Sunteți pe pagina 1din 6

Deficienţele de auz

Deficienţele de auz fac obiectul de studiu al surdopsihopedagogiei, ştiinţa


interdisciplinară care studiază particularităţile dezvoltării psihofizice a persoanelor cu
disfuncţii auditive, cauzele şi consecinţele pierderii auzului, mijloacele de recuperare,
compensare şi educare pentru integrarea socială.
Este necesară depistarea precoce a tulburărilor auditive, de aceasta depinzând
evoluţia ulterioară a copilului, dat fiind pericolul instalării mutităţii. Deficienţa de auz nu
este gravă atât prin tipul, forma de manifestare, gradul de pierdere a auzului, cât mai ales
prin influenţele negative asupra proceselor de percepere a sunetelor necesare formării şi
dezvoltării normale a vorbirii, a limbajului, a gândirii copilului, astfel că fără o depistare
precoce a pierderii de auz, fără o protezare precoce, copilul cu pierderi mari de auz va
deveni şi mut.
Deficienţele de auz sunt, de cele mai multe ori consecinţa unor malformaţii sau
dereglări anatomo-fiziologice la nivelul aparatului auditiv, după zone afectată,
deficienţele pot fi clasificate astfel: surditate de transmitere – din cauza unor
malformaţii ale urechii externe sau medii, unor afecţiuni ale timpanului, obturării
canalului auditiv extern (corpuri străine sau dopuri de ceară), afecţiuni la nivelul urechii
mijlocii (în urma unor otite, mastoidite, infecţii cu secreţii purulente); surditatea de
percepţie – provocată de leziuni la nivelul urechii interne, nervului auditiv sau centrilor
nervoşi, urmate de pierderea funcţiei auditive; surditatea mixtă – în urma unor
traumatisme, sechele operatorii etc.
După gradul deficitului auditiv, se clasifică în: hipoacuzie uşoară, hipoacuzie
medie, hipoacuzie severă, cofoză (surditate).
În funcţie de lateralitate: deficienţe bilaterale, sau unilaterale.
După momentul apariţiei: ereditare; dobândite; prenatale; perinatale; postnatale.
Etiologie
Perioada prenatală:
- infecţii virale sau bacteriene ale mamei;
- ingerarea de alcool, medicamente sau substanţe toxice;
- tentative de avort prin consum de chinină, apa de plumb, antibiotice în exces;
- iradieri;
- incompatibilitate între mamă şi făt;
- traumatisme.
Perioada perinatală
- traumatisme obstetricale cu hemoragii în urechea internă sau la scoarţă;
- asfixie;
- icterul nuclear;
Perioada postnatală
- otite, mastoidite, meningite, encefalite, rujeolă, oreion, febră convulsivă
- traumatisme cranio-cerebrale
- abuz de antibiotice
- traumatisme sonore
- intoxicaţii, afecţiuni vasculare.
Forme de comunicare :
- verbală – orală, scrisă, labiolectura;
- mimico-gestuală;
- cu ajutorul dactilemelor.
Particularităţi în dezvoltarea psiho-fizică a copilului surd, comparativ cu cel auzitor

Auzitor Surd
1. Funcţionalitate normală a auzului, pe Disfuncţionalitate auditivă, gradual diferită
baza integrităţii anatomo-fiziologice a în concordanţă cu cauza, locul şi tipul şi
organului de simţ profunzimea leziunii elementelor
componente ale urechii
2. Dezvoltarea fizică generală normală 2. Dezvoltarea fizică generală normală, în
condiţii de hrană şi îngrijire
corespunzătoare
3. Dezvoltarea motrică normală 3. Dezvoltarea motrică (de ex. mersul)
prezintă o uşoară întârziere, din cauza
absenţei stimulului verbal emoţional-
afectiv.
4. Reflexul de orientare şi apărare poate fi 4. Reflexul de orientare pe bază de auz este
declanşat de stimuli sonori, vizuali etc. diminuat sau chiar inexistent.
5. Dezvoltarea normală a aparatului 5. Dezvoltarea normală a respiraţiei
respirator. biologice şi minimă a respiraţiei fonatoare,
până la demutizare.
6. Simţul echilibrului normal. 6. Simţul echilibrului tulburat la surzii cu
traume în urechea internă.
7. Structurile ritmice corporale se formează 7. Structurile ritmice corporale se exersează
în primul rând pe bază de auz şi imitaţie pe bază de văz, tact şi imitaţie
8. Gânguritul şi lalaţia apar şi se dezvoltă 8. Gânguritul apare în mod normal şi la
în succesiune şi pregătesc aparatul de surd, dar dispare foarte repede (după câteva
emisie pentru vorbire zile sau săptămâni) fără să se treacă şi la
etapa următoare, a lalaţiei. La surd, jocul cu
sunetele nu are nici o motivaţie care să-l
întreţină.
9. Limbajul verbal se însuşeşte treptat în 9. Limbajul verbal se însuşeşte în mod
mod spontan şi natural de la cea mai organizat şi dirijat cu sprijinul familiei şi al
fragedă vârstă specialistului surdolog.
10. Cuvântul permite acumularea şi 10. La surd, reprezentarea este un analog al
sistematizarea în noţiuni a rezultatelor noţiunii, dar nu şi un echivalent total al ei,
reflectării la nivelul treptei senzoriale a prin specificul ei imaginea generalizată
cunoaşterii cât, şi mai ales, a celor obţinute asigură, mai ales, coţinutul reflectării
la nivelul treptei abstracte-generalizatoare. senzoriale şi senzorio-motrice.
11. Foloseşte şi unele gesturi naturale în 11. Gesturile şi mimica se însuşesc în mod
comunicare – gesturi uzitate în mod spontan în comunicare şi treptat se
spontan de adulţi în comunicarea verbală. constituie în limbaj. Limbajul mimico-
gestual este considerat limbaj matern al
surzilor.
12. Dezvoltare psihică complexă. 12. Dezvoltarea psihică cu o anumită
specificitate determinată de gradul de
exersare a proceselor cognitive şi de
particularităţile limbajului mimico-gestual.
13. Treapta senzorială a cunoaşterii 13. Treapta senzorială a cunoaşterii
(senzaţii şi percepţii) poartă pecetea (senzaţii şi percepţii poartă pecetea
cuvântului, fiind organizată şi influenţată limbajului mimico-gestual şi al imaginilor
calitativ superior de gândirea şi limbajul generalizate (reprezentărilor) pe plan
specific uman. general.)
14. Planul intelectual (conceptual) se 14. Instrumentele senzorio-motrice cu care
formează iniţial pe baza instrumentelor operează surdul de vârstă mică se
senzorial-motrice apoi verbale ale acţiunii prelungesc în timp şi condiţionează
caracterul concret al gândirii lui.
15. Senzaţii şi percepţii auditive clare ca 15. Senzaţia auditivă poate fi diminuată sau
urmare a stimulării aparatului auditiv. chiar absentă în raport cu specificul
deficienţei. Percepţia auditivă implicând un
complex de senzaţii, la surd este săracă şi
confuză.
16. Reprezentarea, moment intermediar 16. Reprezentarea - imagine generalizată a
între senzorial şi logic, cu valoare de obiectelor şi fenomenelor percepute
semiconcept, formată prin reliefarea, anterior – are o încărcătură evidentă vizual-
suprapunerea experienţei anterioare. motrică.
17. Memoria – proces psihic de stocare 17. Memoria comportă aproximativ
(întipărire şi păstrare) şi destocare aceleaşi caracteristici cu ale normalului
(recunoaştere şi reproducere) a informaţiei auzitor în sfera afectivă şi motorie.
cognitive, afective, motorie. Memoria verbală se dezvoltă mai lent, în
procesul demutizării cu un accent diferit pe
mecanicism. Memoria vizual-motrică,
afectivă, mai bine dezvoltată.
18. Imaginaţia, proces psihic de operare cu 18. Imaginaţia, capacitatea de a crea
imagini mintale şi de asamblare a lor în reprezentări noi pe baza ideilor, senzaţiilor,
combinaţii noi. percepţiilor acumulate anterior cu o
evidentă specificitate vizual-motorie.
19. Gândirea abstractă este determinată de 19. Abstractizarea este posibilă şi în cazul
parametri genetici şi de educaţie. existenţei numai a limbajului gestual, dar
gândirea surdomutului are un conţinut în
general concret. Abstracţiunile devin mai
accesibile în mod treptat în procesul
demutizării.
20. Gândirea operează în plan conceptual 20. La surzii nedemutizaţi, gândirea
cu simboluri verbale. operează cu simboluri iconice (imagini
generalizate sau reprezentări), iar la cei
demutizaţi de vârstă mică, cu simboluri
verbale saturate de vizualitate.
21. Operaţiile logice analiza şi sinteza se 21. Realizarea operaţiilor lo9gice (analiza
desfăşoară la un nivel superior atât pe plan şi sinteza) se desfăşoară la un nivel
concret, cât şi pe plan mintal. intelectual scăzut şi mai ales cu suport
concret. Din acest punct de vedere,
surdomuţii sunt dezavantajaţi în raport cu
auzitorii normali sau chiar cu
surdovorbitorii, prin nivelul scăzut al
cunoştinţelor şi a lipsei de antrenament în
realizarea operaţiilor logice.
22. Generalizarea şi abstractizarea sunt 22. Generalizarea şi abstractizarea se
operaţii intelectuale care constau în realizează la nivelul admis de senzorialitate
selectarea unor note comune şi generale ale şi de simbolul imagistic operaţional
obiectelor şi fenomenelor şi care prin implicat în acest proces.
generalizări şi esenţializări, sunt implicate
în concepte.
23. Comparaţia – raportarea unor obiecte, 23. Comparaţia se realizează pornind de la
fenomene sau trăsături ale acestora la altele concret, de la obiectual, prin analiză şi
asemănătoare sau diferite se realizează prin sinteză spre abstract, la început numai în
analiză şi sinteză spre abstract pe bază de prezenţa materialului intuitiv, apoi şi în
cuvânt. absenţă, cu sprijin pe reprezentări.
24. Judecata şi raţionamentul, ca forme ale 24. Judecata şi raţionamentul la începutul
gândirii specific umane, dispun de scheme demutizării se realizează pe bază de
operaţionale care se amplifică în funcţie de imagini şi parţial pe cuvânt, iar la surdo-
etapele pe care le parcurge gândirea şi vorbitori pe bază de cuvânt şi parţial pe
limbajul. imagini.
25. Valorile culturii şi civilizaţiei se 25. Surzii nedemutizaţi neavând acces la
însuşesc în mod diferit în raport cu binefacerile tiparului sunt în general,
educaţia primită şi cu posibilităţile subculturali.
individuale native.

Particularităţi în dezvoltarea psiho-fizică a copilului surd, comparativ cu cel auzitor

Auzitor Surd
1. Funcţionalitate normală a auzului, pe Disfuncţionalitate auditivă, gradual diferită
baza integrităţii anatomo-fiziologice a în concordanţă cu cauza, locul şi tipul şi
organului de simţ profunzimea leziunii elementelor
componente ale urechii
2. Dezvoltarea fizică generală normală 2. Dezvoltarea fizică generală normală, în
condiţii de hrană şi îngrijire
corespunzătoare
3. Dezvoltarea motrică normală 3. Dezvoltarea motrică (de ex. mersul)
prezintă o uşoară întârziere, din cauza
absenţei stimulului verbal emoţional-
afectiv.
4. Reflexul de orientare şi apărare poate fi 4. Reflexul de orientare pe bază de auz este
declanşat de stimuli sonori, vizuali etc. diminuat sau chiar inexistent.
5. Dezvoltarea normală a aparatului 5. Dezvoltarea normală a respiraţiei
respirator. biologice şi minimă a respiraţiei fonatoare,
până la demutizare.
6. Simţul echilibrului normal. 6. Simţul echilibrului tulburat la surzii cu
traume în urechea internă.
7. Structurile ritmice corporale se formează 7. Structurile ritmice corporale se exersează
în primul rând pe bază de auz şi imitaţie pe bază de văz, tact şi imitaţie
8. Gânguritul şi lalaţia apar şi se dezvoltă 8. Gânguritul apare în mod normal şi la
în succesiune şi pregătesc aparatul de surd, dar dispare foarte repede (după câteva
emisie pentru vorbire zile sau săptămâni) fără să se treacă şi la
etapa următoare, a lalaţiei. La surd, jocul cu
sunetele nu are nici o motivaţie care să-l
întreţină.
9. Limbajul verbal se însuşeşte treptat în 9. Limbajul verbal se însuşeşte în mod
mod spontan şi natural de la cea mai organizat şi dirijat cu sprijinul familiei şi al
fragedă vârstă specialistului surdolog.
10. Cuvântul permite acumularea şi 10. La surd, reprezentarea este un analog al
sistematizarea în noţiuni a rezultatelor noţiunii, dar nu şi un echivalent total al ei,
reflectării la nivelul treptei senzoriale a prin specificul ei imaginea generalizată
cunoaşterii cât, şi mai ales, a celor obţinute asigură, mai ales, coţinutul reflectării
la nivelul treptei abstracte-generalizatoare. senzoriale şi senzorio-motrice.
11. Foloseşte şi unele gesturi naturale în 11. Gesturile şi mimica se însuşesc în mod
comunicare – gesturi uzitate în mod spontan în comunicare şi treptat se
spontan de adulţi în comunicarea verbală. constituie în limbaj. Limbajul mimico-
gestual este considerat limbaj matern al
surzilor.
12. Dezvoltare psihică complexă. 12. Dezvoltarea psihică cu o anumită
specificitate determinată de gradul de
exersare a proceselor cognitive şi de
particularităţile limbajului mimico-gestual.
13. Treapta senzorială a cunoaşterii 13. Treapta senzorială a cunoaşterii
(senzaţii şi percepţii) poartă pecetea (senzaţii şi percepţii poartă pecetea
cuvântului, fiind organizată şi influenţată limbajului mimico-gestual şi al imaginilor
calitativ superior de gândirea şi limbajul generalizate (reprezentărilor) pe plan
specific uman. general.)
14. Planul intelectual (conceptual) se 14. Instrumentele senzorio-motrice cu care
formează iniţial pe baza instrumentelor operează surdul de vârstă mică se
senzorial-motrice apoi verbale ale acţiunii prelungesc în timp şi condiţionează
caracterul concret al gândirii lui.
15. Senzaţii şi percepţii auditive clare ca 15. Senzaţia auditivă poate fi diminuată sau
urmare a stimulării aparatului auditiv. chiar absentă în raport cu specificul
deficienţei. Percepţia auditivă implicând un
complex de senzaţii, la surd este săracă şi
confuză.
16. Reprezentarea, moment intermediar 16. Reprezentarea - imagine generalizată a
între senzorial şi logic, cu valoare de obiectelor şi fenomenelor percepute
semiconcept, formată prin reliefarea, anterior – are o încărcătură evidentă vizual-
suprapunerea experienţei anterioare. motrică.
17. Memoria – proces psihic de stocare 17. Memoria comportă aproximativ
(întipărire şi păstrare) şi destocare aceleaşi caracteristici cu ale normalului
(recunoaştere şi reproducere) a informaţiei auzitor în sfera afectivă şi motorie.
cognitive, afective, motorie. Memoria verbală se dezvoltă mai lent, în
procesul demutizării cu un accent diferit pe
mecanicism. Memoria vizual-motrică,
afectivă, mai bine dezvoltată.
18. Imaginaţia, proces psihic de operare cu 18. Imaginaţia, capacitatea de a crea
imagini mintale şi de asamblare a lor în reprezentări noi pe baza ideilor, senzaţiilor,
combinaţii noi. percepţiilor acumulate anterior cu o
evidentă specificitate vizual-motorie.
19. Gândirea abstractă este determinată de 19. Abstractizarea este posibilă şi în cazul
parametri genetici şi de educaţie. existenţei numai a limbajului gestual, dar
gândirea surdomutului are un conţinut în
general concret. Abstracţiunile devin mai
accesibile în mod treptat în procesul
demutizării.
20. Gândirea operează în plan conceptual 20. La surzii nedemutizaţi, gândirea
cu simboluri verbale. operează cu simboluri iconice (imagini
generalizate sau reprezentări), iar la cei
demutizaţi de vârstă mică, cu simboluri
verbale saturate de vizualitate.
21. Operaţiile logice analiza şi sinteza se 21. Realizarea operaţiilor lo9gice (analiza
desfăşoară la un nivel superior atât pe plan şi sinteza) se desfăşoară la un nivel
concret, cât şi pe plan mintal. intelectual scăzut şi mai ales cu suport
concret. Din acest punct de vedere,
surdomuţii sunt dezavantajaţi în raport cu
auzitorii normali sau chiar cu
surdovorbitorii, prin nivelul scăzut al
cunoştinţelor şi a lipsei de antrenament în
realizarea operaţiilor logice.
22. Generalizarea şi abstractizarea sunt 22. Generalizarea şi abstractizarea se
operaţii intelectuale care constau în realizează la nivelul admis de senzorialitate
selectarea unor note comune şi generale ale şi de simbolul imagistic operaţional
obiectelor şi fenomenelor şi care prin implicat în acest proces.
generalizări şi esenţializări, sunt implicate
în concepte.
23. Comparaţia – raportarea unor obiecte, 23. Comparaţia se realizează pornind de la
fenomene sau trăsături ale acestora la altele concret, de la obiectual, prin analiză şi
asemănătoare sau diferite se realizează prin sinteză spre abstract, la început numai în
analiză şi sinteză spre abstract pe bază de prezenţa materialului intuitiv, apoi şi în
cuvânt. absenţă, cu sprijin pe reprezentări.
24. Judecata şi raţionamentul, ca forme ale 24. Judecata şi raţionamentul la începutul
gândirii specific umane, dispun de scheme demutizării se realizează pe bază de
operaţionale care se amplifică în funcţie de imagini şi parţial pe cuvânt, iar la surdo-
etapele pe care le parcurge gândirea şi vorbitori pe bază de cuvânt şi parţial pe
limbajul. imagini.
25. Valorile culturii şi civilizaţiei se 25. Surzii nedemutizaţi neavând acces la
însuşesc în mod diferit în raport cu binefacerile tiparului sunt în general,
educaţia primită şi cu posibilităţile subculturali.
individuale native.