Anatomia inimii

Constantin Mihai Marius

KMS IFR anu I 108A
1. Coronara dreapta 9. Atriu drept
2. Artera anterioara stanga descrescatoare 10. ventriculul drept
3.Artera stanga circumflexa 11. Atriu stang
4. Vena Cava superioara 12. Ventriculul stanga
5. Vena cava inferioara 13.Muschii papilar
6. Aorta 14.Cordaje tendinoase
7. Artera pulmonara 15. Valva tricuspidica
8. Vena Pulmonara 16. Valva pulmonara
Valva aortica (nu este in foto)

Arterele coronare

Constantin Mihai Marius

KMS IFR anu I 108A
 Deoarece inima este compusa in principal din tesut muscular cardiac care
continuu se contracta si se relaxeaza, trebuie sa aiba o aprovizionare constanta de
oxigen si nutrienti. Arterele coronare sunt o retea de vase de sange care transporta
oxigen si bogat in substante nutritive pentru tesutul muscular cardiac. Sunt primele
vase de sange care se desprind din aorta ascendenta.
Functii:
- transporta sange incarcat cu oxigen si nutrienti spre muschiul cardiac;
Ramuri:
- artera coronara dreapta - transporta sange oxigenat spre peretii ventriculilor si ai
atriului drept;
- artera coronara stanga - directioneaza sange oxigenat spre cele doua ramuri ale
sale:
- artera descendenta anterioara stanga - transporta sange oxigenat spre peretii
ventriculilor si atriul stang (regiunea anterioara a inimii);
- artera circumflexa stanga - transporta sange oxigenat la peretele ventriculilor si atriul
stang (regiunea posterioara a inimii).

Vena cava

Vas care aduce sangele neoxigenat din corp (sarac in oxigen si incarcat cu
dioxid de carbon) spre partea dreapta a inimii.
Venele cave sunt in numar de doua:

Vena cava superioara

- dreneaza sangele din jumatatea superioara a corpului (cap, gat, membre

superioare si torace).

Constantin Mihai Marius

KMS IFR anu I 108A
Vena cava inferioara

- cea mai voluminoasa, dreneaza sangele partii inferioare a corpului (abdomen,

bazin si membre inferioare).

Aorta

Aorta este artera care transporta sangele de la inima catre toate organele din
corp. Aceasta porneste din ventriculul stang, unde o valva impiedica sangele sa se
intoarca in inima. Aorta urca de la inima, se arcuieste spre stanga, iar apoi coboara
spre trunchi. Mai multe artere se ramifica din ea. La nivelul soldului, aorta se imparte
in arterele picioarelor.

Artera aorta este alcatuita din 3 parti:

Constantin Mihai Marius

KMS IFR anu I 108A
 ● partea ascendenta, scurta, din care se desprind arterele coronare
● carja aortica, din care se desprind:
o trunchiul brahio-cefalic (artera carotida comuna dreapta, artera
subclaviculara dreapta);
o artera carotida comuna stanga;
o artera subclaviculara stanga.
● partea descendenta
o aorta toracica (din care se desprind artere bronsice, esofagiene,
intercostale si supradiafragmatice);
o aorta abdominala [trunchiul celiac (artera hepatica, artera gastrica stanga,
artera splenica), artera mezenterica superioara, artera mezenterica
inferioara, artere renale, artere genitale]; terminal se bifurca in arterele
iliace comune (interna - pentru organele pelviene - si externa - pentru
membrele inferioare).

Artera pulmonara

Acest trunchi arterial voluminos conduce sangele de la inima la plaman. Artera

pulmonara porneste din ventriculul drept, de care este separata prin valvula
pulmonara. Ea se indreapta in sus, apoi se separa sub arcul aortic in doua ramuri:
artera pulmonara dreapta, mai lunga e mai mare (are trei ramuri lobare), si artera
pulmonara stanga (cu doua ramuri lobare).

Constantin Mihai Marius

KMS IFR anu I 108A
Vena pulmonara

In numar de 4 (cate doua de fiecare parte), venele pulmonare se deschid in

auriculul stang, in care aduc sangele oxigenat in plaman.

Camerele inimii

Inima umana are patru camere. Cele doua camere superioare, atriul (auriculul)
drept si stang, sunt camerele de primire a sangelui.Acestea colecteaza sangele adus de
vene. Camerele inferioare ale inimii, ventriculul stang si drept, au rolul unor pompe
puternice. Ele imping sangele prin artere, de la inima catre corp.

Atriul drept

primeste singe neoxigenat din organism de la cele doua vene cave; acest singe ,
trece prin atriul drept si prin valva tricuspida in ventriculul drept si pe urma prin artera
pulmonara ajunge la plamini unde va fi oxigenat;

Constantin Mihai Marius

KMS IFR anu I 108A
Ventriculul drept

are o structura mai trabeculata , comparativ cu cel sting si nu are acceaiasi forta
de contractie; de la nivelul sau pleaca artera pulmonara;

Atriul stang

in el se varsa cele patru vene pulmonare si este despartit de ventriculul sting

prin valva mitrala; singele oxigenat care vine de la plamin, trece prin atriul sting si
valva mitrala in ventriculul sting;

Ventriculul stang

este cea mai importanta structura din punct de vedere al functiei de pompa a
inimii; miocardul sau muschiul inimii, este cel care prin forta sa de contractie
expulzeaza singele din ventriculul in aorta , in timpul sitolei;

Muschii papilari

Constantin Mihai Marius

KMS IFR anu I 108A
 sunt muschii de la nivelul valvelor cardiace; au rol in inchiderea si deschiderea
valvulara.

Cordaje tendinoase

Pe marginile si suprafetele inferioare ale valvelor tricuspida si mitrala se

insereaza numeroase structuri tendinoase subtiri de colagen cordajele tendinoase -
care au traseu descendent catre muschii papilari, care se proiecteaza de pe peretii
muscuÂlari in cavitatea ventriculara.
Aceste cordaje actioneaza ca niste cabluri de ancorare a valvelor si impieÂdica
cuspidele sa se deschida sau sa bombeze in interior ca o umbrela, din cauza presiunii
crescute pe care o are sangele in cursul contractiei ventricuÂlare. Cordajele atasate pe
cuspide inveÂcinate actioneaza si in scopul mentinerii acestor cuspide strans legate
una de alta in cursul contractiei ventriculare, astfel incat sangele sa nu poata

Constantin Mihai Marius

KMS IFR anu I 108A
regurÂgita printre ele, cand sunt inchise.

Valvele

Valva tricuspida

face legatura intre atriul drept si ventriculul drept; este formata dintr-o foita
septala, anterioara si posterioara . Se deschide pentru a permite sangelui oxigenat
colectat in atriul drept sa curga in ventriculul drept. fortandu-l pentru a iesi prin valva
pulmonara in artera pulmonara.
Complexul valvular tricuspidian cuprinde orificiul atrioventricular tricuspidian
si inelul sau fibros, foitele valvulare sau cuspele, cordajele tendinoase si muschii
papilari.
Inelul valvular tricuspidian include:
a) o linie arcuita in dreptul partii membranoase a septului,
b) latura dinspre valva tricuspida a trigonului fibros drept,
c) cele doua fila coronaria, care reprezinta doua extensii fibroase, una anterioara si
una posterioara, ce pornesc de la trigonul fibros drept, si
d) o banda de tesut conjuncticare completeaza circumferinta inelului valvular intre
varfurile celor doua fila.
Constantin Mihai Marius
KMS IFR anu I 108A
 Trebuie mentionat aici ca endocardul valvular se desprinde uneori la distanta de
acest inel fibros valvular de pe stratul colagenos central al foitelor valvulare. Astfel,
inelul fibros nu va corespunde pe de-a intregul cu linia de inflexiune endocard atrial -
endocard valvular.
Foitele valvulare tricuspidiene, de regula trei la numar, sunt: septala, anterioara
si posterioara, corespunzand celor trei laturi ale orificiului atrioven-tricular. Fiecare
foita este o dedublare de endoteliu care cuprinde in interior o lamina fibrosa colage-
noasa care se continua la baza cu inelul fibros iar catre marginea libera cu fascicule
divergente din cordajele tendinoase

Valva mitrala

face legatura intre atriu si ventriculul sting; este formata din vala anterioara si
posterioara, cordaje tendinoase si muschii papilari prin care se insera la nivelul
miocardului . Se deschide pentru a permite sangelui oxigenat colectate in atriul
stang sa curga in ventriculul stang. fortandu-l sa iasa prin valva aortica in aorta.
Structura aparatului valvular mitral este in multe privinte similara cu cea
tricuspidiana. Descriem si la acest nivel orificiul atrioventricular mitral cu inelul sau
fibros, foitele (cuspele), cordajele tendinoase si muschii papilari. Inelul fibros mitral
este format din elemente conjunctive dense de consistenta diferita care sunt in
continuitate cu laminae fibrosae ale cuspelor valvulare mitrale.
Clasic valva mitrala este descrisa ca avand doua cuspe (anterioara si
posterioara), separate prin comisuri, in realitate este vorba despre o membrana
continua atasata la inelul fibros. Marginea sa libera prezinta numeroase indentatii,
dintre care doua sunt mai adanci si primesc cordaje tendinoase caracteristice, penate.
Varfurile celor doi muschi papilari indica aceste indentatii. Ele sunt comisurile antero-
laterala si posteromediala ).
Cuspa anterioara este mai mare, semicirculara sau triunghiulara, cu indentatii
marginale putine sau deloc. Prin pozitia si mobilitatea sa, fiind situata in mod critic

Constantin Mihai Marius

KMS IFR anu I 108A
intre conul de influx si cel de eflux al ventriculului stang aceasta cuspa a fost
denumita si "tamponul aortic\" . Astfel, in timpul umplerii ventriculare pasive si al
sistolei atriale, fata sa atriala neteda directioneaza fluxul sangvin spre varful trabeculat
al ventriculului stang. Dupa inceputul sistolei ventriculare si inchiderea valvei mitrale,
partea clara (neteda) a fetei ventriculare a cuspei anterioare se continua cu cortina
subaortica. in acest mod, aceasta cuspa formeaza impreauna cu restul de perete fibros
al vestibulului subvalvu-lar aortic partea terminala a conului de ejectie a ventriculului
stang.
Cuspa posterioara (ventriculara, murala sau postero-laterala) este mai mica, dar
are o insertie anulara mai intinsa (pe aproximatidoua treimi din inelul fibros).
Majoritatea cordajelor tendinoase ale valvei mitrale isi au originea pe cei doi
muschi papilari puternici ai ventriculului stang. Acestia sunt papilarul antero-lateral si
cel postero-medial. Fiecare cuspa primeste cordaje de la ambii muschi papilari.

Valva pulmonara

este originea arterei pulmonare, care duce singele neoxigenat la inima; se

bifurca in artera pulmonara stinga si dreapta, care se distrbuie celor doi plamini.
Valva pulmonara, valva de ejectie a ventriculului drept, continua infundibulul
ventricular. Ea este situata la oarecare distanta de celelalte trei valve cardiace si
antero-superior de ele. ul sau priveste superior, spre stanga si usor posterior.
Are trei cuspe (sau valvule) semilunare care se insera prin baze convexe pe o
ingrosare fibroasa din peretele trunchiului pulmonar. Marginile libere ale cuspelor
proemina in lumenul vascular. Fiecare cuspa este o plica endocardica in interiorul
careia se gaseste o lamina fibrosa. Central la nivelul fiecarei margini libere se gaseste
o ingrosare cola-gena numita nodulus (Arantii). De-o parte si de alta a nodulului se
gasesc lunulele, unde stratul de colagen este mult subtiat .
La nivelul cuspelor semilunare peretele arterial pulmonar prezinta trei sinusuri
(Valsalva), al caror perete este mai subtire decat restul peretelui arterial pulmonar.

Constantin Mihai Marius

KMS IFR anu I 108A
Este foarte important ca inchiderea si deschiderea valvei pulmonare sunt extrem de
asemanatoare cu cele ale valvei aortice.

Valva aortica

se afla la nivelul ventriculului sting si reprezinta originea principalului vas de

singe al inimii, din care iau nastere toate celelalte vase importante din organism; este
alcatuita din trei cuspe: dreapta, stinga, noncoronariana;
Valva aortica are in mod normal trei cuspe. Ea are o structura similara cu a
valvei pulmonare, dar o constructie mai solida. Cele trei componente esentiale sunt
scheletul fibros solid, cuspele (foitele) valvulare fine si sinusurile Valsalva. Aceste
trei elemente formeaza trei structuri cupuliforme care constituie intregul mecanism
valvular. Cuspele valvulare fine sunt plici de endocard care contin in interior laminae
fibrosae cu o rezistenta deosebita, data in special de distributia fibrelor colagene, in
straturi circulare si radiare alternative . Cuspele au o structura similara cu cele ale
valvei pulmonare, dar mai solida. Ocazional lunulele sunt fenestrate in apropierea
comisurilor . Lunulele formeaza aria de coaptatie din timpul inchiderii valvulare.
Sinusurile aortice (Valsalva) sunt mai proeminente decat cele pulmonare. Ele
reprezinta dilatatii ale peretelui arterial deasupra fiecarei cuspe. Limita superioara a
sinusurilor depaseste marginea libera a cuspelor valvulare. Dinspre lumen aceasta
limita formeaza proeminenta supravaivulara. Arterele coronare se deschid de regula
din aorta in apropierea acestei proeminente. La jumatatea sinusurilor aorti-ce
grosimea peretelui arterial este de aproximatidoua ori mai mica decat a peretelui aortic
obisnuit, iar diametrul vascular este de aproximatidoua ori mai mare.

Constantin Mihai Marius

KMS IFR anu I 108A