Sistemul cheltuielilor publice

2015
Cheltuielile publice
 reprezintă exprimarea în formă bănească a relaţiilor
economico-sociale apărute între stat (pe de o parte)
şi persoane fizice şi juridice (pe de altă parte)
 cu ocazia folosirii resurselor financiare ale statului şi în
scopul exercitării funcţiilor şi atribuţiilor acestuia.
 este legat de componenta finantelor publice privind
repartizarea şi utilizarea resurselor financiare ale statului.
Criteriul: instituţia care le
efectuează

 cheltuieli publice efectuate de administraţiile publice centrale de

stat, care pot fi particularizate după sursa de finanţare în:
a. finanţate din bugetul de stat
b. finanţate din bugetul asigurărilor sociale de stat,
c. finanţate din fonduri speciale
 cheltuieli publice efectuate de administraţiile publice locale
a. efectuate de organele administrativ-teritoriale intermediare (state,
provincii, regiuni ş.a.),
b. efectuate de organele administrativ-teritoriale locale (oraşe, comune
etc.);
 cheltuieli publice efectuate de organisme/administraţii
internaţionale/ supranaţionale
Criteriul: transferuri în
cheltuielile publice
 cheltuieli neconsolidate, care cuprind respectivele transferuri, fiind deci totalul
cheltuielilor publice din sistemul naţional de bugete:
TCP = Cc + Ci + Cl
unde:
TCP = total cheltuieli publice,
Cc = cheltuielile publice ale administraţiilor publice centrale,
Ci = cheltuielile publice ale organelor administrativ-teritoriale intermediare,
Cl = cheltuielile publice ale organelor administrativ teritoriale locale;

 cheltuieli consolidate, care nu cuprind respectivele transferuri:

CPC = TCP – T unde:
CPC = cheltuieli publice consolidate,
T = transferuri între administraţiile publice centrale şi cele intermediare şi
locale.
Criteriul: sursa formala de
finanţare
 cheltuieli bugetare, finanţate din bugetul de stat, din bugetul
asigurărilor sociale de stat, din bugetele
locale/intermediare sau din bugetele instituţiilor publice
autonome;
 cheltuieli finanţate din fonduri cu destinaţie specială;
 cheltuieli extrabugetare
 cheltuieli efectuate din bugetul Trezoreriei publice
Clasificarea cheltuielilor publice
 criterii de clasificaţie operaţională:
1. Clasificaţia administrativă
2. Clasificaţia economică
3. Clasificaţia funcţională
4. Clasificaţia financiară
5. Clasificaţia ONU
 1. Clasificaţia administrativă
 Bazată pe instituţiile prin care se efectuează cheltuielile
publice: minister, departament, judeţ etc
 Clasificarea se face pe ordonatori de credite
 Avantaj: asigură o repartizare a cheltuielilor pe o structură
existentă, bine ierarhizată şi care permite identificarea comodă
a ordonatorilor
 Dezavantaj: administrativă suferă modificări relativ dese, ceea
ce îngreunează analizele comparative în dinamică
 2.Clasificaţia economică
A. după natura cheltuielii:
 cheltuieli curente sau de funcţionare - asigură întreţinerea
activităţii instituţiei publice beneficiare; Ex. Salarii, utilitati
 cheltuieli de capital - au în vedere dezvoltarea şi
modernizarea instituţiei beneficiare; Ex.investitii
B. după tipul de cheltuială:
1) cheltuieli privind serviciile publice - remunerarea unui
serviciu (plata de servicii, furnituri, achizitii);
2) cheltuieli de transfer (subvenţii), care nu presupun
contraprestaţie; ele reprezintă transferul unor sume de
bani de la buget la dispoziţia:
 persoanelor fizice (pensionari, studenţi, elevi şomeri etc.), în care caz
cheltuielile au caracter social ;
 administraţiilor locale (judeţ, municipiu, oraş, comună), în vederea completării
resurselor lor financiare, în care caz au caracter mixt (social şi economic);
 3.Clasificaţia funcţională
 are în vedere structura de activitate: domenii, ramuri,
sectoare, zone, regiuni.
 este favorabilă realizării obiectivelor de politică
economică şi financiară a statului
 4.Clasificaţia financiară
 cheltuieli definitive, care se finalizează prin plăţi la
scadenţe certe
 cheltuieli temporare, reprezentând operaţiuni de
trezorerie, reflectate în conturi speciale
 cheltuieli virtuale, reprezentând cheltuieli care se pot
declanşa numai condiţionat de producerea unui
eveniment/risc (ex garantii oferite de stat pentru
imprumuturi, in caz de neplata)
5. Clasificarea ONU
 Grupeaza cheltuielile dpdv functional: servicii publice
generale, aparare, educatie, securitate sociala, recreatie,
cultura, religie etc
 Grupeaza cheltuielile dpdv economic: consum final
(dobanzi, subventii), formare capital (investitii, stocuri
materiale), achizitii terenuri, transferuri de capitald
Clasificarea economica in Romania
 I. Cheltuieli curente, din care:  II. Cheltuieli de capital
1. Cheltuieli de personal  III. Împrumuturi acordate
2. Cheltuieli materiale şi servicii  IV. Rambursări de credite şi plăţi de
3. Subvenţii dobânzi şi comisioane, din care:
4. Prime a) privind creditele externe din care:
- rambursări;
5. Transferuri, din care:
- plăţi de dobânzi şi comisioane;
a) consolidabile: de la bugetul de stat
către bugetele locale şi fondurile b) privind creditele interne, din care:
speciale; - rambursări;
b) neconsolidabile: burse, alocaţii, - plăţi de dobânzi şi comisioane.
pensii, ajutoare, indemnizaţii,
contribuţii, cotizaţii, subvenţii la
unele dobânzi bancare ş.a. pentru
studenţi şi elevi copii, IOVR, alte
persoane defavorizate/handicapate,
organisme internaţionale etc.
6. Dobânzi aferente datoriei publice
7. Rezerve
Clasificarea functionala in Romania
 I. Servicii publice generale, în care se
include sectorul „Autorităţi publice”: 
Preşedinţia, autorităţile legislative, cele
judecătoreşti, cele executive şi alte
organe ale autorităţilor publice
 II. Apărare, ordine publică şi siguranţă
naţională, în care se includ armata,
poliţia, protecţia şi paza contra
incendiilor, jandarmeria, instituţiile
siguranţei naţionale
 III. Cheltuieli social-culturale, în care se
includ sectoarele „Învăţământ”,
„Sănătate”, „Cultură, religie şi acţiuni
pentru activitatea şi de tineret” şi
„Asistenţă socială”
 IV. Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, 
mediu şi ape
V. Acţiuni economice, care includ
marile sectoare din economie:
industrie, agricultură şi silvicultură,
transporturi şi comunicaţii, alte
sectoare economice
 VI. Alte acţiuni, în care se includ
cercetarea ştiinţifică ş.a.
 VII. Acţiuni pe bază de Hotărâri ale
Guvernului, în care se includ fondul
de rezerve bugetare, fondul de
intervenţie pentru calamităţi naturale
şi sinistraţi
 VIII. Împrumuturi acordate
IX. Transferuri pentru bugetul
asigurărilor sociale
Analiza structurală şi dinamică a
cheltuielilor publice
 a depista tendinţele şi orientările privind evoluţia
cheltuielilor publice
 grupe de indicatori:
1. mărimea (cuantumul, volumul) cheltuielilor în expresie
nominală şi reală;
2. structura cheltuielilor, ca pondere a componentelor în
total;
3. indicii de creştere a cheltuielilor;
4. ponderea cheltuielilor în produsul intern brut;
5. cuantumul per capita.
1. Cuantumul cheltuielilor
 anul de referinţă - preţurile sunt considerate ca
etalon într-o analiză dinamică
 0 = anul de baza şi
 t = indicele prin care identificăm un an oarecare respectiva
serie dinamică (t = 1,2,...T).
 Cn cuantumul cheltuielilor în expresie nominală şi
 Cr cuantumul lor în expresie reală.
 indicele de preţuri al anului t în raport cu cel de
referinţă IGP(t/0) , numit deflator.
 cuantumul cheltuielilor în expresie reală în anul t este:
Cr(t) = Cn (t)/ IGP (t/0)
 raportarea în moneda naţională, USD, EURO.
2. Ponderea
 Reprezinta procentul (cota) ce revine unui anume gen de cheltuială din
cheltuielile totale.

în care:
i = indice pentru identificarea tipului de cheltuială (i= 1,2,...n),
Cn (i) = cheltuiala de tip i în expresie nominală,
TCn = total cheltuieli în expresia nominală.

 Se utilizează deflatori diferiţi pentru diferite categorii de cheltuieli

 pentru cheltuielile de personal sau pentru achiziţii de bunuri de consum
se poate utiliza deflatorul pentru bunuri şi servicii de consum,
 pentru cheltuielile de reparaţii şi de capital se poate utiliza deflatorul
pentru bunuri de capital.
3. Indici de crestere
 Se calculeaza in termeni nominali sau reali

unde :
ICn (t / t−j) = indicele de creştere a cheltuielii în expresie nominală în anul t
faţă de anul t-j,
ICr (t / t−j) = similar în expresie reală.
Raport de devansare
 este egal cu indicele general al preţurilor în anul t faţă de anul
t-j

 poate fi calculat şi între o cheltuială oarecare i şi totalul

cheltuielilor sau între o cheltuială (fie ea oarecare sau totală) şi
produsul intern brut

 arată de câte ori creşte mai repede un indicator faţă de celălalt

între două momente de timp considerate
Elasticitate

 exprima numărul de procente cu care creşte un

indicator la creşterea cu un procent a celuilalt
indicator între două momente considerate, fie t şi t-
j:

unde:
E(Cn /• i ) = elasticitatea cheltuielilor de tip i în expresie nominală faţă de
cheltuielile totale în expresie nominală (TCn)
γ i,t / t− j = ponderea variaţiei cheltuielilor de tip i în expresie nominală în variaţia
cheltuielilor totale în expresie nominală între cei doi ani t şi t-j
4. Ponderea cheltuielilor în
produsul intern brut
 cota unei anumite categorii de cheltuială in PIB:
Coeficient de devansare si
elasticitate
 Folosind ponderea β (i,t) putem calcula coeficientul de
devansare:

 si elasticitatea:
5. Cuantumul cheltuielilor per
capita
 exprimă volumul de cheltuieli de un anumit tip i sau
totale ce revin în medie pentru un locuitor

unde:
C = cheltuieli per capita,
C• = cuantumul cheltuielilor în expresie nominală (Cn)
sau în expresie reală (Cr) sau exprimate într-o
monedă străină (Cm),
L = numărul de locuitori în anul de calcul.
Categorii de cheltuieli publice
 acţiuni social-culturale,
 asigurări sociale,
 asigurări sociale pentru sănătate,
 acţiuni economice
 servicii publice (generale, apărare, siguranţă naţională,
ordine publică).
1.Cheltuieli publice pentru
acţiuni social-culturale
 Securitatea socială
 acţiuni cu adresă, directe, de care beneficiază cei stabiliţi
prin lege.
 Ex. ajutoare, alocatii, indemnizatii somaj, pensii etc.
 Protecţia socială
 acţiuni de orice natură, directe sau indirecte, specifice sau
generale, iniţiate de stat faţă de fenomene sau activităţi
cu efect negativ asupra populaţiei.
 Ex. Subventionarea unor produse, facilitati fiscale, crearea
de noi locuri de munca

??????cheltuielile în infrastructura şcolară (şcoli noi, clase

noi, dotări, etc.)
cheltuielile de învăţământ pentru burse
Surse de finantare
 fondurile bugetare, include bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugete locale şi unele fonduri
speciale;
 cotizaţii sau contribuţii ale persoanelor fizice sau juridice,
care alimentează unele fonduri predestinate cum sunt fondul
de asigurări sociale, fondul pentru ajutor de şomaj, fondul
pentru sănătate
 fondurile proprii ale întreprinderilor publice sau private,
pentru acţiuni privind protecţia muncii, perfecţionarea
pregătirii profesionale a angajaţilor
 veniturile populaţiei
 costul unor servicii/bunuri de factură social-culturală
 fondurile organizaţiilor nelucrative (fundaţii, aşezăminte,
societăţi filantropice, organizaţii neguvernamentale)
Investiţii în resurse umane
 Între cheltuielile social-culturale şi dezvoltarea economică
există o relaţie de tip feed-back
Cheltuielile social-culturale pot fi interpretate ca o
investiţie pe termen lung pe care societatea o face
pentru a-şi asigura dezvoltarea viitoare; de aceea,
aceste cheltuieli sunt denumite investiţii în resurse
umane. Gary S. Becker (SUA, Premiul Nobel pentru
economie, 1992)
 Ulterior a fost introdus conceptul de dezvoltare umană.
 PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare) a propus un
indicator complex de evaluare : indicatorul dezvoltării umane (IDU)
Indicatori specializati
 PNUD defineşte trei astfel de indicatori specializaţi :
1. Longevitatea este speranţa de viaţă la naştere exprimată în ani
 durata medie de viaţă la care poate spera un nou-născut.
 se determina pe baza statisticii demografice, dar şi a unor estimări privind
evoluţia mediului economico-social.

2. Nivelul de educaţie este exprimat prin:

2.1 gradul de alfabetizare (ponderea cunoscătorilor de carte în total
populaţie);
2.2 gradul de cuprindere în învăţământ (ponderea celor ce urmează cursuri de
educaţie/instruire/formare profesională în total populaţie, într-un interval de
timp dat, de regulă un an).

3. Standardul (nivelul) de viaţă este exprimat prin produsul intern brut

(PIB) pe locuitor, exprimat în USD şi corectat anual
1.1 Cheltuieli publice pentru
învăţământ
 Dimensiunea acestor cheltuieli
este determinată de trei categorii
de factori:
a) demografici: structura pe vârste
a populaţiei
b) economici
c) sociali şi politici, incluzând
politica educaţională, legislaţia
referitoare la învăţământ (durata
invăţământului obligatoriu)
 Indicatori:
 indicatori specifici: contingentul
şcolar, costul unitar de
şcolarizare, norme de învăţământ
etc.,
 indicatori comuni: normele de
întreţinere şi funcţionare,
chetuielile anilor precedenţi
 Finanţarea:
 învăţământului privat - taxe de
şcolarizare suportate de beneficiari
 învăţământului public - bani publici:
bugetul de stat şi bugetele locale
 învăţământului public universitar
- surse bugetare, credite bancare
pentru studii, surse extrabugetare
 Cheltuieli:
 curente (de personal, pentru
servicii şi pentru materiale
generale, dar şi specific didactice,
burse, subvenţii) şi
 capital (investiţii).
1.2 Cheltuielile publice pentru sănătate
 Dimensiunea acestor cheltuieli
este determinată de factori cum ar
fi:
a) factorii demografici - numărul
populaţiei şi structura ei pe vârste
b) factorii sociali - nivelul de trai,
gradul de instruire
c) creşterea preocupărilor privind
prevenirea bolilor;
d) creşterea costurilor preventive şi
curative
 Cheltuielile :
 organizarea, întreţinerea şi
funcţionarea instituţiilor sanitare
(atât cheltuieli generale, cât şi
cheltuieli medicale);
 prevenirea şi educaţia sanitară.
 Finanţarea:
 sistemul Bismark - finanţarea
publică este secundară şi cea prin
cotizaţii este predominantă
 sistemul Beveridge – impozite (UK)
 sistemul american - asigurări
private de sănătate(exceptie
persoane>65ani)
 Cotizaţii:
 salariaţi (impozitul pe salarii)
 persoanele juridice (cote calculate
la fondul de salarii)
 Fonduri speciale extrabugetare
pentru sănătate:
 10% din veniturile obţinute din
publicitatea pentru produse din tutun,
ţigări şi băuturi alcoolice;
 1% din vanzarile de tutun, ţigări şi
băuturi alcoolice
2. Cheltuieli publice pentru
acţiuni economice
 Ajutoarele financiare directe :
 Subvenţiile - ajutoare
financiare nerambursabil
pentru agenţi economici în
dificultate
 subvenţii de exploatare, acopera
diferenta negativa PV - CT
 subvenţii pentru export, susţin
puterea competitiva a
companiilor pe piete externe
 Investiţiile -ajutoare financiare
pentru dezvoltarea sectorului
public sau în zone (regiuni)
defavorizate.
 Avansurile rambursabile -
ajutoare financiare pentru acţiuni
externe de prospectare a pieţei sau
de prezentare de produse.(20%-
50%)
 Ajutoare financiare indirecte
 Avantajele fiscale - obligaţii
fiscale pe care agenţii economici
le au faţă de stat şi la care
acesta renunţă în beneficiul lor.
 Garanţiile - obligaţii de plată
pe care şi le asumă statul faţă
de creditori
3. Cheltuieli pentru servicii publice
generale, apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională
 ocazionate de necesitatea existenţei unor entitati specializate:
 organisme ale puterii şi administraţiei publice
 organisme militare de apărare;
 organisme de ordine publică
 2 tipuri de cheltuielile de apărare:
 directe - întreţinerea forţelor de apărare, dotarea lor,
drepturile de personal, hrană şi echipament/cazarmament
 indirecte - iniţierea unor acţiuni militare de forţă sau
lichidarea urmărilor acestora
4. Cheltuieli publice privind
asigurările sociale
 formă de protecţie şi sprijin pentru cazul în care
membrii societatii sunt în incapacitate temporară sau
permanentă de a-şi câştiga prin muncă existenţa lor şi
a familiilor lor
 componentele sistemului asigurărilor sociale:
 asigurările sociale de stat
 asigurările sociale profesionale
 asigurările sociale pentru sănătate
4.1 Asigurările sociale de stat
 Venituri:
 contribuţia pentru asigurările
sociale
 contribuţia asiguraţilor pentru
tratament balnear şi odihnă
 contribuţia pentru şomaj
 Forme de protectie sociala:
 Pensii:
 Pensia pentru muncă depusă şi
limită de vârstă
 Pensia de invaliditate
 Pensia de urmaş
 Pensia suplimentară
 Trimiteri la tratament balnear si
odihna
 Indemnizatii si ajutoare:
 privind sănătatea;
 privind maternitatea;
 privind lipsa locului de muncă
 ajutor de deces
INTREBARI?????