USMF

NICOLAE
TESTIMITANU

Proiect la
Biologie
Moleculara
Chaperone
Realizat : Ulmanu Diana

STIM CE ESTE MAI BUN

PENTRU ORGANISMUL
NOSTRU?
Proteinele...acele elemente
constitutionale esentiale care
contribuie la dezvoltarea
tesuturilor organismului uman.

Istorie
Ancheta chaperoanelor are o istorie lung.
Termenul `chaperone` moleculare aprut pentru prima
dat n literatura de specialitate n 1978, i a fost
inventat de Ron Laskey pentru a descrie capacitatea
unei proteine nucleare numite nucleoplasmin pentru a
preveni agregarea proteinelor histone pliate cu ADN-ul
n timpul asamblrii nucleozomi.
Termenul a fost ulterior prelungit de R. John Ellis n 1987
pentru a descrie proteine care mediaza ansamblul posttranslaional a complexelor de proteine.
In 1988, sa realizat c proteine similare ce mediaza
acest proces la procariote i eucariote, au fost
determinate n 1989, cnd plierea proteinei ATPdependente a fost demonstrat in vitro.

CHAPERONE

PLANUL PROIECTULUI:
Proteina
structura / domenii
localizare in celula
locul sintezei
locul/particularitati
maturizare
functii
interactiuni
Rol medical

Proteine care asist conformatia

proteinelor
Enzime:
Peptidil-prolil cis-trans izomeraza (PPI)
Protein disulfid izomeraza (PDI)
Proteine chaperone (de oc termic =
Hsp)

Ex.

HSP 40, 70, 90 etc.

CHAPERONE

Clasa de proteine
Asista la procesul de conformare
corecta a polipepdidelor
Au structura complicata:
2 inele formate fiecare din 7
polipeptide
In centru cavitate pentru
configuratia polipeptidului
Lucreaza in grupuri de chaperoan
+ cochaperoane (HSP70+HSP90)

CHAPEROANELE AU
DOMENII DE :
Recunoaster
ea
polipeptidul
ui
Interactiune
cu alte
chaperoane
Interactiune
cu UbProteosoma
(p/u
degradarea
proteinelor
nedorite)

CHAPERONE:
determina forma polipeptidului
Transportul proteinei spre organitul
Renaturarea proteinelor - previn
configuratia incorecta

UNII CHAPERONI LA T ->PROTEINE

ALE SOCULUI TERMIC LA ALTI
FACTORI DE STERS

>>Previn
coagularea
>>Transportului
proteinei Previn cuagularea
proteinei

Transportului

Renaturarea
>Renaturarea
Pot inhiba
>>Pot inhiba
anumite procese
anumite
procese
incorecte

I. FOLDING- CHAPERONES
(CONTROLEAZA FORMA CORECTA )
II. HOFOLDING - CHAPERONES

(retin forma extinsa pentru a controla

forma corecta)

III. Disaggregating chaperones

(denatureaza proteina cu forma incorecta)

IV. Secretory chaperone

(indrumeaza proteina spre membrana
plasmatica)

V. CMA CHAPERONE MEDIATED AUTOPHAGY

DIGESTIA CONTROLATA A PROTEINELOR IN LIZOZOMI

Alegerea
proteinei
denaturate
Transportul
spre
membrana
lizozomului in
Transportul
lizozomi =
pentru a fi
digerate de
catre proteaze

CONTROLUL NR. DE PROTEINE NECESARE CELULEI

PE TOT PARCURSUL VIETII
->REACTIONEAZA LA :

->FORMA III
INCORECTA

>STRESUL
OXIDATIV

GENA HSPA4= HSP70

LOCUS : CRS. 5Q31.1

Lungimea 54488 p.b

Structura : 2 promotori alternativi
+1
S lider
E- 19
I -18
+ 6 forme alternative de
splicing

Situs poly A

GENA 54488 P.B

1.Identificare

Pre ARNm ARN-pol II

Transcriptie

Jun2
2.PROCESSING

Cap-are
+GTP

Poly A- adenilare

Splicing

TAFs: CREB, AP1, ATF-2

ARNm 4825
p.b

Guanilat- transferaza

ARNm pe ribozomi

3.Transferul Nu-Ct.

delta CREB , c-

Poly A polimeraza +ATP

U1-U6
Exportine

4. Translatia

ARNm ribozomi

Polipeptid 840
a.a

Maturizarea
Ub= ubichitare( + proteine mici
ce augrija de forma corecta a chaperoanelor)

Proteina
chaperone

FUNCTIILE GENEI HPSA4

Sinteza
moleculei
de
chaperone
La nivel
molecular

La nivel
celular
Asigura
forma
corecta a
proteinelor
celulare

Protjeaza
impotriva
stresului
celular
La nivel de
organism

FUNCT
II
1.Protectie in conditii de
sters
2. Proteoliza proteinelor
anormale
3. Biogeneza
mitocondriilor
4. Biogeneza
peroxizomilor
5. Rol la raspuns imun
6. Apoptoza si
oncogeneza
7. Replicarea ADN-ului
viral, procariote si

Localizarea

chaperoanelor este foarte importanta:

citosol membrane
periplasmic

organele

extracelular

e.g., calnexin;
Trebuie sa fie
alaturi de intrarea
polipeptidilui
ribozomului
legat
solubil
asociate cu
anumite
structuri
chaperoanele
necesar pentru
propria sa pliere

e.g., clusterin
Un numar larg
de proteine
extracelulare

e.g.,
PapD/FimC este
recunoscut
pentru pplierea
foldingului/asa
mblarea

 Chaperone

generale: GRP78 / BIP,

GRP94, GRP170.
Chaperone lectin: calnexina i
calreticulin
Chaperone moleculare non-clasice:
HSP47 i ERp29
Chaperone pliante:Izomeraza proteindisulfit (PDI), [15]
Peptidil prolyl cis-trans-izomeraza (IPP),
[16]
ERp57 [17]

Chaperonele moleculare interacioneaza cu

subunitatile de proteine desfurate sau parial pliate,
de exemplu, lanuri curs de formare n curs de
dezvoltare din ribozomului, sau lanurile extinse n curs
de translocat prin membranele subcelulare.

Proprietati / interactiune:

Ei stabiliza conformaie non-nativ i pentru a facilita

plierea corecta a subuniti de proteinei.

Unele chaperones sunt non-specifice, i s

interacioneze cu o mare varietate de lanuri
polipeptidice, dar altele sunt limitate la inte specifice.

Ei de multe ori se cupleaza cu ATP legare / hidroliz a

procesului de pliere.

Esenial pentru viabilitatea, exprimarea lor este adesea

crescut de stres celular

Ei nu interacioneaz cu proteinele native, nici nu fac

parte din structurile finale pliate.

Unele chaperone sunt non-specifice, i interacioneaza

cu o mare varietate de lanuri polipeptidice, dar altele
sunt limitate la inte specifice.

Esenial pentru viabilitatea, exprimarea lor este adesea

Rol medical
Cu virsta
Celula pierde capacitatea de reactie
adecvatala stres ,de a mentine homeostazia

stabilitatea proteinei
%proteinelor modificate
(erori
de transcriere/translatie)
Scade activitatea chaperoanelor =>
proteina acumuleaza defecte =>boli de
virsta
B.Altzgeimer, boli prionece acumulaea
proteinelor defecte

BIBLIOGRAFIE:
http://www.referat.ro
www.biologiemoleculara.usmf.md
http://www.wikipedia.org
https://ro.scribd.com/doc/57430586/Cur
s-Nr-13-Proteinele-Chaperone
http://www.chem.msu.su/rus/teaching/k
olman/230.htm