CAPITOLUL | NOTIUNI DE TERAPiIE DERMATOLOGICA De-a lungul timpului, terapla dermatolégica a evoluat de la o exprimare empiric& la una stiitifica, in functie de achizifile etiopato genice, biechimice si progresul tehnico-stiinfitic, in prezent des. voltandu-se © adevaraté Industrie concurenfiala a topicelor cutanate © mai bun cunoastere in celelalte domenii medicale, stabilirea per- manonta de corelatil intre diferitele afectiuni gi bolile dermatologice av dus la combinatii terapautice din ce In ce mal eficiente. Daca la Inceputul secolulul, farmacistul combina mai multe substante dupa prescripjia medicului, in prezent, produse cu. eficienti asemdnatoare sau crescutd sunt gata tipizate, usurand atat prescriptia Medicului, c&t si munca farmacistulul Nu este de negliiat nici raportul elicien}a terapeuticé/cost, de care ‘Medicul trebuie s& fina cont in alegerea tratamentului, In dermatologie se utilizeaza = tratamentul extern (local, topic) ~tatamentul intern (general, sistomic), care este de doua féluri: ~ specific ~ direct al dermatozei ~ nespecific ~ al tulburdrilor organice, legate sau nu de der matoza respectiva. 1.1, TRATAMENTUL EXTERN {LOCAL, Topic) Esto propriu discipline! dermatologice, iar aplicarea lui corecta ¢& masura valorii specialistului care 1l prescrie, Fromisele aplicarii unui tratament local eficlent sunt: 5 fopleul s4 corespunda tipului de piele (normals, uscata, Seboreiea) i tipului de teziune cutanaté (acuta, subacuta, cronica). Astfel, nu se vor trata leziunile exsudative cu pomezi, Prin compress umede (prisnije), lofiuni si spray-uri iar leziurileUscate, acoperite cu scuame sau cruste, se vor trata In principal cu unguente. ~ SA nu se schimbe tratamentut, atunci cand acesta da rezultate bune. ~ alegerea corect a topicului ~ a concentrafiei substantel active, & excipientulul, a modului de aplicare local? (bai, prisnite, spray. uri, pansamente ocluzive etc.) Forma de administrare trebule si fina seama de cunoasterea permeabilitafil percutanate a topicelor, dependent’ de starea stratulul cornos, care joaca rol de bariera. Substanjele act ve sunt absorbite in Principal prin difuziune pasiva, care se realizeazi po doua cal: ttansepidermica si transtoliculara. Cea mai importanté cale pe cara o Parcurg topicele este cea transepidermica, lar mecanismele implicate sunt de absorbjie, capliaritate si interreactie chimica, Aplicarea pe piele permite patrunderea lenta a substantelor bine solubile in grasiml (liposoubile), cele hidrosolubite find oprite de stratul extem, comos. Folosirea unui vehicul uleios i triclionarea. locald favorizeaza absorbtia Pansamentele ocluzive usureaz’ patrunderea prin piele. Lezarea Piclii si inflamatia maresc de asemenea absorbfia, fapt care trebuio luat in calcul atunci cand se aplicd substanje foarte active pe suprafete tegumentare mari, riscul efectelor toxice sistemice find erescut. Nofiunea de clearance se aplica si la piele. Ea reprezinta viteza de transport prin piele pe care o are o substanfa la un moment dat, Topicul este format din doud componente: exciplontul (vehicul, bazd) S| principiv! activ, care, ta randul su, poate fi const uit din una sau mal multe substanje active. 11.1, EXCIPIENTH [VEHICULE, BAZE) Excipientul sau amestecurile de excipienfi (.baze de unguont') se folosasc ca atare sau asociato cu substanje medicamentoase pentru realizarea diferitelor forme farmaceutice aplicate topic (topica), Excipientii sunt substante Inerto din punt de vedere terapeutic, care ajuta la formarea masel nraparatului respectiv. Ei nu trobulo 38 reacjioneze cu substantele active, modificdndu-le proprietafile, Dupa rolul lor, excipientii sunt de mai multe felurl: ~ diluanfi, necesari cand cantitatea de substanjé activa asto mica; ~ stabilizanti, co protejeaz’ substanjelé mod camentoase fal de acliunea factorilor de mediu; Nojlunt de terapie dermatologlck 23 aglutinanti, anti sau adezivi ce asigura codziunea particulelor de substanje aglomerata; ~ colorant, aromatizanti, edulcoranyi Excipiontii pot reste acilunea terapeutic’ a principilor. active, favorizand transportul si absorbjia for. Raspunsul piel la actlunes diversalor substanfe chimice variaza de fa 0 dermatoza la alta, tn funefie 2 stadtul bol, de intinderea s! profunzimes leztunilor, de localizaro ato, ge acoea trebule avutd o mare grilé in alegerea excipientulul, sooesta condijionand o paste a succesului terapeutic, Excipientii se impart in trel categori: A. grasl, B. pulverutensi (pudro), C. Hichizi. A. Excipientil grasi Dupa originea grasimil pot t = minorali = animali ~ vegetali Exciplentil grasi minerall pot fila réndul lor ~ soli (vascosi) ~ parafina solida —utlizatA pentru modificarea consistenjel unor pomezi; = semisolizi ~ vaseiina; ~ lichizl ~ uleiul de vaselina, uleiul de paratina. Acestia sunt obfinufi, fa diterite niveluri, prin distilarea tractionata {ratinarea) petrolulul. In acest grup intré $i bazele moderne formate ain Substanje macromoleculare. Coa mal folosité este vaselina, care prezinta urmatoarele proprictii este Remiscibilé cu apa si insolubilé in alool. Pentru a putea. fi amostecata cu apa si a realiza o emulsie, este necesar a se intorcala 0 @ lela ‘substanfa, numiti emulgator. Pentru a fi bine tolerata de fegumento, vaselina trebuie 84 fie foarte pura, Se indeparteazé de pe piele cu un tampon inmuiat in ulel. Vaselina se poate presctio ca baza, singura sau amstecatdi cu lanolina in parji egale. = Ulelurite sunt folosite ta indepartarea crustalor din divaree dermatoze sau intra in diverse combinaji, . Exciplenfil grasi animall pot fl = sollzi: ~ axungla sau untura de pore (soul); ~lanolina; ~ ceara de albino; ~ spermanfotul (aibut de balend, cetaceum ete.)peutic’ dermato-v erologicd ntura de peste (oleum jecoris). Axungla este grasimea din jurul epiploonulul de pore. Nu se mai folososte decat in lipsa de altcava pentru ed rancezeste. anolina so objine prin extraciia si puriicarea lipdelor de pe firul de {2n8 ge oalo. Are in compozitia alcool superior eu capa don entra diverse substanto active ponseara de aibing Brovine din fagurole facut do albine pentru a depune caeteg; Hagley #9 face mal tulda se adauga atest ula m pages ge 1/3, luand nastere scerafii", care se folosese la propararea unor creme. anion te eect ese din corp gras conjinuli in caviatie Periganiono ale balenel. Poata intra in eompociia unor sera sang, ciplentt lichizi de origine animals, cet ia olosit sate Toaranl ceagty eater" continuttulbogat m vtaminote A's) era toleranjei locale buna. Exciplentll grasl vegetall sunt, ca gl celal, de doua folur: ~ solizi: filet de cacao (bulyrum cacao), cara este folosit a prepararea supozitoareior si a brlantinet ~colesterolul; ~ stearina (acidul stearic). =Wehizi: = Uleiul de migdale dutet; ~ ulelul de mastine; Grau in Se utlizeaza sub forma de tniment o€o-calear tn arsur; ~ uleiu! de tloarea-soaretui; ~ tleiul do ricin; ~ uleiul de trandatir (de bergamote); ~ uleiul de arahid Gheai® $8 uizeaza mai alas in amestecur eu excipion soli, sig 28! un produs rezutat tn urma saponiedrh cekailr Prabararea .glicerolaiior’, cu rol calmant si decongestioner asupra ‘egumentelor, dar sila prepararaa mixturlor gi cremeine Holiuni de teraple dermatologica 25 8B. Excipiensii pulveruienti (pudre} Sunt reprezentali de pudre inerte si, dupa natura pudrelor, sunt de doua feluri: 1, pudre minerale : ~ talcul (silicatul de magneziu hidratat); ~ oxidul de zine; ~~ caolinul (silicatul de aluminiu hidratat); ~ bioxidul de titan; ~ carbonatul gi silicatul de magneziu otc. 2. pudre vegetale: ~ amidonul din fina de grau sau oraz; ~ licopodiul; ~ carbunete vegotat, Pudrele vegetale se altereaza ugor si sunt mai pujin folosite. Cele mai utilizate atat in dermatologie, cat si in cosmetica sunt pudrele minerale, talcul sl oxidul de zinc, tn amestecuri cu lichide — ‘mlxturi ~ sau cu grasimi ~ paste, erame ot ©. Exciplensii tichizi Sunt de dou feluri: 1. solventii polari: ~ apa fiarta gi racita; = serul fiziologic; = infuzia de musesel; ~ alcoolul etilic, Solutile apoase, alcoolice sau hidroalcoolica sunt folosite ca vehicule Fare alerlte substanje active care sunt solubile in apa sau in alcoot Actlunea lor este superticiald $i bine tolerata de tegumente 2. solvenfii nepotart : ~eteruls = clorotormut; ~ benzenul, So folosesc in badijonari, comprese umede (prisnite), lotiuni capilare, fa bai,