AUTOSPECIALA DE STINS INCENDII CU APĂ, SPUMĂ, PULBERE ŞI

DIOXID DE CARBON PE AUTOŞASIU ROMAN 19.256 DF-

A.Sp. 4S- (6x4)

Cap. I. Definirea şi domeniul de utilizare a produsului

Autospeciala de stins incendii cu apă, spumă, pulbere şi dioxid de carbon pe

autoşasiu Roman 19.256 DF(6x4) este destinată pentru dotarea unităţilor militare şi
formaţiunilor civile de pompieri în scopul asigurării intervenţiei eficiente a
acestora la stingerea incendiilor, precum şi la înlăturarea consecinţelor catastrofelor
şi calamităţilor naturale.
Maşina face parte din categoria autospecialelor de lucru cu apă şi spumă de
mare capacitate dar constituie totodată şi o premieră naţională prin faptul că poate
acţiona şi la stingerea incendiilor cu pulbere şi CO2 .

CapII. Caracteristici principale constructive, funcţionale şi

dimensionale

2.1. Caracteristici tehnice constructive şi funcţionale

2.1.1. Autoşasiul tip Roman 19.256 DF echipat cu motorul Diesel D 2156

MTNB, cu următoarele caracteristici;
a) în 4 timpi, supraalimentat;
b) puterea 138 KW(256 CP)/2200 rot/min;
c) cuplul maxim 90 daNm/1400 rot/min;
d) cilindreea 10344 cm3 ;
e) numărul cilindrilor:6, în linie;
f) ordinea de funcţionare a cilindrilor : 1-5-3-6-2-4;
g) alezaj/cursă: 121/150 mm;
h) raport de compresie: 17:1.

- ambreiajul: tip monodisc uscat, cu comandă hidraulică, diametrul ext/int. al

discului ambreiajului 420/200 mm;
- cutia de viteze: tip Ak6-80 nesincronizată, cu 6 viteze de mers înainte şi
una de mers
înapoi;
- rapoarte de transmitere:
I II III IV V VI MÎ
6,07 3,50 2,12 1,40 1,00 0,71 5,71

- prizele de putere: a) priza P80 de acţionare a pompei centrifuge pentru

apă PSI 50/8 cu raportul de transmisie i= 1,44;
b) N 80/10 pentru acţionarea pompei de vid.
- puntea faţă :- tip V070L, îndoită cu capete în formă de pumn
 - portanţă 6500 kg.
- puntea spate :- tip HD 1045 cu reductoare cilindrice la roţi.
- raportul de transmitere i= 7,22.
- portanţă 2x100.000 kg (dată de constructor);
- nr. punţi spate 2 bucăţi;
- diferenţiale blocabile transversal şi longitudinal.
- suspensia :- arcuri cu foi semieliptice, cu elemente de cauciuc cu
acţionare progresivă şi amortizoare telescopice.
- şasiul :- lonjeroanele din oţel profil U, cu traverse nituite şi îmbinate cu
şuruburi.
- roţile :- număr, dimensiuni – anvelope : 10+1/11,00- 20HD16PI
- jenţi: 10+1/3,00 – 20”
- direcţia :- tip 3065 hidraulică
- frânele : a) frâna de serviciu (de picior) cu două circuite pneumatice,
independente, unul pe axa faţă, unul pe punţile spate;
b) frâna de parcare (de mână)... cu arc compensate frână mecanică cu
acţionare pneumatică asupra tuturor roţilor;
c) frâna de motor .... pe colectorul de evacuare, cu comandă
electropneumatică;
- echipamentul electric: tensiunea 24 V;
alternator 590 W;
bateriile de acumulatori 2x110 Ah.
În completare, echipamentul electric al autoşasiului mai cuprinde:
- sisteme de avertizare optică şi acustică (două girofaruri pe cabină);
- lămpi de iluminare a compartimentelor pentru personal, instalaţii şi
accesorii;
- proiector portabil care se poate branşa în două prize montate una pe
capotajul faţă al cabinei şi alta pe peretele frontal spate;
- instalaţii de comandă (cuplare – decuplare, pompe pornire - oprire motor
etc.);
- legături şi adaptări în funcţie de nevoi, între autoşasiu şi suprastructură;

Cabina
- tip F7L40 lungă;
- nr.locuri: 2+ şoferul.

2.1.2. Instalaţia electrică a autospecialei

Este formată din: tabloul de bord: instalaţia de iluminat local; electroventile

de acţionare electropneumatică; două girofaruri de culoare albastră; aerotermă
AML; instalaţia electrică de pe autoşasiu. Instalaţia electrică a autospecialei mai
cuprinde un sistem de avertizare sonoră şi optică care să permită legătura între
cabina şoferului şi cabina servanţilor.
Tabloul de bord este amplasat în compartimentul instalaţiilor speciale, cu
următoarele facilităţi: acţionare aerotermă, pornire/oprire motor, iluminat bord,
2
acţionare pompă apă, ejector, acţionare pompă de vid, iluminat interior-plafoniere,
absorbţie cazan apă, alimentare plafoniere compartimente, manometru,
vacuumetru.
Iluminatul este asigurat atât în compartimentele accesoriilor şi instalaţiilor,
cât şi în compartimentul personalului, prin plafoniere P3 şi P5, compartimentul
accesoriilor fiind iluminat astfel încât să permită manevrarea în bune condiţiuni a
accesoriilor.
Instalaţia electrică de pe autoşasiu este suplimentară cu faruri de ceaţă, lămpi
de mers înapoi, proiector PSI Ø 130, lămpi de gabarit LSG2 în faţă şi în spate, etc.,
şi electroventile pneumatice pentru cuplarea prizelor de putere, acţionarea pompei
de apă, pompei de vid şi închidere-deschidere robinet cu acţionare pneumatică
Ø150, amplasat pe conducta de absorbţie a apei din cazan.
Comanda acceleraţiei motorului şi a ambreiajului maşinii (pentru cuplarea
pompei PSI 50/8) este asigurată şi din compartimentul instalaţiilor.

2.1.3. Pompa pentru apă tip PSI 50/8 antrenată de la priza de putere P
30
- debit nominal 5000 l/min;
- înălţimea de pompare la debitul nominal..30 mCA (8 bari);
- debitul corespunzător înălţimii de pompare de 120 mCA.........4000 l/min;
- înălţimea de pompare maximă corespunzătoare turaţiei maxime..........230
mCA (23 bari)
- turaţia maximă.........................................3000 rot/min
- adâncime maximă de aspiraţie.................7,5 m;
- timpul maxim de amorsare
de la adâncimea de 7,5 m.........................60 sec.
- folosind pompa de vid PVG 35..............60 sec
- folosind ejectorul de gaze.......................90 sec(max);
-
timpul maxim de amorsare de
la 1,5 m adâncime.....................................45 sec;
- folosind pompa PVG 35.........................45 sec;
- folosind ejectorul de gaze.......................50 sec;
ATENŢIE
Depăşirea timpului de 90 sec. necesar pentru o amorsare cu ejectorul de gaze
duce la supraîncălzirea motorului.
Caracteristicile de mai sus de obţin prin variaţia turaţiei pompei între valorile
2200- 2900 rot-min.

2.1.4. Sisteme de amorsare

-
cu ejector de gaze;
-
cu pompă de vid cu palete rotative tip PVG 35 produsă de NUCLEAR
VACUUN.

2.1.5.Pompa de vid cu palete rotative PVG 35U

-
debitul minim la turaţia de 1000 rot/min.........................35+-10 m3/h
3
 -
turaţia maximă de funcţionare ........................................1500 rot/min;
-
temperatura de funcţionare..............................................-300C şi +500C
-
presiune atmosferică..........................................30-106kPa (0,8.....1,06 b)
-
ulei pentru ungere............................................................M20W40
-
putere consumată pentru antrenare..................................3 kW
-
masă proprie ....................................................................25 kg

2.1.6. Minitunurile pentru apă şi spumă

-
acţionare.............................................................manuală
-
rotire (în plan orizontal)......................................1400
-
basculare în plan vertical...................................-150 .................+750
-
bătaia jetului de apă:
- pe orizontală................................................80 m
- pe verticală..................................................60 m;
-
bătaia jetului de spumă:
- pe orizontală................................................60 m
- pe verticală..................................................40 m;
-
debitul de spumă.....................................................................30 mc/min

2.1.7. Instalaţia de lucru cu pulbere

-
nr. butelii cu CO2 pentru producerea pulberii.......................................2
(1+1 rezervă)
-
numărul gurilor de refulare pulbere....................................................... 2
-
debitul de pulbere pe o gură de refulare .............................. 200 kg/min;
-
presiunea de lucru cu pulbere................................................... 8- 10 bar;

2.1.8. Instalaţia de stins incendii cu CO2

-
nr. butelii de CO2 ...............................................10 bar (5 stg;+ 5 dr.)
-
nr. gurilor de refulare dioxid de carbon.............................................2;
-
debitul dioxidului de carbon pe o gură de refulare.................60 kg/min.

2.1.9. Aeroterma tip AML

-
puterea electrică absorbită..........................................................300 W;
-
consum de combustibil l /h...............................................................6,3;
-
temperatura aerului de încălzire faţă de 00 C .................................700 C;
-
cantitatea de aer aspirat..........................................................170 m3 / h.
-
puterea de încălzire.............................................................7000 Kcal/h;

2.1.10. Capacitatea rezervoarelor

-
capacitatea rezervorului pentru apă..............................................5000 l;
-
capacitatea rezervorului pentru lichid spumant..........................1000 l;
4
 -
capacitatea recipientului pentru pulbere.....................................400 kg;

2.1.11. Dimensiuni (mm) autospecială

-
lungime...........................................................9140;
-
lăţime...............................................................2500;
-
înălţime............................................................3300;
-
ampatament......................................................4500/1350;
-
consola faţă/spate..............................................1500/1790;
-
ecartament faţă/ spate........................................2060/ 1820;
-
rampa abordabilă................................................300 ;
-
unghiul de atac....................................................200 ;
-
unghiul de degajare.............................................210;

2.1.12. Mase
-
masa totală a autospecialei.....................................21820 kg
din care:
- pe axa faţă..........................................6420 kg;
- pe punţile spate..................................15400 kg;
-
masa proprie a autospecialei..................................14500 kg
din care:
- pe axa faţă..........................................5320 kg
- pe punţile spate...................................9130 kg;

2.1.13. Caracteristici funcţionale

-
viteza maximă de deplasare........................................85-97 km/h;
-
raza minimă de viraj...................................................11 m;

2.2. Autoşasiul

Autoşasiul este tip R 19256 DF, cu două punţi motoare în spate, axă simplă
în faţă, şi cabină lungă cu 2+1 locuri.
Este echipat cu prize de putere corespunzătoare pentru acţionarea
instalaţiilor speciale, preîncălzitor pentru motor şi cârlig de remorcare adecvat
capacităţii maxime de tractare.
Toate diferenţialele din sistemul de transmisie sunt blocabile.
Autoşasiul îndeplineşte condiţiile prevăzute în legislaţia rutieră şi cele
stabilite prin specificaţia de montaj (9120139).
2.3. Instalaţiile speciale – aceste instalaţii sunt pentru lucrul cu apă, spumă,
pulbere şi dioxid de carbon.

2.3.1. Instalaţia de lucru cu apă şi spumă(anexa nr.1.) constă din: o pompă

pentru refulare tip PSI 50/8(3); un rezervor pentru apă(1) cu capacitatea de 5000 l;
un rezervor pentru spumant (2) de 1000l; un amestecător- dozator de spumant în
5
apă (4); două minitunuri pentru apă şi spumă(5); conducte de aspiraţie (6) de
refulare şi de legătură pentru părţile componente(7); robinete de control a
circuitelor(8,9); două sisteme independente de amorsare a pompei pentru refulare
(10,11), racorduri şi armături.
Pompa pentru refulare este amplasată în faţa rezervorului pentru apă.
Pompa de vid cu rotor şi palete mobile(10) este amplasată sub podea, în
partea stângă a autoşasiului şi primeşte mişcarea de la priza de putere N30/10 prin:
arbore cardanic, lagăr intermediar şi transmisie prin curele trapezoidale.
Minitunurile de apă şi spumă (5) sunt montate fixe pe podea, câte unul pe
fiecare parte, având ţevile uşor demontabile prin intermediul racordurilor de
refulare tip B de 2’/2” confecţionate din aliaje de alamă turnate sub presiune,
având o rezistenţă mărită la rupere.
Ejectorul- dozator şi robinetul dozator(4) pentru spumant: sunt montate pe
partea stângă a maşinii, asigurând accesul uşor şi sigur în timpul lucrului.
Pentru alimentarea cu apă din surse fără presiune, pe partea stângă sunt
prevăzute două conducte de aspiraţie tip A (6) de 4”.

2.3.2. Instalaţia de lucru cu pulbere (Anexa nr.3) se compune dintr-un

recipient de 400 kg(7) prevăzut cu 2 robineţi cu sferă, având următoarele
caracteristici:
-
masa încărcăturii de pulbere 400 kg;
-
nr. buteliilor cu dioxid de carbon= 2(1+1 rezervă);
-
capacitatea încărcăturii cu dioxid de carbon a buteliei= 30 l;
-
presiunea de încărcare a buteliei cu dioxid de carbon= 60 bar;
-
presiunea de lucru la ieşirea din recipient=10 bar;
Vehicularea pulberii se face cu dioxid de carbon preluat dintr-o butelie de 30
l(1)(instalaţia este deservită de 2 butelii din care una de rezervă). Buteliile sunt
marcate distinct faţă de cele 10 de la instalaţia de stins cu dioxid de carbon.
Instalaţia este dotată cu o supapă de siguranţă pe recipient(9) care intră în
funcţiune la 10+ 12 bar.
Refulare pulberii se face după preferinţă pe partea stângă sau dreaptă, prin
cele două guri de refulare prevăzute cu racord fix C(12) – câte unul de fiecare
parte.
Recipientul de 400 kg se conectează printr-un colector cu DN50, prevăzut la
capete cu câte doi robineţi cu sferă Ø 34 (11) prin închiderea şi deschiderea
selectivă a acestora creându-se posibilitatea refulării a 400 kg pulbere.
Colectorul de pulbere şi robineţii cu sferă pot fi purjaţi cu CO 2 din recipient
prin intermediul unui filtru (S) şi a instalaţiei de purjare, iar presiunea din recipient
poate fi urmărită pe manometrul de presiune (10) amplasat la partea superioară.
Aceasta nu trebuie să depăşească 10 bar.

2.3.3. Instalaţia de lucru cu dioxid de carbon (Anexa nr.4) se compune

din: 10 butelii de înaltă presiune (1) cu capacitatea de 30 l fiecare. Buteliile au
robineţi cu deschidere manuală şi sunt legaţi la un colector(4) prevăzut cu două
ştuţuri de racordare a furtunelor de refulare (vârtelniţă).
6
 Vârtelniţele (7) sunt amplasate în partea din spate a caroseriei, pentru
scurtarea circuitului acestui gaz şi îmbunătăţirea condiţiilor de manevrare.
Fiecare furtun de refulare are lungimea de 25-30 m(8) şi se termină cu câte
un ajutaj tip tromblon (9).
Legătura între butelii şi colector se face prin tuburi flexibile cu dublă inserţie
metalică(2) şi supape de sens unic (3).
Instalaţia este prevăzută cu sistem mecanic(5) de deschidere simultană a 5
sau 10 butelii, prin intermediul a 1(2) tije cu acţionare manuală.
Refularea CO2 se face în stare gazoasă (nu sub formă de zăpadă carbonică).
Toate instalaţiile sunt protejate de caroseria fixată pe autoşasiu.

2.4. Compartimentul personalului este prevăzut cu două uşi de acces

amplasate pe părţile laterale ale maşinii (câte una pe fiecare parte) şi geamuri
culisabile. Compartimentul are 4 locuri pentru personal şi priză aer pe acoperiş.

2.5. Accesoriile sunt amplasate pe acoperişul maşinii, în spatele maşinii

după rezervorul de apă, precum şi în compartimentele de instalaţii şi al
personalului, funcţie de utilizarea acestora în timpul lucrului cât şi al spaţiului
disponibil. (Anexele nr.5-10).
Accesoriile sunt prevăzute cu sisteme de fixare, spre a se păstra în ordine.
Accesul în compartimentele instalaţiilor şi accesoriilor se face prin ridicarea
uşilor formate din jaluzele de aluminiu. Jaluzelele se blochează automat în poziţia
de ridicare maximă. Pentru coborârea jaluzelelor se deblochează manual
dispozitivele de blocare aflate pe faţa interioară a acestora.
Pentru acces în şi pe caroserie, sunt prevăzute scări, mânere şi balustrade.

2.6. Dispozitive de comandă şi aparate de măsură şi control

Întreaga aparatură de comandă şi control este dispusă în compartimentul

instalaţiilor conform schemei prezentată în Anexa nr.2. Aceasta asigură mânuirea şi
controlul funcţionării instalaţiilor speciale de stins incendii cu apă, spumă, pulbere
şi dioxid de carbon şi permite următoarele operaţiuni: pornirea-oprirea motorului
(S2-S3); comanda pompei de apă(S8); comanda pompei de vid (S5); cuplarea-
decuplarea ejectorului de gaze(S7); comandă evacuarea rezervorului (S9);
comandă aeroterma AML (S1).

2.7. Utilaje şi accesorii p.s.i pentru intervenţii. Autospeciala se livrează

echipată cu inventorul de utilaje şi accesorii p.s.i. conform anexei nr.5.
2.8. Instalaţia de încălzire

Pentru încălzirea atât a compartimentului personalului cât şi a

compartimentului instalaţiilor este amplasată o aerotermă tip AML cu
caracteristicile prevăzute la pct. 2.1.9.

7
 2.9. Priza de putere P80 (raport de transmitere 1,44) este o priză mecanică
cu angrenaje de roţi dinţate. Amplasată între ambreiaj şi cutia de viteze într-o
carcasă proprie. Arborele tubular primeşte mişcarea de la motor prin intermediul
ambreiajului şi o transmite flanşei de cuplare a pompei sau transmisiei
autospecialei cu ajutorul manşonului de cuplare printr-un inel sincron. Deplasarea
manşonului se face cu comandă pneumatică prin intermediul cilindrului pneumatic
amplasat pe carcasă.

a) Indicaţii de exploatare

În vederea funcţionării corecte şi îndelungate a prizei de putere este necesar

să se respecte indicaţiile de mai jos;
-
cuplarea şi decuplarea prizei se face numai în timpul funcţionării
motorului prin decuplarea ambreiajului;
-
în timpul cât priza este cuplată, pârghia de comandă trebuie să se
găsească în poziţia extremă;
-
în timpul cât priza este cuplată, autospeciala se poate deplasa câţiva
metri;

b) Indicaţii de întreţinere

Înainte de punerea în funcţiune, carcasa prizei de putere va fi umplută cu

ulei (T90EP2). Baia de ulei a prizei comunică cu baia de ulei a cutiei de viteze prin
găurile Ø 25 mm, Ø 20 mm.
Cantitatea de ulei se introduce prin orificiul de umplere, după care se
completează şi uleiul din cutia de viteze. Capacitatea cutiei de viteze este de 13 l
(ulei T90EP-2). Capacitatea prizei P80 este de aproximativ 2 l.
Înainte de golirea uleiului se va porni pentru scurt timp motorul. Se va
verifica zilnic nivelul uleiului din priza de putere şi cutia de viteze.
Trebuie avut în vedere ca nivelul uleiului să nu scadă cu mai mult de 10 mm
sub marginea orificiului de umplere şi control.
Verificarea nivelului de ulei se va efectua numai când vehiculul staţionează
pe o suprafaţă orizontală şi uleiul din cartere s-a liniştit şi s-a răcit.

2.10. Priza N80/10

Este o priză cu 3 ieşiri din care se folosesc numai două: ieşirea spre
diferenţial (transmisia finală) şi ieşirea C cu flanşă, pentru care raportul de
transmitere este nc=nmx 1,64, de la care se antrenează pompa de vid prin
intermediul unui cardan şi a unei transmisii cu curele.
Ungerea prizei N30/10 se face cu ulei din cutia de viteze AKS-80.
Ieşirea D nefolosită este opturată cu capac din tablă.
Cuplarea ieşirii C este comandată electropneumatic printr-un electroventil şi
un cilindru pneumatic acceptor .

8
 Electroventilul este amplasat în baterie la electroventile a autoşasiului, iar
cilindrul pneumatic receptor este montat pe partea superioară a carcasei cutiei de
viteze.

2.11. Pompa centrifugă PSI 50/8

Este prevăzută cu 2 intrări de Ø 150 mm, o ieşire de Ø 125 mm, şi 2 etaje ce

permit ridicarea presiunii apei la 20-22 daNm/cm 2 la o turaţie maximă de 2900
rot/min. (200 rot/min la motor).
Axul pompei este susţinut de 2 lagăre cu rulmenţi, fiind antrenat prin
intermediul unui arbore cardanic cuplat la priza de putere P80.
Etanşarea cu presetupă, ansamblul constructiv destinat etanşării arborelui la
ieşirea din pompă, este alcătuită în principal din mai multe garnituri aşezate în
locaşul inelar format în jurul arborelui care traversează corpul şi o presetupă ce
strânge garniturile inelare din două părţi centrate cu ştifturi.
Una din principalele şi cele mai frecvente cauze de defectare în funcţionarea
pompelor o constituie funcţionarea defectuoasă a etanşării la arbore. De aceea este
necesară respectarea întocmai a recomandărilor din prezentele instrucţiuni.
Funcţionarea defectuoasă a etanşării se datorează fie montajului incorect, fie
exploatării şi întreţinerii necorespunzătoare, fie utilizării unor materiale de proastă
calitate pentru garnituri sau alegerea lor nepotrivită cu natura lichidului pompei.
La schimbarea garniturilor se procedează astfel:
-
se scot piuliţele presetupei şi se îndepărtează partea superioară a
presetupei pentru a fi posibil accesul la locaşul garniturilor;
-
se scot garniturile uzate avându-se grijă ca în timpul acestei operaţii să nu
fie zgâriat arborele;
Cu multă atenţie se curăţă locaşul etanşării, bucşa de pe arbore, inelul
distanţier şi presetupa. Cu această ocazie se va controla suprafaţa arborelui (bucşei)
care trebuie să fie netedă.
Materialul garniturilor trebuie să fie de bună calitate permiţând o deformare
importantă a secţiunii pătrate la încovoierea pe arbore şi trebuie ales corespunzător
proprietăţilor fizice şi chimice ale lichidului pompat.
Este recomandabil utilizarea garniturilor presate gata, având dimensiunile
corespunzătoare locaşului (12x12 din şnur de azbest grafitat).
Pentru a fi montat în locaş, inelul de garnitură se va desface atât cât să poată
fi introdus pe arbore.
Inelele se introduc pe arbore unul câte unul, împingându-se uşor în locaş cu
două semibucşe de dimensiunile presetupei.
Este interzisă montarea garniturilor în grup şi presarea lor în locaş toate
odată.
La aşezarea pe arbore capetele garniturilor trebuie să se atingă uşor. În
timpul montării garniturilor arborele se învârteşte uşor cu mâna de la cuplă, iar
garniturile se împing în locaş încet şi uniform până se simte o uşoară rezistenţă la
rotirea arborelui, apoi se suprimă apăsarea până ce arborele se roteşte din nou uşor,
fără rezistenţă.
9
 Se procedează în acest mod la montarea fiecărui inel de garnitură. Se va
avea grijă ca inelul distanţier să fie montat în dreptul găurii pentru ştuţul conductei
de răcire iar inelele de azbest să fie aşezate cu tăieturile decalate la 90 0 între ele şi
la 450 faţă de tăieturile inelului distanţier.
Se montează presetupa împingându-se uşor cu mâna în locaş ca să intre cu 2
până la 5 mm pe centraj şi se înşurubează alternativ piuliţele încet şi uniform având
grijă ca presetupa să nu se aşeze strâns, ceea ce ar produce frecare pe arbore.
La intervalele de cca. 200 ore de funcţionare este necesar a schimba şi
simeringurile uzate prin demontarea pompei în ateliere specializate.
Pentru a se slăbi etanşarea, cel mai bun procedeu este să se lase să se
răcească garniturile şi celelalte piese, să se slăbească garniturile şi să se pornească
din nou pompa.
Etanşarea cu presetupă a pompei necesită o supraveghere specială deoarece
prin specificul ei pompa vehiculează lichide încărcate cu particule solide şi
necesită să fie spălată în interior cu apă curată. Întreruperea spălării produce, pe
lângă defecte de încălzire şi aspirare de aer, uzura bucşei de protecţie a arborelui şi
a simeringurilor de etanşare.
Strângerea normală a presetupei permite rotirea fără dificultăţi, cu mâna de
la cuplă, a ansamblului rotativ al pompei.
La ungerea presetupei cu unsoare consistentă se va supraveghea temperatura
corpului presetupei în dreptul etanşării arborelui.
După ce pompa a fost pregătită va fi pusă în funcţiune astfel:
-
se verifică rotirea uşoară a pompei fără frecări intensive acţionându-se cu
mâna de la cuplă;
-
se închid complet toate vanele de refulare;
-
se amorsează pompa fie prin umplerea dintr-o conductă de alimentare cu
apă din cazan, fie prin utilizarea unei instalaţii de vid;
-
se cuplează pompa şi se consideră că s-a amorsat când indicaţia
vacuumetrului este superioară valorii de 8-10 daN/cm2.
Dacă indicaţia vacuumetrului nu arată că pompa a fost amorsată, se va repeta
operaţia de amorsare.
Pompa nu trebuie să funcţioneze timp îndelungat având robinetul de golire a
apei din rezervor în poziţia închis.
Pe parcursul exploatării se va urmări funcţionarea pompei după:
-
zgomote şi vibraţii;
-
starea de încălzire a lagărelor de sprijin, fără să depăşească 800 C;
-
gradul de etanşare al sistemului de etanşare la arbore;

2.12. Aeroterma AML. Modul de funcţionare

Aeroterma funcţionează pe principiul combustiei interne a unui amestec

format din motorină şi aer într-o cameră de ardere încălzind aerul prin trecerea sa
printre cămăşile exterioare ale camerei de ardere.
Pompa de motorină debitează combustibilul în pulverizatorul rotativ care îl
pulverizează şi îl injectează în camera de combustie.
10
 În acelaşi timp, turbina aspiră, prin intermediul gurii de intrare, aer de
combustie şi îl refulează după o turbinare puternică prin inelul de turbionare în
camera de combustie.
Motorina pulverizată şi amestecată cu aer se aprinde la început prin bujie
incandescentă şi apoi arderea se face în continuare fără oprire. După arderea
completă gazele arse ies prin canale transversale în schimbătorul de căldură şi în
continuare prin gura de evacuare în exterior.
Căldura gazelor arse se transmite pereţilor camerelor de combustie şi deci şi
schimbătorul de căldură şi este preluată în cele din urmă de aerul proaspăt care
trece pe lângă pereţii fierbinţi.

Indicaţii de exploatare

Înaintea punerii în funcţiune se controlează orificiile de intrare a aerului

pentru combustie, a aerului proaspăt pentru încălzire, de asemeni orificiul de
eşapare şi ieşire a aerului cald, inclusiv tubulatura de conducere a aerului cald.
Se controlează starea conductelor de alimentare cu motorină şi a conductelor
de energie electrică; Se controlează nivelul de umplere cu motorină a rezervorului
şi după caz se completează.
Alimentarea cu motorină se face prin sită fină pentru a nu permite
impurităţilor să pătrundă în rezervor, fiind generatoare de defecţiuni. Se va folosi
motorină STAS 270-80.
Punerea în funcţiune se face de la un tablou aflat la bordul instalaţiei
speciale (anexa nr.2).

Punerea în funcţiune

Pentru punerea în funcţiune se procedează astfel: se introduce cheia(5) până

la refuz, în contactul (4) realizându-se deschiderea ventilului electropneumatic şi
se roteşte în poziţia (1) ţinându-se în această poziţie cca. 15 secunde, timp în care
motorul acţionează pompa de combustibil pentru formarea amestecului.
După cca. 15 secunde se roteşte cheia în poziţia zero şi se extrage fără a fi
scoasă din contact. Se apasă pe butonul (3) urmărindu-se prin vizorul (2) înroşirea
rezistenţei, după care se apasă pe cheie până la refuz şi se roteşte în poziţia (1),
pornindu-se motorul electric de acţionare a pompei şi a ventilatoarelor.
După aproximativ 20 secunde se ia degetul de pe butonul de pe tablou şi se
lasă cheia în poziţia indicată, aeroterma intrând în regim normal de funcţionare.
În cazul când pe eşapament se observă fum, se reglează din butonul
robinetului aflat lângă supapa electropneumatică, debitul de motorină până când
arderea se face complet şi nu se observă urme de fum.
Oprirea aerotermei se face prin extragerea cheii fără a fi scoasă complet din
contact pentru oprirea alimentării cu combustibil timp de un minut, după care se
trece cheia în poziţia zero.

11
 Operaţia de oprire se va face obligatoriu în această ordine pentru a împiedica
formarea de amestec de combustibil incomplet, ceea ce ar duce la formarea de gaze
nocive.

Reguli de exploatare

Se interzice punerea în funcţiune a agregatului atunci când:

-
alimentarea cu energie electrică se face la o tensiune diferită de aceea de
24Vcc cu borna minus la masă;
-
gazele de ardere nu pot fi evacuate în atmosferă.
Pe timpul funcţionării aerotermei nu se permite:
-
alimentarea rezervorului de combustibil;
-
scoaterea bornei şi întreruperea alimentării cu curent electric;
-
părăsirea locului şi lăsarea fără supraveghere.
Operaţiunile de punere în funcţiune şi de oprire se vor executa în
conformitate cu precizările din instrucţiuni şi care vor fi afişate la loc vizibil.

Reguli de întreţinere

Înainte de pornirea aerotermei se procedează la verificarea agregatului în ce

priveşte etanşeitatea. Defectele se remediază înainte de pornire.
Periodic, la reviziile tehnice se verifică:
-
fixarea aerotermei şi a celorlalte elemente din instalaţie;
-
starea contactelor şi conexiunilor electrice;
-
ştuţul de golire din camera de ardere, care se desfundă în cazul când este
înfundat;
-
filtrele de combustibil;
După fiecare 100 ore de funcţionare se verifică şi se curăţă filtrele de
combustibil şi bujia incandescentă.
În ce priveşte defecţiunile posibile şi remedierile acestora se fac conform
cărţii tehnice a aerotermei AML.

2.1.12. Modul de punere în funcţiune a instalaţiei speciale de apă şi

spumă

Autospecialele de stins incendii cu apă, spumă, pulbere şi dioxid de carbon

pe autoşasiu R 19.256 DF poate acţiona cu apă sau spumă, cu alimentare:
-
de la sursa de apă fără presiune (râu, lac, bazin) a cărei adâncime (până la
suprafaţa apei) nu depăşeşte 7,5 m de la axul pompei;
-
de la sursă de apă cu presiune (hidrant) când este recomandabil a face
alimentarea prin rezervor de apă propriu(1), creând permanent un volum de apă
tampon, ce asigură o funcţionare continuă, fără şocuri.
a) În cazul alimentării de la surse fără presiune: se execută următoarele
operaţiuni:
1. se racordează maşina prin cele două conducte de aspiraţie tip A, de 4”(6);
12
 2. se verifică închiderea corectă a tuturor robinetelor;
3. se porneşte motorul şi se cuplează unul din cele 2 sisteme de vid
(ejectorul de gaze (11) sau pompa de vid cu palete (10)).
Turaţia optimă a motorului pentru funcţionarea ejectorului (11) este de cca.
1500 rot/min şi de 1000 rot/min, când se lucrează cu pompa de vid PVG 35(10).
Presiunea aerului din instalaţia de frânare a autovehiculului, pentru a putea fi
cuplat ejectorul de gaze(11), trebuie să fie de minimum 6daN/cm2.
4. în momentul când pe cadranul vacuumetrului din tabloul de comandă
electrică(anexa2) se observă saltul caracteristic ce dovedeşte amorsarea pompei,
(însoţit de o schimbare sonoră a funcţionării sistemului de amorsare) se reduce
turaţia motorului, se decuplează sistemul şi se cuplează pompa centrifugă (3), după
închiderea robinetului aferent al conductei de amorsare.
Dacă se lucrează cu pompa de vid tip PVG-35(10), se cuplează de la tabloul
de comandă al instalaţiilor speciale butonul S.6.(anexa nr.2.).
Timpul de cuplare al pompei de vid cu rotor şi palete mobile(10) nu va
depăşi 5 minute consecutiv sau 5 cuplări de câte 1 minut.
Dacă în acest interval nu se va amorsa pompa centrifugă(3) se analizează
cauzele care generează neetanşeitatea sistemului hidraulic, fără a se mai cupla
pompa de vid.
Se interzice rotirea pompei de apă fără ca aceasta să fie amorsată( să aibă
apă în pompă).
5. Se accelerează treptat până când pe cadranul manometrului din tabloul de
comandă se observă creşterea presiunii peste 6 daN/cm2, apoi se deschide unul din
robinete (8), obţinând refularea apei.
În cazul unei presiuni mai mici de 5 daN/cm2 indicate de manometru, pompa
nu este amorsată şi se reiau operaţiile.
b) În cazul alimentării cu apă, din sau prin cazanul propriu,se execută
următoarele operaţii:
1. se verifică montarea racordurilor înfundate la cele două conducte de
aspiraţie laterale şi se alimentează prin furtun după caz, de la sursa de presiune,
prin domul de alimentare din capacul rezervorului (1).
2. prin comandă de la tabloul (anexa 2) se deschide prin intermediul DPP-
ului (15) robinetul de golire rezervor (9) (pompa este plină cu apă în acest
moment).
3. se porneşte motorul;
4. se deschide robinetul de refulare dorit(8);
5. se ridică treptat turaţia până la obţinerea jetului de apă refulat compact,
moment în care se poate stabiliza turaţia la valoarea dorită.
7. se urmăreşte concomitent presiunea la manometru şi direcţia jetului de
apă la ţeava minitunului (5) sau la ţevile de refulare tip B sau C manevrate de
servanţi.

c) Modul de lucru cu instalaţia de spumă. Lucrul cu spumă se realizează

după verificarea umplerii rezervoarelor de apă (1) şi respectiv spumant (2) se
desfac capacele amplasate la partea superioară a caroseriei autospecialei.
13
 Punerea în funcţiune se face astfel: se montează la minitun (5) ţeava
generatoare de spumă sau se realizează dispozitive de refulare tip B cu ţevi
generatoare de spumă cu debit de 5000 l/min, pentru ca substanţa de stingere să
poată ajunge în mod eficient în zona incendiată; se deschid robineţii de trecere a
amestecului apă-spumant în ordinea: robinetul de golire a apei (9) din rezervorul
de apă(1) având acţionare electropneumatică(15), robinetul de intrare a apei în
pregenerator (16), se acţionează robinetul dozator (4) până la obţinerea
concentraţiei optime de spumant în apă în funcţie de dispozitivul de refulare; se
cuplează pompa centrifugă(3), se deschide robinetul de golire a spumantului (17);
se accelerează motorul până când presiunea va fi de 7-9 bar(nu se admite un alt
regim de lucru).

2.13. Funcţionarea instalaţiei de stins cu pulbere şi CO2 P 400 (anexa 3)

Pentru antrenarea pulberii din interiorul recipientului (7) se deschide

robinetul cu bilă de la o singură butelie de CO2 (1). Pentru a se evita pătrunderea
gazului dintr-o butelie în alta, s-au montat două supape de sens(2).
Din maneta de reglaj a depresurizatorului(3) se reglează presiunea la ieşirea
din el până când manometrul (5) ridică 10 bar. După ce s-a golit butelia de co 2 prin
intermediul furtunelor ce se montează la racordurile fixe(12), deschizându-se unul
sau ambele robinete de evacuare.
În vederea purjării pulberii rămase pe furtune, se închid robinetele (11) şi se
deschid robinetele de purjare (13).
Pe furtune va intra doar CO2 sub presiune, pulberea fiind reţinută de
filtrul(8).
Instalaţia este prevăzută cu supapă de siguranţă(9) care se deschide la
presiunea de 12+14 bar şi manometru de control(10).

2.14. Funcţionarea instalaţiei de lucru cu dioxid de carbon(anexa 4)

Se foloseşte pentru stingerea începuturilor de incendii şi de mici proporţii

mai ales în spaţii închise şi în special la instalaţii electrice, aparatură electronică,
centre de calcul şi în general acolo unde apa ca substanţă de stingere are efect
distructiv.
Dioxidul de carbon din cele 10 butelii(1) aflat la 160 bar este eliberat prin
acţionarea mecanismelor de rotire a dispozitivelor cu manetă ce apasă asupra
bilelor robineţilor şi trece prin tuburile flexibile(2)şi supapele de sens (3).
Apoi este însumat în colectorul (4) şi prin conducte(6) ajunge la tamburi
(vârtelniţe) (7); prin furtunele de înaltă presiune de 25-50 m(8) este adus în stare
gazoasă şi direcţionat asupra focului de incendiu prin trombloanele (9) de refulare.
Mecanismele de acţionare (5) a robineţilor cu bilă permit comandarea
deschiderii simultane a 5 butelii pe stânga sau pe dreapta sau de la ambele
mecanisme pentru toate cele 10 butelii. Aceste mecanisme au manetă cu pârghie cu
indexor ce pot fi blocate pe poziţia 0 şi pe poziţia max. sau orice altă poziţie
intermediară în funcţie de debitul necesar folosit la stingere
14
 Cap. III. Întreţinere. Operaţiile de întreţinere caracteristice autoşasiului tip
R 19256 DF sunt menţionate în instrucţiuni de exploatare şi întreţinere Roman
19256 DF editate de Roman SA care fac parte din documentele de însoţire a
produsului la livrare.
După fiecare intervenţie se execută obligatoriu următoarele operaţii:
-spălarea instalaţiei de spumant;
-curăţirea instalaţiei şi accesoriilor pentru refularea pulberii;
-spălarea furtunelor de lucru;
-curăţirea accesoriilor prin spălarea şi ştergere;
-curăţat scările de acces;
-ştergerea maşinii;
-ştergerea suprafeţelor de fixare a scărilor;
-montarea tuturor accesoriilor pe suporţii de fixare;
-ungerea jaluzelelor cu vaselină tehnică STAS 917-84,săptămânal;
-ungerea dispozitivelor de acţionare a pârghiilor robineţilor de la
buteliile de CO2;
-verificarea săptămânală a nivelului de ulei din rezervorul suplimentar
al pompei de vid PVG 35;
-lunar se verifică starea şi modul de întindere al curelelor trapezoidale
ce antrenează pompa de vid PVG 35;
-golirea conductelor instalaţiiei de apă şi spumă, precum şi a pompei
PSI 50/8 când temperatura mediului este sub 00;
-pulberea se va introduce în rezervorul aferent numai prin pâlnia cu
sită special prevăzută;
-regulatorul de presiune va fi reglat de fabrică la 10 atm.Se interzic
alte reglaje.

Cap.IV. Condiţii de depozitare. Depozitare şi conservare

În cazul în care produsul este depozitat o perioadă mai mare de 6 luni,

conservarea produsului se va executa conform prescripţiilor din normele de
protecţie climatică, reţinând că:
-
suprafeţele nevopsite se vor unge cu unsoare consistentă sau vaselină
pentru a le proteja de coroziune;
-
radiatorul motorului se goleşte de apă, iar sistemul de răcire al motorului
se va usca pornind motorul timp de 15-20 sec.
-
bateriile de acumulatori se depozitează în conformitate cu instrucţiunile
furnizorului acestor baterii (care se vor preda pentru fiecare autoşasiu).

Cap.V. Măsuri de tehnica securităţii muncii

Pentru evitarea accidentării personalului de exploatare s-au luat următoarele

măsuri:

15
 -
construcţia autospecialei asigură prin rezistenţă şi izolaţia ei, precum şi
prin instalaţiile pe care le are, protejarea echipajului faţă de obiecte căzătoare,
explozii şi temperaturi ridicate;
-
utilajele şi accesoriile din dotarea autospecialei, dispun de sisteme de
frânare sigure;
-
pentru acces în şi pe caroserie, sunt prevăzute scări mânere, balustrade
etc;
-
uşile de acces sunt prevăzute cu scări şi mânere corespunzătoare;
-
compartimentul instalaţiilor şi tabloul de bord dispun de surse de
iluminare corespunzătoare;
-
maşina asigură vizibilitate bună pe timpul deplasării şi pe timpul lucrului
cu instalaţiile speciale, atât ziua cât şi noaptea;
-
autospeciala asigură accesul uşor la locurile de îmbarcare şi posturile de
lucru, la accesorii şi scule, la ansamblele, agregatele şi instalaţiile care necesită
supraveghere şi control;
-
se interzice refularea apei la o presiune superioară de 5 bar, când se
lucrează cu ţevile manuale;
-
racordurile fixe de refulare care fac legătura cu minitunurile se vor proba
la o presiune de 25 bar;
-
produsul se încadrează în dimensiunile standard de gabarit şi în normele
de protecţie a muncii;
-
toate circuitele şi comenzile instalaţiilor speciale sunt marcate distinct şi
sugestiv spre a se evita greşelile;
-
exploatarea autospecialei se efectuează numai de personal autorizat şi
instruit în acest scop;
-
se interzice utilizarea instalaţiilor în stare defectă sau cu improvizaţii;
-
pe timpul funcţionării instalaţiilor este interzis să efectueze operaţii de
reglare sau reparaţii.
În procesul de proiectare, fabricare şi exploatare trebuie asigurată
respectarea normelor şi normativelor republicane şi departamentele de protecţia
muncii, precum şi prevederile legale privind circulaţia pe drumurile publice.

16