Cateva date istorico-geografice, asupra satului Gugesti din jud. Falciu.” de ALEX, OBREJA Satul Gugesti din jud. Faleiu, este situat pe hotarul N,V, at judejului, civbarit 1a isvoarele pardului Bligesti ce se vars in apa Crasnei. Flind pe linia ce deosebeste cele doud medii geografice, — in~ tre, antestepa Barladului si regiunea codrilor din centrul Motdo- vei ') — satul gi ocupafia locuitorilor, au mai mult un caracter agrico!. Pentru cine cauti, si rascoleasca treculul acestui sat, se vede lovit chiar dela inceput, de siricia documentelor si informafiilor, care ar putea in bun’ masura, sprijini unele concluziuni, de naturd ‘storied sau geografic’. Cam in aceast situagie sunt dealtfel si alte sate din apropiere. Din aceste motive, cred c& unele observatiuni pe teren, ca $i interpretarea pufinilor date sau tradit i locale, n’ar putea fi lipsite de un oarecare interes, Poate ci, ar sprijini sau face mai atent, pe cercetatorul problzmelor complexe, ale desvoltdrii asezdrilor ome- nesti din basinul de sus al Barladului, Care este vechimea si cine @ infiinfat satut Gugesti ? C&uttind a rispunde la aceasta intebare, trebue s& ne Intoar~ cem Ia trecutul istoric, care nu totdeauna este limpede, ci de multe oti intortochiat gi confuz chiar, pentru a putea sublinia vieafa parti- calara a unui sat, ce n'a Insemnat poate, prea mult pentru istorie... * Sublectul de fais, desvoltat sub forma unei .monogeatil geograti- ce", a facut obiectul wael Iucrdry seminariale, tinutd la 14/XUl 1933 la dnstit, de geogr. Univ. 1agi, ce-i sub directa D-lul prof. univ, M, David. 1) Vezi: harta topogr. se: 1/9.00, fosia .Driinceni* Serla IX. Co}. y.62 Stim doar, ca in nestatornicia vremurilor trecute, satele in mare parte igi fixau vatea tor, dup’ cum dictau tmprejurarile isto- rice sau cele sociale, Chiar satele de rdzesi uneori, dideau nagtere celor neo ra- sdsesti*) mutandu-gi vatra sau schimbandu-si cu totul numele din vechime, Astfel fa marea ,grupare bdrlddeand* a satelor de razisi, care depdgese ca trecut pragul ,descdlecdrilor*, surprindem gi unele age- ziti omenesti riziefe, (Glergheleu, Surdnesti, Miclesti, Serbotesti. Valea-Rea, Bohotin etc.) care cu toate ci documentele ni le re- dau ca sate vechi rdzdsesti, apar ta inceputul sec, 19, ca simple esate de cldcasi*, In aceast4 ultim’ categoria de sate, putem aseza gi satul Gu- gesti, ce formeaz’ subiectul acestui articol. CunoscAnd prin urmare, unele date ce-i pot jalona evolutia istorico-geografic’, vom putea prin analogie, rasfrAnge putine consi- derafii si asupra unei mai mari categorii de sate, Voiu reda deci, in rlndul intdiu gi fn mod sumar, tot ce s’a putut gasi scris sau p&strat sub forma de tradifie despre satul Gu- gesti, dupa care, vom incerca a scoate unele concluzii, . Sub raportul administrativ, Gugestii, au facut parte incontinu sin ,finutul Vastuiulul*, pina ta 1812, — ripirea Basarabiei, clnd ,finutul Féleiului* redus pe stinga Prutulul, se extinde ia vest peste apa Crasnei, cuprinzind pe ling multe sate gi pe acesta. Documente scrise despre numele si vechimea Gugestilor, nu asim decit sporadic si mai ales din sec. 17 Iacoace ; totusi, tra- ditia populara spune cX, numele satului s'ar trage dela un cilugir anume, ,Gug*, ce tetia in aproplatul schit Bodescu dia padurea de astizi ,Mandstirea*. Acest cAlugtr, avea proprietiti pe dealul si valea Gugului, ce le fntdtnim in toponimia locala si care, se prelungesc pan’ in mij- locul satului Gugesti, biel No. I din 1934. Vezi idem —P. Pont: Statistica rizegilor dia Romania,63 Urmarind documentele, gisim consemnata existenta unui ,Jon- Gug-comis*, care lua parte alaturi de P. Rares in prima domnie, la Inffrirea hrisoavelor de cumparitura a razegilor din, Tara de gios*?), In a doua domnie a tui Voda-Rareg (1541-1542), nu mai in- tAlnim In actele domnesti pe ,,Comisul-fon-Gug". Ce s'o fi Intamplat su el? Probabil ca si mulfi alfi boeri ce au tridat pe ,domm*, a cAutat, — spre a sctipa de pedeapst, — si la haina monahala, parasind vieata politica, Aga ceva, era dealt fet in uzul vremurilor de atancl .. Coincidenta cu traditia populara, in acest caz poate fi evidenta. Dar chiar toponomia local’, ca gi numele satului, ne poate indica c& Ia origine, poate fi un anume ,Gug*, fle el cdlugdrul comisul fon-Gug, sau alt strimog mai Indepirtat Desi nu avem date mai vechi si mai sigure, totusi cred, ca putem fixa, — cu oarecare aproximafie, — intemeierea satului Gugesti, tntre aparitia primutui .Gug* si intemeierea ,statului moldovenesc™. Cea mai veche mentiune, despre numele satulut Gugesti o gisim abia la /621, tn cartea tut Ilias- Voda catre un .fonasco-ot- Gugeasti*, spre a cerceta .pira* intre doi locuitori "). La 1630, se pomeneste jars! de un ,pop Stefan-ot-Gugeasti* *) In 1690, gisim ctitor al bisericei dispArute din Gugesti pe ,Gligore Miclescu...®) Harta lui Bauer ridicata intre anii 1769-1774, inscire si alituri de alte dowd, disparute acum (Bodescu si Condica tiuzitor (1803), arata satul Gugesti stipanit de Stol. niceasa Elena-Sturza, cu ,20 liude of tam*, eu breslasii asemine, fara bir (4)! +). Metkisedes +) Gb. Ghiddnesca — Ferestil pay 3) Idem . . pag. 48. %). Se le pe lascripjia de pe o veche plated: ,Hram Sf. Voevozl, Giigore Miclescu vistlernic, 1690 misiey Ar. 201