Introducere

Teoria statului și a dreptului există și se dezvoltă ca una dintre cele mai

importante componente ale unui sistem complex și integral de cunoaștere
despre societate. Unitatea lumii materiale și spirituale determină unitatea
științelor. Există o strânsă interacțiune între științele sociale, naturale și exacte
(tehnice). Politica adoptată de formare a fundamentelor unei societăți juridice
și a unui stat nu poate fi limitată la ideile pur legale. Problema fundamentală a
vieții publice este chestiunea statului, a dreptul. Dreptulreglementează relațiile
sociale în cele mai diverse domenii ale activității umane, cele mai diverse
subiecte ale dreptul, dintr-o varietate de motive de fapt, într-o varietate de
împrejurări.
Științele sociale studiază modelele de schimbare a condițiilor sociale, subliniază
teoretic direcțiile de transformare a realității sociale, oferă previziuni științifice,
inclusiv pentru cunoașterea științelor naturale exacte.
Dezvoltarea ramurilor științei sociale, fie filosofie, economie sau drept, este,
fără îndoială, cel mai direct impact al descoperirilor în cunoașterea naturii, în
științele tehnice sau, dimpotrivă, în eșecurile lor. Cererea urgentă a timpului
este o abatere de la abordările tehnocrate, de "auto-izolare" a cunoașterii
științei naturale. Economiștii și sociologii, filosofii și avocații, psihologii și
istoricii și reprezentanții altor ramuri ale științei sociale ar trebui să fie implicați
în dezvoltarea unor probleme majore ale științelor naturale.
Fără interacțiunea științelor, nu există nicio cale de ieșire din criză. Fără
cooperarea lor, este imposibilă utilizarea eficientă și rațională a resurselor
materiale, de muncă și financiare pentru a adrept cea mai adecvată cale de
progres tehnologic, intensificarea dezvoltării sociale. Astfel de transformări
ascuțite se petrec în viață - au fost în istoria multor țări - atunci când este vorba
de științele sociale (știința, drepta, economia, știința politică, sociologia,
psihologia socială, istoria, etnografia, etica etc.) Care ar trebui să arate o ieșire
din impasul etnic, , conflictele naționale. Fără o soluție civilizată de complicații
interstatale, este dificil de a obține spațiu pentru științele naturale și tehnice.
Este tocmai la intersecția diferitelor științe că cercetarea atât a naturii
fundamentale cât și a celei aplicate este cea mai fructuoasă.
Sistemul științelor sociale
Unitatea cunoașterii științifice, interpenetarea științelor nu neagă diferențele
lor bine cunoscute. Fiecare știință analizează o anumită gamă de fenomene ale
naturii și societății, care este subiectul ei. În funcție de faptul dacă acest cerc al
fenomenelor este legat de dezvoltarea naturii, a societății sau a tehnologiei,
există și științe sociale, naturale și tehnice.
În centrul atenției științei sociale se află ființa și conștiința socială - o zonă
enormă de complexitate și numărul componentelor sale. Prin urmare, ramurile
individuale ale studiilor sociale studiază anumite aspecte ale fenomenelor
sociale, conexiunile și relațiile necesare și esențiale.

Sistemul științelor juridice-componentă

a științelor sociale
Multe științe sociale sunt strâns legate, mai ales atunci când luați în
considerare obiectul general al cercetării – dreptul și statul.
Explicarea științifică a ființei sociale în general, în ansamblu, a interconexiunii
interne, interdependenței și interacțiunii părților, relațiilor, proceselor sale.
Filosofia studiază legile cele mai generale ale dezvoltării sociale, inclusiv cele
legate de drept și de stat. Filosofia explorează fenomene sociale precum
dreptulși statul, nu pentru a înlocui științele speciale ale acestor fenomene, ci
pentru a determina locul suprastructurii juridice statale în dezvoltarea
societății în ansamblu. Astfel, filosofia servește drept bază teoretică și punct de
referință metodologic pentru toate științele juridice și sociale în general.
De aceea, înțedreptrea fenomenului vieții legale din punct de vedere filosofic
este o condiție necesară pentru dezvoltarea creativă a științei juridice,
îmbunătățirea în continuare a legislației actuale și întărirea legalității. Pe baza
realizărilor științei filosofice, esența dreptul și a statului, anumite legi ale
transformării lor, mecanismul de funcționare, forma influenței lor de
reglementare asupra relațiilor sociale pot fi dezvăluite. Pe baza filozofiei, se
dezvoltă principalele categorii de științe juridice.
Geneza, esența, scopul funcțional al dreptul și statul sunt obiectul unei atenții
strânse a sociologiei moderne. Sociologia - știința societății ca sistem integral și
a instituțiilor, proceselor și grupurilor sociale individuale - nu poate ocoli atât
de importante elemente ale societății ca și dreptulși statul. Care este diferența
față de teoria dreptul și a statului? În gradul de generalizare a fenomenelor și a
conceptelor și definițiilor științifice, la nivelul concretizării cunoștințelor și a
diferențelor de abordare a studiului dreptului și a statului. Dreptulși statul
sunt, fără îndoială, categorii de științe sociale, însă subliniind baza socială a
statului, valoarea socială a dreptul, aspectele sociologice ale acestora,
sociologia lasă deoparte aspectele juridice ale problemei, cum ar fi formele
juridice ale organizării puterii de stat sau metodele legale de reglementare a
relațiilor sociale; și colaborare.
În mod similar, există o relație între teoria dreptului și statul și știința politică,
care își vede principala sarcină în studiul politicilor, proceselor politice,
partidelor politice, mișcărilor, sistemelor. Politica este strâns legată în viața
dreptul și a statului, însă puterea politică este exercitată în sisteme politice și în
alte forme de relații politice.
Un astfel de domeniu de studii sociale precum istoria explorează diferite tipuri
de civilizații, etapele dezvoltării societății civile, înlocuirea unei formări socio-
economice cu alta, studiază formele specifice și experiența vieții de stat a
anumitor popoare la un moment dat, monumentele juridice individuale.
Economia politică, precum economia în general, studiază relațiile economice
ale oamenilor, relațiile de producție, schimbul, distribuția. Cu toate acestea, nu
se poate referi la rolul statului și al dreptului.
Statul și dreptul nu sunt studiate de o singură știință, ci de un întreg complex
de științe sociale. Această idee poate fi ilustrată de exemplul problemei esenței
statului - un fenomen complex și controversat. Activitățile diverse ale
numeroaselor sale organe și instituții pot fi văzute în viața politică, economică,
culturală a societății, în relațiile internaționale. Statul este angajat în
management - este o sferă a științei manageriale; este conectat cu lumea
economiei - este o chestiune de economie; statul urmărește un curs politic,
cooperează cu partidele - aceasta este știința politică; statul necesită o
înțedreptre sociologică - este o sociologie. Pentru a înțedrept dreptul și statul,
este necesar să le depășim, să dezvăluim motivele culturale, sociale, politice,
economice și de altă natură care le determină scopul, funcțiile și rolul în
societate.
Sistemul științelor juridice
Teoria statului este inclusă în sistemul de științe juridice, unificat de un concept
comun - drept. Există un sistem, o mulțime de științe juridice. Acest lucru se
explică prin faptul că statul și drepta sunt un fenomen complex și multiplu,
direct legat de diverse aspecte ale vieții publice. Studiul lor în cadrul unei
științe este imposibil. Prin urmare, specializarea cunoștințelor științifice despre
diferitele domenii ale vieții de stat și legale ale societății este inevitabilă.