CALITATEA VIETIL DETERMINANT! AL CALITATIL VIETH CATALIN: ZAMPTR In alt atempt of measuring the quality of life either objective or subjective indicators are used. The paper describes these treo lypes of indicators and the substantial differences between them. INDICATORE OBTECTIVI SE INDICATORI SUBIECTIVI CALITATH VIET. In toate incercdrile de masurare a calit vietii sint utilizati fie indicatori obiectivi, fie indicatori subiectivi. Intre aceste doua tipuri de indicatori exist diferente substantiale. sind, o diferenja de structura. Indicatorii obiectivi se refer la i, fie a conditiilor in care vinja se desfiigoard — locuinya, eomu- ietate globala, mediu structural — fie a componentelor propriu- —modul de petreeere a timpului liber, timpul de muneii ete. tivi ai ealitaqii vietii mm reprezinti simpla pereeptie ii condiillor de viafi sia componentelor viefii, ci evaluarea lor, adie& pereeptia acestora filtrata prin asteptitri, valori, aspiratii. In ac ta calitate, ei sint indicatori de satisfacjie cu sau fir evaluare a stiri iefii, iar nu simpli reflectare subiectivi a acestein. In al doilea rind, o diferenfa de cuprindere. Indieatorii obiectivi sint ai adecva{i pentru x deserie componente determinante ale viefii : numi- le camere intr-o locuini, veniturile familiei ete. Pentru a descrie alobali a unei sfere a vietii — starea vietii de familie sau starea viefii de munci — gi cu atit mai mult starea global a vietii, indicatorii obiectivi sint mai di de utilizat. Nu esisti pind acum nici o Incercare de @ elabora un indicator obiectiv al starii globale a vi Indicator ectivi au capacitatea de a exprima calitatea global vietii — familie, muned, ti chia acest motiv, singuril indicatori globali ai ealitiqii vietii Un interes special il prezint&é indicatorii globali ai calititii viepi a de exemplu indicatorul de satisfactie cu viata. In studiu de fati voi analiza, pe baza unei cercetiiri empirice realizate in noiembrie 19%, o serie de factori explicativi ai variatiei calititii vietii*, misuratd eu indi- eatori subiectivi. DBTERMINANTIT SOCIO-DEMOGRAFICE AT CALITATIT VIETIL. Pentru a determina calitatea globalii a vieyii am folosit un Ne bi- efeetuata de .C.C.¥ SUF & stilurilor de tk G23 sublect! din mediul urban, aproxim ca oblectiv testare: tal au fost malate int Calltatea vielil, anul :, nr, 3—4/1902, p, 219.220 Catalin Zamir 2 indicator compus din 4 itemi referitori la satisfactia in general cu viata sila fericire (SA'T-F) si alti doi indicatori ai fe1 (FERIC) si nefericirii (NEFERIC); compugi din mai multi itemi referitori la stiri. subiecti tipice de fericire sau nefericire (,,am sentimentul de plinatate, de ferici yinii simt nefericit”, ,,am sentimentul ci viaja mea nu se d ul fost utiliza{i, de asemenea, satisfactia cu familia (SF), sa (SM), satisfactia cu veniturile (SV), satisfactin cu viaja politied (SP) si satisfactia cu starea de simitate (SS). Prima intrebare pe care ne-o putem pune se refers la va fifii_vietii in report cu diferitele caracteri: soci sex (birbat/femeie), virstii, profesia tatiilni, nivelul de scolar tenenja etnicd (romén/alti nayionalitate), loc nagtert O primi atic: caracteristicile socio-demografice sint Tespon- sabile intr-o méisuri redusi de variajia calitatii globale a vietii (Tabel 1). (rural/urban). Fabel 1 Variajia iundieatoritor globati ai ealitaitit vielii in funetio de Aarlabile soelo-demoyeatice, Sint. autilizali eoeficte multiple de regresie. I este cooticie Varial. socto-de- mografice SCOALA APART, ETNICA PROF. TATALUL jou LOG NASTERE —307 KR 116 * semnificativ la 01 ** —semnitientiv ta VIRSTA nu pare si antreneze varia{ii semnificative ale calitaigii vietii. Unele diferente semnificative apar doar in calitatea sectoriali a vietii: cei mai virstnici sint mai satisiicu{i cu MUNCA si cu FAMILIA, dar mult mai pujin satisficuti cu STAREA LOR DE SANATATE, SEXUL este determinantul cel mai puternic: barbatii sint sem- nificativ mai satisficuti cu viata lor si maifericiti decit femeile ;insehimb, acestea din urmi sint mai nefericite, fe anod special, femeile sint mai pujin satisfiicute cu VIATA LOR DE FAMILIE si eu MUNCA si au intr-o milsuri mult mai mare probleme cu SANATATEA. Femeile sint toto dati semnificativ mai prost dispuse, nelinigtite si nervoase decit birbatii SIVELUL DE SCOLARITATE nu are o influent semnifieativ asupra satisfactiel viepii si fericirii, ei doar asnpra stiri de neferici De misuri, ce nivelul de scolaritate este mai ridieat, seade starea de nefer ceive. Influente semnificative apar in majoritatea sectoarelor ealivatii v rsatisfactia cu POLITICA, MUNGA, VENITURILE sis REA DE NATATE creste odati cu nivelul de gcalaritate,8 Calitaten viet 228 PROFESIA TATALUL nu produce variatii semnificative im cali- tatea: viet LOCUL DE NASTERE aduei © anumit& contributie la variatia « Ja sat tind si. fie mai satis! citi decit coi niseuti la oras. © actiune interesanté o are APARTENENTA semnificat persoanele de alte national zinte un grad mai ridicat de satisfactic cu viata si si fie mai fer persoanele de nationalitate tom sefiaut de satisfactie eu vinta poli CATEGORIA SOCIO-PROFI de diferentie autive : ridieate decit. MUNCITORIT la malt menea, SPARBA CIVILA est prezintai o calitate global. a vieti Sitori{i si in mod special decit persoanele divorjate si viduve. CALLTATEA SECTORIALA A VIETIL $F CALITATEA GLO- BALA A VIEPH, Pentru a inteleze configuratia calitajii globale a vietii este interesant si luiim in considerare modul in care ea este determinat’ de calitatea. diferitelor joare ale vietii. Relajia dintre calitatea secto- si calitatea globala a vietii este mai complex decit pare la prima vedere. Este normal si presupuncm o relatie de determinate a cal globale a vietii de citre calitatea diferitelor sectoare ale vietii. Ne putem astepta, de asemenea, ci, in functie de diferite cond contributia diferi- telor sectoare ale calita{ii vietii Ix expliearea calitiqii globale a vie fie variabila. Este probabil insti ci exista si o influent’ inves’ a calitatii globale a vie(ii asupra calitatii sectoriale a vietii. Calitatea global a vieyii nu r ti un simplu construct teoretic, rezultat al aditionarii ja limita semnific atistic Afi globale a vietii: cei niisculi ri eu viata, mai fericifi si mai putin neferl- reali, eu caracter de globalitate ; o stare de satisfactie) insatisfactie, feri- cire/nefericire cave, odata instalat: ai partieu- lare, tinde si. coloreze evaluaren cali tii, Se pro- duce un proces de evaluare din perspectiv’ global a componentelor. © asemenea inter-determinare explici probabil eveficientii uvultipli de regresie ridi Cele 5 sectoare ale vietii luate in considerare adue impreun’ o con- tributie ridicath la explieatia calitiii glebale a vi ontributiile cele mai ridicate le adue FAMILIA, VENITURILE si STARBA DE SANA- TATE, Si sfera MUNCIE contribuie semnificativ, mmata de viaya POLI- TICA pinata, itatea globala a vietii este dete xprimd react le o serie de stiri psilto- siatitudini mai generale fatti de viatii : optimism, pesimism, sentimentul de a fisingur, de afi inteles si apr ila