Facultatea de Pompieri

St. cap. Vadana Alexandru Aparate termice

PROIECT APARATE
TERMICE

INTOCMIT: INDRUMATOR:

ST.CAP. conf. UNIV.

VADANA Alexandru DIANU MIHAI

Aparate termice Page 1

Facultatea de Pompieri
St. cap. Vadana Alexandru Aparate termice

A.Date tehnice
Din echipamentul unei centrale termice se va proiecta un schimbător
de căldură din tronsoane tip cu sarcina termică:
225
𝑄̇ = × 22 − 50 [𝑊]
4
𝑄̇ = 1131.25 [𝑊]

𝑡1′ = 90˚𝐶 ; 𝑡1′′ = 70˚𝐶; 𝑡2′ = 10˚𝐶; 𝑡2′′ = (35 + 21)˚𝐶 = 57˚𝐶

Ţevile schimbatorului de căldură sunt confecţionate din alamă, prin acestea

trecând agentul termic secundar.

Scriem ecuaţia de bilanţ termic:

𝑸̇ = 𝑮𝟏 × 𝒄𝒑𝟏 × 𝜼𝒔 × (𝒕′𝟏 − 𝒕′′ ′ ′′

𝟏 ) = 𝑮𝟐 × 𝒄𝒑𝟐 × 𝜼𝒔 × (𝒕𝟐 − 𝒕𝟐 )

unde 𝜼𝒔 = 𝟎. 𝟗𝟗

Din tabelul 1, prin interpolare, vom afla valorile căldurii specifice la

presiune constantă pentru media de temperatură a apei din cele două circuite:
𝑲𝑱
t˚C 𝒄𝒑 [ ]
𝑲𝒈×𝑲
10 4.191
20 4.183
30 4.174
40 4.174
50 4.174
60 4.179
70 4.187
80 4.195
90 4.208

Aparate termice Page 2

Facultatea de Pompieri
St. cap. Vadana Alexandru Aparate termice

Determinăm temperaturile medii ale apei din ambele circuite, primar,

respectiv secundar:

𝑡2′′ + 𝑡2′ 90 + 70
𝒕𝒎𝒆𝒅𝟏 = = = 80 [˚𝐶]
2 2
𝑡1′′ + 𝑡1′ 10 + 57
𝒕𝒎𝒆𝒅𝟐 = = = 33.5 [˚𝐶]
2 2
𝑲𝑱
Din tabelul 1 rezulta imediat valoarea 𝒄𝒑𝟏 = 𝟒. 𝟏𝟗𝟓[ ], si
𝑲𝒈×𝑲
𝑲𝑱
𝒄𝒑𝟐 = 𝟒. 𝟏𝟕𝟒[ ] , deoarece 𝑡𝑚𝑒𝑑2 se afla in intervalul în care valoarea căldurii
𝑲𝒈×𝑲
specifice la presiune constantă este constantă.

Cu datele de mai sus putem calcula debitele masice prin circuitele primar,
respectiv secundar astfel:

- pentru circuitul primar:

𝑄̇ 1131.25 × 103 𝐾𝑔
𝑮𝟏 = ′ ′′ = 3
= 13.61 [ ]
𝑐𝑝1 × 𝜂𝑠 × (𝑡1 − 𝑡1 ) 4.195 × 10 × 0.99 × 20 𝑠

- pentru circuitul secundar:

𝑄̇ 1131.25 × 103 𝐾𝑔
𝑮𝟐 = ′ ′′ = = 5.95 [ ]
𝑐𝑝2 × 𝜂𝑠 × (𝑡2 − 𝑡2 ) 4.174 × 103 × 0.99 × 46 𝑠

Definim

𝜟𝒕𝑴 = 𝑡1′′ − 𝑡2′ = 70 − 10 = 60 [˚𝐶] si

𝜟𝒕𝒎 = 𝑡1′ − 𝑡2′′ = 90 − 46 = 44 [˚𝐶]

Aparate termice Page 3

Facultatea de Pompieri
St. cap. Vadana Alexandru Aparate termice

Putem calcula diferenţa medie logaritmica de temperatură

𝛥𝑡𝑀 − 𝛥𝑡𝑚 60 − 44
𝜟𝒕𝒎𝒆𝒅 = = = 46.98 [˚𝐶]
𝛥𝑡𝑀 60
𝑙𝑛 𝑙𝑛
𝛥𝑡𝑚 44

Diagrama schimbătorului de căldură contracurent

B.Calculul numărului preliminar de ţevi

Numărul preliminar de ţevi se calculează cu formula:
𝑮𝟐
𝒏′𝒕 =
𝝅 × 𝒅𝟐𝒊
𝝆𝟐 × × 𝒘𝟐 ′
𝟒
unde: 𝐺2 𝑑𝑒𝑏𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑠𝑒𝑐𝑢𝑛𝑑𝑎𝑟

𝜌2 𝑑𝑒𝑛𝑠𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑎𝑝𝑒𝑖 𝑙𝑎 𝑡𝑒𝑚𝑝𝑒𝑟𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑠𝑒𝑐𝑢𝑛𝑑𝑎𝑟

𝑑𝑖 𝑑𝑖𝑎𝑚𝑒𝑡𝑟𝑢𝑙 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟 𝑎𝑙 ţ𝑒𝑣𝑖𝑖, 𝑑𝑖 = 14 × 10−3

Aparate termice Page 4

Facultatea de Pompieri
St. cap. Vadana Alexandru Aparate termice
𝑤2 ′ viteza apei din circuitul secundar, a carei valoare se consideră initial 1
𝑚⁄
𝑠
Din îndrumător, pagina 327 luăm valoarea densităţii apei la temperatura de
30, respectiv 40 ˚C, deoarece temperatura medie din circuitul secundar este de
33.5˚C, valorile densităţii fiind:
𝐾𝑔
𝝆𝟑𝟎 = 995.6 [ ]
𝑚3
𝐾𝑔
𝝆𝟒𝟎 = 992.2 [ ]
𝑚3
În aceste conditii, ştiind că dacă temperatura apei creşte de la 30 la 40 ˚C,
𝐾𝑔
densitatea scade cu 3.4 [ ], astfel ca pentru o creştere de la 30 la 33.5 ˚C,
𝑚3
𝐾𝑔
valoarea densităţii va scădea cu 1.19 [ ], de unde rezulta si valoarea
𝑚3

𝐾𝑔
𝝆𝟐 = 994.41 [ 3 ]
𝑚
Cu valorile mai sus calculate putem determina numărul preliminar de ţevi:
5.951
𝒏′𝒕 = = 38.87 [𝑡𝑒𝑣𝑖]
𝜋 × 142 −6
994.41 × × 10
4
Din îndrumător, pagina 47 se alege numarul de ţevi cel mai apropiat,
rezultând

𝒏𝒕 = 𝟑𝟏 [𝒕𝒆𝒗𝒊]

În funcție de numărul de țevi ales, se alege tipul schimbătorului de căldură. Se va

alege un schimbător de căldură tip ICMB B-31-AM cu următoarele caracteristici:

diametrul interior al mantalei 𝐷𝑖 = 156 𝑚𝑚;

diametrul exterior al mantalei 𝐷𝑒 = 168 𝑚𝑚.

Aparate termice Page 5

Facultatea de Pompieri
St. cap. Vadana Alexandru Aparate termice
Se recalculează viteza apei in circuitul secundar, 𝑤2 utilizând valoarea din
stas a numărului de ţevi, şi avem:
𝑮𝟐 5.951 𝑚
𝒘𝟐 = = = 1.25 [ ]
𝝅 × 𝒅𝟐𝒊 𝜋 × 142 −6 𝑠
𝝆𝟐 × × 𝒏𝒕 994.41 × 4
10 × 31
𝟒
Se calculează viteza apei în circuitul primar:
𝑮𝟏
𝒘𝟏 =
𝝅 × 𝑫𝟐𝒊 𝝅 × 𝒅𝟐𝒆
𝝆𝟏 × ( − × 𝒏𝒕 )
𝟒 𝟒

unde: de-diametrul exterior al ţevilor, 𝒅𝒆 = 𝟏𝟔 × 𝟏𝟎−𝟑 [𝒎]

Di-diametrul interior al mantalei, 𝑫𝒊 = 𝟏𝟓𝟔 𝒎𝒎 conform îndrumătorului,

pagina 47.

Înlocuim în formulă şi avem:

13.62
𝒘𝟏 = = 1.087 [𝑚/𝑠]
𝜋 × (156 × 10−3 ) 𝜋 × (16 × 10−3 )
971.8 × ( − × 31)
4 4

C.Calculul termic
1.Determinarea coeficientului global de transfer termic

𝟏 𝐖
𝐤𝐭 = [ 𝟐 ]
𝟏 𝛅 𝟏 𝐦 𝐊
+𝚺 +
𝛂𝟏 𝛌 𝛂𝟐
𝜹 𝜹𝒕 𝜹𝒑𝟏 𝜹𝒑𝟐
∑ = + +
𝝀 𝝀𝒕 𝝀𝒑𝟏 𝝀𝒑𝟐

unde

Aparate termice Page 6

Facultatea de Pompieri
St. cap. Vadana Alexandru Aparate termice
𝜹𝒑𝟏 𝜹𝒑𝟐 2
𝑚 𝐾
= = 0.18 × 10−3 [ ]
𝝀𝒑𝟏 𝝀𝒑𝟐 𝑊

δt-grosimea peretelui ţevilor si este δt=10-3m

𝑾
λt=100..110 [ ], pentru alamă.
𝒎𝟐 𝑲

Înlocuim în formulă şi avem:

𝜹 10−3
∑ = + 0.18 × 10−3 + 0.18 × 10−3 = 0.37 × 10−3
𝝀 100

2.Calculăm α1 (coeficient superficial convectiv)

𝝀𝟏
𝜶𝟏 = 𝑵𝒖𝟏 ×
𝒅𝒆𝒄𝒉

𝝅 × 𝑫𝟐 𝝅 × 𝒅𝟐
( 𝟒 𝒊 − 𝟒 𝒆 × 𝒏𝒕 ) × 𝟒
𝒅𝒆𝒄𝒉 =
𝝅 × 𝒅𝒆 × 𝒏𝒕
(𝜋 × 1562 × 10−6 − 𝜋 × 162 × 10−6 × 31) × 4
= = 0.1322 [𝑚]
𝜋 × 16 × 10−3 × 31
λ1=0.67745 [W/mK]

𝑵𝒖𝟏 = 𝟎. 𝟎𝟐𝟔𝟑 × 𝑹𝒆𝟎.𝟖 𝟎.𝟑𝟓

𝟏 × 𝑷𝒓𝟏

Pr1=2.1
𝒘𝟏 × 𝒅𝒆𝒄𝒉 𝟏. 𝟎𝟖𝟕 × 𝟎. 𝟏𝟑𝟐𝟐
𝑹𝒆𝟏 = = = 𝟒𝟏𝟓𝟑𝟐𝟏. 𝟗𝟔
𝝂𝟏 𝟎. 𝟑𝟒𝟔 × 𝟏𝟎−𝟔

ν1=0.346x10-6 [m2/s]

Aparate termice Page 7

Facultatea de Pompieri
St. cap. Vadana Alexandru Aparate termice

Calculăm Nussel cu valorile obţinute:

𝑵𝒖𝟏 = 0.0263 × 415321.960.8 × 2.10.35 = 1065.22

În aceste condiţii putem determina α1:

0.67745 𝑊
𝜶𝟏 = 1065.22 × = 5458.65 [ ]
0.1322 𝐾
3.Calculăm α2
𝝀𝟐
𝜶𝟐 = 𝑵𝒖𝟐 ×
𝒅𝒊

λ1=0.65476 [W/mK], obţinut prin interpolare pentru temperatura medie t2’’=56˚C

Tot prin interpolare determinăm:

Pr2=3.22

ν2=0.5098x10-6

𝑵𝒖𝟐 = 0.0263 × 𝑅𝑒20.8 × 𝑃𝑟20.35

𝑤2 × 𝑑𝑖 1.25 × 0.014
𝑹𝒆𝟐 = = = 34327.187
𝜈2 0.5098 × 10−6

Calculam Nussel cu valorile obtinute:

𝑵𝒖𝟐 = 0.0209 × 34327.1870.8 × 3.220.45 = 150.38

În aceste condiţii putem determina α2:

0.65476 𝑊
𝜶𝟐 = 150.38 × = 7033 [ ]
0.014 𝐾
Înlocuim pe α1, respectiv α2 în formula coeficientului global de transfer
termic şi avem:

Aparate termice Page 8

Facultatea de Pompieri
St. cap. Vadana Alexandru Aparate termice
1 W
𝒌𝒕 = = 1438.02 [ 2 ]
1 1 m K
+ 0.37 × 10−3 +
5458.65 7033

În aceste condiţii putem calcula suprafaţa totală de schimb de căldură:

𝑸̇ 1131.25 × 103
𝑺𝟎 = = = 16.74 [𝑚2 ]
𝒌𝒕 × 𝜟𝒕𝒎𝒆𝒅 1438.02 × 46.98

D.Calculul lungimii schimbatorului

Se cunoaşte faptul că suprafaţa de schimb de căldură este egală cu suma
suprafeţelor laterale ale şevilor la un diametru mediu şi pe o lungime ce trebuie
aflată:

𝑺𝟎 = 𝝅 × 𝒅𝒎 × 𝒏𝒕 × 𝑳

De aici rezultă lungimea schimbătorului de căldură:

𝑺𝟎 16.74
𝑳= = = 11.46 [𝑚]
𝝅 × 𝒅𝒎 × 𝒏𝒕 𝜋 × 0.015 × 31

Aleg lungimea unui tronson Ltr=2.75 m si calculăm numărul de tronsoane :

𝑳 11.46
𝒏𝒕𝒓 = = = 4.168
𝑳𝒕𝒓 2.75

alegând in final ntr=4

Aparate termice Page 9

Facultatea de Pompieri
St. cap. Vadana Alexandru Aparate termice

E.Calculul pierderilor de sarcina

1.În traseul circuitului secundar

Pierderea totală de sarcină este dată de formula:

𝜟𝒑𝒕𝒐𝒕 = 𝜟𝒑𝝀 + 𝜟𝒑𝜻

unde:

𝝀𝟐 × 𝑳 𝒘𝟐𝟐
𝜟𝒑𝝀𝟐 = × 𝝆𝟐 ×
𝒅𝒊 𝟐
0.3164 0.3164
𝝀𝟐 = 4
= 4 = 0.0232
√𝑅𝑒2 √34.43 × 103

Înlocuim în formula 𝛥𝑝𝜆2 care reprezintă pierderile liniare de sarcina,

și avem:

0.0232 × 11 × 994.58 × 1.25382

𝜟𝒑𝝀𝟐 = = 14250.13 𝑃𝑎
2 × 14 × 10−3

Aparate termice Page 10

Facultatea de Pompieri
St. cap. Vadana Alexandru Aparate termice

Pierderile locale de sarcină sunt date de 𝛥𝑝𝜁 care se calculează cu formula:

𝟕
𝝆𝟐 × 𝒘𝟐𝒊
𝜟𝒑𝜻 = ∑ 𝜻
𝟐
𝟏

iar wi este, în funcție de locul pentru care se calculează pierderea de sarcină:

-viteza în ștuț

-viteza în cot

-viteza apei prin țevi

Calculul vitezei în cot:

𝟒 × 𝑮𝟐 4 × 5.951 × 106 𝑚
𝒘𝒄𝒐𝒕 = = = 0.313 [ ]
𝝅 × 𝑫𝟐𝒊 × 𝝆𝟐 𝜋 × 1562 × 10−6 × 994.58 𝑠

Calculul vitezei ștuț:

-pentru a calcula viteza în ștuț, trebuie mai întâi calculat diametrul ștuțului,
pentru care se consideră viteza în ștuț ca fiind 1 m/s. În aceste condiții avem

𝟒 × 𝑮𝟐 4 × 5.951
𝒅ș𝒕𝒖ț = √ =√ = 0.0872 𝑚
𝝅 × 𝝆𝟐 𝜋 × 994.58

luăm, conform STAS, 𝒅ș𝒕𝒖ț = 𝟎. 𝟎𝟗𝟒 𝒎

Acum calculăm viteza în ștuț cu formula:

𝟒 × 𝑮𝟐 4 × 5.951 𝑚
𝑾ș𝒕 = = = 0.8621 [ ]
𝝅 × 𝝆𝟐 × 𝒅𝟐ș𝒕𝒖ț 𝜋 × 994.58 × 0.0942 𝑠

Aparate termice Page 11

Facultatea de Pompieri
St. cap. Vadana Alexandru Aparate termice

Cu datele calculate întocmim un tabel și calculăm pierderile locale de sarcină:

𝟕
𝝆𝟐 × 𝒘𝟐𝒊
𝜟𝒑𝜻 = ∑ 𝜻
𝟐
𝟏

Punct ζ wi [m/s] Δp [Pa]

1 2 wst= 0.8621 739.188177
2 1 wst=0.8621 369.594089
3 1.5 w2= 1.2538 1172.62059
4 2 wcot= 0.313 97.438008
5 1.5 w2=1.2538 1172.62059
6 1 wst=0.8621 369.594089
7 2 wst=0.8621 739.188177
Σ=4660.24372
Pierderea totală de sarcină pentru 2 tronsoane este:

𝜟𝒑𝒕𝒐𝒕 = 4660.24 + 14250.13 = 18910.37 𝑃𝑎

iar pentru toate 4 tronsoane este

𝜟𝒑′𝒕𝒐𝒕 = 𝟐 × 𝜟𝒑𝜻𝟐 + 𝜟𝒑𝝀𝟐 = 23570.61 𝑃𝑎

2.În traseul circuitului primar

Pierderea totală de sarcină este dată de formula:

𝜟𝒑𝒕𝒐𝒕 = 𝜟𝒑𝝀 + 𝜟𝒑𝜻

unde:

𝝀𝟏 × 𝑳 𝒘𝟐𝟏
𝜟𝒑𝝀𝟏 = × 𝝆𝟏 ×
𝒅𝒆𝒄𝒉 𝟐
𝟎. 𝟑𝟏𝟔𝟒 0.3164
𝝀𝟏 = 𝟒
= 4 = 0.01246
√𝑹𝒆𝟏 √415321.96

Aparate termice Page 12

Facultatea de Pompieri
St. cap. Vadana Alexandru Aparate termice

Înlocuim în formula 𝛥𝑝𝜆1 care reprezintă pierderile liniare de sarcina, și

avem:

0.01246 × 11 × 971.8 × 1.0872

𝜟𝒑𝝀𝟏 = = 595.23 𝑃𝑎
2 × 0.1322

Pierderile locale de sarcină sunt date de 𝛥𝑝𝜁 care se calculează cu formula:

𝟕
𝝆𝟏 × 𝒘𝟐𝒊
𝜟𝒑𝜻 = ∑ 𝜻
𝟐
𝟏

iar wi este, în funcție de locul pentru care se calculează pierderea de sarcină:

-viteza în ștuț

-viteza apei prin țevi

Calculul vitezei ștuț:

-pentru a calcula viteza în ștuț, trebuie mai întâi calculat diametrul ștuțului,
pentru care se consideră viteza în ștuț ca fiind 1 m/s. În aceste condiții avem

𝟒 × 𝑮𝟏 4 × 13.62
𝒅ș𝒕𝒖ț = √ =√ = 0.133 𝑚
𝝅 × 𝝆𝟏 𝜋 × 971.8

luăm, conform STAS, 𝒅ș𝒕𝒖ț = 𝟎. 𝟏𝟑𝟓 𝒎

Calculăm viteza în ștuț cu formula:

𝟒 × 𝑮𝟏 4 × 13.61 𝑚
𝑾ș𝒕 = = = 0.978 [ ]
𝝅 × 𝝆𝟏 × 𝒅𝟐ș𝒕𝒖ț 𝜋 × 971.8 × 0.1352 𝑠

Aparate termice Page 13

Facultatea de Pompieri
St. cap. Vadana Alexandru Aparate termice
Cu datele calculate întocmim un tabel și calculăm pierderile locale de sarcină:

Punct ζ wi [m/s] Δp [Pa]

a 2 wst= 0.8621 929.511151
b 1 wst=0.8621 464.755576
c 1.5 w1= 1.2538 861.186566
d 1 w1=1.087 574.124377
e 1 wst=0.978 464.755576
f 1.5 w1=1.087 861.186566
g 1 w1=1.087 574.124377
h 1 wst= 0.978 464.755576
i 2 wst= 0.978 929.511151
Σ=6123.87
Pierderea totală de sarcină pentru 2 tronsoane este:

𝜟𝒑𝒕𝒐𝒕 = 595.23 + 6123.87 = 6719.1 𝑃𝑎

iar pentru toate 4 tronsoane este

𝜟𝒑′𝒕𝒐𝒕 = 𝟐 × 𝜟𝒑𝜻𝟏 + 𝜟𝒑𝝀𝟏 = 7314.33 𝑃𝑎

Aparate termice Page 14

Facultatea de Pompieri
St. cap. Vadana Alexandru Aparate termice

F.Calculul izolaţiei

Se alege grosimea stratului de vată minerală δvm=80 mm şi grosimea

stratului de ipsos δip=8 mm. Se cunosc:

- coeficientul de conducţie termică al vatei minerale λvm= 0.05

[W/mK]

- coeficientul de conductie termică al ipsosului λip= 0.43 [W/mK]

- coeficientul de conductie termică al oţelului λOL= 50 [W/mK]

- temperatura medie a fluidului interior tfi=80˚C

- temperatura peretelui exterior la suprafaţa izolaţiei tpe=28˚C

- temperatura mediului ambient te=20˚C

Aparate termice Page 15

Facultatea de Pompieri
St. cap. Vadana Alexandru Aparate termice
Calculăm valoarea coeficientului de convecţie αe
𝑊
𝜶𝒆 = 9.396 + 0.052 × (𝑡𝑝𝑒 − 𝑡𝑒 ) = 9.396 + 0.052 × 8 = 9.812 [ 2 ]
𝑚 𝐾
Calculăm valoarea coeficientului global de transfer termic k:
1
𝐾=
1 1 d 1 d 1 d 1
+ ∗ ln ( 2 ) + ∗ ln ( 3 ) + ∗ ln ( 4 ) +
𝜋 ∗ 𝛼𝑖 ∗ 𝑑1 2 ∗ 𝜋 ∗ 𝜆𝑂𝐿 d1 2 ∗ 𝜋 ∗ 𝜆𝑣𝑚 d2 2 ∗ 𝜋 ∗ 𝜆𝑖𝑝 d3 𝜋 ∗ 𝑑4 ∗ 𝛼𝑒

deoarece λvm ≪ λOL și αe ≪ αi primii doi termeni se pot neglija

𝟏 1
𝒌= =
𝒅𝟑 𝒅𝟒 228 236
𝒍𝒏 𝒍𝒏 𝑙𝑛 168 𝑙𝑛 228 1
𝒅𝟐 𝒅𝟑 𝟏 + +
+ + 2 × 𝜋 × 0.05 2 × 𝜋 × 0.43 0.236 × 9.812 × 𝜋
𝟐 × 𝝅 × 𝝀𝒗𝒎 𝟐 × 𝝅 × 𝝀𝒊𝒑 𝒅𝟒 × 𝜶𝒆
1 𝑊
= = 0.893 [ 2 ]
0.97 + 0.012 + 0.13 𝑚 𝐾

Se face verificarea ca tpe sa coincidă cu valoarea introdusă in expresia lui αe

cu abaterea de ±3˚C:
𝒌 × (𝒕𝒇𝒊 − 𝒕𝒆 ) 0.893 × 60
𝒕𝒑𝒆 = + 𝒕𝒆 = + 20 = 25.47 ˚𝐶
𝜶𝒆 9.812

de unde rezultă că valoarea aleasa pentru tpe este bună.

Se calculează randamentul izolaţiei cu relaţia:

𝑸̇𝟏 − 𝑸̇𝒑
𝜼𝒊𝒛 =
𝑸̇𝟏

unde: 𝑄̇1 este fluxul cedat de agentul primar

𝑄̇𝑝 este fluxul pierdut prin manta si funduri

𝑸̇𝒑 = 𝟏. 𝟑 ÷ 𝟐 × 𝑸̇𝒎

𝑳 × (𝒕𝒇𝒊 − 𝒕𝒆 )
𝑸̇𝒎 = = 11 × 60 × 0.893 = 589.38 [𝑊]
𝟏
𝒌

Aparate termice Page 16

Facultatea de Pompieri
St. cap. Vadana Alexandru Aparate termice

Consider:

𝑸̇𝒑 = 𝟐 × 𝑸̇𝒎 = 1178.76 [𝑊]

si rezultă că randamentul este

𝑸̇𝟏 − 𝑸̇𝒑 1135.25 × 103 − 1178.76

𝜼𝒊𝒛 = = = 0.996
𝑸̇𝟏 1135.25 × 103

Aparate termice Page 17