Bucure ti,
1979.
în care:
3
" este masa volumic! a semin"elor, în g/cm ;
nd - tura"ia cilindrului canelat, în rot/min.
Reglarea debitului q la aceste aparate se face prin modificarea
lungimii de lucru a canelur ilor.
Aparatele de distribu"ie cu cilindri canela"i sunt folosite la
sem!natul semin"elor de legu minoase, ierburi etc.
Observa!ie:Cilindrii canela" i se execut! din aluminiu sau din mas!
plastic! având d= 50 - 55 mm în cazul semin"elor de cereale i d = 24 - 32
mm în cazul semin"elor mici. Lungimea canelurilor este de 32 - 38 mm în
cazul semin"elor de cereale i de 28 - 30 mm în cazul semin"elor mici,
num!rul de caneluri în mod fre cvent fiind egal cu 10 - 12.
0) 1
vp # 2 $
44
2 12
&d
la & V 3 (
% 5
(3.1 1)
d
în care:
d este diametrul cilindrului la extremitatea pintenilor;
d1 - diametrul cilindrului la baza pintenilor;
la - lungimea act iv! a cilindrului;
V - volumul total al pintenilor i al nervurii centrale;
( - coeficient de umplere; ( = 0,85—0,95.
Volumul stratului activ, în func"ie de pozi"ia fundului mobil
al carcasei reprezint! va # $ 0 & 0, 8 % v p .
Re!inem:Întrucât la aceste aparate de distribu"ie la — const, respectiv i
vd
= const, debitul q (rela"ia 3.9) se poate regla, dac! se men"ine vd = const, numai
prin modificarea tura"iei nd , respectiv a raportului de transmitere între roata
ma inii i arborele aparatului, în acest scop, ma inile de sem!nat echipate
cu
astfel de aparate se prev!d cu transmisii care asigur! ob"inerea unui num!r
de 24 – 128 rapoarte de transmitere.
La unele ma ini de sem!nat, prev!zute cu aparate cu cilindri cu pinteni,
transportul semin"elor de la aparate la br!zdare se face pneumatic (fig. 3.5).
În acest caz, ma ina este prev!zut! cu un ventilator 1 care debiteaz!
aer într-o conduct! 2, dispus! de-a lungul cutiei de semin"e.
Conducta 2 este prev!zut! cu racordurile 3, num!rul acestora fiind egal
cu num!rul aparatelor de distribu"ie.
TEST DE EVALUARE
1. Care sunt opera#iile executate de ma$inile de sem"nat:
De rezolvat:
4. Care sunt posibilit"#ile de modificare a debitului de semin#e
la aparatele de distribu#ie cilindrice cu pinteni:
a) modificarea tura"iei,
b) modificarea raportului de transmitere între roata ma inii i
arborele aparatului,
c) lungimea activ! a pintenilor,
d) ro"ile de limitare a adâncimii de lucru,
e) volumul de semin"e .
Rezolvare:
) d0 2 4
6 8p : R` Din
rela"ia (4.14) rezult!:
(3. 14)
4 R`
8p ; (3.15)
6) d 02
Pentru antrenarea semin"elor, astfel ca în momentul când orificiul
trece prin dreptul unei semin"e i aceasta s! fie atras! spre orificiu, 8p trebuie
s! fie de 4—6 ori mai mare decât valoarea care rezult! din expresia (3.15).
Aparatele de distribu"ie func"ioneaz! în condi"ii bune când 8p = 180 —
400 mm col H2O.
Îndep!rtarea surplusului de semin"e, eventual antrenat de orificiile
discului, se face prin intermediul unui sector din"at 5(fig. 3.9) .
Desprinderea semin"ei de pe disc se face în partea infer ioar! a
discului, când orificiul iese din dreptul camerei de depresiune. Disp !rând
for"a P, s!mân"a se desprinde de pe disc i cade liber în rigo la deschis!
de br!zdar.
Dia metr ul d 0 al or ific iilo r se alege respectând condi" ia:
TEST DE EVALUARE
Exemplu rezolvat:
3. Care sunt p"r#ile componente aparatelor cu distribu#ie
pneumatic" cu disc cu orificii:
a) disc cu orificii,
b) camer! de depresiune,
c) camera de alimentare cu semin"e,
d) agitatorul elastic,
e) corpul de distribu"ie ,
Rezolvare :a, b,c$i d
De rezolvat:
4.Care sunt for#ele care ac#ioneaz" asupra unei semin#e la
aparatele cu distribu#ie pneumatic" cu disc cu orificii:
a) for"a de ap!sare a semin"ei pe disc ,
b) for"a de frecare ce apare între disc i s!mân"!,
c) greutatea semin"ei,
d) for"a centrifug!.
e) for"a de tac"iune.
Rezolvare:
3.3.1. Generalit"#i
Aparatele de distribu"ie ale ma inilor de sem!nat, sunt ac"ionate de la
ro"ile ma inilor (de transport, de ac"ionare, de tasare-ac"ionare), prin transmisii
cu ro"i din"ate, cu lan" sau prin curea trapezoidal!.
La ma inile de sem!nat în rânduri prev!zute cu aparate de distribu"ie
la care reglarea debitului se face prin modificarea volumului de semin"e
distribuit la o rota"ie, transmisiile sunt cu lan" sau cu ro"i din"ate, asigurând 1-4
rapoarte de transmitere.
Observa!ie:La ma inile prev!zute cu aparate la care reglarea debitului se
face prin modificarea raportului de transmitere între roata ma inii i aparatele
de distribu"ie, transmisiile se prev!d cu cutii de viteze, fiind posibil!
ob"inerea a
24-128 rapoarte de transmitere, corespunz!tor diversit!"ii normelor ce se impun
a fi ob"inute.
La ma inile de sem!nat în cuiburi, transmisiile pentru ac"ionarea apa-
ratelor de distribu"ie sunt de obicei cu lan", prev!zute cu mai multe ro"i
de schimb, asigurând posibilitatea ob"inerii a 6—30 rapoarte de transmitere.
3.3.2. Scheme de transmisii cu cutii de viteze
Transmisiile sunt realizate din mai multe grupe cinematice (de obicei cu
lan" i cu ro"i din"ate), fiecare grup! cinematic! putând realiza un num!r
determinat de rapoarte de transmitere intermediare.
Re!inem:În figura 3.12 se arat! schema unei transmisii, care
permite ob"inerea unui num!r de 72 de rapoarte. Aparatele de distribu"ie sunt
ac"ionate prin intermediul unei cutii de viteze de tip Northon. Mi carea este
preluat! de la roata de sprijin 1, prin transmisia prin lan" 2, cuplajul unisens 3,
i transmis! axului de intrare 4, în cutia de viteze. Apoi prin ro"ile din"ate 5 (z1-
z5 ),care asigur! patru rapoarte de transmitere diferite (A(1:9); B(1:3);
C(1:1); D(3:1).),mi carea se transmite la axul intermediar 6. Pe axul intermediar
se afl! maneta 7, prev!zut! cu ro"ile din"ate z6 — z9, care asigur! dou" rapoarte
de transmitere.
Prin cuplarea manetei în pozi"ia superioar! sau inferioar!, se
realizeaz! angrenarea cu una din cele nou" ro"i din"ate z10 – z17 ,aflate
pe axul de ie ire 8. În continuare prin intermediul transmisiei prin lan" 9, i
roti din"ate 10, sunt antrenate axul agitatorilor 11 i axul aparatelor de
distribu"ie
12.
TEST DE EVALUARE
Exerci"ii.
Exemplu rezolvat:
3. Cum se realizeaz" cele 72 de rapoarte la cutiile de viteze de tip
Northon :
a) prin ro"ile din"ate (z1- z5 ),care asigur! patru rapoarte de
transmitere diferite (A(1:9); B(1:3); C(1:1); D(3:1).,
b) cu ro"ile din"ate z6 — z9, care asigur! dou" rapoarte de
transmitere, prin cuplarea manetei în pozi"ia superioar! sau
inferior!,
c) angrenarea cu una din cele nou" ro"i din"ate z10 – z17 ,aflate pe
axul de ie ire,
d) prin ro"ile din"ate de antrenare a agitatorilor aparatelor de
distribu"ie ,
e) transmisia prin lan" de la roata de sprijin la axul de intrare în cutia
de viteze.
Rezolvare :a, b,c.
De rezolvat:
Rezolvare:
REZUMATUL TEMEI
Unit"#i de înv"#are :
4.1. Ma ini de plantat r!saduri;
4.2. Ma ini de plantat cartofi i bulbi;
4.3. Cultivatoare.
Obiectivele temei :
! construc"ia, procesul de lucru al ma inilor de platat r!saduri;
! construc"ia, procesul de lucru al ma inilor de platat cartofi i
bulbi;
! construc"ia, procesul de lucru al cultivatoarelor.
Bibliografie recomandat" :
1. Alexandru T, M.Glodeanu – Exploatarea ma inilor agricole. Ed.
Sitech, Craiova 2009.
2. Alexandru T.- Ma ini agricole i horticole. Ed. Sitech, Craiova
2005.
3. Glodeanu M, Alexandru T, B!descu M,S!r!cin I. – Ma ini i
echipamente agricole. Ed. Aius , Craiova 2002.
4. Toma D, – Tractoare i ma ini agricole, Ed.Didactic! i
Pedagogic!, Bucure ti, 1982
5.V. Scripnic, P. Babiciu – Ma ini agricole, Editura Ceres,
Bucure ti, 1979.
60
t= , s. (4.1)
zr
în care:
p 0 est e pasul dintre cle me, în m.
Tura" ia maxim! n d ce po ate fi imprimat ! discului cu cleme est e:
60vd
nd # , rot./min
" D0
(4.4)
Ac"ionarea discului f!cându-se de la roata de ac"ionare a ma inii
sau de la roata de tasare-ac"ionare a sec"iei, rezult! c! viteza vm de înaintare
n
a ma inii va fi limitat! de viteza vd a discului. Respectiv notând i = d ,
nr
nr fiind tura"ia ro"ii de ac"ionare,
Din expresia:
vd " D0 nd D0
vd # i
vm Dr
se ob"ine: #
"Dn r r
Dr vd
vm # , m/s (4.5)
D0 i
în care:
D r este diametrul ro "ii de ac" ionate.
Viteza de deplasare a ma inii este limitat! de frecven"a plant!rii
r!sadurilor .
Respectiv:
zr
vm # $ dr (4.6)
60
în car e:
d r este distan" a între r!sadur i pe rând.
Datorit! frecven"ei mici ce poate fi asigurat! la introducerea
r!sadurilor în aparatul de plantat, ma inile de p lantat r!saduri
func" io neaz! cu viteze de lucru vm = 0,3—1,2 km/h.
Distan"a între r!saduri pe rând est e dat ! de rela" ia:
" Dr
d # (1 & % ) ( 4.7)
r z0 i
în care:
! este coeficientul de alunecare a ro"ii de ac" ionare;
' 100
%#
,
" fiind patinarea
ro"ii , în %.
Reglarea distan"ei dr între r!sadur ile p lant ate pe r ând, când !
= const, se po ate face pr in modificarea num!rului de cleme z 0 sau
a raportului de transmitere i, ma inile de plantat de construc"ie actual! fiind
prev!zute în general cu a mbele posibilit !" i.
Raportul de transmitere i = 0,9—1,5.
TEST DE EVALUARE
Exemplu rezolvat:
De rezolvat:
4. Care sunt p"r#ile componente ale instala#iilor de udare
utilizate la ma%inile de plantat r"saduri:
a) cadrul,
b) supapa de lichid,
c) tifturile de ac"ionare
d) ro"ile de limitare a adâncimii de lucru
e) pârghia de comand!
Rezolvare:
Exerci"ii:
Exemplu rezolvat:
De rezolvat:
4. Care sunt p"r#ile componente ma%inilor de plantat bulbi:
a) cadrul,
b) supapa de lichid,
c) cutia pentru bulbi, apar atul de dist r ibu " ie, tubul de
conducere, br!zdarul tip patin!
d) ro"ile de limitare a adâncimii de lucru
e) organele de acoperire , roata de tasare
Rezolvare:
4.3.CULTIVATOARE
4.3.1. Domeniul de utilizare %i clasificarea cultivatoarelor
Cultivatoarele sunt ma ini care realizeaz! lucr!ri de mobilizare a solului
f!r! r!sturnarea acestuia. Se folosesc pentru:
o cultiva"ie total! (preg!tirea terenului pentru sem!nat);
o cultiva"ie par"ial! (pr! it între rânduri);
o deschiderea de rigole pentru iriga"ii;
o administrarea co ncomitent cu pr! itul a îngr! !mintelor;
o bilonare (r!ri"at).
Clasificarea cultivatoarelor se face dup! urm!toarele criterii:
a) Dup! destina"ie:
– cultivatoare pentru cultiva"ie total!;
– cult ivatoare pentru pr! it ;
– cult ivatoare universale;
– cultivatoare cu destina"ie special! (afânare );
b) Dup! culturile între"inute:
– cultivatoare pentru culturi de legume;
– cultivatoare pentru vie;
– cultivatoare pentru livezi.
Cultivatoarele sunt în general purtate cu trac"iune mecanic!, sau tractate
cu trac"iune animal!.
2atg1
b # b & 2htg1 # b & (4.21)
o
cos(/ & -
)
TEST DE EVALUARE
Exemplu rezolvat:
De rezolvat:
4. Cum se stabile%te num"rul de sec#ii de lucru la un cultivator :
Rezolvare:
REZUMATUL TEMEI
Unit"#i de înv"#are:
5.1.Ma ini pentru administrat îngr! !minte chimice i
amendamente;
5.2. Ma ini pentru administrat îngr! !minte organice ;
5.3.Ma ini pentru administrat îngr! !minte lichide.
Obiectivele temei :
! construc"ia i procesul de lucru al ma inilor pentru
administrat îngr! !minte chimice i amendamente;
! construc"ia, procesul de lucru al ma inilor pentru administrat
îngr! !minte organice
! construc"ia, procesul de lucru al ma inilor pentru administrat
îngr! !minte lichide
Timpul alocat temei : 6 ore
Bibliografie recomandat" :
1. Alexandru T, M.Glodeanu – Exploatarea ma inilor agricole. Ed.
Sitech, Craiova 2009.
2. Alexandru T.- Ma ini agricole i horticole. Ed. Sitech, Craiova
2005.
3. Glodeanu M, Alexandru T, B!descu M,S!r!cin I. – Ma ini i
echipamente agricole. Ed. Aius , Craiova 2002.
4. Toma D, – Tractoare i ma ini agricole, Ed.Didactic! i
Pedagogic!, Bucure ti, 1982
5. V. Scripnic, P. Babiciu – Ma ini agricole, Editura Ceres, Bucure ti,
1979.
5.1.3.2.Dozatoare de îngr"$"minte
Dozarea îngr! !mintelor ca opera"ie distinct! de procesul
distribu"iei (împr! tierii) acestora este caracteristic! pentru ma inile
de împr! t iat prin centrifugare i pe ntru ma inile de împr! t iat
cu distribu" ie pneumatic!. La aceste ma ini dozarea se face pr in inter
mediul dozatoarelor, împr! tierea fiind f!cut! cu ajutorul altor aparate.
La celelalte ma ini (cu aparate dispuse pe toat! l!"imea de lucru,
echipamente de încorporat) dozarea i distr ibu " ia îngr ! !minte lor
se efectueaz! concomitent, aparatele folosite pentru dozare efectuând
i distr ibu"ia.
Dozatoarele folosite la ma inile de împr ! t iat îngr ! ! mint e
prin centr ifugare pot fi cu fante (orificii) reglabile i cu fante i viteze de
trecere a materialului reglabile.
Dozatoare cu fante reglabile.
La aceste do zato are se regleaz! nu mai sec" iune a de t re cer e a
materialului.
zaVa#" i
N$ 2 , Kg/ha (5.9)
10 & dDr
TEST DE EVALUARE
Exerci"ii:
Exemplu rezolvat:
Rezolvare : b, c $i e
De rezolvat:
4. Care este condi#ia ca materialul s" poat" fi centrifugat:
Rezolvare:
TEST DE EVALUARE
Exerci"ii:
Exemplu rezolvat:
3.Care sunt tipurile de dispozitive de împr"$tiere utilizate la
ma$inile de administrat îngr"$"minte organice solide :
f) organe de transport
g) organe de împr! tiere cu rotoare dispuse vertical
h) pompa de vacuum
i) organe de împr! tiere cu rotoare dispuse orizontal
j) transport or cu racle" i,
Rezolvare : b, d.
De rezolvat:
4. Care sunt tipurile de pompe utilizate la ma$inile de împr"$tiat
îngr"$"minte organice lichide :
a) pompa de vacuum,
b) pomp! submersibil! ,
c) pompa cu role,
d) pompa centrifug!
e) dispozitivul de împr! tiere în evantai,
Rezolvare:
Exerci"ii:
Exemplu rezolvat:
Rezolvare : a, b, d,e.
De rezolvat:
4. Care sunt p"r#ile componente ale ma$inilor de încorporat
amoniac anhidru:
Rezolvare:
REZUMATUL TEMEI
9. Care sunt p!r ile componente ale unui agregat combinat de sem!nat
a) cilindrul canelat ,
a) organele de afânare,
b) ventilatorul ,
c) ro ile de limitare a adâncimii de lucru,
d) corpul de distribu ie ,
a) cadrul;
b) supapa de lichid;
c) "tifturile de ac ionare;
d) ro ile de limitare a adâncimii de lucru;
e) pârghia de comand!;
a) organe de transport
b) organe de împr!"tiere cu rotoare dispuse vertical
c) organe de împr!"tiere cu rotoare dispuse orizontal
d) transport or cu racle i,
e) pompa de vacuum
24.Care sunt p r!ile componente ale ma"inilor de încorporat
îngr " minte chimice lichide :
a) supap! de s igura n !
b) rezervorul de lichidul, filtru,
c) organe de împr!"tiere rotative,
d) pompa , rampa de distribu ie,
e) organele de încorporat ,
.